PREVENTIE SI DEPISTARE IN CANCERConf. Dr. Monica Dragomir

Cancerul - perspectiva globala 1 din 8 decese se datoreaza cancerului

In intervalul 2005- 2015 numarul de decese estimat: 84 milioane

A-2-a cauza de deces in tarile dezvoltate

Decese prin cancer > TBC+ SIDA + malarie

Cancerul - perspectiva globala In 2009 :- 12,9 milioane cazuri noi In 2020:- 16,8 milioane de cazuri noiIn 2030:- 27 milioane de cazuri noi- 17 milioane de decese prin cancerPot fi salvate : - 2 milioane de vieti in 2020- 6,5 milioane de vieti in 2040

40% dintre cancere pot fi prevenite !!!

Cancerul este cea mai importanta cauza de deces in lume

Care sunt cele mai frecvente cancere?

Realitati despre cancerIn ultimii 30 de ani incidenta cazurilor noi si nr. deceselor prin cancer s-au dublat

Costurile asociate cazurilor noi de cancer in 2009> 286 bilioane $

Costuri pentru cercetare in cancer: 19 bilioane $

Lupta impotriva cancerului se desfasoara la doua nivele

Impotriva dobandirii cancerului (preventie)Impotriva decesului prin cancer

NIVELURILE DE PREVENTIE IN CANCERPreventia primara consta in controlul cauzelor si factorilor de risc (expunerea la carcinogenii cunoscuti ) avand ca scop scaderea incidentei cancerelor.

Preventia secundara consta in tratamentul starilor precanceroase, identificate prin actiuni de depistare sau prin diagnostic precoce.

Preventia tertiara este preventia sechelelor terapeutice, reinsertia sociala si profesionala a bolnavilor tratati.

DEPISTAREA DIAGNOSTIC PRECOCE

Depistarea este descoperirea unui cancer inainte de aparitia semnelor clinice ale bolii. - Anticipeaza diagnosticul obisnuit printr-un test care separa persoanele aparent sanatoase de cele care pot suferi de boala.

Diagnosticul precoce este identificarea primelor semne clinice de boala prin autoexamen sau examen medical

PREVENTIA PRIMARA: Recomandarile grupurilor de experti cancerologi Food, Nutrition and the Prevention of Cancer: A Global PerspectiveWCRF: The World Cancer Reseaech Fund + AICR: American Institute for Cancer ResearchDescurajarea productiei,promovarii si utilizarii tutunuluiConsum moderat de alcool.Evitarea expunerii excesive la soare.Respectarea masurilor de protectie a muncii in activitatea profesionala.Recomandari legate de dieta si stil de viata:- Alimentatie variata, bazata pe fructe si vegetale, - Mentinerea greutatii normale- Activitate fizica - Regim alimentar anticanceros

Fumatul

Fumatul si cancerulCresterea consumului de tutun din anii 80 este cauza care a generat cea mai mare rata de cresterea a nr. de cazuri noi si decese prin cancer in intreaga lume

CBP cauzeaza cele mai multe decese prin cancer .

Cresterea consumului de tutun se reflecta in statisticile epidemiologice in 40 de ani Numarul de decese datorate fumatului va creste in continuare

Fumatul si cancerul

In 2020 unul din trei decese la adultii din intreaga lume este de asteptat sa fi fost produs de fumat.

Fumatul de tigari se afla in relatie cu decesele prin cancer cu localizare la nivelul cavitatii bucale, esofagului, faringelui, laringelui, plamanului, pancreasulu si vezicii biliare.

FCTC: The WHO Framework Convention on Tobacco Control Conventia- cadru privind controlul fumatuluiMai 2003:192 tari aproba textul primului tratat mondial al sanatatii40 tari au ratificat tratatulTratatul a devenit, formal, o lege internationalaTratatul moduleaza doar relatiile dintre tarile care l-au ratificat.

ALIMENTATIA

Substante carcinogene din alimente

Hidrocarburi aromatice policiclice in alimentele afumate sau arse;Aflatoxine in aluneCompusii N-nitrozo formati din nitriti, in carne si legumeAcetaldehida in bauturile alcooliceAcrilamida in alimentele bogate in carbohidrati prajite sau coapte

In realitate boala nu este produsa exclusiv de carcinogeni, ci mai ales de dietele occidentale moderne consistente, dar sarace in fructe si legume.

Alimentatia si cancerulCancerul poate fi prevenit in majoritatea cazurilor. Cauzele principale ale cancerului sunt fumatul si dieta inadecvata.Intre 30-40% din totalul cazurilor de cancer pot fi prevenite printr-o dieta adecvata, prin activitate fizica si prin mentinerea unei greutati corporale optime.Raportat la incidenta actuala, o dieta adecvata poate preveni anual 3-4 milioane de cazuri de cancer.Regimurile care contin cantitati mari de legume si fructe pot preveni 20% din totalul cazurilor de cancer.

Modalitati de reducere a incidentei cancerului prin dieta si stil de viataPromovate de Societatea Americana de Cancer si UICC:

Legume si fructe: se vor consuma legume si fructe 400-800 g/zi in 5 sau mai multe portii/zi, tot timpul anului.

Mentinerea greutatii corporale: se va evita atat subponderalitatea cat si supraponderalitatea; se va limita cresterea in greutate la maturitate la maxim 5 kg.

Activitate fizica zilnica moderata: 30 minute 5 zile/saptamana pentru adulti 60 minute 5 zile /saptamana pentru copii si adolescenti).

Rezumatul recomandarilor dietetice (2)Alte alimente vegetale: se vor consuma diferite cereale, leguminoase, radacinoase, 600-800 g in 7 sau mai multe portii/zi. Alimentele vor suferi o prelucrare termica minima. Se va limita consumul de zahar rafinat.Bauturile alcoolice: consumul de alcool nu este recomandat; daca totusi se consuma se va limita la maxim doua bauturi/zi pentru barbati si una pentru femei (o bautura= 250 ml bere, 100 ml vin, 25 ml bautura tare)Sarea: se va limita consumul alimentelor sarate si folosirea sarii la gatit. Se vor folosi plante aromate si mirodenii.

Rezumatul recomandarilor dietetice (3)Conservarea: refrigerarea pentru pastrarea alimentelor perisabile.Aditivi si reziduuri: cand nivelul aditivilor, impuritatilor si a altor reziduuri este ajustat corect, prezenta acestora in alimente si bauturi nu este periculoasa. Utilizarea lor necorespunzatoare poate dauna sanatati (aceasta se aplica mai ales in tarile in curs de dezvoltare).Prepararea: pentru carne si peste se va evita prajirea. Urmatoarele produse se vor consuma doar ocazional: carne si peste preparate la gratar direct in foc, carne conservata si afumata.

ACTIVITATE FIZICA ZILNICAInclude activitatea fizica in activitatea ta zilnica ori de cate ori este posibil. Incearca sa mergi pe jos sau pe bicicleta pana la serviciu sau pana la magazin dacat sa iei autobuzul sau masina.Urca si coboara pe scari in loc sa folosesti liftul.Plimba caineleActivitatile gospodaresti precum aranjatul patului, curatatul si spalatul reprezinta activitati fizice zilnice benefice.

ALCOOLUL SI CANCERULLegatura demonstrata dintre consumul de alcool si cancerele tractului digestiv superior ( cavitate bucala, faringe, laringe, esofag) Exista dovezi privind relatia dintre consumul de alcool si cancerul hapatic.Legatura probabila lintre alcool si cancerul mamar si rectal.Nu exista dovezi convingatoare privind relatia dintre consumul de alcool si alte cancere.

PRINCIPII SI STRATEGII DE DEPISTARE

CE ESTE DEPISTAREA ?Depistare = screening = triaj

Tipuri de depistare:Depistare in masa = act de sanatate publica Se aplica populatiei dintr-o anumita arie geografica Scop: mpartirea populatiei n 2 grupe- Grupa cu testul (-)- Grupa cu testul (+): necesita alte investigatii pentru afirmarea sau infirmarea dg. de cancerDepistare individuala (oportunista)- orientata de factori de risc- se limiteaza la pacientii care se adreseaza medicului pentru alt motiv,- este recomandata de medicul specialist

Criterii de indeplinit pentru instituirea unui program de depistare:Boala - grava dar curabilaPrevalenta inalta in stadiu preclinicIstoria naturala a bolii este cunoscutaPerioada de timp indelungata intre primele semne de boala si boala declarata

Testul de diagnostic: - sensibil si specific - simplu si ieftin - lipsit de risc - sigur (fiabil)

Diagnostic si tratament: - Sa existe tratament eficient, acceptabil si lipsit de riscuri- Tratamentul precoce trebuie sa fie mai eficient in reducerea mortalitatii sau morbiditatii decat tratamentul inceput dupa manifestarea evidenta a bolii

PRINCIPALELE METODE DE DEPISTAREClinice: autoexamen ; examenul clinic medical (+ dg.precoce)Ex.: autoexamenul si ex. clinic al sanului, tuseul rectal pentru cancerul de prostata, inspectia leziunilor cutanateRadiologice: mamografiaMetode endoscopice : eficacitate mare; acceptabilitate micaMetodele biologice- interes public mare; interes medical redus- Markerii biologici nu au nivele crescute paralel cu stadiul evolutiv al boliiExamenele citologice:- au permis realizarea celui mai fiabil test de depistare: ex.citologic cervico-vaginal n depistarea cancerului de col uterin- citologia exfoliativa c. bronsic, vezical,

EVALUAREA (ECONOMICA) A ACTIUNII DE DEPISTARE

Dificil de facut un raport cost/ eficientaMamografia a redus cu 37% mortalitatea prin cancer mamarCitologia cervico-vaginala a redus cu 90% mortalitatea prin cancer de col uterin

ATITUDINI PRACTICE DE PREVENTIE SI DEPISTARE IN PRINCIPALELE LOCALIZARI ALE CANCERELOR

Screening - pentru care cancere?Eficienta screening-ului pentru cancerul mamar,col uterin si colo-rectal este bine documentata.Nu exista nici o dovada ca screening-ul pentru cancer de prostata, cap si gat sau melanom cutanat ar reduce numarul deceselor produse prin cancere cu aceste localizari.Nu exista dovezi ca screening-ul pentru cancerul pulmonar este eficient; preventia primara (A NU FUMA) poate reduce incidenta cu pana la 90%.

Cancerul mamar

Cancerul mamarNu este clara posibilitatea preventiei primare.ScreeningMamografieExamen clinic mamar (executat de medic)Auto-examinarea sanului

Cancerul mamarMamografia efectuata la femei fara simptomatologie de cancer mamar- este cel mai bun instrument de detectie precoce- trebuie efectuata numai de specialisti pregatiti corespunzatorMamografia poate arata:- tumora mamara, inainte de a fi simptomatica sau palpabila- mici depozite da calciu la nivelul sanuluiIndicatii:Femei de >40 ani la intervale de 1-2 ani.

Reduce mortalitatea cu 30-35%

Cancerul mamarExamenul clinic al sanului (efectuat de catre medic):- reduce mortalitatea in cancerul mamar cu 20-25%- face parte din examenul medical de rutina- nu inlocuieste mamografia periodica (dupa 40 ani) - caracteristicile anatomice ale gl. mamare se schimba in functie de varsta, ciclului menstrual, sarcini, alaptare, menopauza, medicatie (anticonceptionala sau alti hormoni).Auto-examinarea- reduce mortalitatea in cancerul mamar cu 10-15%- femeia trebuie sa anunte medicul in legatura cu orice modificare aparuta la nivelul sanilor- nu inlocuieste mamografia periodica (dupa 40 ani)

Cancerul de col uterin

Cancerul de col uterinCauze si preventie primara:-activitate sexuala precoce- parteneri sexuali multipli ( creste riscul de infectie cu virusuri cu transmitere sexuala)- virusuri cu transmitere sexuala (HPV- human papillomaviruses, virusul herpetic genital pot cauza cresterea anormala a celulelor din endocervix; actioneaza impreuna cu alti factori)

In prezent: depistarea precoce si tratamentul leziunilor precanceroase ramane cel mai eficient mod de prevenire a cancerului cervical.

Cancerul de col uterinTestul Papanicolaou ( Pap smears):- test simplu, nedureros care detecteaza celulele anormale de la nivelul colului si endocolului uterin-cu niste periute fine se recolteaza celule de la nivelul colului si fundurilor de sac - se intind frotiuri care sunt colorate si examinate la microscop pentru detectarea modificarilor celulare Senzitivitate: 51%Specificitate: 98% Reducerea mortalitatii prin cancer de col uterin cu 90%

Clasificarea Papanicolaou originala

ClasaDescriereIFara celule anormaleIICitologie atipica , dar fara caractere de malignitateIIICitologie sugestiva , dar nu concludenta pentru maligniatateIVCitologie sugestiva pentru malignitateVCitologie concludenta pentru malignitate

Papanicolaou, 1954

Comparatie intre Clasificari utilizate in C. Col uterin

Papanicolaou class systemWorld Health OrganizationCINBethesda SystemClass IIn limite normaleClass IIModificari celulere benigne; ASCClass IIIDisplazie usoaraDisplazie moderataDisplazie severaCIN 1CIN 2SIL de grad scazutCIN 3SIL de grad inaltClass IVCarcinom in situCIN 3Class VCarcinom microinvazivCarcinoma invazivCarcinom invazivCarcinom invaziv

Abbreviations: CIN: Cervical intraepithelial neoplasia; ASC:Atypical squamous cells; SIL: Squamous intraepithelial lesionsFrom Papanicolau (1954), Riotton et al. (1973), Richart (1968, 1973), Solomon et al (2002)

Cancerul de col uterinDaca toate femeile ar efectua regulat teste Babes-Papanicolaou si control clinic genital , cele mai multe stari premaligne ar putea fi depistate precoce si vindecate conservator;Intervalul de screening este de 3 ani Intervalul de varsta: intervalul de viata sexuala activaLimita superioara: preferabil nu sub 60 de ani.

Cancerul colo-rectal

Testul sangerarilor oculte in scaunScreening in masa bine organizat

La fiecare 2 ani in populatia asimptomatica peste 50 de ani , fara risc familial

Indepartarea polipilor identificati cu ocazia screeningului previne cancerul colorectal

Factori de risc pentru cancer colo-rectal

Varsta > 50 aniPolipi coloniciColita ulcerativa Dieta bogata in grasimi si carne, saraca in legume si fructe Dieta saraca in vegetale si alimente bogate in fibreFumatul Istoric familial de cancer colo-rectal

Preventia cancerului colo-rectalCancerul colo-rectal este cancerul care poate fi prevenit in cea mai mare masura prin dieta si stil de viata.

66%-75% din cazuri pot fi evitate prin dieta si stilul de viata recomandat