Examen Ec. Publica

download Examen Ec. Publica

of 22

  • date post

    04-Jun-2018
  • Category

    Documents

  • view

    218
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Examen Ec. Publica

  • 8/13/2019 Examen Ec. Publica

    1/22

    1. Modelul Peacock si Wiseman, de evolutie a cheltuielilor publice reprezint cele mai bune analize n domeniulformelor temporale ale cheltuielilor publice.

    Peacock; Wiseman: guvernele au tendina de a cheltui ct mai muli bani, iar cetenii nudoresc s plteasc multe taxe, prin urmare guvernele trebuie s in seama de dorinele

    cetenilor lor. votantul este considerat un individ care se bucur de beneficiile bunurilor i serviciilor publice,dar cruia i displace s plteasc impozite; acetia presupun c exist un anumit nivel tolerabilal impozitrii care acioneaz ca o restricie pentru comportamentul guvernului. pe msur ce economia i veniturile cresc, la o rat constant a impozitrii, cresc i impozitelepe venituricreterea cheltuielilor publice o dat cu cea a PNB. n timpul perioadelor de crize sociale (rzboaie, foamete sau dezastre naturale), tendinacreterii treptate a cheltuielilor publice este perturbat; creterea nivelului impozitrii ar fi privitca acceptabil n perioadele de criz.efect de dislocare: cheltuielile publice disloc cheltuielile private n perioadele de criz.Procesul se evideniaz printr-o cretere brusc a tendinei cheltuielilor publice n perioadele de

    criz (ex. Perioadele de rzboi); dup depirea perioadelor de criz nivelul cheltuielilor publicenu revine la cotele anterioare (deoarece eforturile economiei de rzboi nu sunt susinute numaidin impozitele curente ci i din credite, ceea ce faceca sarcinile fiscale suplimentare s se prelungeasc i dup ncheierea rzboiului).efectul inspeciei: presupune creterea vigilenei critice la adresa problemelor sociale nperioadele transformrilor sociale; guvernul extinde scopul serviciilor sociale n sensulmbuntirii condiiilor sociale.

    2.Solutia Pigou pentru externalitatile negative

    - s se regularizeze activitatea, stabilind standarde care s determine ntreprinderea poluatoare sproduc o cantitatea la un nivel rezonabil de poluare.

    - s se vnd drepturi de proprietate asupra mediului (tichete de poluare) la un pre care sacopere costurile marginale de mediu.

  • 8/13/2019 Examen Ec. Publica

    2/22

    3.Solutia Coase pentru externalitatile negative

    Dac costurile de tranzacie sunt ridicate rezultatul negocierii nu va fi optim din punct de

    vedere Pareto. Rezultatul va fi afectat i atunci cnd exist o asimetrie a costurilor detranzacie ntre cele dou pri implicate n negociere. Soluia lui Coase poate fi aplicat npractic numai acolo unde drepturile de proprietate i contractele aferente pot fi specificateclar i cu costuri rezonabile, fr s apar situaii de tippasager clandestin.

    Externalitile pun n eviden funcie alocativ a statului. Problema care apare const n a alocaeficient efectele externale.n cazul polurii statul poate vinde drepturi de proprietate pentru ceicare vor afecta calitatea mediului nconjurtor. Venitul rezultat din vnzarea drepturilor deproprietate va putea fi utilizat pentru ameliorarea mediului nconjurtor. Alte politici utilizate nacest sens de ctre stat sunt impozite (amenzi) pentru poluare i standarde de poluare.

    Relaiile economice i sociale legate de externaliti pot conduce la conflicte.Diferite grupuri vorface presiuni asupra sistemului politic pentru a-i vedea asigurate interesele membrilor lor.

    Victoria unui grup sau a altuia depinde de raportul de putere din cadrul sistemului politic i deabilitile diferitelor grupuri de a capta ageniile de reglementare.

    4.Reglementarea externalitatilor pozitive

    Externalitile pozitive genereaz beneficii care nu sunt incluse n preurile pieei.

  • 8/13/2019 Examen Ec. Publica

    3/22

    Beneficiile marginale sociale (BMS) = beneficiile marginale private (BMP) + beneficiileexternalitii (BME)

    Externalitatile pozitive pot fi reglemetate de catre stat prin acordarea unor subventii de catre statagentilor economici din a caror activitate rezulta aceaste externalitati.

    5. Rolul si functiile statului

    Rolul statului este de a aloca utilizarea resurselor diferiilor indivizi, de-a lungul timpului, astfelnct s asigure maximizarea interesului tuturor membrilor grupului.

    a.Functia alocativa a statului

    Existenta costurilor de tranzactie indeparteaza pietele de conditiile necesare functionariieficiente. De aici rezulta ca o posibila functie economica a guvernului consta in a interveni infunctia alocativa a pietei pentru a-i corecta efectele negative. Un element fundamental alsistemului economic de piata este proprietatea privata asupra capitalului. Pentru ca pietele safunctioneaze eficient este necesar ca drepturile de proprietate sa fie bine definite. Acesteaconfera unui individ dreptul de proprietate asupra unui bun si inplicit dreptul de a exclude altiindivizi de la beneficiile furnizate de acel bun. In prezet exista un sistem de drepturi de propritatecare este supraveghetat si asigurat de sitemul legislativ al societatii.

    b.Functia distributiva a statului

    Modalitatea de distribuire a veniturile intre membrii societatii are o importanta deosebitadeoarece de aceasta depinde coeziunea sociala. Statul redistribuie veniturile si bunastareautilizand impozite pentru a finanta beneficii banesti si pentru a oferi buniri si servicii publice.

    c.Functia regularizatoare a statuluiFunctionare normala a pietelor necesita respectarea anumitor reguli privind desfasurareatranzactiilor. In lipsa unui sistem juridic functional nu se poate asigura disciplina contractualarespectiv mentinerea comportamentelor individuale in limitele impuse de societate. Functiaregularizatoare este implicita in cazul functie alocative a statului. Statul trebuie sa reglementeze

  • 8/13/2019 Examen Ec. Publica

    4/22

    comportamentul producatorilor in scopul protejarii consumatorilor. Statul stabileste un sistem deregularizare si control. Regularizarea limiteaza atitudinile disretionale si libertatea indivizilorimpunand reguli.

    d.Functia stailizatoare a statuluiGuvernul urmareste un obiectiv de stailizare utilizand instrumentele politicii monetare si fiscale

    in incercare de a restabili echilibrul. Urmarind anumite tinte monetare, guvernul poate ajustatarifele si ratele de schimb, poate modifica cheltuielie pulice, impozitele si ratele dobanzii, poatefurniza unele dintre conditiile necesare aduceri sistemului la o stare stabila. Guvernele potcoordona si deciziile economice ale diferitelor grupuri de agenti economici pentru a incerca sacreeze conditiile necesare pentru sutinerea cresterii economice. Guvernele pot indeplini si functiade asigurator (indemizatiile de somaj, asigurarile de sanatate, sistemul pulic de pensii).

    6. Integrarea pe verticala-practici interzise.Meninerea preului de revnzare: reprezint o strategie de preutilizat de productor pentru controla preul pn la consumatorul final;productorul negociaz marja de adaos comercial a firmelor din canalul

    de distribuie, astfel nct preul cu care bunul ajunge la consumator s fiecel calculat. Scopul acestei strategii, este de a evita vnzarea bunului launpre superior celui al bunurilor competitorilor.2.Restriciile teritoriale: reprezint o consecin direct a existenei unordealeri exclusivi pentru bunul productorului; consecinele pot fi negativepentru concurena de pe anumite piee locale, atunci cnd dealeriiautorizai acioneaz doar n anumite zone; indivizii care locuiesc n zonepentru care productorul nu are dealeri autorizai nu au acces labeneficiile acelui bun, rezultnd pierderi de eficien n sens Pareto.3.Alte restricii verticale nonpre: au n vedere n special contractele devnzri condiionate i aranjamentele de vnzare exclusiv; primelecondiioneaz livrarea unui bun de cumprarea altui bun (se limiteazlibertatea cumprtorului de a alege pe piaa unui bun). Vnzrileexclusive sunt incriminate fiind considerate rspunztoare de ridicarea debariere la intrare mpotriva altor dealeri care doresc s revnd bunul unui producator.

    7. Comparati practicile de negociere si manipulare a voturilorNegocierea se rezlizeaza intre doua sau mai multe grupuri parlamentare cu scopul de a-si sustinereciproc proiectele in timp ce manipularea voturilor sau votarea nesincera se refera la raportareafals a preferinelor n favoarea sa, un individ va putea s influenezerezultatul votrii conform regulii majoritii.votarea nesincer (manipularea): prin raportarea fals a preferinelor n favoarea sa, un individva putea s influeneze rezultatul votrii conform regulii majoritii.Teorema lui Gibbard i Satterthwaite

    Fiecare procedur de votare non-dictatorial este manipulabil, cu

    excepia cazului n care alegerea este limitat la dou alternative sauexist restricii severe asupra domeniului preferinelor individuale (i.e.

    dac preferinele sunt cu un singur vrf).Manipularea. Exemplu

    Fie trei indivizi (A, B, C) care se confrunt cu trei alternative (x, y, z).

  • 8/13/2019 Examen Ec. Publica

    5/22

    Ordonrile preferinelor (P) sunt date astfel:Individul A: yPzPxIndividul B: zPxPyIndividul C: xPyPz s presupunem c este aleas varianta y. Aceasta este cel mai puin

    preferat de individul B, care poate s mbunteasc rezultatulpretinznd c preferinele sale sunt xPyPz. Acest fapt ar putea sschimbe alegerea colectiv n favoarea lui, dac ordonrile preferinelor lui A i C rmn fixate.Ce se ntmpl cnd toi voteaz ne sincer?

    un joc strategic. Pentru a juca un joc este necesar s deii informaiicomplete. Dar aceasta nu numai c necesit o mulime de resurse, dar deasemenea, distruge jocul: nimeni nu poate s-l joace dac toi sunt bineinformaimanipularea reprezint probabil un fenomen neglijabil.

    8. Comparati modelul dezvoltarii cheltuielilor publice cu modelul Wagner

    Modele de dezvoltare ale cheltuielilor publice Musgrave; Rostow: n stadiile timpurii alecreterii i dezvoltrii economice, investiiile sectorului public sunt mari; sectorul publicfurnizeaz infrastructura social de baz(drumuri, sisteme de transport, lege i ordine, snt