Subiecte+Oral+Ec+2008 Fiscal It Ate Drept-final

8/9/2019 Subiecte+Oral+Ec+2008 Fiscal It Ate Drept-final

1/103

1. Enumerai principiile deontologice aplicabile n misiunile privind expertizele contabile i dezvoltaiprincipiul Acceptrii expertizelor contabile.

Standardul profesional nr. 35 privind expertizele contabile, expliciteaza urmatoarele principii deontologice:- independenta expertului contabil- competenta expertului contabil- calitatea expertizelor contabile- secretul profesional si confidentialitatea expertizelor contabile- acceptarea expertizelor contabile

- responsabilitatea efectuarii expertizelor contabilePrincipiul acceptarii expertizelor contabile este reglementat de norma 3515. Solicitarile adresate expertilorcontabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate decat daca exista motive temeinice.Expertul contabil, inanite de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie sa-si analizeze posibilitatilede a-si indeplini misiunea, tinand seama in special de regulile de independente, competente sincompatibilitate.

Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile un poate fi refuzata pe motive etnice, religioasepolitice sau de alta natura, deoarece expertiza contabila este un act de proba stiintifica.

In ceea ce privaste independenta profesionistului contabil, este de mentionat ca toate cazurile deincompatibilitate, recuzare, abtinere reglementate de codul de procedura civila si de normele profesionalereprezinta motive temeinice pentru expertul contabil sa refuze executarea lucrarii.Alte cazuri de neacceptare amisiunii de expertiza cotabila pot fi cele de boala, concediu de odihna, alte sarcini obstesti, sarciniprofesionale, care il impiedica pe expertul contabil sa realizere lucrarea. De asemenea in acceptarea uneiexpertize contabile , expertul este dator sa aprecieze daca cunostintele profesionale dobandite ii permitefectuarea in bune conditii a raportului de expertiza contabila.

2. Detaliai elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului Concluzii din raportul de expertizcontabil.

Capitolul III Concluzii al raportului de expertiza contabila trebuie sa contina cate un paragraf distinct cuconcluzia (raspunsul) la fiecare obiectiv(intrebare al(a) expertizei contabile, preluat(a) in maniera in care afost formulat(a) in capitolul II.

3. Detaliai elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului Introducere din raportul de expertizcontabil.

Capitolul I Introducere, al raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda cel putin urmatoareleparagrafe:- identificarea expertului numit sa efectueze expertiza contabila judiciara nume, prenume, domiciliu

numar carnet, pozitia din Tabloul Corpului- identificarea organului care a dispus efectuarea expertizei: numarul si data incheierii de sedinta(in cazu

dosarelor civile) sau al Ordonantei de numire(in cauzele penale), identificarea partilor din proces si acalitatii procesuale a lor(reclamant, parat, inculpate etc) iar in cazul expertizelor contabile extrajudiciarein acest paragraf se identifica clientul cu adresa, domiciliu, numar contract

- identificarea imprejurarilor in care a luat nastere litigiul in care s-a dispus ca mijloc de proba expertizacontabila( procesele civile si penale) sau a conditiilor in care a fost contractata expertiza contabila.

- Enumerarea obiectivelor expertizei contabile. In cazul celor judiciare aceste obiective se preiau adliteram din incheierea de sedinta iar in cazul celor extrajudiciare formularea se preia din contract

- Identificarea perioadei si a locului in care s-a efectuat expertiza contabila- Nominalizarea materialului documentar care are legatura cu obiectivele expertizei- Mentionarea datei de depunere a raportului de expertiza contabila, daca s-au solicitat alte termene deca

cel stabilit de instanta si daca in cauza au mai fost efectuate alte expertize contabile- Precizarea onorariului provizoriu stabilit de instanta de judecata si daca in acelasi dosar au mai fos

efectuate si alte expertize contabile judiciare, cu indicarea numelui expertului/expertilor

1


2/103

4. Care sunt prevederile legale privind delegarea i supravegherea lucrrilor referitoare la expertizelecontabile?

: In norma profesionala nr. 3523 sunt stipulate reglementarile legale cu privire la delegarea si supravegherealucrarilor de expertiza contabila. Conform acestei norme efectuarea lucrarilor privind expertizele contabilejudiciare nu poate fi delegata de catre expertii contabili numiti din oficiu sau la recomandarea partilorcatre asistentii sau colaboratorii lor, deoarece au fost nominalizati de catre un organ in drept sa dispunaproba cu expertiza contabila printr-un act procedural(incheiere de sedinta sau ordonanta de numire)

In cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrarasistentilor sau colaboratorilor sai, pastrandu-si raspunderea finala asupra continutului si concluziilorraportului de expertiza contabila extrajudiciara.

In concluzie, norma profesionala 3523 delegarea si supravegherea lucrarilor privind expertizelecontabile este specifica, deocamndata numai expertizelor contabile extrajudiciare comandate de catresolcitanti societatilor comerciale de profil, constituite in baza art. 8 din OG 65/1994, cu modificarileulterioare.

5. Ce prevede ncheierea de edin prin care organele ndreptite s dispun efectuarea expertizeicontabile judiciare, numesc expertul desemnat s efectueze expertiza.

Numirea expertilor contabili intr-o cauza civila se face conform art. 201 din Codul de procedura civila sicuprinde:- numele expertului contabil- obiectivele(intrebarile) asupra carora trebuie sa se pronunte expertul contabil- termenul la care trebuie depus raportul de expertiza contabila judiciara la dosarul cauzei, termen care se

coreleaza cu prevederile art. 209 din codul de procedura civila, unde se stipuleaza caexpertul este datorsa isi depuna lucrarea cu cel putin cinci zile inainte de termenul sorocit pentru judecata

onorariul provizoriu stabilit de instanta de judecata pentru plata expertului contabil

6. Comentai necesitatea calitii expertizelor contabile ntocmite n scopul soluionrii cauzelor aflatepe rolul instanelor sau altor organe cu atribuii jurisdicionale.

Raspuns: Expertul contabil trebuie sa efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat si pe care le-aacceptat, cu consticiozitate,devotament, corectitudine si impartialitate. Expertizele contabile trebuie sa fie utilecelor ce le-au solicitat.

Expertizele contabile constituie mijloc de proba in justitie. In elaborarea lor, expertul contabil trebuie safoloseasca exclusiv metode specifice contabilitatii. Concluziile expertului trebuie sa fie fundamentate numai pedocumente care atesta evenimente si tranzactii, care fac sau trebuie sa faca obiectul recunoasterilor, evaluarilor,clasificarilor si prezentarilor contabile.

In expertizele contabile, expertul contabil este un tert in proces, care prin calitatea lui procesualacontribuie la stabilirea adevarului de catre organul in drept.

Raportul de expertiza contabila judiciara fiind o proba stiintifica trebuie sa aduca o importantacontributie la solutionarea cauzei in care a fost dispus.

Pentru asigurarea calitatii expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare, expertii contabili solicitatitrebuie sa aplice atat principiile contabilitatii cat si normele profesionale elaborate de CECCAR privindexercitarea calitatii de expert contabil si efectuarea lucrarilor de expertiza contabila

7. Clasificarea expertizelor contabile funcie de cele dou criterii (scop i natura obiectivelor).I. Dupa scopul principal in care au fost solicitate - expertize contabile judiciare, reglementate de : Codul de procedura civila, Codul de procedura penala, altelegi specializate

- expertize contabile extrajudiciare, efectuate in afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unorcauze supuse verdictului justitiei. Sunt efectuate in afara unui proces justitiar. Nu au calitatea de mijloc de proba

2


3/103

in justitie, ci cel mult de argumentare pentru solicitarea de catre parti a administrarii probei cu expertizacontabila judiciara sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabila.II Dupa natura principalelor obiective la care se refera

- Expertize contabile civile, dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor civile- Expertize contabile penale, dispuse/acceptate in rezolvarea unor aspecte civile atasate litigiilor penale- Expertize contabile comerciale, dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor comerciale- Expertize contabile fiscale, dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor fiscale- Alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele in drept, sau extrajudiciare solicitate

de catre clienti8. Care sunt categoriile de debitori, i n ce stare se afl, pentru a li se aplica procedura general

reglementat de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenei?L 85/2006,Art. 3, alin.12/ Orice creditor care are una sau mai multe creante certe, lichide si exigibile poateintroduce la tribunal o cerere impotriva unui debitor care este prezumat in insolventa dincauza incetarii platilor fata de acesta timp de cel putin 30 de zile, in urmatoarele conditii:a) daca creantele izvorasc din raporturi de munca sau raporturi obligationale civile, acestea trebuie sa aiba uncuantum superior valorii insumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite in conditiile legii si calculate la dataformularii cererii introductive;b) in celelalte cazuri creantele trebuie sa aiba un cuantum superior echivalentului in lei al sumei de 3.000 euro,calculat la data formularii cererii introductive;c) in cazul unui creditor care detine creante din ambele categorii mentionate la lit. a) si b), cuantumul total alcreantelor trebuie sa fie superior valorii insumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite in conditiile legii sicalculate la data formularii cererii introductive.RC: Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca creantele creditorilor pentru a putea fii declansata proceduraorganizarii judiciare si a falimentului:- creanta impotriva patrimoniului debitorului sa fie certa, lichida, exigibila de mai mult de 30 zile- valoarea prag a creantei reprezinta cuantumul minim al creantei pentru a putea fii introdusa cerereacreditorului de 10.000 lei pt creditori, 6 salarii medii pe economie pt salariati.

9. Cui poate delega adunarea general extraordinar exerciiul atribuiilor sale privind: mutareasediului societii, schimbarea obiectului de activitate al societii, majorarea capitalului social?

Raspuns:Consiliului de Administratie.

10. Stabilii valoarea de adevr a urmtoarei afirmaii Deschiderea procedurii insolvenei are ca efectridicarea dreptului debitorului de administrare constnd n dreptul de a-i conduce activitatea, dea-i administra bunurile din avere i de a dispune de acestea. ntrebare: Adevarat sau Fals?Dezvoltai rpunsul.

L85/2006,Art. 47. - (1) Deschiderea procedurii ridic debitorului dreptul de administrare - constnd n dreptulde ai conduce activitatea, de a-i administra bunurile din avere i de a dispune de acestea -, dac acesta nu i-adeclarat, n condiiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dup caz, art. 33 alin. (6), intenia de reorganizare.Afirmatia este partial adevarata.

11. Un acionar care nu a votat n favoarea unei hotrri a adunrii generale are dreptul de a se retragedin societate i de a solicita cumprarea aciunilor sale de ctre societate. Cine stabilete preuaciunilor i cine va suporta costurile de evaluare a acestora?

Art. 134. - (1) Actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii generale au dreptul de a se retragedin societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate, numai daca respectiva hotarare aadunarii generale are ca obiect:a) schimbarea obiectului principal de activitate;b) mutarea sediului societatii in strainatate;c) schimbarea formei societatii;

3


4/103

d) fuziunea sau divizarea societatii.(2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii adunarii generalein Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-c), si de la data adoptariihotararii adunarii generale, in cazul prevazut la alin. (1) lit. d).(3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care le posedasau, dupa caz, certificatele de actionar emise potrivit art. 97.

12. Care sunt organele care aplic procedura insolvenei i ce trebuie s asigure acestea pe perioada

desfurrii acestei proceduri?Organele care aplic procedura sunt: instanele judectoreti, judectorul-sindic, administratorul judiciar lichidatorul.(2) Organele prevzute la alin. (1) trebuie s asigure efectuarea cu celeritate a actelor i operaiunilorprevzute de prezenta lege, precum i realizarea n condiiile legii a drepturilor i obligaiilor celorlaliparticipani la aceste acte i operaiuni

13. Care sunt caracteristicile lichidrii judiciare a ntreprinderii din punctul de vedere al evalurii?Lichidatorul va angaja, n numele debitorului, un evaluator, persoan fizic sau juridic, ori va utiliza, cu acordulcomitetului creditorilor, un evaluator propriu, pentru a evalua bunurile din averea debitorului, n conformitate custandardele internaionale de evaluare.(4) n funcie de circumstanele cauzei i pe ct posibil, bunurile din averea debitorului vor fi evaluate att individual, ct

i n bloc; prin bloc, ca ansamblu funcional, se nelege o parte sau toate bunuriledebitorului, necesare pentru desfurarea unei afaceri, pentru care un cumprtor ofer un pre nedefalcat pe bunurilecomponente.Art. 117. - (1) n cazul propunerii de vnzare n bloc, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor unraport n care vor fi indicate, descrise i evaluate bunurile ce urmeaz a fi vndute mpreun, preciznduse i sarcinile decare, eventual, sunt grevate, nsoit de propuneri viznd modalitile de vnzare. O copie de pe raport va fi depus la grefatribunalului, unde va putea fi studiat de orice alt parte interesat.(2) Raportul prevzut la alin. (1) va cuprinde propuneri privind modalitatea de vnzare n bloc, dup cumurmeaz:a) vnzare prin negociere direct ctre un cumprtor deja identificat, cu precizarea condiiilor minimeale contractului, cum ar fi preul i modalitatea de plat;b) vnzare prin negociere direct, fr cumprtor identificat, cu precizarea preului minim propus. n

acest caz, lichidatorul poate negocia preul concret al vnzrii bunurilor, iar dac preul minim nu se poate obine,adunarea general a creditorilor se va ntruni din nou pentru a decide dac preul minim iniial scade sau urmeaz s setreac la vnzarea individual a bunurilor;c) vnzarea la licitaie.

14. Ce reprezint rata de actualizare a capitalurilor?Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a rateidobanzii,- rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa PER ului mediu al val comparabile la bursa.-rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lung tinand cont de deductibilitateafiscala.

15. Cum se determin costul capitalului propriu al unei ntreprinderi?Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata deactualizare folosita de intreprindere.-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata adividendului- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite,costul capitalurilor va fi :KCPR = DIV + (1-d)*S CPRDIV = dividendul pe actiune distribuit

4


5/103

S = cursul bursier al actiunii firmei analizated = rata de distribuire a dividendelor = profitul net al firemieCPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmeiCost = profit ( dividende) / capital propriucost = dobanda + prima de risc

16. Ce este actualizarea?Actualizarea este estimarea valorii prezente, la data evaluarii, a unui flux banesc viitor.

Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in capacitatea de a generavenituri anuale. Se refera in general la sumele anuale viitoare de marimi inegale (de exemplu cash-flow-uldisponibil pentru proprietari).

17. Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei ntreprinderi?-metodasubstractiva si- met. aditiva

18. n ce const separarea bunurilor dintr-o ntreprindere n bunuri necesare i bunuri nenecesare?Separarea elementelor patrimoniale de activ (cu deosebire imobilizari si stocuri) in elemente necesare exploatarii selemente in afara exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, si masurata prin gradul de participare la realizareaprofiturilor.

Rezultatul acestei operatiuni se poate concretiza: fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de profiturile inregistrate prin bilanturi, atunci candpe cale de expertiza si diagnostic se constata o posibila crestere a gradului de utilitate a elementelor patrimoniale de activ; fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor mobile si imobile, fara utilitate sau cu utilitateredusa, in realizarea obiectului exploatarii societatii respective; pot fi avute in vedere cai de restructurare cum ar fi:formarea de noi societati comerciale, inchirierea, concesionarea, asocierea etc., ori pur si simplu valorificarea, fie si camateriale.Aceste bunuri materiale urmeaza a se evalua in valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.Indiferent de modul specific de evaluare, elementele patrimoniale in afara exploatarii se au in vedere, in mod distinct, cuocazia aplicarii formulelor de evaluare a societatii respective.

19. Care sunt paii (etapele) n determinarea activului net corectat al unei ntreprinderi?

a.Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatrii si elemente in afara exploatrii(necesare ntreprinderii)b. Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatrii;3. Calculul matematic al activului net corectat

20. Enumerai situaiile de incompatibilitate n care se poate afla expertul contabil numit ntr-o cauzde ctre organul ndreptit s dispun efectuarea expertizei.

: Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii:- daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea une

forme de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau luarea de bunuri, servicii saubani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai.

- Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie aexecutivului acestuia sau calitate de angajat- Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile liberale, care

se poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictiecu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;

- Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai;- Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicate

pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil isi alocmajoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientului respective

- Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii5


6/103

- Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare siextrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patruleainclusiv sau sunt soti ai administratorilor.

- Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate- Daca a fost martor sau reprezentant(expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din parti- Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau vreo ruda

apropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe expert subiectiv- Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de control

conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evidentelorcontabile tehnico operative;- Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a

exprimat opiniile

21. Ce se nelege prin procedura falimentului, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenei?Prin procedura falimentului se nelege procedura de insolven concursual colectiv i egalitar care se aplicdebitorului n vederea lichidrii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmat de radierea debitorului dinregistrul n care este nmatriculat;

22. Cnd o societate pe aciuni i dobndete propriile aciuni n condiiile legii, cine exercit dreptude vot pentru aceasta?

Societatea nu poate dobandi propriile sale actiuni, fie direct, fie prin persoane care actioneaza in nume propriu, dar peseama acestei societati, in afara de cazul in care adunarea generala extraordinara a actionarilor hotaraste altfel, curespectarea dispozitiilor care urmeaza.Actiunile dobandite potrivit art. 103 alin. (1)-(5) si alin. (8) nu dau drept la dividende. Pe toata durata posedarii lor decatre societate, dreptul de vot pe care il confera aceste actiuni este suspendat, iar majoritatile de prezenta si de vot pentruluarea in mod valabil a hotararilor in adunarile generale se raporteaza la restul capitaluluisocial

23. Ce trebuie s cuprind raportul ntocmit, n mod obligatoriu, de administratorii societii pe aciuncare particip la fuziune sau divizare?

Administratorii societatilor care fuzioneaza sau se divid vor pune la dispozitie actionarilor/asociatilor la sediul social, cucel putin o luna inainte de data sedintei adunarii generale extraordinare:a)proiectul de fuziune/divizare;b) darea de seama a administratorilor, in care se va justifica din punct de vedere economic si juridic necesitateafuziunii/divizarii si se va stabili raportul de schimb al actiunilor/partilor sociale;c) situatiile financiare impreuna cu rapoartele de gestiune pe ultimele 3 exercitii financiare, precum si cu 3 luni inainte dedata proiectului de fuziune/divizare;d) raportul cenzorilor si, dupa caz, raportul auditorilor financiari;e) raportul unuia sau al mai multor experti, persoane fizice sau juridice, desemnati cu respectarea art. 38 si 39,dejudecatorul delegat, asupra justetei raportului de schimb al actiunilor/partilor sociale, in cazul societatilor pe actiuni, incomandita pe actiuni sau cu raspundere limitata; pentru intocmirea raportului, fiecare dintre experti are dreptul sa obtinade la societatile care fuzioneaza/se divid toate documentele si informatiile necesare si sa efectueze verificarilecorespunzatoare. Raportul va cuprinde:- metodele folosite pentru a se ajunge la raportul de schimb propus;- aprecierea daca acele metode au fost adecvate, mentionarea valorilor la care s-a ajuns prin fiecare metoda, precum si

opinia asupra importantei acestor metode intre cele pentru ajungerea la valorile respective;- eventualele greutati intampinate in cursul actiunii de evaluare;f) evidenta contractelor cu valori depasind 100.000.000 lei in curs de executare si repartizarea lor, in caz dedivizare a societatilor.(2) Actionarii/asociatii vor putea obtine gratuit copii de pe actele enumerate la alin. (1) sau extrase din ele.

24. SC XY SRL n calitate de creditor a SC ZK SRL a primit de la fidejusorul (garantul) acesteia oplat parial, nainte de nregistrarea cererii de admitere a creanelor n termenul fixat n sentinade deschidere a procedurii insolvenei. nscrierea n tabelul de creane a creditoarei SC XY SRL se

6


7/103

va face la ntreaga valoare a crenei. Cum i va recupera fidejusorul suma de bani pltitcreditoarei?

Un creditor care, nainte de nregistrarea unei cereri de admitere, a primit o plat parial pentru creana sa de la uncodebitor sau de la un fidejusor al debitorului poate avea creana nscris n tabelul de creane numai pentru partea pe carenu a ncasat-o nc

25. De cine va fi convocat adunarea creditorilor n cadrul procedurii insolvenei?Adunarea creditorilor va fi convocat i prezidat de administratorul judiciar sau, dup caz,de lichidator, dac legea sau judectorul-sindic nu dispune altfel; secretariatul edinelor adunrilor

creditorilor este n sarcina administratorului judiciar sau, dup caz, a lichidatorului.

26. Care sunt termenele de executare a planului de reorganizare a activitii debitorului?

3) Executarea planului de reorganizare nu va putea depi 3 ani, socotii de la data confirmrii.(4) La recomandarea administratorului judiciar, dup trecerea unui termen de cel mult 18 luni de laconfirmarea planului, aceast perioad va putea fi extins cu cel mult nc o perioad de un an, dacpropunerea este votat de cel puin dou treimi din creditorii aflai n sold la acea dat.

27. Un acionar s-a adresat din nou instanei de judecat cernd dizolvarea societii pe aciuni pemotiv c s-a redus capitalul social sub minimul legal de 90.000 lei, cu toate c pn la rmnerea

irevocabil a hotrrii judectoreti de dizolvare, societatea comercial i-a rentregit capitalulsocial. Ce soluie va formula instana? Motivai.

Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplica in cazul in care, in termen de 9 luni de la data constatarii pierderii sau educericapitalului social, acesta este reintregit sau este redus la suma ramasa ori la minimul legal sau cand societatea setransforma intr-o alta forma la care capitalul social existent corespunde.

28. La constituirea prin subscripie integral i simultan a capitalului social a societii comercialeLira SA, acionarul A.C. a achitat 30% din capitalul subscris, reprezentnd aport n numerar in natur. Tinnd cont c nmatricularea societii s-a fut cu data de 1 februarie 2008, de la ce datpoate fi somat A.C. s-i execute obligaia de vrsmnt pentru restul sumei subscrise? Motivai.

Societatea se poate constitui numai daca intregul capital social a fost subscris si fiecare acceptant a varsat in numerarjumatate din valoarea actiunilor subscrise la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. ori la o banca sau la unadintre unitatile acestora. Restul din capitalul social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare

29. Creditorul unei societi pe aciuni s-a adresat instanei judectoreti cernd dizolvarea societiirespective, pe motiv c numrul acionarilor si s-a redus la unul singur sub minimul legal cutoate c dup 11 luni de la aceast reducere, societatea i-a reconstituit numrul de acionari. Cesoluie va formula instana? Motivai.

Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplica in cazul in care, in termen de 9 luni de la data constatarii pierderii sau educericapitalului social, acesta este reintregit sau este redus la suma ramasa ori la minimul legal sau cand societatea se

transforma intr-o alta forma la care capitalul social existent corespunde.

30. n ce termen de la data depunerii cererii de convocare a adunrii generale, de ctre un acionar alecrui aciuni reprezint 31% din capitalul social, este obligat consiliul de administraie, respectivdirectoratul s convoace adunarea general a acionarilor, dac cererea cuprinde dispoziii ce intrn atribuiile adunrii?

Adunarea generala va avea loc in termen de o luna de la cerere.

7


8/103

31. n ce termen de la comunicarea somaiei trebuie stins debitul pentru ca procedurile de executaresilit s nu continue?

Executarea silita incepe prin comunicarea somatiei. Daca in termen de 15 zile de la comunicarea somatiei nu sestinge debitul, se continua masurile d eexecutare silita. Somatia este insotita de un exemplar al titluluiexecutoriu- art 145 CPFNu mai mic de 10 zile si mai mare de 30 de zile

32. Este obligatorie declarare n Romania a sediilor secundare din strintate ale unui contribuabil cudomiciliul fiscal n Romania? Si daca da, n ce termen.

Da, este obligatorie declararea in termen de 30 zile d ela infiintarea de filiale si sedii secundare- art 74CPF

33. Ce document trebuie s nsoeasc micarea intracomunitar a produselor accizabile cu accizepltite?

Rasuns:

Factura, precum si documentele de insotire simplificate, dupa caz

Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificrile i completrile ulterioare, art. 195(2) b),c).

34. Ce reprezint produsele accizabile n nelesul codului fiscal?Art 163 din cf:produsele accizabile sunt urmatoarele produsele provenite din productia interna sau din import:bere, vinuri,bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, produse intermediare, alcool etilic, tutun prelucratproduse energetice, energie electica.

35. O persoan fizic deine de la 10 iunie 2008 un teren arabil n intravilan de 10 hectare. Determinaiimpozitul de plat dac impozitul unitar este de 20 lei / ha, iar coeficientul de corecie este 3.00.

Raspuns:10 ha*20=200 lei200*3=600 lei/an600/12=50 lei/luna

Persoana datoreaza impozit incepand cu 1 iulie 2008>>> 6 luni50*6=300 lei de plata pentru anul 2008, termen de plata 30 septembrie

36. Cine are obligaia de virare la stat a impozitului pe veniturile din dobnzi obinute de persoanefizice?

Rezolvare

Impozitul pe veniturile din dobanzi obtinute de persoane fizice, se calculeaza, se retine si se vireaza la stat decatre platitorii acestor venituri. la momentul nregistrrii n contul curent sau n contul de depozit al titularului,respectiv la momentul rscumprrii, n cazul unor instrumente de economisire.

37. Explicai interesul public, potrivit prevederilor Codului etic national al profesionitilor contabili.Profesia contabil se distinge prin acceptarea responsabilitii sale vizavi de public.Public nseamn:

Clieni Guvern Investitori Angajatori Oameni de afaceri Comuniti financiare

8


9/103

Donatori de fonduri Orice persoan

Acest public d ncredere n obiectivitatea i integritatea profesionitilor contabili, pentru bunafuncionare a economiei.

Aceast ncredere acordat de public impune profesiei contabile o responsabilitate n materie de interesgeneral.

Interesul general semnific deci satisfacia colectiv a persoanelor i instituiilor pentru care lucreazprofesionitii contabili.

Pstrarea acestui statut privilegiat al profesionitilor contabili presupune oferirea de servicii potrivitunor criterii care s justifice ncrederea publicului.Interesul public este bunstarea colectiv a comunitii i a instituiilor deservite de contabilul

profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: auditorii independeni ajut la meninerea integritii i eficienei situaiilor financiare ca suport parialpentru mprumuturi i acionarilor pentru a obine capital; responsabilii financiari (directorii economici) cu atribuii n diverse domenii de management financiarcontribuie la utilizarea eficient i efectiv a resurselor organizaiei; auditorii interni furnizeaz asigurarea n legtur cu un sistem de control intern corect, care sporetencrederea n informaiile financiare externe ale patronului; experii n impozite ajut la stabilirea ncrederii i eficienei, precum i la aplicarea corect a sistemului de

impozitare; consilierii de gestiune i consultanii manageriali au o responsabilitate fa de interesul public n susinerealurii deciziilor manageriale corecte.

Profesionitii contabili au un rol important n societate. Comunitatea,Publicul conteaz pe profesionitii contabili pentru o contabilitate financiar i o raportare corect,

pentru un management financiar eficient i sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate deafaceri i impozite.

38. Relaiile profesionitilor contabili cu clienii, n sprijinul Codului etic naional.Relaiile membrilor Corpului cu clienii se stabilesc prin contract scris de prestri de servicii, semnat de

ambele pri.

n afara onorariilor pentru lucrrile executate, orice alt relaie financiar cu un client ca: participaii lacapital, dare/luare de mprumut de bunuri, servicii sau bani, etc este susceptibil de a afecta obiectivitatea i dea determina terii s considere c obiectivitatea este compromis.

n cadrul ndeplinirii lucrrilor lor, membri Corpului trebuie s se rezume numai la acordarea de avizede consultan profesional i s nu mpieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv alclientului.

O atenie aparte se acord relaiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clienii,asigurndu-se c aceste relaii nu aduc atingere independenei lor.

Stabilirea sau ntreinerea relaiilor profesionale cu clienii pot antrena rspunderea pentru un prejudiciufinanciar sau moral, pentru membri Corpului.

Se impune o selectare a clienilor i aprecierea situaiei membrilor Corpului n raport cu respectarea

principiilor independenei i competenei.Orice nou client i orice nou lucrare solicitat de vechii clieni trebuie s fac obiectul acceptrii incheierii contractului dup: evaluarea riscurilor; evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independenei profesiei; apreciere a eficienei executrii lucrrilor n raport cu competena i cu mijloacele societii.

Decizia final aparine expertului sau contabilului autorizat.Periodic se evalueaz, apreciaz eventualele schimbri aprute n situaia clienilor sau

cabinetului/societilor lor i dac acestea genereaz noi riscuri.

9


10/103

Evidenierea sau modificarea lucrrilor nu se poate face dect n baza unui act adiional la contract.Profesionitii pot exprima n scris clienilor recomandri sau rezerve. n cazul contestrii lor, scrise, vor

putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionitilor contabili.n situaia imposibilitii executrii lucrrilor solicitate, din cauza clientului, contractul se rezilieaz

39. Ce obligaii are CECCAR fa de profesionitii contabili angajai n industrie, comer, educaiesectorul public etc.?

40. Prezentai structura i prile componente ale Codului etic naional al profesionitilor contabili.Cap. I. DEFINIIICAP. II. INTRODUCERECAP. III. INTERESUL PUBLICCAP. IV. OBIECTIVELECAP. V. PRINCIPIILE FUNDAMENTALECAP. VI. CODULPARTEA A - APLICABIL TUTUROR PROFESIONITILOR CONTABILIPARTEA B - APLICABIL LIBER PROFESIONITILOR CONTABILIPARTEA C - APLICABIL PROFESIONITILOR CONTABILI ANGAJAI

Elementele de baz ale raportului de audit.Raportul unei misiuni de audit statutar trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele elemente de baz:- titlul,- destinatarul- paragraful introductiv,- paragraful cuprinznd natura i ntinderea lucrrilor de audit,- paragraful opiniei,- semntura,- adresa- data raportului.

41. Ce condiii trebuie s ndeplineasc o societate comercial pentru a deveni membr a Corpului?Societile comerciale de expertiz contabil trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:a) s aib ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil;b) majoritatea acionarilor sau asociailor s fie experi contabili i s dein majoritatea aciunilor sau a

prilor sociale;c) consiliul de administraie al societii comerciale s fie ales n majoritate dintre acionarii sau asociaii

experi contabili;d) aciunile s fie nominative i orice nou asociat sau acionar s fie admis de adunarea general.

Coduri CAEN acceptate: vezi fisierul Tabel coduri CAEN 2008Aceleai condiii trebuie ndeplinite i de ctre societile de contabilitate.

42. n ce const pregtirea stagiarilor n sistem colectiv?1) Pregtirea n sistem colectiv a stagiarilor se face pe baza unui calendar semestrial ntocmit de directorul executiv al

filialei si vizat de presedintele filialei pn la data de 15 a primei luni din semestru si se transmite Directiei gestionarestagiu din cadrul Corpului.(2) Calendarul semestrial de pregtire va contine, dup caz:a) numrul total al stagiarilor nscrisi pentru sistemul colectiv de pregtire, pe ani;b) lectorii ce pot fi utilizati pentru verificarea lucrrilor profesionale si predarea cursurilor de pregtire tehnic sideontologic;c) lista stagiarilor (pe ani) repartizati pentru un lector, dar nu mai mult de 100 de stagiari pentru un lector;d) graficul de efectuare a lucrrilor profesionale (200 de ore / semestru) si zilele de pregtire tehnic si deontologic,pentru fiecare lector.

10


11/103

43. Care sunt obligaiile de raportare ale membrilor?Indiferent de misiunea pe care o are de ndeplinit, EC sau CA trebuie s elaboreze un raport n legtur cu misiunearespectiv. Elaborarea acestui raport se realizeaz conform normelor profesionale.

44. Care sunt principalele prevederi ale Normelor CECCAR privind nivelul de organizare desfurare a cursurilor pentru nelegerea i aplicarea IFRS/IAS?

Principalele prevederi ale Normelor CECCAR privind modul de organzare i desfurare a cursurilor pentrunelegerea i aplicarea IFRS/IAS (aciunea) au n vedere: Obiectul aciunii Temeiul legal al aciunii Sursele bibliografice-suporturi de curs Structura cursului-durata Tehnici de predare Despre lectori Onorarii-cheltuieli Cursani Obligaiile organizatorilor de cursuri.

Normele CECCAR privind nivelul de organizare si desfasurare a cursurilor pentru intelegerea si aplicareaIFRS/IAS prevad in prima faza organizarea unui curs de instruirea lectorilor CECCAR pentru o perioada de3-5 zile iar in a doua faza are loc organizarea de cursuri la nivelul filialelor unde cursurile se predau pe bazaSuportului de curs stabilit de Corp ca limita minima a cunostintelor ce trebuie insusite de cursanti.Durataminima a unui curs fiind de 60 ore (6 ore/zi).

45. Ce nelegei prin control de calitate asupra serviciilor profesionale efectuate de membrii Corpului?Auditul de calitate desemneaz un ansamblu de msuri luate de Corpul Experilor Contabili

Contabilor Autorizai din Romnia viznd analiza modalitilor de organizare i funcionare a unui cabinet iaprecierea modului de aplicare n cadrul acestuia a normelor profesionale emise de Corp.

Auditul de calitate se exercit asupra cabinetului i asupra fiecrui profesionist contabil nscris nTabloul Corpului. El se exercit att la sediul principal al cabinetului, ct i la sediile secundare.

Expresia cabinet desemneaz fie un cabinet individual condus de un expert contabil sau de un contabil

autorizat membru al Corpului, fie o societate de expertiz contabil sau de contabilitate, recunoscut de Corp.Auditul de calitate n domeniul serviciilor contabile rspunde urmtoarelor obiective:- oferirea ctre public a unei bune percepii despre calitatea serviciilor prestate, armonizarea

componentelor profesionale ale membrilor;- contribuirea la buna organizare a cabinetelor i la perfecionarea metodelor de lucru;- aprecierea modului de aplicare a regulilor i normelor profesionale;- dezvoltarea solidaritii n rndul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea

respectul profesionitilor fa de organismele Corpului.Auditul de calitate se ntemeiaz pe cinci principii fundamentale:- universalitate auditul se aplic tuturor cabinetelor i tuturor serviciilor profesionale realizate de

acestea;

- confidenialitate nici o informaie privind un cabinet sau un membru al acestuia nu poate fi adusla cunotina terilor;

- adaptarea auditului este corespunztor naturii misiunilor exercitate i mrimii cabinetului;- colegialitate auditul este efectuat de ctre experii contabili membri ai Corpului, care au calitatea

de angajati ai Corpului.- Armonizarea pe cit posibil, cabinetele care execut activiti reglementate de mai multe organisme

profesionale pot face obiectul unui audit cu obiective stabilite de comun acord cu aceste organisme.Auditul de calitate cuprinde:

11


12/103

- cunoaterea modului de organizare a cabinetului, a sistemelor, a procedurilor n vigoare n cadruacestuia (auditul structural)

- aprecierea modului n care sunt aplicate normele profesionale, examinndu-se prin sondaj dosarelede lucru corespunztoare misiunilor selecionate pentru audit (audit tehnic)

- respectarea normelor cu privire la formarea i dezvoltarea profesional continu i ndeplinireaobligaiilor de membru (audit de conformitate).

46. Ce nelegei prin obiectivitate?

Un profesionist contabil trebuie s fie imparial i nu trebuie s permit prejudecilor, confuziilor,conflictelor de interese sau influenelor nedorite s intervin n raionamentele profesionale sau de afaceri.Principiul obiectivittii impune o obligaie tuturor profesionitilor contabili de a nu i compromite

profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenei nedorite a unor alte persoane.Un profesionist contabil poate fi pus n situaii n care obiectivitatea i este afectat. Este imposibil ca

toate aceste situaii s fie definite i descrise. Relaiile care aduc un plus de confuzii sau influeneaz n modnegativ raionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.

Profesionitii contabili i desfoar activitatea n multe domenii diferite i trebuie s-i demonstrezeobiectivitatea n mprejurri diferite.

Indiferent de poziie sau serviciul prestat, profesionitii contabili trebuie s protejeze integritateaserviciilor profesionale i s menin obiectivitatea n raionamentul profesional.

In selecionarea situaiilor i practicilor de care se vor ocupa n mod specific potrivit cerinelor eticelegate de obiectivitate trebuie acordat atenia corespunztoare urmtorilor factori:

a. Profesionitii contabili sunt expui unor situaii n care asupra lor se pot exercita presiuni ce le potdiminua obiectivitatea.

b. Este practic imposibil s se defineasc i s se descrie toate situaiile n care ar exista aceste posibile presiuni. In stabilirea standardelor pentru identificarea relaiilor care pot ori par s afecteze obiectivitateaprofesionistului contabil trebuie s domine un caracter rezonabil.

c. Trebuie evitate relaiile care permit ca idei preconcepute, prtinirea ori influenele altora s ncalceobiectivitatea.

d. Profesionitii contabili au obligaia de a se asigura c personalul angajat pentru serviciile profesionalecontabile i-a nsuit principiul obiectivittii.

47. Ce nelegei prin independen?Independena = principiul fundamental i condiia de exercitare a profesiei liberale de expert

contabil i de contabil autorizat .Independena este o situaie a unei persoane carejudec lucrurile i acioneaz neinfluenat de alii.Independena presupune c profesia contabil satisface concomitent cele dou componente

fundamentale ale conceptului de independen, i anume: independena de spirit sau n gndire constituie independena de drept i const n acea stare a

profesionistului contabil potrivit creia, n gndirea lui, acesta consider c poate ndeplini o misiune ncondiii de integritate i cu obiectivitatea necesar.

independena n aparen (comportamental) sau independena de fapt presupune c o ter persoanbine informat i intenionat nu gsete nici un motiv de natur comportamental, care s o determines pun la ndoial integritatea i obiectivitatea profesionistului contabil.Din practic, rezult c, majoritatea circumstanelor care afecteaz independena se datoreaz relaiilor

de afaceri i financiare, cu angajaii clientului aflai n poziia de a exercita influen direct asupraprofesionistului contabil.

Regula de baz n cazul n care circumstanele la adresa independenei sunt semnificative nainte deacceptarea misiunii, se procedeaz astfel:

Se ntreprind diligenele necesare pentru eliminarea acelor circumstane sau, dac nu este posibil, Se refuz acceptarea sau continuarea misiunii.Circumstanele care afecteaz independena

12


13/103

Interes propriu. Autoexaminare (autocontrol). Favorizare. Familiaritate. Intimidare.Interes propriu Interes financiar n firma clientului sau deinerea unui interes mpreun cu un client Deinerea de aciuni ntr-o proporie semnificativ la firma clientului;

A primit un titlu de motenire de pri sociale ale unei firme care a fuzionat cu clientul n cauz. Dependen fa de onorariile primite de la un client. 90 % din cifra de afaceri a cabinetului provien de la un singur client. ntreinerea unei relaii de afaceri strnse cu un client. Profesionistul contabil este intr-o asociaie n participaie cu clientul. Interesul de a nu pierde un client. Pierderea clientului respectiv ar nsemna intrarea n faliment a cebinetului. Onorarii neprevzute. Acceptarea pe parcursul executrii lucrarilor a unor onorarii neprevzute n contract. mprumut ctre, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaii acestuia. Dac cientul este o banc, mprumutul nu genereaz o ameninare la adresa independenei, n condiiile

ca mprumutul s fie acordat conform normelor procedurale valabile pentru ceilali clieni.Autoexaminare Descoperirea unei erori semnificative n cursul unei lucrri de reevaluare. Reportarea asupra situiei financiare a unei firme de ctre acceai persoan implicat n elaborarea

situaiei financiare respective. Pregtirea documentelor primare pentru nregistrarea n contabilitate, care fac obiectul unei misiuni de

certificare. Un membru al echipei de certificare care ocup sau a ocupat funcia de director sau a fost angajat al

clientului. Prestarea unor servicii pentru un client care afecteaz direct subiectul n cauz.Favorizare

Promovarea aciunilor ntr-o unitate cotat atunci cnd aceasta este un client de audit al situaiilorfinanciare. Aprarerea uni client n cazul unor litigii sau n rezolvarea disputelor cu terii. Un membru al echipei de audit are o rud de gradul I sau un afin care ocup funcia de director sau

angajat al clientului. Acceptarea unor cadouri din partea clientului. Asocierea de lung durat a unui membru important al echipei cu clientul.

Intimidare Ameninarea nlocuirii sau concedierii fcut de client. Ameninarea n litigiu. Exercitarea unei presiuni n vederea reducerii volumului de munc pretins aferent execuiei unei misiuni

i respectiv a onorariilor.

48. Ce nelegei prin respectul fa de normele tehnice i profesionale?Respectul fa de normele tehnice i profesionale presupune c profesionistul contabil trebuie s realizeze serviciileprofesionale conform normelor tehnice i profesionale aplicabile i este obligat s urmreasc cu grij i competeninstruciunile clientului sau sau angajatorului su, n msura n care acestea sunt compatibile cu exigenele de integritateobiectivitate, iar n cazul liber profesionitilor, de independen.

ntre altele, profesionistul contabil trebuie s respecte normele tehnice i profesionale publicate de: IFAC(Normele internaionale de audit), IASC (Normele contabile internaionale), organismul profesional, membru al IFAC ilegislaia n vigoare.

13


14/103

49. n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil ?Principiul confidenialitii impune ca obligaie profesionitilor contabili de a se abine de la:

a). Dezvluirea de informaii confideniale n afara firmei sau organizaiei angajatoare ca urmare a unei relaii profesionale sau de afaceri, cu excepia cazului n ca fost autorizat n mod special s fac public o anumit informaie sau dac exist o obligaie legal sauprofesional de a face publice acele informaii.b). Folosirea informaiilor confideniale dobndite n timpul executrii sarcinilor de serviciu n avantajul perso-

nal sau n avantajul unei tere pri. Un profesionist contabil trebuie s respecte ntotdeauna confidenialitatea, chiar i ntr-un mediu social.Profesionistul contabil trebuie s fie contient de posibilitatea unor scurgeri de informaii, n special nsituaii ce implic o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin.

Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, s menin confidenialitatea n prezentarea de informaiictre un posibil client sau angajator.

Un profesionist contabil trebuie s ia n considerare meninerea confidenialitii n cadrul firmei sau alorganizaiei angajatoare.

Un profesionist contabil trebuie s fac tot posibilul pentru a se asigura c personalul aflat sub controlulsu i persoanele care i furnizeaz consultan sau asisten respect principiul confidenialitii.

Obligaia de confidenialitate continu i dup ncheierea relaiei dintre profesionistul contabil i client

sau angajator.Situaii in care profesionitii contabili sunt sau pot fi obligai s divulge informaii confideniale:a. Atunci cnd divulgarea este autorizat de ctre client sau angajator;b. Atunci cni divulgarea este autorizat prin lege:

pentru a furniza documente sau alte probe n cursul unor proceduri judiciare; i pentru a aduce la cunotina autoritilor publice n msur eventuale nclcri ale legii.

c. Atunci cnd exist o obligaie profesional sau un drept de a le divulga atunci cnd nu este interzis prin lege: pentru a se conforma controlului calitii unui corp membru sau al organismului profesional; pentru a rspunde unei anchete sau unei investigaii din partea organizaiei membre sau a unui organism

normalizator; pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil n cursul procedurilor judiciare; i pentru a respecta standardele tehnice i cerinele etice.

50. n ce const diferena dintre expertul contabil i economistul salariat ; dintre contabilul autorizat icontabilul salariat ?Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile Ordonanei 65/1994 cu

modificrile i completarile ulterioare, i are competena profesional de a organiza i conduce contabilitateade a supraveghea gestiunea societilor comerciale, de a ntocmi situaiile financiare i de a efectua expertizecontabile.

Expertul contabil este specialistul care a dobndit cea mai nalt calificare n domeniul contabilitii icare are acces nengrdit la efectuarea tuturor lucrrilor profesionale, inclusiv verificarea i certificareasituaiilor financiare.

Prin urmare, ne gsim n faa unei arii de competene mult mai largi fa de cea a unui economistsalariat; economistul este subordonat unui ef ierarhic i execut atribuiile specifice fiei postului su. Deasemeni, economistul este specializat n multe domenii: turism, servicii, marketing, management, planificaresalarizare, financiar-contabil.

Expertul contabil liber profesionist este un economist, independent fa de societatea comercial. El nuprimete, pentru lucrrile executate, un salariu, ci un ONORARIU prevzut prin contractul ncheiat cu referirela misiunea sa.

14


15/103

Contabilul autorizat este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile Ordonanei 65/1994 cumodificrile i completarile ulterioare i are competena de a ine contabilitatea i de a pregti lucrrile nvederea ntocmirii situaiilor financiare.

Contabilul autorizat (liber profesionistul) , ca i expertul contabil (liber profesionistul), este unprofesionist independent, nesalarizat de o entitate economic.

Contabilul salarizat este subordonat efului ierarhic i execut sarcinile ce i revin din fia individual. Inanumite situaii, execut toate lucrrile contabile. De regul, este specializat pe un sector al contabilitii.

Ca i economistul salariat, contabilul salariat rspunde fa de calitatea lucrrilor executate, putnd fi

stimulat ori penalizat de eful ierarhic sau la propunerea acestuia.Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dac sunt independeni, rspund civil i penal fa dentreprindere. De asemeni, ei pot pierde ntreprinderea de client i, prin aceasta, sursa de venit.

In schimb, economistul sau contabilul salariat pierde cu greu postul sau, n urma unor procedurianevoioase.

51. Cine este contabilul autorizat?Contabilul autorizat este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile Ordonanei 65/1994 cu

modificrile i completarile ulterioare i are competena de a ine contabilitatea i de a pregti lucrrile nvederea ntocmirii situaiilor financiare.

52. Prezentai cel puin 7 caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual.1.-numirea auditorului statutar se face de catre adunarea general a acionarilor sau asociailor;2.-orice auditor statutar e mandatat, de regula pentru o durata de 5-7 ani;3.-auditorul statutar emite in toate cazurile un raport de audit care are un coninut strict normat;4.-auditorului statutar i este specific o anumita conduit deontologic precis stabilit prin codul

etic;5.-misiunea de audit statutar are un caracter permanent;6.-auditul statutar se efectueaz numai prin sondaj;7.-auditorul statutar nu poate avea imixtiuni n gestiunea societii-client.

Auditul statutar este activitatea realizata de cenzori potrivit dispozitiilor legale, pe baza mandatuluiacceptat si confirmat de AGA, are la baza Legea Societatilor Comerciale nr. 31/1990 si are ca scop:- sa supravegheze gestiunea societatilor comerciale- sa realizeze verificari si interventii cand situatia o impune- sa verifice casa- sa contribuie la desfasurarea inventarierii- sa verifice bilantul contabil

53. Artai categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare a activitiidebitorului aflat n insolven, potrivit Legii nr. 85/2006, i care sunt termenele n care pot propuneplanul.

(1) Urmtoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare n condiiilede mai jos:a) debitorul, cu aprobarea adunrii generale a acionarilor/asociailor, n termen de 30 de zile de laafiarea tabelului definitiv de creane, cu condiia formulrii, potrivit art. 28, a inteniei de reorganizare,dac procedura a fost declanat de acesta, i potrivit art. 33 alin. (6), n cazul n care procedura a fost deschis ca urmarea cererii unuia sau a mai multor creditori;b) administratorul judiciar, de la data desemnrii sale i pn la mplinirea unui termen de 30 de zile d ela data afiriitabelului definitiv de creane, cu condiia s i fi manifestat aceast intenie pn la votarea raportului prevzut la art. 59alin. (2);c) unul sau mai muli creditori care i-au anunat aceast intenie pn la votarea raportului prevzut la

15


16/103

art. 59 alin. (2), deinnd mpreun cel puin 20% din valoarea total a creanelor cuprinse n tabeluldefinitiv de creane, n termen de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv de creane.

54. De cine poate fi exercitat aciunea n rspundere contra fondatorilor, administratorilordirectorilor, respectiv a membrilor directoratului i consiliului de administraie, precum i acenzorilor sau auditorilor financiari, pentru daune cauzate societii de acetia prin nclcareandatoririlor lor fa de societate?

Actiunea in raspundere contra fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari si directorilor apartineadunarii generale, care va decide cu majoritatea

55. Care sunt condiiile legale pe care trebuie s le ndeplineasc o persoan fizic sau juridic pentru afi desemnat ca administrator judiciar n cadrul procedurii insolvenei?

L85/2006Art. 19. - (1) Practicienii n insolven interesai vor depune la dosar o ofert de preluare a poziiei deadministrator judiciar n dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calitii de practician n insolven i ocopie de pe polia de asigurare profesional. n ofert, practicianul n insolven interesat va putea arta idisponibilitatea de timp i de resurse umane, precum i experiena general sau specific necesareprelurii dosarului i bunei administrri a cazului. n cazul n care nu exist nici o astfel de ofert,judectorul-sindic va desemna provizoriu, pn la prima adunare a creditorilor, un practician n insolven

ales n mod aleatoriu din Tabloul U.N.P.I.R.

56. Definii starea de insolven potrivit Legii nr. 85/2006 cu privire la procedura insolvenei.L85/2006,Art. 3. - n nelesul prezentei legi, termenii i expresiile de mai jos au urmtoarele semnificaii:1. insolvena este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficienafondurilor bneti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:a) insolvena este prezumat ca fiind vdit atunci cnd debitorul, dup 30 de zile de la scaden, nu apltit datoria sa fa de unul sau mai muli creditori;b) insolvena este iminent atunci cnd se dovedete c debitorul nu va putea plti la scaden datoriileexigibile angajate, cu fondurile bneti disponibile la data scadenei;

57. Prezentai componentele ratei de actualizare atunci cnd e neleas ca i rat de rentabilitate ainvestiiilor alternative.

Rata de capitalizare sau de actualizare este formata, de regula, din rata de baza (neutra) la care se adauga prima de risca intreprinderii de evaluat. Rata neutra - corespunde unor plasamente fara riscuri si cel mai adesea marimea ei se stabileste la nivelul dobanziipracticate la imprumuturile de stat.Prima de risc - este cu atat mai mare cu cat exploatarea prezinta riscuri; riscurile interne se stabilesc cu ocaziadiagnosticului de evaluare, iar riscurile externe prin documentare si investigatii exterioare ale evaluatorilor, inclusiv inlegatura cu rentabilitatea ramurii din care face parte intreprinderea.

58. Prezentai caracteristicile generale ale unui cash-flow.Cash-flow - flux de lichiditati.

Fluxul anual de lichiditati nete, folosit in evaluarea unei intreprinderi, se obtine de regula prin metoda indirectarespectiv prin insumarea profitului net cu amortizarile si provizioanele pentru riscuri si cheltuieli si scaderea variatieinecesarului de fond de rulment si a fondurilor necesare pentru investitiile de mentinere (nu de dezvoltare).

59. Care sunt situaiile n care, n contabilitate, se apeleaz la evaluri economice ale activelor?Exista trei mari grupe de factori extemi a caror actiune conduce la distorsiuni intre bilantul contabil al unui agenteconomic si bilantul sau economic, si care fac necesara reevaluarea:

16


17/103

- preturilor libere;- raportului de schimb al monedei nationale; gestiunii interne a agentilor economici, cu deosebire sub urmatoarele aspecte: modalitati de amortizare practicatesi modalitati de contabilizare utilizate (contabilitatea de gestiune, ca suport material al secretului comercial aintreprinderii, care sta la baza competitiei si concurentei - conditii de manifestare a principiilor si regulilor economiei depiata).

60. Explicai relaia dintre riscuri i rata de actualizare.Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este

nesigur.Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prinintermediul unor prime de risc. La analiza unei astfel de abordari a riscului, incertitudinile legate de profiturileviitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode:1. ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigurantei sau metodadeducerii profitului) sau2. ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc).Rata de actualizare trebuie sa fie o rata nainte de impozitare ce reflecta evalurile pieei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice activului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru careestimrile viitorului flux de numerar au fost ajustate.O rata care reflecta evalurile pieei curente asupra valorii timp a banilor si riscurile specifice activului este

rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cuvalori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate dinactive.Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de proiect si riscul fluxului denumerar.

61. Prezentai 3 metode de determinare a ratei de actualizare.-Rentabilitatea specifica ateptata pentru investitii alternative,-rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.- rata neutra de plasament pe piata financiara- rata dobanzii ceruta pentru plata datoriei planificate;

Rata dobanzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobanzii de baza fara risc)

62. Definii valoarea de pia.Valoarea de piaa reprezint suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evalurii, intreun cumparator si un vanzator, hotrai si avizai, care actioneaza in cunotina de cauza, prudent si faraconstrngeri, intr-o tranzacie echilibrata dup un marketing adecvat

63. Care este rolul dignosticului n evaluarea ntreprinderii?Diagnosticul are drept scop- nelegerea factorilor economici care influeneaz sectorul de activitate al ntreprinderii;- cunoaterea regulilor concureniale ale sectorului din care face parte ntreprinderea;- determinarea oportunitilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor;- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatoriiraportului de evaluare il cuta in acea ntreprindere pentru a deduce rapid consecinele la nivelul rezultatelorsale.Rolul diagnosticului in evaluarea ntreprinderii :- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare,- alegerea metodelor,- ajuta la anticiparea viitorului firmei,- la depistarea factorilor de risc si- la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final.

17


18/103

64. Explicai diferenele dintre pre i valoare.Preul este suma de bani ce se poate obine din vnzarea unui bun de bunvoie, intre pari aflate in cunotina decauza, in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat obiectiv. Stabilirea preului presupune negocierea,evaluatorul nu-si propune sa determine preului ci gama de valori, respective zona in care ar putea ncepenegocierea si care ar putea probabil sa se situeze preul.Valoarea unui bun se fondeaz pe noiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituiepunctul de echilibru in care vnztorul accepta sa vanda si comparatorul sa cumpere. Valoarea depinde de unele

criterii sau factori care influeneaz dorina de a cumpra sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de naturapsihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaz att separate catsi mpreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau ntreprinderii in ansamblul sau.

65. Explicai necesitatea evalurii economice i financiare a unei ntreprinderi.Procesul de evaluare economica are drept obiectiv- stabilirea valorii de piaa,- a valorii de circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor,- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaiul economic al tarii.Necesitatea evalurii unei ntreprinderi apare cnd in viata ntreprinderii au loc unele schimbri semnificativecum sunt:- modificri in mrimea si structura capitalului social,- modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor,- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje),- in cazul tranzaciilor comerciale,- cu ocazia privatizrii cnd elementele prezentate in bilanul contabil nu reflecta valori de piaa ci mai degrabvalori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste

66. Explicai semnificaia datrii raportului de audit.Raportul auditorului trebuie s poarte data de la sfritul lucrrilor de audit. Cititorul este astfel informat cauditorul a apreciat efectele asupra situaiilor financiare i asupra raportului su, evenimentelor itranzaciilor intervenite, de care el a avut cunotin pn la aceast dat.

ntruct responsabilitatea auditorului const n emiterea unui raport asupra situaiilor financiarepregtite i prezentate de conducerea societii, raportul su nu trebuie s poarte o dat anterioar celeila care situaiile financiare au fost nchise i aprobate.

67. Elementele de baz ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statuar.Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele elemente de

baz: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinznd natura i ntinderea lucrrilor de auditparagraful opiniei, semntura, adresa i data raportului.

68. Structura dosarului exerciiului.

Dosarul exerciiului cuprinde 10 seciuni (pri) simbolizate de la A la J, astfel:- EA (dosarul exerciiului, seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii;- EB (dosarul exerciiului, seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i rapoarte;- EC (dosarul exerciiului, seciunea C) intitulat Orientare i planificare;- ED (dosarul exerciiului, seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de control;- EE (dosarul exerciiului, seciunea E) intitulat Controalele substantive;- EF (dosarul exerciiului, seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti;- EG (dosarul exerciiului, seciunea G) intitulat Verificri i informaii specifice;- EH (dosarul exerciiului, seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de misiune;- EI (dosarul exerciiului, seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin reglementri diverse;

18


19/103

- EJ (dosarul exerciiului, seciunea J) intitulat Controlul conturilor consolidate.

69. Rolul i importana dosarului exerciiului.Dosarul exerciiului cuprinde toate elementele unei misiuni a cror utilitate nu depete exerciiul

controlat; el permite asamblarea tuturor lucrrilor, de la organizarea misiunii la formularea raportului.Dosarul exerciiului este indispensabil pentru:

- mai buna organizare a misiunii i controlul ei;

- documentarea lucrrilor efectuate, deciziilor luate i asigurarea c programul s-a derulat fromisiuni;- nlesnirea muncii n echip i supervizarea lucrrilor delegate colaboratorilor;- justificarea opiniei emise i redactarea raportului.

70. Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.

Trecand de la metoda controlului colegial la controlul efectuat de organismul profesional prin personal angajat, imbinat cuprezentarea de "Rapoarte anuale" privind auditul de calitate, s-a reusit, pe de o parte, o mai buna percepere din parteaCECCAR asupra modului incare sunt organizate si desfasurate activitatile cabinetelor/societatilor membre, iar pe de alta parte, au crescut responsabilitatile profesionistilor contabili fata de cunoasterea, insusirea, aplicarea si respectarenormelor si ghidurilor profesionale emise de CECCAR, astfel incat serviciile prestate sa fie la nivelul exigentelor privindcalitatea ceruta de terti.

Monitorizarea de catre CECCAR a activitatilor desfasurate de membri a condus la cresterea interesului fata de etica sideontologie in profesie, astfel incat Codul Etic National al Profesionistilor Contabili a devenit indispensabil de pe masacontabililor din Romania.

71. Prezentai pe scurt coninutul seciunii a 8-a din Codul etic naional al profesionitilor contabili dinRomnia.

Sectiunea a 8-a din acest Cod stabileste cadrul general conceptual pentru conditiile privind independenta*profesionistului contabil in cazul misiunii de audit si servicii conexe (Assurance engagemente), potrivitstandardului international; in consecinta, nici unui organism membru sau cabinet, societate, nu ii este permisa

aplicarea unor standarde mai putin riguroase decat cele prevazute in aceasta sectiune.

Introducere

8.1. Este in interesul publicului si totodata este cerut de acest Cod etic, ca membrii echipelor de audit si serviciiconexe, ai cabinetelor sau societatilor de profil si daca este cazul, ai societatilor din cadrul grupului, sa fieindependenti de clientii misiunilor de audit si servicii conexe.

8.2. Nivelul asigurarii (certitudinii) auditului si serviciilor conexe este destinat a creste credibilitatea informatieiprivind un obiectiv oarecare, prin evaluarea faptelor care atesta ca obiectivul examinat este conform criteriiloradecvate, sub toate aspectele sale importante.

Pentru a obtine o intelegere completa a obiectivelor si elementelor unei misiuni privind exprimarea unei opiniieste necesara consultarea tuturor Standardelor internationale de audit.

8.3. Misiunea de exprimare a unei opinii este o activitate speciala; ea depinde de urmatoarele elemente:

a. - o relatie intre trei parti implicand:b.

i. un profesionist contabilii. o parte responsabila; si

iii. un utilizator anume precizat.19


20/103

c. - un obiectivd. - criterii adecvatee. modalitatea de realizare; sif. - o concluzie.

Partea responsabila si utilizatorul anume precizat pot fi sau nu din aceeasi entitate clienta. De pilda, ointreprindere mama poate cere auditarea informatiilor furnizate de catre una din filialele sale. Relatia dintrepartea responsabila si utilizatorul anume precizat este necesar a fi privita in contextul unui contract specific.

8.4. Exista o gama larga de misiuni (contracte) care furnizeaza un nivel inalt sau mediu de certitudine(asigurare).Acestea pot fi misiuni (contracte) care cuprind obiective privind:

- auditarea sau revizia unei game largi de informatii financiare (situatii financiare anuale) si informatiinefinanciare (note explicative ale situatiilor financiare)

- atestari si raportari directe

- raportari interne si externe

- sectorul privat sau public.

8.5. Obiectivul unei misiuni (contract) de exprimare a unei opinii poate fi constituit din:

- Date (de pilda, informatii financiare istorice sau prospective, informatii statistice, indicatori de performanta);

- Sisteme si proceduri (de pilda, controale interne) sau

Diagnostic de comportament (de pilda: conducerea corporativa, respectarea unor reglementari, practicileprivind resursele umane).

8.6. Nu toate misiunile (contractele) profesionistilor contabili au ca finalitate exprimarea unei opinii (asigurare)a clientului privind asertiunile conducerii entitatii.

Misiunile executate frecvent de profesionistii contabili, care nu sunt misiuni (contracte) de audit (deci de non-audit)cuprind:

- proceduri convenite;- compilarea situatiilor financiare sau a altor informatii financiare;- pregatirea lucrarilor de rambursare a taxelor si impozitelor, cand nu este exprimata nici o concluzie siconsultanta fiscala;- consultanta privind managementul;- alte servicii de consultanta.

8.7. Aceasta sectiune a Codului etic prevede un cadru, constituit din principii, pentru identificarea, evaluarea simasurile de preintampinare a amenintarilor la adresa independentei.Cadrul stabileste principiile pe care membrii echipei de profesionisti contabili in audit si servicii conexe,cabinetele, societatile de profil si grupurile, trebuie sa le utilizeze pentru a identifica amenintarile la adresaindependentei si a evalua importanta acestor amenintari si masurile necesare eliminarii sau reducerii lor la unnivel acceptabil. Este necesara aplicarea rationamentului profesional pentru a determina care sunt masurilenecesare cele mai indicate.

20


21/103

Exemplele prezentate sunt destinate a ilustra aplicarea principiilor din aceasta sectiune, neexistand o listaexhaustiva a tuturor circumstantelor care pot crea amenintari la adresa independentei.In consecinta nu este suficient ca un membru al echipei de profesionisti contabili in audit si servicii conexe, saumembrii cabinetelor, societatilor de profil sau grupului sa identifice situatii similare cu cele exemplificate, ci sacaute continuu sa aplice principiile acestei sectiuni la circumstantele particulare pe care le intampina.

Mai mult, Codul se bazeaza pe aceea ca, daca nu se prevede in mod special o limitare, obiectivele si principiilefundamentale sunt valabile in mod egal pentru toti profesionistii contabili, indiferent daca ei practica in calitate

de liber-profesionisti sau ca angajati in industrie, comert, sectorul public sau invatamant.Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protejare de catre societate pentru a satisface cerintelede independenta fata de clientii de audit sau de non audit.Societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului.Furnizeaza ghidul conceptual pentru protejarea independentei.

72. Obligaiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de consultan fiscal.Un profesionist contabil nu trebuie sa dea unui client sau unui angajator asigurarea ca declaraia fiscala i consultanta n

materie fiscala sunt dincolo de orice ndoiala. Profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca angajatorul sau clientul sunt

contieni de limitele legate de serviciile i consultanta fiscala i ca nu interpreteaz greit exprimarea opiniei drept o

afirmare a existentei unui fapt real.

Un profesionist contabil care ntreprinde sau asista la pregtirea unei declaraii fiscale trebuie sa informeze clientul sauangajatorul ca responsabilitatea pentru coninutul declaraiei revine n primul rnd clientului sau angajatoruluiProfesionistul contabil trebuie sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca declaraia fiscala este corect ntocmita pebaza informaiei primite.Consultanta fiscala sau opiniile referitoare la consecina materiala date clientului ori unui angajator trebuie sa fieexprimate sub forma unei scrisori sau intr-o nota n dosarul de lucru.Un profesionist contabil nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaraie sau comunicare n care exista motiv sa se cread ca:a) ar conine o declaraie falsa sau neltoare;b) ar conine declaraii sau informaii furnizate neglijent sau fr nici o cunoatere reala a faptului ca ele sunt adevratesau false, sau

c) ar omite sau ascunde informaia ceruta a fi prezentata i o asemenea omitere sau ascundere poate induce n eroareautoritile fiscale.

73. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili din Romnia?Codul etic naional are 3 pri:

A) - destinat tuturor profesionitilor contabili angajai sau liberi profesionitiB) - destinat exclusiv profesionitilor contabili liber profesionitiC) - destinat exclusiv celor angajai

74. Protejarea independenei prin msuri interne cabinetului.

Astfel de msuri constau n:- importana independenei acordat de conducerea cabinetului/societii i modalitatea de implicare amembrilor echipelor de profesioniti contabili n audit;- politici i proceduri de implementare i monitorizare a controlului calitii nivelului de asigurare alangajamentului cu clientul;- politici de independen privind identificarea ameninrilor la adresa independenei, evaluareaimportanei acestor ameninri i identificarea msurilor de protejare;- politici interne i proceduri de supraveghere a respectrii aplicrii politicilor i procedurilor privindindependena;

21


22/103

- politici i proceduri care s permit identificarea intereselor sau relaiilor dintre cabinete/societi imembrii acestora cu clienii;- politici i proceduri privind monitorizarea evitrii obinerii veniturilor cabinetului/societii de la unsingur client;- modalitatea de folosire a diferiilor parteneri i echipe pentru prestarea unor servicii profesionale carereprezint pri dintr-un contract ncheiat cu un client;- politici i proceduri care s interzic membrilor cabinetului/societii i altor persoane, care nu facparte din echipa de audit i servicii conexe, s influeneze rezultatul nivelului de asigurare angajat;

- comunicarea sincronizat a politicilor i procedurilor cabinetului/societii, inclusiv orice schimbriale acestora, tuturor colaboratorilor i angajailor, incluznd instruirea corespunzatoare i formarea lorcontinu;- desemnarea unui membru cu experien al managementului cabinetului/societii drept delegatresponsabil pentru supravegherea functionrii adecvate a sistemului de protejare a independenei;- mijloace de a informa partenerii i personalul de conducere al clienilor i al entitilor lor raportoarec trebuie s rmn independeni fa de cabinetul/societatea prestatoare de servicii profesionale;- un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile i procedurile stabilite;- politici i proceduri pentru a nsrcina colaboratorii i angajaii cabinetului/societii s comunicenivelurilor superioare orice chestiune privind independena i obiectivitatea care i preocup; acesteainclude i informarea membrilor cabinetului/societii asupra procedurilor deschise mpotriva lor;- includerea suplimentar n echip a unui profesionist contabil care s supravegheze lucrrile efectuatesau pentru a da recomandrile necesare cerute. Aceast persoan ar putea fi angajat din afaracabinetului/societii/grupului sau s fie cineva din interiorul lor, care nu a fost membru al echipei deaudit i servicii conexe;- consultarea unei tere persoane, cum ar fi un comitet de administratori independeni, un organismprofesional de reglementare sau un alt profesionist contabil;- rotirea personalului cu funcii de conducere;- comentarea problemelor privind independena cu comitetul de audit sau cu alte persoane dinconducerea clientului;- elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, a naturii serviciilorprestate i a mrimilor onorariilor percepute;- politici i proceduri care s protejeze membrii echipelor de audit i servicii conexe s nu ia deciziimanageriale sau s-i asume responsabiliti care, de drept, revin clientului;- implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din nivelul de asigurareal angajamentului;- implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nu necesit un nivel deasigurare acordat clientului, n msura n care acesta i asum responsabilitatea serviciilor prestate;- eliminarea unei persoane din echipa de audit i servicii conexe, cnd are participri financiarepersonale care pot crea o ameninare la adresa independenei.Cnd msurile de protejare a independenei, artate mai nainte, sunt insuficiente pentru a elimina saureduce la un nivel acceptabil ameninrile la adresa independenei sau cnd cabinetul/societateaconsider necesar s nu elimine activitile, situaiile sau interesele care creeaz ameninarea, atuncisingura msur util va fi aceea de a refuza contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajatsau de a se retrage din acest contract.

Masuri interne ale societatii pentru protejarea independentei:- importanta independentei acordata de conducerea societatii si modalitatea de implicare a membrilor

echipelor de profesionisti contabili in audit, servicii conexe pentru satisfacerea interesului public- proceduri si politici de implementare si monitorizare a controlului calitatii nivelului de asigurare a

angajamentului contractat cu clientul

22


23/103

- politici de independenta documentate privind identificarea amenintarilor la adresa independenteiidentioficarea masurilor de protejare, evaluarea imprtantei acestora si aplicarea masurilor pentrueliminarea sau reducerea amenintarilor

- politici interne si proceduri care sa permita identificarea intereselor sau relatiilor dintre societate sclientii serviciilor prestate

- politici si proceduri privind monitorizarea evitarii obtinerii veniturilor societatii de la un singur client- un mecanism disciplinar pentru a asigura conformarea cu politicile si procedurile stabilite

75. Protejarea independenei prin normele legale i profesionale.Natura msurilor de protejare care urmeaz a fi aplicate va varia n funcie de mprejurri.Aceste msuri seimpart n trei categorii:

- msuri de protejare create de profesie, legislaie sau reglementri;- msuri de protejare stabilite n cadrul contractului ncheiat cu clientul beneficiar al serviciilorprofesionale;- msuri de protejare stabilite n cadrul propriilor sisteme i proceduri ale cabinetelor/societiilor.

76. Manifestri de familiarism ameninare la adresa independenei.Relaiile personale i familiale pot prejudicia independnea. Trebuie deci s ne asigurm c nici o relaie

personal sau familial nu pune n pericol independena profesionistului n ndeplinirea misiunii sale.

Este imposibil de codificat n mod precis regulile conform crora o relaie personal sau familial ntreun profesionist liberal i un client este acceptabil (prin client nelegndu-se proprietarul ntreprinderii,acionari principali, directori generali, directori financiari, adminsitrator sau posturi echivalente)

Institutele membre ale IFAC trebuie s-i informeze membrii de tipul de situaii susceptibile de a-iexpune la presiuni.

De exemplu, astfel de presiuni pot aprea atunci cnd liber profesionistul are interese financiare comunecu un cadru sau angajat al clientului, sau cnd dein mpreun interese semnificative ntr-o societate nparticipaiune cu un client.

77. Definii valoarea just.

Valoarea justa reprezint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua pari aflate incunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii cu preul determinat obiectiv.

78. Explicai legtura dintre scop i metod n evaluarea ntreprinderii.

Aprecierea performantei se realizeaza prin evaluare iar evaluarea se realizeaza cu ajutorul diversilor indicatori iarindicatorii la rindul lor se calculeaza in baza unor elemente de bilant.Elementele de bilant pot fi mai mult ori mai putinedificative in functie de scopul urmarit si in functie de care forma a bilantului se utilizeaza stiut fiind ca in realizareaevaluarii se vehiculeaza cel putin trei forme de bilant,respectiv:-bilantul contabil;-bilantul economic ;-bilantul functional.

79. Clasificai diferitele tipuri de evaluri.Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii- evaluari contabile- evaluari administrative (cele solicitate de administrator)- evaluari bazate pe expertiza si diagnostic

Din punct de vedere al obiectului evaluarii:- evaluari de intreprinderi

23


24/103

- evaluari de bunuri- evaluari de grupe de bunuri

Din punctul de vedere al scopului evaluarii:- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare- evaluari contractuale- evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete,oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale

80. Explicai rolul bilanului contabil n evaluarea unui activ sau a unei ntreprinderi.Bilanul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezint activul si pasivul unitatiipatrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se ntocmete, potrivit legii. Bilanul contabil estesursa de date ce se prelucreaz pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.

Bilantul economic ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare.Rolul bilantului economic in evaluarea unei intreprinderi:- ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare;- este instrumentul de lucru pe baza caruia se evalueaza o ntreprindere; reprezinta patrimoniul,rentabilitatea intreprinderii, actualizate si corectate in functie de exigentele pietei, pe baza constatarilor dindiagnosticul de evaluare;- reprezinta patrimoniul adus la nivelul pietei.

81. Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare.O astfel de opinie poate fi rezultatul limitrii ntinderii lucrrilor i e poate prezenta astfel:Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a

conturilor de clieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune.Avnd n vedere importana faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm opinia asupra conturilor

anuale.

82. Opinia defavorabil: motive, mod de prezentare.O astfel de opinie poate fi formulat din cauza dezacordului asupra principiilor contabile i se poate

formula astfel:Cum este explicat n nota X, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast practic nu

este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporaleCheltuielile aferente, pe baza unui amortisment liniar i a unei cote de......pentru cldiri i ......pentru utilajetrebuiau s se ridice la suma de ......pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie......n consecin, amortismentelecumulate trebuiau s se ridice la ......, iar pierderea exerciiului i pierderile cumulate la........

Dup prerea noastr, din cauza incidenei faptelor menionate n paragraful precedent, situaiilefinanciare nu dau o imagine fidel a situaiei financiare a societii la 31 decembrie ...., a contului de profit ipierdere, pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i nu sunt conforme cu prevederile legale i statutare.

83. Structura dosarului permanent.Dosarul permanent se subdivide n 7 seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea

organismului profesional, dup cum urmeaz:- PA (dosarul permanent, seciunea A) intitulat Generaliti;- PB (dosarul permanent, seciunea B) intitulat Documente privind controlul intern;- PC (dosarul permanent, seciunea C) intitulat Situaii financiare i rapoarte privind exerciiile

precedente;- PD (dosarul permanent, seciunea D) intitulat Analize permanente;- PE (dosarul permanent, seciunea E) intitulat Fiscal i social;

24


25/103

- PF (dosarul permanent, seciunea F) intitulat Juridice;- PG (dosarul permanent, seciunea G) intitulat Intervenieni externi.

84. Rolul i importana dosarului permanent.Unele informaii i documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite

pe toat durata mandatului. Clasarea lor ntr-un dosar separat dosarul permanent permite utilizarea lorulterioar, dup aducerea lui la zi. Dosarul permanent permite evitarea repetrii n fiecare an a unor lucrri transmiterea de la un exerciiu la altul a elementelor de cunoatere a ntreprinderii.

85. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 220 stabilete procedurile i principiile fundamentaleprecum i modalitile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate i n mod deosebit, la politicilei procedurile folosite de unn cabinet n lucrrile de audit i la procedurile referitoare la lucrrilencredinate unor colaboratori ai auditorului.Natura, calendarul i ntinderea politicilor i procedurilor de control de calitate ale unui cabinet sausocietate depind de numeroi factori ca: felul i importana activitii sale, dispersia geografica, nivelulde organizare, costuri etc.Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de ctre un cabinet sau o societate sunurmatoarele:- exigenele profesionale: personalul cabinetului sau al societii trebuie s se conformeze principiilorde independen, integritate, obiectivitate, confidenialitate i profesionalism, nscrise n Codul etic;- aptitudini i competene: nivelul de instruire i formare al personalului cabinetului sau societipermite acestuia s se achite n mod corect i complet de sarcinile pe care le primete n cadrul unemisiuni de audit;- repartizarea lucrrilor: lucrrile de audit vor fi ncredinate personalului care dispune de pregtirea experiena necesar;- delegarea : conducerea, supervizarea i revederea lucrrilor realizate la toate eantioanele permiobinerea unei asigurri rezonabile c lucrrile efectuate rspund normelor de calitate stabilite.

86. Explicai scopul i obiectivele controlului de calitate al serviciilor de audit.Scopul controlului calitatii este de a stabili standarde si de afurniza instructiuni privind:

- politicile si procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit in general- proceduri referitoare la munca delegata asistentilor pentru un audit individual

Obiectivele politicilor de control al calitatii vor incorpora urmatoarele:- cerintele profesioanle- aptitudini si competente- repartizare actvitatea de audit este repartizata personalului cu grad de instruire tehnica si experienta

profesionala ceruta in circumstantele date- delegare indrumare, supraveghere si revizuire la toate nivelurile astfel incat sa se asigure

rezonabilitatea activitatii desfasurate- consultare consultanta ori de c

Subiecte+Oral+Ec+2008 Fiscal It Ate Drept-final

Documents

Transcript of Subiecte+Oral+Ec+2008 Fiscal It Ate Drept-final