Subiecte Oral Ec 2008 Fiscal It Ate Drept Final

download Subiecte Oral Ec 2008 Fiscal It Ate Drept Final

If you can't read please download the document

description

ceccar

Transcript of Subiecte Oral Ec 2008 Fiscal It Ate Drept Final

9

9

1.Enumerai principiile deontologice aplicabile n misiunile privind expertizele contabile i dezvoltai principiul Acceptrii expertizelor contabile.Standardul profesional nr. 35 privind expertizele contabile, expliciteaza urmatoarele principii deontologice: - independenta expertului contabil

- competenta expertului contabil- calitatea expertizelor contabile- secretul profesional si confidentialitatea expertizelor contabile- acceptarea expertizelor contabile- responsabilitatea efectuarii expertizelor contabilePrincipiul acceptarii expertizelor contabile este reglementat de norma 3515. Solicitarile adresate expertilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate decat daca exista motive temeinice. Expertul contabil, inanite de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie sa-si analizeze posibilitatile de a-si indeplini misiunea, tinand seama in special de regulile de independente, competente si incompatibilitate.Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile un poate fi refuzata pe motive etnice, religioase, politice sau de alta natura, deoarece expertiza contabila este un act de proba stiintifica.In ceea ce privaste independenta profesionistului contabil, este de mentionat ca toate cazurile de incompatibilitate, recuzare, abtinere reglementate de codul de procedura civila si de normele profesionale reprezinta motive temeinice pentru expertul contabil sa refuze executarea lucrarii.Alte cazuri de neacceptare a misiunii de expertiza cotabila pot fi cele de boala, concediu de odihna, alte sarcini obstesti, sarcini profesionale, care il impiedica pe expertul contabil sa realizere lucrarea. De asemenea in acceptarea unei expertize contabile , expertul este dator sa aprecieze daca cunostintele profesionale dobandite ii permit efectuarea in bune conditii a raportului de expertiza contabila.2.Detaliai elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului Concluzii din raportul de expertiz contabil.Capitolul III Concluzii al raportului de expertiza contabila trebuie sa contina cate un paragraf distinct cu concluzia (raspunsul) la fiecare obiectiv(intrebare al(a) expertizei contabile, preluat(a) in maniera in care a fost formulat(a) in capitolul II.

3.Detaliai elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului Introducere din raportul de expertiz contabil.Capitolul I Introducere, al raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe:

- identificarea expertului numit sa efectueze expertiza contabila judiciara nume, prenume, domiciliu, numar carnet, pozitia din Tabloul Corpului- identificarea organului care a dispus efectuarea expertizei: numarul si data incheierii de sedinta(in cazul dosarelor civile) sau al Ordonantei de numire(in cauzele penale), identificarea partilor din proces si a calitatii procesuale a lor(reclamant, parat, inculpate etc) iar in cazul expertizelor contabile extrajudiciare in acest paragraf se identifica clientul cu adresa, domiciliu, numar contract- identificarea imprejurarilor in care a luat nastere litigiul in care s-a dispus ca mijloc de proba expertizacontabila( procesele civile si penale) sau a conditiilor in care a fost contractata expertiza contabila.- Enumerarea obiectivelor expertizei contabile. In cazul celor judiciare aceste obiective se preiau adliteram din incheierea de sedinta iar in cazul celor extrajudiciare formularea se preia din contract - Identificarea perioadei si a locului in care s-a efectuat expertiza contabila- Nominalizarea materialului documentar care are legatura cu obiectivele expertizei- Mentionarea datei de depunere a raportului de expertiza contabila, daca s-au solicitat alte termene decat cel stabilit de instanta si daca in cauza au mai fost efectuate alte expertize contabile- Precizarea onorariului provizoriu stabilit de instanta de judecata si daca in acelasi dosar au mai fost efectuate si alte expertize contabile judiciare, cu indicarea numelui expertului/expertilor9

4.Care sunt prevederile legale privind delegarea i supravegherea lucrrilor referitoare la expertizele contabile?: In norma profesionala nr. 3523 sunt stipulate reglementarile legale cu privire la delegarea si supravegherea lucrarilor de expertiza contabila. Conform acestei norme efectuarea lucrarilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegata de catre expertii contabili numiti din oficiu sau la recomandarea partilor, catre asistentii sau colaboratorii lor, deoarece au fost nominalizati de catre un organ in drept sa dispuna proba cu expertiza contabila printr-un act procedural(incheiere de sedinta sau ordonanta de numire)

In cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrari asistentilor sau colaboratorilor sai, pastrandu-si raspunderea finala asupra continutului si concluziilor raportului de expertiza contabila extrajudiciara.In concluzie, norma profesionala 3523 delegarea si supravegherea lucrarilor privind expertizele contabile este specifica, deocamndata numai expertizelor contabile extrajudiciare comandate de catre solcitanti societatilor comerciale de profil, constituite in baza art. 8 din OG 65/1994, cu modificarile ulterioare.5.Ce prevede ncheierea de edin prin care organele ndreptite s dispun efectuarea expertizei contabile judiciare, numesc expertul desemnat s efectueze expertiza.Numirea expertilor contabili intr-o cauza civila se face conform art. 201 din Codul de procedura civila si cuprinde:

- numele expertului contabil- obiectivele(intrebarile) asupra carora trebuie sa se pronunte expertul contabil- termenul la care trebuie depus raportul de expertiza contabila judiciara la dosarul cauzei, termen care se coreleaza cu prevederile art. 209 din codul de procedura civila, unde se stipuleaza caexpertul este dator sa isi depuna lucrarea cu cel putin cinci zile inainte de termenul sorocit pentru judecataonorariul provizoriu stabilit de instanta de judecata pentru plata expertului contabil6.Comentai necesitatea calitii expertizelor contabile ntocmite n scopul soluionrii cauzelor aflate pe rolul instanelor sau altor organe cu atribuii jurisdicionale.Raspuns: Expertul contabil trebuie sa efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat si pe care le-a acceptat, cu consticiozitate,devotament, corectitudine si impartialitate. Expertizele contabile trebuie sa fie utile celor ce le-au solicitat.

Expertizele contabile constituie mijloc de proba in justitie. In elaborarea lor, expertul contabil trebuie sa foloseasca exclusiv metode specifice contabilitatii. Concluziile expertului trebuie sa fie fundamentate numai pe documente care atesta evenimente si tranzactii, care fac sau trebuie sa faca obiectul recunoasterilor, evaluarilor, clasificarilor si prezentarilor contabile.In expertizele contabile, expertul contabil este un tert in proces, care prin calitatea lui procesuala, contribuie la stabilirea adevarului de catre organul in drept.Raportul de expertiza contabila judiciara fiind o proba stiintifica trebuie sa aduca o importanta contributie la solutionarea cauzei in care a fost dispus.Pentru asigurarea calitatii expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare, expertii contabili solicitati trebuie sa aplice atat principiile contabilitatii cat si normele profesionale elaborate de CECCAR privind exercitarea calitatii de expert contabil si efectuarea lucrarilor de expertiza contabila7.Clasificarea expertizelor contabile funcie de cele dou criterii (scop i natura obiectivelor). I. Dupa scopul principal in care au fost solicitate

- expertize contabile judiciare, reglementate de : Codul de procedura civila, Codul de procedura penala, alte legi specializate- expertize contabile extrajudiciare, efectuate in afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justitiei. Sunt efectuate in afara unui proces justitiar. Nu au calitatea de mijloc de proba9

in justitie, ci cel mult de argumentare pentru solicitarea de catre parti a administrarii probei cu expertiza contabila judiciara sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabila.II Dupa natura principalelor obiective la care se refera- Expertize contabile civile, dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor civile- Expertize contabile penale, dispuse/acceptate in rezolvarea unor aspecte civile atasate litigiilor penale - Expertize contabile comerciale, dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor comerciale- Expertize contabile fiscale, dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor fiscale- Alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele in drept, sau extrajudiciare solicitate de catre clienti8. Care sunt categoriile de debitori, i n ce stare se afl, pentru a li se aplica procedura general reglementat de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenei?L 8 5/2006, Art. 3, alin. 12/ Orice creditor care are una sau mai multe creante certe, lichide si exigibile poate introduce la tribunal o cerere impotriva unui debitor care este prezumat in insolventa dincauza incetarii platilor fata de acesta timp de cel putin 30 de zile, in urmatoarele conditii:a)daca creantele izvorasc din raporturi de munca sau raporturi obligationale civile, acestea trebuie sa aiba un cuantum superior valorii insumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite in conditiile legii si calculate la data formularii cererii introductive;in celelalte cazuri creantele trebuie sa aiba un cuantum superior echivalentului in lei al sumei de 3.000 euro, calculat la data formularii cererii introductive;in cazul unui creditor care detine creante din ambele categorii mentionate la lit. a) si b), cuantumul total al creantelor trebuie sa fie superior valorii insumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite in conditiile legii si calculate la data formularii cererii introductive.

RC: Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca creantele creditorilor pentru a putea fii declansata procedura organizarii judiciare si a falimentului:- creanta impotriva patrimoniului debitorului sa fie certa, lichida, exigibila de mai mult de 30 zile- valoarea prag a creantei reprezinta cuantumul minim al creantei pentru a putea fii introdusa cererea creditorului de 10.000 lei pt creditori, 6 salarii medii pe economie pt salariati.9. Cui poate delega adunarea general extraordinar exerciiul atribuiilor sale privind: mutarea sediului societii, schimbarea obiectului de activitate al societii, majorarea capitalului social? Raspuns :Consiliului de Administratie.10. Stabilii valoarea de adevr a urmtoarei afirmaii Deschiderea procedurii insolvenei are ca efect ridicarea dreptului debitorului de administrare constnd n dreptul de a-i conduce activitatea, de a-i administra bunurile din avere i de a dispune de acestea. ntrebare: Adevarat sau Fals? Dezvoltai rpunsul.L85/2006,Art. 47. - (1) Deschiderea procedurii ridic debitorului dreptul de administrare - constnd n dreptul de ai conduce activitatea, de a-i administra bunurile din avere i de a dispune de acestea -, dac acesta nu i-a declarat, n condiiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dup caz, art. 33 alin. (6), intenia de reorganizare. Afirmatia este partial adevarata.11. Un acionar care nu a votat n favoarea unei hotrri a adunrii generale are dreptul de a se retrage din societate i de a solicita cumprarea aciunilor sale de ctre societate. Cine stabilete preul aciunilor i cine va suporta costurile de evaluare a acestora?Art. 134. - (1) Actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii generale au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate, numai daca respectiva hotarare a adunarii generale are ca obiect:a)schimbarea obiectului principal de activitate;mutarea sediului societatii in strainatate;schimbarea formei societatii;

9

d) fuziunea sau divizarea societatii.(2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-c), si de la data adoptarii hotararii adunarii generale, in cazul prevazut la alin. (1) lit. d).(3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care le poseda sau, dupa caz, certificatele de actionar emise potrivit art. 97.12.Care sunt organele care aplic procedura insolvenei i ce trebuie s asigure acestea pe perioada desfurrii acestei proceduri?Organele care aplic procedura sunt: instanele judectoreti, judectorul-sindic, administratorul judiciar i lichidatorul.

(2) Organele prevzute la alin. (1) trebuie s asigure efectuarea cu celeritate a actelor i operaiunilor prevzute de prezenta lege, precum i realizarea n condiiile legii a drepturilor i obligaiilor celorlali participani la aceste acte i operaiuni13.Care sunt caracteristicile lichidrii judiciare a ntreprinderii din punctul de vedere al evalurii? Lichidatorul va angaja, n numele debitorului, un evaluator, persoan fizic sau juridic, ori va utiliza, cu acordul comitetului creditorilor, un evaluator propriu, pentru a evalua bunurile din averea debitorului, n conformitate cu standardele internaionale de evaluare.

(4) n funcie de circumstanele cauzei i pe ct posibil, bunurile din averea debitorului vor fi evaluate att individual, ct i n bloc; prin bloc, ca ansamblu funcional, se nelege o parte sau toate bunuriledebitorului, necesare pentru desfurarea unei afaceri, pentru care un cumprtor ofer un pre nedefalcat pe bunurile componente.Art. 117. - (1) n cazul propunerii de vnzare n bloc, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor unraport n care vor fi indicate, descrise i evaluate bunurile ce urmeaz a fi vndute mpreun, preciznduse i sarcinile de care, eventual, sunt grevate, nsoit de propuneri viznd modalitile de vnzare. O copie de pe raport va fi depus la grefa tribunalului, unde va putea fi studiat de orice alt parte interesat.(2) Raportul prevzut la alin. (1) va cuprinde propuneri privind modalitatea de vnzare n bloc, dup cum urmeaz:a) vnzare prin negociere direct ctre un cumprtor deja identificat, cu precizarea condiiilor minime ale contractului, cum ar fi preul i modalitatea de plat;b) vnzare prin negociere direct, fr cumprtor identificat, cu precizarea preului minim propus. nacest caz, lichidatorul poate negocia preul concret al vnzrii bunurilor, iar dac preul minim nu se poate obine, adunarea general a creditorilor se va ntruni din nou pentru a decide dac preul minim iniial scade sau urmeaz s se treac la vnzarea individual a bunurilor;c) vnzarea la licitaie.14.Ce reprezint rata de actualizare a capitalurilor?Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a ratei dobanzii,

- rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa PER ului mediu al val comparabile la bursa. -rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lung tinand cont de deductibilitatea fiscala.15.Cum se determin costul capitalului propriu al unei ntreprinderi?Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.

-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a dividendului

-cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :

KCPR = DIV + (1-d)*S CPRDIV = dividendul pe actiune distribuit9

S = cursul bursier al actiunii firmei analizate d = rata de distribuire a dividendelor = profitul net al firemieCPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei Cost = profit ( dividende) / capital propriu cost = dobanda + prima de risc16.Ce este actualizarea?Actualizarea este estimarea valorii prezente, la data evaluarii, a unui flux banesc viitor.

Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in capacitatea de a genera venituri anuale. Se refera in general la sumele anuale viitoare de marimi inegale (de exemplu cash-flow-ul disponibil pentru proprietari).17.Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei ntreprinderi?-metodasubstractivasi

- met. aditiva18.n ce const separarea bunurilor dintr-o ntreprindere n bunuri necesare i bunuri nenecesare? Separarea elementelor patrimoniale de activ (cu deosebire imobilizari si stocuri) in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, si masurata prin gradul de participare la realizarea profiturilor.

Rezultatul acestei operatiuni se poate concretiza:fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de profiturile inregistrate prin bilanturi, atunci cand pe cale de expertiza si diagnostic se constata o posibila crestere a gradului de utilitate a elementelor patrimoniale de activ;fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor mobile si imobile, fara utilitate sau cu utilitate redusa, in realizarea obiectului exploatarii societatii respective; pot fi avute in vedere cai de restructurare cum ar fi: formarea de noi societati comerciale, inchirierea, concesionarea, asocierea etc., ori pur si simplu valorificarea, fie si ca materiale.Aceste bunuri materiale urmeaza a se evalua in valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor. Indiferent de modul specific de evaluare, elementele patrimoniale in afara exploatarii se au in vedere, in mod distinct, cu ocazia aplicarii formulelor de evaluare a societatii respective.19.Care sunt paii (etapele) n determinarea activului net corectat al unei ntreprinderi?a.Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatrii si elemente in afara exploatrii (necesare ntreprinderii)

Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatrii;

3. Calculul matematic al activului net corectat20.Enumerai situaiile de incompatibilitate n care se poate afla expertul contabil numit ntr-o cauz de ctre organul ndreptit s dispun efectuarea expertizei.: Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii:

- daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea unei forme de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau luarea de bunuri, servicii sau bani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai.- Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie al executivului acestuia sau calitate de angajat- Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile liberale, care se poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;- Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai;- Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicate pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil isi aloca majoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientului respective- Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii9

- Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare si extrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv sau sunt soti ai administratorilor.- Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate- Daca a fost martor sau reprezentant(expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din parti- Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau vreo rudaapropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe expert subiectiv- Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de control,conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evidentelorcontabile tehnico operative;- Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-aexprimat opiniile21.Ce se nelege prin procedura falimentului, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenei? Prin procedura falimentului se nelege procedura de insolven concursual colectiv i egalitar care se aplic debitorului n vederea lichidrii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmat de radierea debitorului din registrul n care este nmatriculat;Cnd o societate pe aciuni i dobndete propriile aciuni n condiiile legii, cine exercit dreptul de vot pentru aceasta?Societatea nu poate dobandi propriile sale actiuni, fie direct, fie prin persoane care actioneaza in nume propriu, dar pe seama acestei societati, in afara de cazul in care adunarea generala extraordinara a actionarilor hotaraste altfel, cu respectarea dispozitiilor care urmeaza.

Actiunile dobandite potrivit art. 103 alin. (1)-(5) si alin. (8) nu dau drept la dividende. Pe toata durata posedarii lor de catre societate, dreptul de vot pe care il confera aceste actiuni este suspendat, iar majoritatile de prezenta si de vot pentru luarea in mod valabil a hotararilor in adunarile generale se raporteaza la restul capitaluluisocial23.Ce trebuie s cuprind raportul ntocmit, n mod obligatoriu, de administratorii societii pe aciuni care particip la fuziune sau divizare?Administratorii societatilor care fuzioneaza sau se divid vor pune la dispozitie actionarilor/asociatilor la sediul social, cu cel putin o luna inainte de data sedintei adunarii generale extraordinare:

a)proiectul de fuziune/divizare;darea de seama a administratorilor, in care se va justifica din punct de vedere economic si juridic necesitatea fuziunii/divizarii si se va stabili raportul de schimb al actiunilor/partilor sociale;situatiile financiare impreuna cu rapoartele de gestiune pe ultimele 3 exercitii financiare, precum si cu 3 luni inainte de data proiectului de fuziune/divizare;raportul cenzorilor si, dupa caz, raportul auditorilor financiari;raportul unuia sau al mai multor experti, persoane fizice sau juridice, desemnati cu respectarea art. 38 si 39,de judecatorul delegat, asupra justetei raportului de schimb al actiunilor/partilor sociale, in cazul societatilor pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata; pentru intocmirea raportului, fiecare dintre experti are dreptul sa obtina de la societatile care fuzioneaza/se divid toate documentele si informatiile necesare si sa efectueze verificarile corespunzatoare. Raportul va cuprinde:

-metodele folosite pentru a se ajunge la raportul de schimb propus;

-aprecierea daca acele metode au fost adecvate, mentionarea valorilor la care s-a ajuns prin fiecare metoda, precum si opinia asupra importantei acestor metode intre cele pentru ajungerea la valorile respective;

-eventualele greutati intampinate in cursul actiunii de evaluare;

f)evidenta contractelor cu valori depasind 100.000.000 lei in curs de executare si repartizarea lor, in caz de divizare a societatilor.

(2) Actionarii/asociatii vor putea obtine gratuit copii de pe actele enumerate la alin. (1) sau extrase din ele.24.SC XY SRL n calitate de creditor a SC ZK SRL a primit de la fidejusorul (garantul) acesteia o plat parial, nainte de nregistrarea cererii de admitere a creanelor n termenul fixat n sentina de deschidere a procedurii insolvenei. nscrierea n tabelul de creane a creditoarei SC XY SRL se9

va face la ntreaga valoare a crenei. Cum i va recupera fidejusorul suma de bani pltit creditoarei?Un creditor care, nainte de nregistrarea unei cereri de admitere, a primit o plat parial pentru creana sa de la un codebitor sau de la un fidejusor al debitorului poate avea creana nscris n tabelul de creane numai pentru partea pe care nu a ncasat-o nc25.De cine va fi convocat adunarea creditorilor n cadrul procedurii insolvenei?Adunarea creditorilor va fi convocat i prezidat de administratorul judiciar sau, dup caz,

de lichidator, dac legea sau judectorul-sindic nu dispune altfel; secretariatul edinelor adunrilorcreditorilor este n sarcina administratorului judiciar sau, dup caz, a lichidatorului.26.Care sunt termenele de executare a planului de reorganizare a activitii debitorului?3) Executarea planului de reorganizare nu va putea depi 3 ani, socotii de la data confirmrii.

(4) La recomandarea administratorului judiciar, dup trecerea unui termen de cel mult 18 luni de la confirmarea planului, aceast perioad va putea fi extins cu cel mult nc o perioad de un an, dac propunerea este votat de cel puin dou treimi din creditorii aflai n sold la acea dat.27.Un acionar s-a adresat din nou instanei de judecat cernd dizolvarea societii pe aciuni pe motiv c s-a redus capitalul social sub minimul legal de 90.000 lei, cu toate c pn la rmnerea irevocabil a hotrrii judectoreti de dizolvare, societatea comercial i-a rentregit capitalul social. Ce soluie va formula instana? Motivai.Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplica in cazul in care, in termen de 9 luni de la data constatarii pierderii sau educerii capitalului social, acesta este reintregit sau este redus la suma ramasa ori la minimul legal sau cand societatea se transforma intr-o alta forma la care capitalul social existent corespunde.

28.La constituirea prin subscripie integral i simultan a capitalului social a societii comercialeLira SA, acionarul A.C. a achitat 30% din capitalul subscris, reprezentnd aport n numerar in natur. Tinnd cont c nmatricularea societii s-a fut cu data de 1 februarie 2008, de la ce datpoate fi somat A.C. s-i execute obligaia de vrsmnt pentru restul sumei subscrise? Motivai.Societatea se poate constitui numai daca intregul capital social a fost subscris si fiecare acceptant a varsat in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. ori la o banca sau la una dintre unitatile acestora. Restul din capitalul social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare

29.Creditorul unei societi pe aciuni s-a adresat instanei judectoreti cernd dizolvarea societii respective, pe motiv c numrul acionarilor si s-a redus la unul singur sub minimul legal cu toate c dup 11 luni de la aceast reducere, societatea i-a reconstituit numrul de acionari. Ce soluie va formula instana? Motivai.Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplica in cazul in care, in termen de 9 luni de la data constatarii pierderii sau educerii capitalului social, acesta este reintregit sau este redus la suma ramasa ori la minimul legal sau cand societatea se transforma intr-o alta forma la care capitalul social existent corespunde.

30.n ce termen de la data depunerii cererii de convocare a adunrii generale, de ctre un acionar ale crui aciuni reprezint 31% din capitalul social, este obligat consiliul de administraie, respectiv directoratul s convoace adunarea general a acionarilor, dac cererea cuprinde dispoziii ce intr n atribuiile adunrii?Adunarea generala va avea loc in termen de o luna de la cerere.

9

31.n ce termen de la comunicarea somaiei trebuie stins debitul pentru ca procedurile de executare silit s nu continue?Executarea silita incepe prin comunicarea somatiei. Daca in termen de 15 zile de la comunicarea somatiei nu se stinge debitul, se continua masurile d eexecutare silita. Somatia este insotita de un exemplar al titlului executoriu- art 145 CPF

Nu mai mic de 10 zile si mai mare de 30 de zile32.Este obligatorie declarare n Romania a sediilor secundare din strintate ale unui contribuabil cu domiciliul fiscal n Romania? Si daca da, n ce termen.Da, este obligatorie declararea in termen de 30 zile d ela infiintarea de filiale si sedii secundare- art 74CPF

33.Ce document trebuie s nsoeasc micarea intracomunitar a produselor accizabile cu accize pltite?Rasuns:Factura, precum si documentele de insotire simplificate, dupa caz

Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificrile i completrile ulterioare, art. 195(2) b),c).34.Ce reprezint produsele accizabile n nelesul codului fiscal?Art 163 din cf:

produsele accizabile sunt urmatoarele produsele provenite din productia interna sau din import:bere, vinuri,bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, produse intermediare, alcool etilic, tutun prelucrat, produse energetice, energie electica.35.O persoan fizic deine de la 10 iunie 2008 un teren arabil n intravilan de 10 hectare. Determinai impozitul de plat dac impozitul unitar este de 20 lei / ha, iar coeficientul de corecie este 3.00. Raspuns:10 ha*20=200 lei 200*3=600 lei/an 600/12=50 lei/luna

Persoana datoreaza impozit incepand cu 1 iulie 2008>>> 6 luni50*6=300 lei de plata pentru anul 2008, termen de plata 30 septembrie36.Cine are obligaia de virare la stat a impozitului pe veniturile din dobnzi obinute de persoane fizice?RezolvareImpozitul pe veniturile din dobanzi obtinute de persoane fizice, se calculeaza, se retine si se vireaza la stat de catre platitorii acestor venituri. la momentul nregistrrii n contul curent sau n contul de depozit al titularului, respectiv la momentul rscumprrii, n cazul unor instrumente de economisire.

37.Explicai interesul public, potrivit prevederilor Codului etic national al profesionitilor contabili. Profesia contabil se distinge prin acceptarea responsabilitii sale vizavi de public. Public nseamn:

Clieni

Guvern

Investitori

Angajatori

Oameni de afaceri

Comuniti financiare

9

Donatori de fonduri

Orice persoan

Acest public d ncredere n obiectivitatea i integritatea profesionitilor contabili, pentru buna funcionare a economiei.Aceast ncredere acordat de public impune profesiei contabile o responsabilitate n materie de interes general.Interesul general semnific deci satisfacia colectiv a persoanelor i instituiilor pentru care lucreaz profesionitii contabili.Pstrarea acestui statut privilegiat al profesionitilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii care s justifice ncrederea publicului.Interesul public este bunstarea colectiv a comunitii i a instituiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:auditorii independeni ajut la meninerea integritii i eficienei situaiilor financiare ca suport parial pentru mprumuturi i acionarilor pentru a obine capital;

responsabilii financiari (directorii economici) cu atribuii n diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficient i efectiv a resurselor organizaiei;

auditorii interni furnizeaz asigurarea n legtur cu un sistem de control intern corect, care sporete ncrederea n informaiile financiare externe ale patronului;

experii n impozite ajut la stabilirea ncrederii i eficienei, precum i la aplicarea corect a sistemului de impozitare;

consilierii de gestiune i consultanii manageriali au o responsabilitate fa de interesul public n susinerea lurii deciziilor manageriale corecte.

Profesionitii contabili au un rol important n societate. Comunitatea,Publicul conteaz pe profesionitii contabili pentru o contabilitate financiar i o raportare corect, pentru un management financiar eficient i sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri i impozite.38. Relaiile profesionitilor contabili cu clienii, n sprijinul Codului etic naional.Relaiile membrilor Corpului cu clienii se stabilesc prin contract scris de prestri de servicii, semnat de ambele pri.n afara onorariilor pentru lucrrile executate, orice alt relaie financiar cu un client ca: participaii la capital, dare/luare de mprumut de bunuri, servicii sau bani, etc este susceptibil de a afecta obiectivitatea i de a determina terii s considere c obiectivitatea este compromis.n cadrul ndeplinirii lucrrilor lor, membri Corpului trebuie s se rezume numai la acordarea de avize de consultan profesional i s nu mpieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.O atenie aparte se acord relaiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clienii, asigurndu-se c aceste relaii nu aduc atingere independenei lor.Stabilirea sau ntreinerea relaiilor profesionale cu clienii pot antrena rspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral, pentru membri Corpului.Se impune o selectare a clienilor i aprecierea situaiei membrilor Corpului n raport cu respectarea principiilor independenei i competenei.Orice nou client i orice nou lucrare solicitat de vechii clieni trebuie s fac obiectul acceptrii i ncheierii contractului dup:evaluarea riscurilor;

evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independenei profesiei;

apreciere a eficienei executrii lucrrilor n raport cu competena i cu mijloacele societii. Decizia final aparine expertului sau contabilului autorizat.

Periodic se evalueaz, apreciaz eventualele schimbri aprute n situaia clienilor sau cabinetului/societilor lor i dac acestea genereaz noi riscuri.39

39

Evidenierea sau modificarea lucrrilor nu se poate face dect n baza unui act adiional la contract. Profesionitii pot exprima n scris clienilor recomandri sau rezerve. n cazul contestrii lor, scrise, vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionitilor contabili.n situaia imposibilitii executrii lucrrilor solicitate, din cauza clientului, contractul se rezilieaz39. Ce obligaii are CECCAR fa de profesionitii contabili angajai n industrie, comer, educaie, sectorul public etc.?40. Prezentai structura i prile componente ale Codului etic naional al profesionitilor contabili. Cap. I. DEFINIIICAP. II. INTRODUCERECAP. III. INTERESUL PUBLICCAP. IV. OBIECTIVELECAP. V. PRINCIPIILE FUNDAMENTALECAP. VI. CODULPARTEA A - APLICABIL TUTUROR PROFESIONITILOR CONTABILIPARTEA B - APLICABIL LIBER PROFESIONITILOR CONTABILIPARTEA C - APLICABIL PROFESIONITILOR CONTABILI ANGAJAIElementele de baz ale raportului de audit.Raportul unei misiuni de audit statutar trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele elemente de baz:-titlul,-destinatarul-paragraful introductiv,-paragraful cuprinznd natura i ntinderea lucrrilor de audit,-paragraful opiniei,-semntura,-adresa-data raportului.41. Ce condiii trebuie s ndeplineasc o societate comercial pentru a deveni membr a Corpului? Societile comerciale de expertiz contabil trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:a)s aib ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil;majoritatea acionarilor sau asociailor s fie experi contabili i s dein majoritatea aciunilor sau a prilor sociale;consiliul de administraie al societii comerciale s fie ales n majoritate dintre acionarii sau asociaii experi contabili;aciunile s fie nominative i orice nou asociat sau acionar s fie admis de adunarea general. Coduri CAEN acceptate: vezi fisierul Tabel coduri CAEN 2008Aceleai condiii trebuie ndeplinite i de ctre societile de contabilitate.

42. n ce const pregtirea stagiarilor n sistem colectiv?1) Pregtirea n sistem colectiv a stagiarilor se face pe baza unui calendar semestrial ntocmit de directorul executiv al filialei si vizat de presedintele filialei pn la data de 15 a primei luni din semestru si se transmite Directiei gestionare stagiu din cadrul Corpului.(2) Calendarul semestrial de pregtire va contine, dup caz:a)numrul total al stagiarilor nscrisi pentru sistemul colectiv de pregtire, pe ani;lectorii ce pot fi utilizati pentru verificarea lucrrilor profesionale si predarea cursurilor de pregtire tehnic si deontologic;lista stagiarilor (pe ani) repartizati pentru un lector, dar nu mai mult de 100 de stagiari pentru un lector;graficul de efectuare a lucrrilor profesionale (200 de ore / semestru) si zilele de pregtire tehnic si deontologic, pentru fiecare lector.

39

43.Care sunt obligaiile de raportare ale membrilor?Indiferent de misiunea pe care o are de ndeplinit, EC sau CA trebuie s elaboreze un raport n legtur cu misiunea respectiv. Elaborarea acestui raport se realizeaz conform normelor profesionale.

44.Care sunt principalele prevederi ale Normelor CECCAR privind nivelul de organizare i desfurare a cursurilor pentru nelegerea i aplicarea IFRS/IAS?Principalele prevederi ale Normelor CECCAR privind modul de organzare i desfurare a cursurilor pentru nelegerea i aplicarea IFRS/IAS (aciunea) au n vedere:

Obiectul aciunii Temeiul legal al aciunii Sursele bibliografice-suporturi de curs Structura cursului-durata Tehnici de predare Despre lectori Onorarii-cheltuieli Cursani Obligaiile organizatorilor de cursuri.Normele CECCAR privind nivelul de organizare si desfasurare a cursurilor pentru intelegerea si aplicarea IFRS/IAS prevad in prima faza organizarea unui curs de instruirea lectorilor CECCAR pentru o perioada de 3-5 zile iar in a doua faza are loc organizarea de cursuri la nivelul filialelor unde cursurile se predau pe baza Suportului de curs stabilit de Corp ca limita minima a cunostintelor ce trebuie insusite de cursanti.Durata minima a unui curs fiind de 60 ore (6 ore/zi).45.Ce nelegei prin control de calitate asupra serviciilor profesionale efectuate de membrii Corpului?Auditul de calitate desemneaz un ansamblu de msuri luate de Corpul Experilor Contabili i Contabilor Autorizai din Romnia viznd analiza modalitilor de organizare i funcionare a unui cabinet i aprecierea modului de aplicare n cadrul acestuia a normelor profesionale emise de Corp.

Auditul de calitate se exercit asupra cabinetului i asupra fiecrui profesionist contabil nscris nTabloul Corpului. El se exercit att la sediul principal al cabinetului, ct i la sediile secundare.Expresia cabinet desemneaz fie un cabinet individual condus de un expert contabil sau de un contabilautorizat membru al Corpului, fie o societate de expertiz contabil sau de contabilitate, recunoscut de Corp. Auditul de calitate n domeniul serviciilor contabile rspunde urmtoarelor obiective:- oferirea ctre public a unei bune percepii despre calitatea serviciilor prestate, armonizarea componentelor profesionale ale membrilor;- contribuirea la buna organizare a cabinetelor i la perfecionarea metodelor de lucru; - aprecierea modului de aplicare a regulilor i normelor profesionale;- dezvoltarea solidaritii n rndul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea i respectul profesionitilor fa de organismele Corpului.Auditul de calitate se ntemeiaz pe cinci principii fundamentale:- universalitate auditul se aplic tuturor cabinetelor i tuturor serviciilor profesionale realizate de acestea;- confidenialitate nici o informaie privind un cabinet sau un membru al acestuia nu poate fi adus la cunotina terilor;- adaptarea auditului este corespunztor naturii misiunilor exercitate i mrimii cabinetului;- colegialitate auditul este efectuat de ctre experii contabili membri ai Corpului, care au calitatea de angajati ai Corpului.- Armonizarea pe cit posibil, cabinetele care execut activiti reglementate de mai multe organisme profesionale pot face obiectul unui audit cu obiective stabilite de comun acord cu aceste organisme. Auditul de calitate cuprinde:39

- cunoaterea modului de organizare a cabinetului, a sistemelor, a procedurilor n vigoare n cadrul acestuia (auditul structural)- aprecierea modului n care sunt aplicate normele profesionale, examinndu-se prin sondaj dosarele de lucru corespunztoare misiunilor selecionate pentru audit (audit tehnic)- respectarea normelor cu privire la formarea i dezvoltarea profesional continu i ndeplinirea obligaiilor de membru (audit de conformitate).46.Ce nelegei prin obiectivitate?Un profesionist contabil trebuie s fie imparial i nu trebuie s permit prejudecilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influenelor nedorite s intervin n raionamentele profesionale sau de afaceri.

Principiul obiectivittii impune o obligaie tuturor profesionitilor contabili de a nu i compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenei nedorite a unor alte persoane.Un profesionist contabil poate fi pus n situaii n care obiectivitatea i este afectat. Este imposibil ca toate aceste situaii s fie definite i descrise. Relaiile care aduc un plus de confuzii sau influeneaz n mod negativ raionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.Profesionitii contabili i desfoar activitatea n multe domenii diferite i trebuie s-i demonstreze obiectivitatea n mprejurri diferite.Indiferent de poziie sau serviciul prestat, profesionitii contabili trebuie s protejeze integritatea serviciilor profesionale i s menin obiectivitatea n raionamentul profesional.In selecionarea situaiilor i practicilor de care se vor ocupa n mod specific potrivit cerinelor etice legate de obiectivitate trebuie acordat atenia corespunztoare urmtorilor factori:a.Profesionitii contabili sunt expui unor situaii n care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea.Este practic imposibil s se defineasc i s se descrie toate situaiile n care ar exista aceste posibile presiuni. In stabilirea standardelor pentru identificarea relaiilor care pot ori par s afecteze obiectivitatea profesionistului contabil trebuie s domine un caracter rezonabil.Trebuie evitate relaiile care permit ca idei preconcepute, prtinirea ori influenele altora s ncalce obiectivitatea.Profesionitii contabili au obligaia de a se asigura c personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile i-a nsuit principiul obiectivittii.

47.Ce nelegei prin independen?Independena = principiul fundamental i condiia de exercitare a profesiei liberale de expert contabil i de contabil autorizat .Independena este o situaie a unei persoane care judec lucrurile i acioneaz neinfluenat de alii. Independena presupune c profesia contabil satisface concomitent cele dou componente fundamentale ale conceptului de independen, i anume:

independena de spirit sau n gndire constituie independena de drept i const n acea stare a profesionistului contabil potrivit creia, n gndirea lui, acesta consider c poate ndeplini o misiune n condiii de integritate i cu obiectivitatea necesar.

independena n aparen (comportamental) sau independena de fapt presupune c o ter persoan bine informat i intenionat nu gsete nici un motiv de natur comportamental, care s o determine s pun la ndoial integritatea i obiectivitatea profesionistului contabil.

Din practic, rezult c, majoritatea circumstanelor care afecteaz independena se datoreaz relaiilor de afaceri i financiare, cu angajaii clientului aflai n poziia de a exercita influen direct asupra profesionistului contabil.Regula de baz n cazul n care circumstanele la adresa independenei sunt semnificative nainte de acceptarea misiunii, se procedeaz astfel:Se ntreprind diligenele necesare pentru eliminarea acelor circumstane sau, dac nu este posibil,

Se refuz acceptarea sau continuarea misiunii.

Circumstanele care afecteaz independena39

Interes propriu.

Autoexaminare (autocontrol).

Favorizare.

Familiaritate.

Intimidare.

Interes propriuInteres financiar n firma clientului sau deinerea unui interes mpreun cu un client

Deinerea de aciuni ntr-o proporie semnificativ la firma clientului;

A primit un titlu de motenire de pri sociale ale unei firme care a fuzionat cu clientul n cauz.

Dependen fa de onorariile primite de la un client.

90 % din cifra de afaceri a cabinetului provien de la un singur client.

ntreinerea unei relaii de afaceri strnse cu un client.

Profesionistul contabil este intr-o asociaie n participaie cu clientul.

Interesul de a nu pierde un client.

Pierderea clientului respectiv ar nsemna intrarea n faliment a cebinetului.

Onorarii neprevzute.

Acceptarea pe parcursul executrii lucrarilor a unor onorarii neprevzute n contract.

mprumut ctre, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaii acestuia.

Dac cientul este o banc, mprumutul nu genereaz o ameninare la adresa independenei, n condiiile

ca mprumutul s fie acordat conform normelor procedurale valabile pentru ceilali clieni.AutoexaminareDescoperirea unei erori semnificative n cursul unei lucrri de reevaluare.

Reportarea asupra situiei financiare a unei firme de ctre acceai persoan implicat n elaborarea situaiei financiare respective.

Pregtirea documentelor primare pentru nregistrarea n contabilitate, care fac obiectul unei misiuni de certificare.

Un membru al echipei de certificare care ocup sau a ocupat funcia de director sau a fost angajat al clientului.

Prestarea unor servicii pentru un client care afecteaz direct subiectul n cauz.

FavorizarePromovarea aciunilor ntr-o unitate cotat atunci cnd aceasta este un client de audit al situaiilor financiare.

Aprarerea uni client n cazul unor litigii sau n rezolvarea disputelor cu terii.

Un membru al echipei de audit are o rud de gradul I sau un afin care ocup funcia de director sau angajat al clientului.

Acceptarea unor cadouri din partea clientului.

Asocierea de lung durat a unui membru important al echipei cu clientul.

IntimidareAmeninarea nlocuirii sau concedierii fcut de client.

Ameninarea n litigiu.

Exercitarea unei presiuni n vederea reducerii volumului de munc pretins aferent execuiei unei misiuni i respectiv a onorariilor.

48. Ce nelegei prin respectul fa de normele tehnice i profesionale?Respectul fa de normele tehnice i profesionale presupune c profesionistul contabil trebuie s realizeze serviciile profesionale conform normelor tehnice i profesionale aplicabile i este obligat s urmreasc cu grij i competen instruciunile clientului sau sau angajatorului su, n msura n care acestea sunt compatibile cu exigenele de integritate, obiectivitate, iar n cazul liber profesionitilor, de independen.ntre altele, profesionistul contabil trebuie s respecte normele tehnice i profesionale publicate de: IFAC (Normele internaionale de audit), IASC (Normele contabile internaionale), organismul profesional, membru al IFAC i legislaia n vigoare.39

49. n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil ?Principiul confidenialitii impune ca obligaie profesionitilor contabili de a se abine de la:a).Dezvluirea de informaii confideniale n afara firmei sau organizaiei angajatoare ca urmare a unei relaii profesionalesaudeafaceri,cuexcepiacazuluincare a fost autorizat n mod special s fac public o anumit informaie sau dac exist o obligaie legal sau profesional de a face publice acele informaii.Folosirea informaiilor confideniale dobndite n timpul executrii sarcinilor de serviciu n avantajul personal sau n avantajul unei tere pri.

Un profesionist contabil trebuie s respecte ntotdeauna confidenialitatea, chiar i ntr-un mediu social. Profesionistul contabil trebuie s fie contient de posibilitatea unor scurgeri de informaii, n special n situaii ce implic o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin.

Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, s menin confidenialitatea n prezentarea de informaii ctre un posibil client sau angajator.

Un profesionist contabil trebuie s ia n considerare meninerea confidenialitii n cadrul firmei sau al organizaiei angajatoare.

Un profesionist contabil trebuie s fac tot posibilul pentru a se asigura c personalul aflat sub controlul

su i persoanele care i furnizeaz consultan sau asisten respect principiul confidenialitii.Obligaia de confidenialitate continu i dup ncheierea relaiei dintre profesionistul contabil i client

sau angajator.Situaii in care profesionitii contabili sunt sau pot fi obligai s divulge informaii confideniale:a.Atunci cnd divulgarea este autorizat de ctre client sau angajator;Atunci cni divulgarea este autorizat prin lege:

pentru a furniza documente sau alte probe n cursul unor proceduri judiciare; i

pentru a aduce la cunotina autoritilor publice n msur eventuale nclcri ale legii.

c. Atunci cnd exist o obligaie profesional sau un drept de a le divulga atunci cnd nu este interzis prin lege:pentru a se conforma controlului calitii unui corp membru sau al organismului profesional;

pentru a rspunde unei anchete sau unei investigaii din partea organizaiei membre sau a unui organism normalizator;pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil n cursul procedurilor judiciare; i

pentru a respecta standardele tehnice i cerinele etice.

50. n ce const diferena dintre expertul contabil i economistul salariat ; dintre contabilul autorizat i contabilul salariat ?Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile Ordonanei 65/1 994 cu modificrile i completarile ulterioare, i are competena profesional de a organiza i conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societilor comerciale, de a ntocmi situaiile financiare i de a efectua expertize contabile.Expertul contabil este specialistul care a dobndit cea mai nalt calificare n domeniul contabilitii i care are acces nengrdit la efectuarea tuturor lucrrilor profesionale, inclusiv verificarea i certificarea situaiilor financiare.Prin urmare, ne gsim n faa unei arii de competene mult mai largi fa de cea a unui economist salariat; economistul este subordonat unui ef ierarhic i execut atribuiile specifice fiei postului su. De asemeni, economistul este specializat n multe domenii: turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare, financiar-contabil.Expertul contabil liber profesionist este un economist, independent fa de societatea comercial. El nu primete, pentru lucrrile executate, un salariu, ci un ONORARIU prevzut prin contractul ncheiat cu referire la misiunea sa.39

Contabilul autorizat este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile Ordonanei 65/1994 cu modificrile i completarile ulterioare i are competena de a ine contabilitatea i de a pregti lucrrile n vederea ntocmirii situaiilor financiare.Contabilul autorizat (liber profesionistul) , ca i expertul contabil (liber profesionistul), este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate economic.Contabilul salarizat este subordonat efului ierarhic i execut sarcinile ce i revin din fia individual. In anumite situaii, execut toate lucrrile contabile. De regul, este specializat pe un sector al contabilitii.Ca i economistul salariat, contabilul salariat rspunde fa de calitatea lucrrilor executate, putnd fi stimulat ori penalizat de eful ierarhic sau la propunerea acestuia.Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dac sunt independeni, rspund civil i penal fa de ntreprindere. De asemeni, ei pot pierde ntreprinderea de client i, prin aceasta, sursa de venit.In schimb, economistul sau contabilul salariat pierde cu greu postul sau, n urma unor proceduri anevoioase.51.Cine este contabilul autorizat?Contabilul autorizat este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile Ordonanei 65/1994 cu modificrile i completarile ulterioare i are competena de a ine contabilitatea i de a pregti lucrrile n vederea ntocmirii situaiilor financiare.

52.Prezentai cel puin 7 caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual. 1.-numirea auditorului statutar se face de catre adunarea general a acionarilor sau asociailor; 2.-orice auditor statutar e mandatat, de regula pentru o durata de 5-7 ani;3.-auditorul statutar emite in toate cazurile un raport de audit care are un con inut strict norm at; 4.-auditorului statutar i este specific o anumita conduit deontologic precis stabilit prin codul etic;5.-misiunea de audit statutar are un caracter permanent;6.-auditul statutar se efectueaz numai prin sondaj;7.-auditorul statutar nu poate avea imixtiuni n gestiunea societii-client.Auditul statutar este activitatea realizata de cenzori potrivit dispozitiilor legale, pe baza mandatului acceptat si confirmat de AGA, are la baza Legea Societatilor Comerciale nr. 31/1990 si are ca scop:-sa supravegheze gestiunea societatilor comerciale-sa realizeze verificari si interventii cand situatia o impune-sa verifice casa-sa contribuie la desfasurarea inventarierii-sa verifice bilantul contabil53. Artai categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare a activitii debitorului aflat n insolven, potrivit Legii nr. 85/2006, i care sunt termenele n care pot propune planul.(1) Urmtoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare n condiiile

de mai jos:a)debitorul, cu aprobarea adunrii generale a acionarilor/asociailor, n termen de 30 de zile de la

afiarea tabelului definitiv de creane, cu condiia formulrii, potrivit art. 28, a inteniei de reorganizare,dac procedura a fost declanat de acesta, i potrivit art. 33 alin. (6), n cazul n care procedura a fost deschis ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;b)administratorul judiciar, de la data desemnrii sale i pn la mplinirea unui termen de 30 de zile d ela data afirii tabelului definitiv de creane, cu condiia s i fi manifestat aceast intenie pn la votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2);unul sau mai muli creditori care i-au anunat aceast intenie pn la votarea raportului prevzut la

39

art. 59 alin. (2), deinnd mpreun cel puin 20% din valoarea total a creanelor cuprinse n tabelul definitiv de creane, n termen de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv de creane.54.De cine poate fi exercitat aciunea n rspundere contra fondatorilor, administratorilor, directorilor, respectiv a membrilor directoratului i consiliului de administraie, precum i a cenzorilor sau auditorilor financiari, pentru daune cauzate societii de acetia prin nclcarea ndatoririlor lor fa de societate?Actiunea in raspundere contra fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari si directorilor apartine adunarii generale, care va decide cu majoritatea

55.Care sunt condiiile legale pe care trebuie s le ndeplineasc o persoan fizic sau juridic pentru a fi desemnat ca administrator judiciar n cadrul procedurii insolvenei?L85/2006

Art. 19. - (1) Practicienii n insolven interesai vor depune la dosar o ofert de preluare a poziiei de administrator judiciar n dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calitii de practician n insolven i o copie de pe polia de asigurare profesional. n ofert, practicianul n insolven interesat va putea arta i disponibilitatea de timp i de resurse umane, precum i experiena general sau specific necesare prelurii dosarului i bunei administrri a cazului. n cazul n care nu exist nici o astfel de ofert, judectorul-sindic va desemna provizoriu, pn la prima adunare a creditorilor, un practician n insolven ales n mod aleatoriu din Tabloul U.N.P.I.R.56.Definii starea de insolven potrivit Legii nr. 85/2006 cu privire la procedura insolvenei. L85/2006,Art. 3. - n nelesul prezentei legi, termenii i expresiile de mai jos au urmtoarele semnificaii: 1. insolvena este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bneti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:

a)insolvena este prezumat ca fiind vdit atunci cnd debitorul, dup 30 de zile de la scaden, nu a pltit datoria sa fa de unul sau mai muli creditori;

insolvena este iminent atunci cnd se dovedete c debitorul nu va putea plti la scaden datoriile exigibile angajate, cu fondurile bneti disponibile la data scadenei;

57.Prezentai componentele ratei de actualizare atunci cnd e neleas ca i rat de rentabilitate a investiiilor alternative.Rata de capitalizare sau de actualizare este formata, de regula, din rata de baza (neutra) la care se adauga prima de risc a intreprinderii de evaluat.

Rata neutra - corespunde unor plasamente fara riscuri si cel mai adesea marimea ei se stabileste la nivelul dobanzii practicate la imprumuturile de stat.Prima de risc - este cu atat mai mare cu cat exploatarea prezinta riscuri; riscurile interne se stabilesc cu ocazia diagnosticului de evaluare, iar riscurile externe prin documentare si investigatii exterioare ale evaluatorilor, inclusiv in legatura cu rentabilitatea ramurii din care face parte intreprinderea.58.Prezentai caracteristicile generale ale unui cash-flow.Cash-flow - flux de lichiditati.

Fluxul anual de lichiditati nete, folosit in evaluarea unei intreprinderi, se obtine de regula prin metoda indirecta, respectiv prin insumarea profitului net cu amortizarile si provizioanele pentru riscuri si cheltuieli si scaderea variatiei necesarului de fond de rulment si a fondurilor necesare pentru investitiile de mentinere (nu de dezvoltare).59.Care sunt situaiile n care, n contabilitate, se apeleaz la evaluri economice ale activelor? Exista trei mari grupe de factori extemi a caror actiune conduce la distorsiuni intre bilantul contabil al unui agent economic si bilantul sau economic, si care fac necesara reevaluarea:

39

-preturilor libere;

-raportului de schimb al monedei nationale;

gestiunii interne a agentilor economici, cu deosebire sub urmatoarele aspecte: modalitati de amortizare practicate si modalitati de contabilizare utilizate (contabilitatea de gestiune, ca suport material al secretului comercial al intreprinderii, care sta la baza competitiei si concurentei - conditii de manifestare a principiilor si regulilor economiei de piata).60.Explicai relaia dintre riscuri i rata de actualizare.Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este nesigur.

Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. La analiza unei astfel de abordari a riscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode:1.ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigurantei sau metoda deducerii profitului) sauca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc).

Rata de actualizare trebuie sa fie o rata nainte de impozitare ce reflecta evalurile pieei curente ale valorilortimp a banilor si riscurile specifice activului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimrile viitorului flux de numerar au fost ajustate.O rata care reflecta evalurile pieei curente asupra valorii timp a banilor si riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din active.Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de proiect si riscul fluxului de numerar.61.Prezentai 3 metode de determinare a ratei de actualizare.-Rentabilitatea specifica ateptata pentru investitii alternative,

-rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.

-rata neutra de plasament pe piata financiara

-rata dobanzii ceruta pentru plata datoriei planificate;

Rata dobanzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobanzii de baza fara risc)62.Definii valoarea de pia.Valoarea de piaa reprezint suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evalurii, intre un cumparator si un vanzator, hotrai si avizai, care actioneaza in cunotina de cauza, prudent si fara constrngeri, intr-o tranzacie echilibrata dup un marketing adecvat

63.Care este rolul dignosticului n evaluarea ntreprinderii?Diagnosticul are drept scop

- nelegerea factorilor economici care influeneaz sectorul de activitate al ntreprinderii;- cunoaterea regulilor concureniale ale sectorului din care face parte ntreprinderea;- determinarea oportunitilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor;- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il cuta in acea ntreprindere pentru a deduce rapid consecinele la nivelul rezultatelor sale.Rolul diagnosticului in evaluarea ntreprinderii :- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, - alegerea metodelor,- ajuta la anticiparea viitorului firmei,- la depistarea factorilor de risc si- la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final.39

64.Explicai diferenele dintre pre i valoare.Preul este suma de bani ce se poate obine din vnzarea unui bun de bunvoie, intre pari aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat obiectiv. Stabilirea preului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preului ci gama de valori, respective zona in care ar putea ncepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze preul.

Valoarea unui bun se fondeaz pe noiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie punctul de echilibru in care vnztorul accepta sa vanda si comparatorul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influeneaz dorina de a cumpra sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaz att separate cat si mpreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau ntreprinderii in ansamblul sau.65.Explicai necesitatea evalurii economice i financiare a unei ntreprinderi.Procesul de evaluare economica are drept obiectiv

- stabilirea valorii de piaa,- a valorii de circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor,- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaiul economic al tarii.Necesitatea evalurii unei ntreprinderi apare cnd in viata ntreprinderii au loc unele schimbri semnificative cum sunt:- modificri in mrimea si structura capitalului social,- modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor,- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje),- in cazul tranzaciilor comerciale,- cu ocazia privatizrii cnd elementele prezentate in bilanul contabil nu reflecta valori de piaa ci mai degrab valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste66.Explicai semnificaia datrii raportului de audit.Raportul auditorului trebuie s poarte data de la sfritul lucrrilor de audit. Cititorul este astfel informat c auditorul a apreciat efectele asupra situaiilor financiare i asupra raportului su, evenimentelor i tranzaciilor intervenite, de care el a avut cunotin pn la aceast dat.

ntruct responsabilitatea auditorului const n emiterea unui raport asupra situaiilor financiare pregtite i prezentate de conducerea societii, raportul su nu trebuie s poarte o dat anterioar celei la care situaiile financiare au fost nchise i aprobate.67.Elementele de baz ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statuar.Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele elemente de baz: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinznd natura i ntinderea lucrrilor de audit, paragraful opiniei, semntura, adresa i data raportului.

68.Structura dosarului exerciiului.Dosarul exerciiului cuprinde 10 seciuni (pri) simbolizate de la A la J, astfel: - EA (dosarul exerciiului, seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii;

- EB (dosarul exerciiului, seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i rapoarte; - EC (dosarul exerciiului, seciunea C) intitulat Orientare i planificare;- ED (dosarul exerciiului, seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de control; - EE (dosarul exerciiului, seciunea E) intitulat Controalele substantive;- EF (dosarul exerciiului, seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti; - EG (dosarul exerciiului, seciunea G) intitulat Verificri i informaii specifice; - EH (dosarul exerciiului, seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de misiune;- EI (dosarul exerciiului, seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin reglementri diverse;39

- EJ (dosarul exerciiului, seciunea J) intitulat Controlul conturilor consolidate.69.Rolul i importana dosarului exerciiului.Dosarul exerciiului cuprinde toate elementele unei misiuni a cror utilitate nu depete exerciiul controlat; el permite asamblarea tuturor lucrrilor, de la organizarea misiunii la formularea raportului. Dosarul exerciiului este indispensabil pentru:

- mai buna organizare a misiunii i controlul ei;- documentarea lucrrilor efectuate, deciziilor luate i asigurarea c programul s-a derulat fr omisiuni;- nlesnirea muncii n echip i supervizarea lucrrilor delegate colaboratorilor;- justificarea opiniei emise i redactarea raportului.70.Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.Trecand de la metoda controlului colegial la controlul efectuat de organismul profesional prin personal angajat, imbinat cu prezentarea de "Rapoarte anuale" privind auditul de calitate, s-a reusit, pe de o parte, o mai buna percepere din partea CECCAR asupra modului in care sunt organizate si desfasurate activitatile cabinetelor/societatilor membre, iar pe de alta parte, au crescut responsabilitatile profesionistilor contabili fata de cunoasterea, insusirea, aplicarea si respectarea normelor si ghidurilor profesionale emise de CECCAR, astfel incat serviciile prestate sa fie la nivelul exigentelor privind calitatea ceruta de terti.

Monitorizarea de catre CECCAR a activitatilor desfasurate de membri a condus la cresterea interesului fata de etica si deontologie in profesie, astfel incat Codul Etic National al Profesionistilor Contabili a devenit indispensabil de pe masa contabililor din Romania.71.Prezentai pe scurt coninutul seciunii a 8-a din Codul etic naional al profesionitilor contabili din Romnia.Sectiunea a 8-a din acest Cod stabileste cadrul general conceptual pentru conditiile privind independenta* profesionistului contabil in cazul misiunii de audit si servicii conexe (Assurance engagemente), potrivit standardului international; in consecinta, nici unui organism membru sau cabinet, societate, nu ii este permisa aplicarea unor standarde mai putin riguroase decat cele prevazute in aceasta sectiune.

Introducere8.1. Este in interesul publicului si totodata este cerut de acest Cod etic, ca membrii echipelor de audit si servicii conexe, ai cabinetelor sau societatilor de profil si daca este cazul, ai societatilor din cadrul grupului, sa fie independenti de clientii misiunilor de audit si servicii conexe.8.2. Nivelul asigurarii (certitudinii) auditului si serviciilor conexe este destinat a creste credibilitatea informatiei privind un obiectiv oarecare, prin evaluarea faptelor care atesta ca obiectivul examinat este conform criteriilor adecvate, sub toate aspectele sale importante.Pentru a obtine o intelegere completa a obiectivelor si elementelor unei misiuni privind exprimarea unei opinii este necesara consultarea tuturor Standardelor internationale de audit.8.3. Misiunea de exprimare a unei opinii este o activitate speciala; ea depinde de urmatoarele elemente:a.- o relatie intre trei parti implicand:

i.un profesionist contabil

o parte responsabila; siun utilizator anume precizat.

39

c.- un obiectiv- criterii adecvatemodalitatea de realizare; si- o concluzie.

Partea responsabila si utilizatorul anume precizat pot fi sau nu din aceeasi entitate clienta. De pilda, o intreprindere mama poate cere auditarea informatiilor furnizate de catre una din filialele sale. Relatia dintre partea responsabila si utilizatorul anume precizat este necesar a fi privita in contextul unui contract specific.8.4. Exista o gama larga de misiuni (contracte) care furnizeaza un nivel inalt sau mediu de certitudine (asigurare).Acestea pot fi misiuni (contracte) care cuprind obiective privind:- auditarea sau revizia unei game largi de informatii financiare (situatii financiare anuale) si informatii nefinanciare (note explicative ale situatiilor financiare)

- ate stari si raportari directe

- raportari interne si externe

- sectorul privat sau public.

8.5. Obiectivul unei misiuni (contract) de exprimare a unei opinii poate fi constituit din:- Date (de pilda, informatii financiare istorice sau prospective, informatii statistice, indicatori de performanta);

- Sisteme si proceduri (de pilda, controale interne) sau

Diagnostic de comportament (de pilda: conducerea corporativa, respectarea unor reglementari, practicile privind resursele umane).

8.6. Nu toate misiunile (contractele) profesionistilor contabili au ca finalitate exprimarea unei opinii (asigurare) a clientului privind asertiunile conducerii entitatii.Misiunile executate frecvent de profesionistii contabili, care nu sunt misiuni (contracte) de audit (deci de nonaudit)cuprind:- proceduri convenite;- compilarea situatiilor financiare sau a altor informatii financiare;- pregatirea lucrarilor de rambursare a taxelor si impozitelor, cand nu este exprimata nici o concluzie si consultanta fiscala;- consultanta privind managementul;- alte servicii de consultanta.8.7. Aceasta sectiune a Codului etic prevede un cadru, constituit din principii, pentru identificarea, evaluarea si masurile de preintampinare a amenintarilor la adresa independentei.Cadrul stabileste principiile pe care membrii echipei de profesionisti contabili in audit si servicii conexe, cabinetele, societatile de profil si grupurile, trebuie sa le utilizeze pentru a identifica amenintarile la adresa independentei si a evalua importanta acestor amenintari si masurile necesare eliminarii sau reducerii lor la un nivel acceptabil. Este necesara aplicarea rationamentului profesional pentru a determina care sunt masurile necesare cele mai indicate.39

Exemplele prezentate sunt destinate a ilustra aplicarea principiilor din aceasta sectiune, neexistand o lista exhaustiva a tuturor circumstantelor care pot crea amenintari la adresa independentei.In consecinta nu este suficient ca un membru al echipei de profesionisti contabili in audit si servicii conexe, sau membrii cabinetelor, societatilor de profil sau grupului sa identifice situatii similare cu cele exemplificate, ci sa caute continuu sa aplice principiile acestei sectiuni la circumstantele particulare pe care le intampina.Mai mult, Codul se bazeaza pe aceea ca, daca nu se prevede in mod special o limitare, obiectivele si principiile fundamentale sunt valabile in mod egal pentru toti profesionistii contabili, indiferent daca ei practica in calitate de liber-profesionisti sau ca angajati in industrie, comert, sectorul public sau invatamant.Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protej are de catre societate pentru a satisface cerintele de independenta fata de clientii de audit sau de non audit.Societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului. Furnizeaza ghidul conceptual pentru protej area independentei.72. Obligaiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de consultan fiscal.Un profesionist contabil nu trebuie sa dea unui client sau unui angajator asigurarea ca declaraia fiscala i consultanta nmaterie fiscala sunt dincolo de orice ndoiala. Profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca angajatorul sau clientul sunt contieni de limitele legate de serviciile i consultanta fiscala i ca nu interpreteaz greit exprimarea opiniei drept o afirmare a existentei unui fapt real.Un profesionist contabil care ntreprinde sau asista la pregtirea unei declaraii fiscale trebuie sa informeze clientul sau angajatorul ca responsabilitatea pentru coninutul declaraiei revine n primul rnd clientului sau angajatorului. Profesionistul contabil trebuie sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca declaraia fiscala este corect ntocmita pe baza informaiei primite.Consultanta fiscala sau opiniile referitoare la consecina materiala date clientului ori unui angajator trebuie sa fie exprimate sub forma unei scrisori sau intr-o nota n dosarul de lucru.Un profesionist contabil nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaraie sau comunicare n care exista motiv sa se cread ca:a)ar conine o declaraie falsa sau neltoare;ar conine declaraii sau informaii furnizate neglijent sau fr nici o cunoatere reala a faptului ca ele sunt adevrate sau false, sauar omite sau ascunde informaia ceruta a fi prezentata i o asemenea omitere sau ascundere poate induce n eroare autoritile fiscale.

73. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili din Romnia? Codul etic naional are 3 pri:A)- destinat tuturor profesionitilor contabili angajai sau liberi profesioniti- destinat exclusiv profesionitilor contabili liber profesioniti- destinat exclusiv celor angajai

74. Protej area independenei prin msuri interne cabinetului.Astfel de msuri constau n:- importana independenei acordat de conducerea cabinetului/societii i modalitatea de implicare a membrilor echipelor de profesioniti contabili n audit;- politici i proceduri de implementare i monitorizare a controlului calitii nivelului de asigurare al angajamentului cu clientul;- politici de independen privind identificarea ameninrilor la adresa independenei, evaluarea importanei acestor ameninri i identificarea msurilor de protej are;- politici interne i proceduri de supraveghere a respectrii aplicrii politicilor i procedurilor privind independena;39

- politici i proceduri care s permit identificarea intereselor sau relaiilor dintre cabinete/societi i membrii acestora cu clienii;- politici i proceduri privind monitorizarea evitrii obinerii veniturilor cabinetului/societii de la un singur client;- modalitatea de folosire a diferiilor parteneri i echipe pentru prestarea unor servicii profesionale care reprezint pri dintr-un contract ncheiat cu un client;- politici i proceduri care s interzic membrilor cabinetului/societii i altor persoane, care nu fac parte din echipa de audit i servicii conexe, s influeneze rezultatul nivelului de asigurare angajat;- comunicarea sincronizat a politicilor i procedurilor cabinetului/societii, inclusiv orice schimbri ale acestora, tuturor colaboratorilor i angajailor, incluznd instruirea corespunzatoare i formarea lor continu;- desemnarea unui membru cu experien al managementului cabinetului/societii drept delegat responsabil pentru supravegherea functionrii adecvate a sistemului de protej are a independenei; - mijloace de a informa partenerii i personalul de conducere al clienilor i al entitilor lor raportoare c trebuie s rmn independeni fa de cabinetul/societatea prestatoare de servicii profesionale; - un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile i procedurile stabilite; - politici i proceduri pentru a nsrcina colaboratorii i angajaii cabinetului/societii s comunice nivelurilor superioare orice chestiune privind independena i obiectivitatea care i preocup; acestea include i informarea membrilor cabinetului/societii asupra procedurilor deschise mpotriva lor; - includerea suplimentar n echip a unui profesionist contabil care s supravegheze lucrrile efectuate sau pentru a da recomandrile necesare cerute. Aceast persoan ar putea fi angajat din afara cabinetului/societii/grupului sau s fie cineva din interiorul lor, care nu a fost membru al echipei de audit i servicii conexe;- consultarea unei tere persoane, cum ar fi un comitet de administratori independeni, un organism profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil;- rotirea personalului cu funcii de conducere;- comentarea problemelor privind independena cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului;- elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, a naturii serviciilor prestate i a mrimilor onorariilor percepute;- politici i proceduri care s protejeze membrii echipelor de audit i servicii conexe s nu ia decizii manageriale sau s-i asume responsabiliti care, de drept, revin clientului;- implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din nivelul de asigurare al angajamentului;- implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nu necesit un nivel de asigurare acordat clientului, n msura n care acesta i asum responsabilitatea serviciilor prestate; - eliminarea unei persoane din echipa de audit i servicii conexe, cnd are participri financiare personale care pot crea o ameninare la adresa independenei.Cnd msurile de protej are a independenei, artate mai nainte, sunt insuficiente pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil ameninrile la adresa independenei sau cnd cabinetul/societatea consider necesar s nu elimine activitile, situaiile sau interesele care creeaz ameninarea, atunci singura msur util va fi aceea de a refuza contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a se retrage din acest contract.Masuri interne ale societatii pentru protej area independentei:-importanta independentei acordata de conducerea societatii si modalitatea de implicare a membrilor

echipelor de profesionisti contabili in audit, servicii conexe pentru satisfacerea interesului public-proceduri si politici de implementare si monitorizare a controlului calitatii nivelului de asigurare al

angajamentului contractat cu clientul39

-politici de independenta documentate privind identificarea amenintarilor la adresa independentei, identioficarea masurilor de protej are, evaluarea imprtantei acestora si aplicarea masurilor pentru eliminarea sau reducerea amenintarilor

-politici interne si proceduri care sa permita identificarea intereselor sau relatiilor dintre societate si clientii serviciilor prestate

-politici si proceduri privind monitorizarea evitarii obtinerii veniturilor societatii de la un singur client

-un mecanism disciplinar pentru a asigura conformarea cu politicile si procedurile stabilite

75.Protej area independenei prin normele legale i profesionale.Natura msurilor de protej are care urmeaz a fi aplicate va varia n funcie de mprejurri.Aceste msuri se impart n trei categorii:

- msuri de protejare create de profesie, legislaie sau reglementri;- msuri de protej are stabilite n cadrul contractului ncheiat cu clientul beneficiar al serviciilor profesionale;- msuri de protejare stabilite n cadrul propriilor sisteme i proceduri ale cabinetelor/societiilor.76.Manifestri de familiarism ameninare la adresa independenei.Relaiile personale i familiale pot prejudicia independnea. Trebuie deci s ne asigurm c nici o relaie personal sau familial nu pune n pericol independena profesionistului n ndeplinirea misiunii sale.

Este imposibil de codificat n mod precis regulile conform crora o relaie personal sau familial ntre un profesionist liberal i un client este acceptabil (prin client nelegndu-se proprietarul ntreprinderii, acionari principali, directori generali, directori financiari, adminsitrator sau posturi echivalente)Institutele membre ale IFAC trebuie s-i informeze membrii de tipul de situaii susceptibile de a-i expune la presiuni.De exemplu, astfel de presiuni pot aprea atunci cnd liber profesionistul are interese financiare comune cu un cadru sau angajat al clientului, sau cnd dein mpreun interese semnificative ntr-o societate n participaiune cu un client.77.Definii valoarea just.Valoarea justa reprezint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua pari aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii cu preul determinat obiectiv.

78.Explicai legtura dintre scop i metod n evaluarea ntreprinderii.Aprecierea performantei se realizeaza prin evaluare iar evaluarea se realizeaza cu ajutorul diversilor indicatori iar indicatorii la rindul lor se calculeaza in baza unor elemente de bilant.Elementele de bilant pot fi mai mult ori mai putin edificative in functie de scopul urmarit si in functie de care forma a bilantului se utilizeaza stiut fiind ca in realizarea evaluarii se vehiculeaza cel putin trei forme de bilant,respectiv:

-bilantul contabil;

-bilantul economic ;

-bilantul functional.

79. Clasificai diferitele tipuri de evaluri.Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii- evaluari contabile- evaluari administrative (cele solicitate de administrator) - evaluari bazate pe expertiza si diagnosticDin punct de vedere al obiectului evaluarii: - evaluari de intreprinderi39

- evaluari de bunuri- evaluari de grupe de bunuriDin punctul de vedere al scopului evaluarii:- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare- evaluari contractuale- evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale80.Explicai rolul bilanului contabil n evaluarea unui activ sau a unei ntreprinderi. Bilanul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezint activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se ntocmete, potrivit legii. Bilanul contabil este sursa de date ce se prelucreaz pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.

Bilantul economic ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare. Rolul bilantului economic in evaluarea unei intreprinderi:-ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare;-este instrumentul de lucru pe baza caruia se evalueaza o ntreprindere; reprezinta patrimoniul, rentabilitatea intreprinderii, actualizate si corectate in functie de exigentele pietei, pe baza constatarilor din diagnosticul de evaluare;-reprezinta patrimoniul adus la nivelul pietei.81.Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare.O astfel de opinie poate fi rezultatul limitrii ntinderii lucrrilor i e poate prezenta astfel:

Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct aconturilor de clieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune.Avnd n vedere importana faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm opinia asupra conturiloranuale.82.Opinia defavorabil: motive, mod de prezentare.O astfel de opinie poate fi formulat din cauza dezacordului asupra principiilor contabile i se poate formula astfel:

Cum este explicat n nota X, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment liniar i a unei cote depentru cldiri i pentru utilaje,trebuiau s se ridice la suma de pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrien consecin, amortismentelecumulate trebuiau s se ridice la iar pierderea exerciiului i pierderile cumulate laDup prerea noastr, din cauza incidenei faptelor menionate n paragraful precedent, situaiile financiare nu dau o imagine fidel a situaiei financiare a societii la 31 decembrie a contului de profit ipierdere, pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i nu sunt conforme cu prevederile legale i statutare.83.Structura dosarului permanent.Dosarul permanent se subdivide n 7 seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea organismului profesional, dup cum urmeaz:

- PA (dosarul permanent, seciunea A) intitulat Generaliti;- PB (dosarul permanent, seciunea B) intitulat Documente privind controlul intern;- PC (dosarul permanent, seciunea C) intitulat Situaii financiare i rapoarte privind exerciiile precedente;- PD (dosarul permanent, seciunea D) intitulat Analize permanente;- PE (dosarul permanent, seciunea E) intitulat Fiscal i social;39

- PF (dosarul permanent, seciunea F) intitulat Juridice;- PG (dosarul permanent, seciunea G) intitulat Intervenieni externi.84.Rolul i importana dosarului permanent.Unele informaii i documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toat durata mandatului. Clasarea lor ntr-un dosar separat dosarul permanent permite utilizarea lor ulterioar, dup aducerea lui la zi. Dosarul permanent permite evitarea repetrii n fiecare an a unor lucrri i transmiterea de la un exerciiu la altul a elementelor de cunoatere a ntreprinderii.

85.Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 220 stabilete procedurile i principiile fundamentale precum i modalitile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate i n mod deosebit, la politicile i procedurile folosite de unn cabinet n lucrrile de audit i la procedurile referitoare la lucrrile ncredinate unor colaboratori ai auditorului.

Natura, calendarul i ntinderea politicilor i procedurilor de control de calitate ale unui cabinet sau societate depind de numeroi factori ca: felul i importana activitii sale, dispersia geografica, nivelul de organizare, costuri etc.Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de ctre un cabinet sau o societate sunt urmatoarele:- exigenele profesionale: personalul cabinetului sau al societii trebuie s se conformeze principiilor de independen, integritate, obiectivitate, confidenialitate i profesionalism, nscrise n Codul etic; - aptitudini i competene: nivelul de instruire i formare al personalului cabinetului sau societii permite acestuia s se achite n mod corect i complet de sarcinile pe care le primete n cadrul unei misiuni de audit;- repartizarea lucrrilor: lucrrile de audit vor fi ncredinate personalului care dispune de pregtirea i experiena necesar;- delegarea : conducerea, supervizarea i revederea lucrrilor realizate la toate eantioanele permit obinerea unei asigurri rezonabile c lucrrile efectuate rspund normelor de calitate stabilite.86.Explicai scopul i obiectivele controlului de calitate al serviciilor de audit.Scopul controlului calitatii este de a stabili standarde si de afurniza instructiuni privind:

-politicile si procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit in general

-proceduri referitoare la munca delegata asistentilor pentru un audit individual

Obiectivele politicilor de control al calitatii vor incorpora urmatoarele:-cerintele profesioanle

-aptitudini si competente

-repartizare actvitatea de audit este repartizata personalului cu grad de instruire tehnica si experienta profesionala ceruta in circumstantele date

-delegare indrumare, supraveghere si revizuire la toate nivelurile astfel incat sa se asigure rezonabilitatea activitatii desfasurate

-consultare consultanta ori de cate ori e necesar, in cadrul sau in afara firemei cu persoane competente

-acceptarea si pastrarea clientilor evaluarea potentialilor clienti si verificarea celor existentei

-monitorizare se monitorizeaza gradul de adecvare continuu si eficacitatea operationala a politicilor si

procedurilor de control al calitatii87. Cum explicai responsabilitile etice ale altor profesioniti utilizai n cadrul unei misiuni de audit, de baz.-obiectivitatea

-independenta

39

O misiune de certificare rezonabil n care un profesionist contabil independent i exprim o opinie cu privire la faptul dac situaiile financiare sunt sau nu ntocmite, din toate punctele de vedere, conform cu cadrul de raportare financiar identificat, cum ar fi o misiune efectuat conform cu Standardele Internaionale de Audit. Acestea includ un Audit Statutar care este auditul unei situaii financiare solicitat de legislaie sau de reglementri.88.Obligaiile etice ale experilor contabili i contabililor autorizai, salariai.Un profesionist contabil angajat are obligaia profesional de a se conforma principiilor fundamentale referitoare la: conflicte poteniale, ntocmirea i raportarea informaiilor, luarea de msuri n cunotin de cauz, interese financiare, stimulente.

1.De obicei, un profesionist contabil angajat trebuie s susin obiectivele legitime i etice enunate de ctre angajator i regulile i procedurile stabilite n sprijinul acestor obiective.Un profesionist contabil angajat trebuie s ntocmeasc sau s prezinte astfel de informaii n mod corect, just i n conformitate cu standardele profesionale relevante astfel nct informaiile s fie nelese n contextul lor. Un profesionist contabil angajat care are responsabilitatea de a ntocmi sau aproba situaii financiare de uz general pentru o organizaie angajatoare trebuie s se asigure c acele situaii financiare sunt prezentate n conformitate cu standardele aplicabile de raportare financiar. Dac profesionistul contabil angajat este contient de faptul c emiterea unor informaii eronate este fie semnificativ fie persistent, acesta trebuie s aib n vedere informarea autoritilor competente. Profesionistul contabil angajat poate, de asemenea, s fac apel la consultan juridic sau s demisioneze.Principiul fundamental al competenei profesionale i al prudenei solicit ca un profesionist contabil angajat s se implice doar n misiuni semnificative pentru care deine, sau poate obine, suficient formare de specialitate sau suficient experien. Un profesionist contabil angajat trebuie s nu duc n eroare, n mod voluntar, un angajator cu privire la nivelul de pregtire i experien, nici nu trebuie s omit s fac apel la consilierea de specialitate adecvat i asisten atunci cnd este cazul.Un profesionist contabil angajat poate avea interese financiare, sau poate fi la curent cu interesele financiare ale rudelor apropiate sau ale afinilor, care ar putea, n unele situaii, s conduc la ameninri generate de conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu, ameninrile gene