In anul 1953 moare Stalin=>deschiderea luptei pentru putere in URSS.Statul nu are

stabilit un successor, motiv pentru care conducerea partidului este preluata de o troika

formata din Georgy Malenkov, Laventi Beria si Nikita Hruscov. In cateva luni, Hruscov se

aliaza prima data cu Beria si il condamna pe Malenkov ca fiind agent strain, dupa care

Hrusciov reuseste sa il elimine si pe Beria si sa ramana singur la conducerea partidului.

Problema, insa, era ca nu avea o legitimitate foarte consistenta si nici nu avea personalitatea

foarte puternica a lui Stalin si atunci trebuie sa gaseasca o modalitare sa isi asume portofoliul

asupra partidului pentru ca Hrusciov este din generatia mai tanara, generatia

postrevolutionara si are de-a face cu un partid care trebuie sa il controleze, partid care, insa

este inca controlat de fostii aliati ai lui Stalin. Atunci, strategia personala este denuntarea si

distrugerea cumva a mostenirii staliniste, motiv pentru care el incepe incet, incet sa il

delegitimeze pe Stalin in ochii poporului si ai partidului. La moarte lui Stalin, acesta era inca

foarte iubit de popor, asdar Hruscov are de-a face cu acesta mostenire destul de grea si

stategia pe care o adopta este foarte acerba. El incepe un proces pe care il cunoastem ca fiind

un proces de destalinizare si anume permite o relaxare interna a regimului in ceea ce priveste

industria. Incepe sa permita fabricarea de bunuri de larg consum, redemareaza colectivizarea,

dar intr-o maniera mai putin ferma decat Stalin. In ceea ce priveste politica externa, in 1955

isi cere scuze de la Tito, presedintele Iugoslaviei ( Tito si Stalin se aflau in relatii foarte

tensionate ) si cu acesta ocazie Hruscov proclama noninterventia in afacerile interne ale altor

tari. Problema este ca unii dintre liderii din Europa Centrala si de Est interpreteaza aceasta

noninterventie ca pe un fel de relaxare a Razboiului Rece, ceea ce nu era cazul si din acest

punct de vedere Ungaria este tara care cel mai mult de suferit de pe urma acesti proaste

interpretari. In 1956 are loc al XX- lea congres al Partidului Comunist si la acest congres

Hruscov tine un discurs, discursul secret, in care denunta cultul personalitatii al lui Stalin si

demasca crimele staliniste. Este un discurs secret pentru ca nu au acces la el oamenii de rand

ci doar memmbrii importanti ai partidului si acest discurs este transmis tuturor partidelor din

Europa Centrala si de Est. In timpul acesta, in Ungaria, in 1956, ajunge prim-ministru Imre

Nagy care profita de acesta turnura a regimului sovietic pentru a introduce oarecare reforme

in Ungaria: darama statuile lui Stalin, introduce pluralismul politic si la 1 nov. 1956 proclama

neutrlitatea Ungariei. La auzul acestei proclamatii, sovieticii se decid sa intrevina pentru a

mentine coeziunea socialismului. Asadar, armata sovietica intrevine la 4 nov. 1956 ( deja

existau trupe sovietice pe teritoriul Ungariei la fel cum existau in toate stale aflate sub spectru

rosu, insa pentru ca este necesara o interventie masiva, trupele sovietice au nevoie sa treaca

pe teritoriul Romaniei pentru a ajunge in Ungaria). Gheorghe Gheorghiu –Dej care era la

1

putere in acea perioada in Romania este si el intr-o situatie destul de dificila, pentru el, desi

nu fusese niciodata prieten cu Stalin, totusi facea parte din grupul care fusese adus la putere

de Stakin dupa razboi si atunci el era perceput ca fiind stalinist ni URSS. El insusi cauta o

modalitate sa isi consolideze propria putere in Romania motiv pentru care afiseaza o loialitate

puternica fata de Hruscov si permite accesul trupelor sovietice pe terioriul Romaniei.

Revolutia din Ungaria este inabusita in cateva zile. Imre Nagy este prins si acuzat de tradare.

In asteptarea procesului, Gheorghe Gheorghiu – Dej se ofera sa ii acorde ospitalitate in

Romania si este dus in domiciliu fortat la Snagov unde sta ca un an de zile dupa care este

deferit autoritatilor ungare, judecat pentru tradare si executat. Asadar, episodul ungar

demonstreaza faptul ca destalinizarea nu inseamna in nici un caz incetarea Razboiului Rece.

Cu toate acestea, perioada care incepe la moartea lui Stalin si pana in anul 1962 este

cunoscuta ca fiind periaoda coexistentei pasnice. Acest termen, de coexistenta pasnica, fusese

lansat de Malenkov pentru a caracteriza relatiile dintre superputeri. Trebuie sa intelegem

aceasta perioada din perspectiva faptului ca in URSS, noii conducatori sunt preocupati cu

problemele interne => confruntarea directa cu SUA trece pe locul doi, sau, mai degraba, se

muta in niste domenii simbolice: in anii ’50 competitia este foarte vizibila intre cele doua

modele de societate si dintre cele doua moduri de viata, modelul capitalist si modelul socialist

fi fecare dintre ele sa straduieste sa demonstre cumva ca modelul ei este mai bun. Este foarte

vizibil acest lucru in cursa inarmarilor si in cursa de cucerire a spatiului. Rusii sunt cei care

lanseaza prmul satelit artificial „ Sputnik” in 1957 si tot in 1957 rusii o trimit in spatiu pe

catelusa Laika. Tot in acelasi an rusii testeaza prima racheta balistica intercontinentala si

toate aceste realizari se constituie intr-un mare succes propagandistic motiv pentru care se

considera de catre opinia publica pe plan mondial ca URSS este superior din punctul de

vedere al dotarilor armate SUA. Americanii, in mod evident se chinuie sa recupereze acest

decalaj. Reusesc si ei sa lanseze niste sateliti artificiali in 1958 dupa mai multe incercari

esuate si tot in acest an se creeaza NASA, insa URSS face un pas inainte pentru ca in 1961

trimit primul om in spatiu, pe Iuri Gagarin.( americanii sunt primii care trimit primul om pe

Luna). Esita in acesta perioada o fosrte intensa competitie simbolica si exista cateva acrosaje

pe diferite probleme precise. Una din problemele perene ale celor doua state este statutul

Germaniei ( in 1948 s-a creat RFG, in 1949 s-a creat RDG). In timp ce americanii contribuie

la reconstructia Germaniei de Vest, sovieticii extrag daune de razboi din Germania de Est,

ceea ce face ca situatia la nivel de trai in Germania de Est sa fie absolut dezastruoasa. Exista,

asadar, emigratie dinpre Germania de Est inspre Germania de Vest si dupa inchiderea

granitelor, emigratia continua prin Berlin ( intre 49 si 61 avem 2,7 mil. Oameni care

2

emigreaza din G de Est inspre Germania de Vest prin Berlin la o populatie de 19 mil.

Locuitori). Acest lucru constituie o problema tot la nivel simbolic pentru lagarul socialist

pentru ca este dificil sa justifici aceasta dorinta a oamenilor de a pleca dintr-un regim care se

prezenta ca fiind cel mai bun regim, motiv pentru care in 1961 incepe constructia Zidului

Berlinului pentru a impiedica emigratia germanilor din RDG catre RFG. In acest timp, URSS

insista in contiuare pentru reunificare Germaniei, mai ales in ultima perioada a lui Stalin.

Occidentalii refuza acest lucru si tensiunile asupra statutului Germaniei si asupra statutului

Berlinului continua. Americanii, pe de alta parte, sunt constienti ca o Europa puternica nu

prea se poate face fara Germania, motiv pentru care ei aproba toate tentativele europene de a

include Germania Federala in aranjamentele post Razboi Rece, respectiv in Comunitatea

Europeana a Carbunelui si Otelului respectiv in Comunitatea Europeana de Aparare

( organizatie inventata in 1952 si care urmarea crearea unei Armate europene comune.

Proiectul a esuat in anul 1954 din cauza unor probleme de politica intena din Franta.) La

inceputul anilor 50, americanii decid ca este necesara reinarmarea Germaniei, ceea ce este

perceput ca un act ostil si periculos din partea URSS. In 1955 Germana este primita in NATO

si ca reactie directa a acestui lucru se creeaza Pactul de la Varsovia. Decalajul dintre cele

doua Germanii este foarte mare. In Germania de Vest se pun bazele unei dezvoltari

solide( avem o crestere economica de 8% pe an, ceea ce este foarte mult) si practic pana in

anul 1959 RFG isi revine complet dupa razboi ajungand pe acelasi loc in economia mondiala

pe care il ocupase si in anul 1913.- recupereaza decalajul creat de razboi. Aceasta prosperitate

materiala antreneaza si o stabilitate politica: avem la guvernare Uniunea Crestin Democrata

( CDU ) din 1949-1963 si pe celebrul cancelar Adenauer. Politica RFG in toata acesta

perioada este de a nu recunoaste granitele post- razboi si de a nu recunoaste divizarea

Germaniei, insa aceasta politca se va schimba in perioada destinderii. Sfarsitul anilor 50 si

inceputul anilor 60 sunt o perioada de crestere economica importanta in statele din Euroapa

de Vest, ceea ce permite, de asemenea, cristalizarea unui model social in care pe langa

sistemul capitalist, economia de piata, avem si un nivel foarte mare al protectiei sociale, de

aceea aceste state se numesc si state ale bunastarii. Acest lucru este posibil si datorita unei

cresteri economice care retine nivelul somajului la o rata de 3%. Toate aceste lucruri se vor

bulversa in anii 70 din cauza crizei petrolului. In acelasi timp se desfasoara Razboiul din

Vietnam ( 1959 – 1975).

Inceputul anilor 60 este caracterizat de acest moemt destul de tensionat in relatia

dintre URSS si SUA care este Cruza rachetelor din Cuba. In 1961 SUA instaleaza 15 rachete

3

nucleare „ Jupiter” in Turcia. In balanta strategica generala, 15 rachete nu reprezinta foarte

mult si nu imbunatateau enorm capacitatea de atac a SUA. Cu toate acestea, pentru ca Turcia

este foarte aproape de URSS, fiind cel mai apropiat de teritoriul sovietic, URSS percepe

destul de negativ acest lucru motiv pentru care cauta sa echilibreze cumva balanta strategica

si sa raspunda cu aceeasi moneda, fiind unul din principalele motive pentru care URSS a

decis instalarea unor rachete nucleare in Cuba. Cuba fusese o colonie spaniola pana in 1898,

dupa care intre 1898-1934 devine protectorat america. Dupa 1934 isi castiga o independenta

formala, numai ca economia Cubei este legata strans de economia americana. Marile

companii americane controleaza principala ramura industriala din Cuba care este industria

produca toare de zahar din trestie-de- zahar, Cuba fiind dependenta total de SUA deoarece in

balanta comerciala ponderea SUA in relatia cu Cuba este de ¾ din exporturile Cubei si 2/3

din importurile acesteia. Pana in 1959 avem in Cuba dictatura militara, dupa care in 1959

avem revolutia lui Fidel Castro. Acesta ajunge la putere si primul lucru pe care il face este

nationalizarea industriei de zahar ceea ce este o lovitura economica destul de importanta

pentru SUA, mai ales pentru companiile americane care detineau monopol asupra acestei

industrii. Din acest motiv, SUA nu il agreaza pe Fidel Castro si incearca prin toate mijloacele

de care sunt capabili sa darame regimul acestuia. Fidel Catro nu a ajuns la putere cu sprijunl

URSS. Este o revolutie socialista care nu are legatura cu socialismul sovietic, insa presiunile

exercitate de americani asupra politcii interne in Cuba il imping, practic, pe Castro catre o

alianta cu URSS.

Americanii incearca de mai multe ori sa opereze o schimbare de regim in Cuba. Sunt

mai multe tentative de asasinare a lui Fidel Castro. Exista si o celebra tentativa de a produce

o revolta populara in Cuba cu ajutorul exilatilor americani( la schimbarea de regim di 59 a

existat un mare val de emigranti dispre Cuba in SUA. CIA a incercat sa ii instrumentalizeze

pe acestia si sa ii trimita inapoi in Cuba unde sa produca o revolta populara, insa operatiunea

a esuat pentru ca vaporul cu revolutionari a fost interceptat de trupele lui Fidel Castro in

Golful Porcilor in 1961, ceea ce a fost o rusine foarte mare pentru americani pentru ca a fost

demascata aceasta tentativa a lor de a opera o schimbare de regim in Cuba prin mijloace nu

foarte legitime, fiind o lovitura de imagine foarte puernica pentru J. F. Kennedy care tocmai

ajunsese presedintele SUA care era destul de tanar si acre simtea nevoia sa demonstreze ca

este competent).

La izbucnirea crizei rachetelor din Cuba, pentru Kennedy este o misiune desptul de

importanta situatia acestei tensiuni. Asadar, in vara lui 1962 exista primele semnale la CIA

4

ca se construieste in Cuba un semn defensiv antiaerian iar in 16 oct. informatia ca avem in

Cuba baza de rachete cu raza medie de actiune ajunge la decidentii americani. Exista cateva

chestiuni greu de explicat in ceea ce priveste aceasta problema: una dintre acestea este

lentoarea cu care informatia a juns la cel mai inalt nivel al deciziei in SUA, pentru ca existau

deja informatii in sistem ca se intampla ceva inca din august, insa Kennedy si stuff-ul sau afla

de-abia in actombrie.- exemplu foarte bun despre modul in care o birocratie trateaza circuitul

informatic, pentru ca birocratilor nu li se pare ca ce este mentionat in acele hartii nu tine de

competenta lor, trimitand acele acte mai departe. Circuitul normal al hartiilor durand foarte

mult, lucru ce s-a intamplat si n cazul atentatelor din 11 sept. 2001. Kennedy incepe sa se

decida care ar fi solutia cea mai buna pentru ca nici una dintre partile implicate, SUA si

URSS , nu stia ce va dori sa faca cealalta, existand o tensiune foarte mare si teama ca situatia

ar putea escalada catre un razboi . Decizia pe care o ia Kennedy este sa se instaleze o blocada

navala asupra vaselor ce transportau componentele rachetelor din URSS. Se sta in stand-by

cateva zile, timp in care avem niste incidente care ar fi putut sa duca la declansarea crizei,

numai ca ambele parti au fost obictive si rationale incat sa evite acest lucru. Hruscov este cel

care incepe sa renunte la aceasta stare de tensiune pentru ca, de fapt, la el exista singura

posibilitate sa se intample acest lucru, numai ca problema este ca Hruscov cauta o modalitate

prin care incearca sa ii transmita lui Kennedy ca doreste sa se opreasca din escaladarea

acestui conflict, dar daca comunicarea ar fi trebuit sa se faca pe circuitul normal, trebuia ca

Hruscov sa il cheme la el pe ambasadorul SUA la Moscova sa ii explice care e situatia, acela

sa se duca la ambasada si sa dea o telegrama la minister in SUA, aceea sa analizeze cererea si

sa observe daca merita luata in calcul – un proces de comunicare care dura foarte mult daca s-

ar fi facut pe circuitul normal. Asadr, Hruscov se gandeste la o metoda mai putin oficiala, si

anume ii citeste o scrisoare publica lui Kennedy la radioul din Moscova ca sa fie sigur ca va

fi auzita fix in acea zi si ca nu va dura foarte mult pana sa fi ajuns la el acea informatie, avand

in vedere situatia delicata ce depindea de cateva ore in care se puteau produce schimbari

majore cu repercusiuni la nivel international. In acea scrisoare, Hruscov sugereaza ca ar fi

ndicat ca SUA sa nu invadeze Cuba, ca URSS si-ar putea retrage rachetele, nefiind insa o

cedare publica, ci sugerand, mai degraba ideea de consens. Avand in vedere ca toata lumea isi

doreste sa evite un atac nuclear, incep negocieri intre cele doua parti si ele duc la un rezultat

pozitiv in timp. Nu se stie exact care a fost mersul negocierilor. Se pare ca sovieticii au

acceptat sa isi retraga rachete din Cuba iar americanii au acceptat sa se retaga din Turcia.=>

intreg globul pamantesc a rasuflat usurat pentru ca teama de un razboi nuclear era foarte

mare. Cel putin, in SUA in anii 50 si 60 existau adaposturi nucleare si diverse exercitii prin

5

care copiii erau instruiti pentru a putea sti cum sa actioneze in caz de atac nuclear. Lectia

invatata de cele doua superputeri cu aceasta ocazie a fost ca trebuie sa gaseasca o modalitate

prin care sa comunice mai bine si din acest motiv in anul 1960 s-a creat asa-numitul „Telefon

Rosu”- o linie telefonica directa intre presedintele SUA si secretarul general al PC din

Moscova. Dupa acest moment destul de tensionat incepe perioada pe care o cunoastem

sub denumirea de destindere. In cadrul destinderii avem mai multe procese care

demonstreaza o disponibiltate a celor doua tabere de a imbunatati relatiile dintre ele.

Elementele cele mai importante ale destinderii dintre ele: 1.in asa-numita west politics –

politica Estului care este vorba deste noua atitudine a RFD fata de RDG, 2. Conferinta pentru

Securitate si Cooperare in Europa care a dus la semnarea acordurilor de la Helsinki. In 1963

Uniunea Crestin Democrata pierde alegerile in Germania si este inlocuita cu Partidul Social

Democrat. Din 63 pana in 69 cancelar este Earhart care nu este un om foarte proeminent in

ceea ce priveste gandirea politica, insa in 1969 este ales cancelarul Brandt care doreste sa

odifice relatiile dintre cele doua Germanii: recunoaste oficial RDG si incearca in acelasi timp

sa mentina relatii culturale cat mai stranse intre cele doua Germanii tocmai pentru a pastra o

coeziune nationala tocmai pentru ca deviza este: „ Doua state, o singura natiune!”. El spera ca

in acest fel va mentine deschisa calea catre o posibila reunificare. In acelasi timp, China se

consolideaza din ce in ce mai mult care mare putere si chiar reuseste sa fabrice bomba

nucleara in anul 1967. Desi China si URSS sunt ambele state comuniste, relatia dintre cele

doua nu este asa buna, pe de o arte din cauza animozitatilor personale ale liderilor din cele

doua state, pe de alta parte din cauza situatiei fragile in care se afla, si anume ca URSS si

China impart cea mai lunga frontiera din lume si URSS percepe China ca pe o amenintare.

Exista dispute intre cele doa state asupra stabilirii precise a frontierelor si asupra statutului

Mongoliei care fusese provincie chineza. URSS este preocupat de cresterea continua a

populatiei chineze. Asadar, in anii 60, pe fondul consolidarii puterii chineze avem o crestere

din ce in ce mai mare a tensiunilor dintre URSS si China care duce chiar la incidente armate

de granita in anii 67-69 ceea ce face ca URSS sa ameninte cu o lovitura nucleara. Disputa se

poarta si pe plan ideologic, si acet lucru inca din anul 1963 cand Partidul Comunist Chinez

acuza Partidul Comunist al URSS ca se ameste in afacerile lor interne, fiind celebrul conflict

inre sovietici si chinezi cu privire la modul in care ar trebui sa se desfasoare relatiile dintre

partidele comuniste din intreaga lume, disputa in care intervine cu succes Gheorghe –

Gherghiu Dej, intr-o prima faza, si apoi Nicolae Ceausescu. Tot in aceasta perioada,

Vietnamul pune o problema foarte serioasa pentru americani in conditiile in care acestia

sperau o victorie rapida . americanii au fost absorbiti in razboiul din Vietnam ceea ce a dus la

6

o prelungire a acestuia, la pierderi omenesti destul de semnificative pentru armata amercana

care nu se astepta la acest lucru si la un val de proteste in SUA impotriva razboiului din

Vietnam. Americanii nu s-au asteptat la prelungirea si esecul, in mod ulterior, din Vietnam

pentru ca ei au intrat in acel stat cu scopul de a purta un razboi conventional, ori aceast lucru

nu a fost posibil pentru ca nu cunosteau deloc terenul, lund in calcul si faptul ca acesta era

unul mlastinos, unde nu iti cunosteai adversarul, nu exista o linie a forntului clara astfel incat

sa stie cu exactitate unde incepe tabara adversarului si unde se incheie tabara aliatilor, nu

distingeau cu exactitate pe combatanti de civili pentru ca vietnamezii luptau in trupe de

guerila, nu purtau uniforma, nefiindu-le deloc clar cu cine se lupta. Pe tot parcursul anilor 70

presedintii americani cauta o modalitate sa se retraga in Vietnam fara ca acest lucru sa

reprezinte o umilinta pentru SUA, reusind in anul 1979, cu mai mult sau mai putin succes. Pe

parcursul anilor 70 avem o situatie strategica diferita care consta in faptul ca, pe fondul

cresterii puterii Chinei, sistemul bipolar este dezechilibrat, avand un fel de triunghi strategin

intre SUA, URSS si China, triunghi in care pentru un moment, toate cele trei state au o relatie

proasta unele cu altele, numai ca toate cele trei sate cauta o modalitate de a-si gasi un aliat din

acest triunghi.( Romania a incercat sa se erijeze intr-un fel de mediator in relatiile dintre

statele amintite mai sus). SUA au inceput sa faca demersuri de tatonare atat catre URSS cat si

catre China ca sa joace pe aceasta instabilitate triangulara la inceputul anilor 1970. Incep

discutii pentru acordurile SALT ( Strategic Arms and Limitation Treaty). Se ajunge la aceste

discutii tocmai datorita dezvotarii extraordinare a armamentelor catre sfarsitul anilor 60 – se

inventeaza sitemele ABM – anti ballistic missile care sunt scuturi impotriva bombelor

atomice si care, desi sunt siteme defensive sut foarte periculoase d.p.d.v. strategic pentru ca

poti oricand sa incerci sa ataci primul in masura in care stii ca ai ABM. Atunci se ajunge la

concluzia ca este mai bine sa se inceapa negocierile pentru limitarea dezvoltarii acestor

sisteme. In SUA presedinte este Nixon din anul 1969-1974. Consilierul sau de politica

externa si Secretar de Stat este Herry Kissinger, fiind un realist si este adeptul unei diplomatii

neconventionale motiv pentru care, la inceputul anilor 1970 Kissinger face un turneu in

Orientul Indepartat: se duce oficial in Pakistan in anul 1971 unde anunta ca s-a imbolnavit si

dispare pentru cateva zile, prilej cu care se duce in secret in China ( nu putea face acest lucru

in mod oficial pentru ca SUA nu recunoscuse Guvernul lui Mao). La intoarcerea din acest

turneu, Kissinger anunta ca in anul urmator presedintele Nixon va face si el un turneu in care

va vizita URSS si China, fiind primul presedinte care se duce in China -1972. Se pare ca

negocierile s-au purtat in jurul a doua probleme: razboiul din Vietnam si situatia Taiwanului.

Se pare ca americanii au acceptat sa renunte la sustinerea Guvernului aflat in exil in Taiwan

7

si sa accepte sa recunoasca Guvenul comunist din China in chimbul unei dezangajari a Chinei

din Vietnam pentru ca acestia ii sustineau pe nord- vietnamezi ceea ce punea probleme

americanilor. Continutul discutiilor este secret. Nixon va face, ulterior, o vizita in URSS unde

este bine primit, fiind sesizata o simpatie spontana intre Brejnev si Nixon. Lui Brejnev ii plac

foarte mult maisnile straine, motiv pentru care Nixon ii va face cadou un Cadillac. Cu

aceasta ocazie se semneaza vreo 10 acorduri intre SUA si URSS dintre care cel mai

important este o declaratie de principii fundamentale care afirma coexistenta pasnica si

vorbeste despre egalitatea celor doua superputeri, al doilea acord ar fi acordul SALT

care limiteaza dezvoltarea capacitatilor armate in acele domenii in care exista o

egalitate intre cele doua parti, in al treilea rand avem o serie de acorduri comerciale, de

imprumuturi si de vanzare de cereale prin care americanii se angajau sa vanda rusilor

din rezerva lor strategica de cereale. Initial, aceste acorduri fusesera tinute secrete, insa

presa americana afla de ele si acest lucru reprezinta o mare lovitura de imagine pentru Nixon,

avand in vedere ca pe tot parcursul mandatului sau acesta nu a fost un presedinte popular.

Nixon a incercat sa profte de aceasta vizita in URSS si China pentru ca, in general, presedintii

americani cand sunt impopulari in SUA , incearca sa profite de avantajele oferite de

implicarea in politica externa dorind sa arate cat de capabili sunt. A incercat sa castige

popularitate datorita faptului ca aratau ca s-a putut ajunge la o intelegere. Desi vizita in URSS

a fost prezentata ca fiind un mare succes, per ansamblu se pare ca aceste acorduri au fost, ma

degraba, defavorabile pentru amercani, respectiv americanii au acceptat sa ofere tratament

comercial preferential, sa ofere imprumuturi, sa le vanda din rezerva lor de cereale la schimb

cu aceste doua chestiuni care sunt mai mult de imagine, si anume Declaratia Principiilor

Fundamentale si Acordurile SALT. Cumva aceasta perioada, 72-75 este perioada de varf a

destinderii in care relatiile dintre cele doua state sunt cele mai bune. Sunt atat de bune incat,

in momentul in care Egitul decide sa atace Israelul in 73, URSS se hotaraste sa ii anunte pe

americani.

Se deschide la Helsinki in 1972 Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa.

Dupa 3 ani de zile, in cadrul conferintei se semneaza Acordurile de la Helsinki care sunt

structurate in 3 cosuri:

Avem acorduri privind inviolabilitatea granitelor in Europa care nu fusesera

stabilite foarte clar dupa WW2, dar care sunt tratate acum in 1975. Toate

statele europene se angajeaza sa nu incerce sa modifice granitele prin forta

8

O serie de acorduri de cooperare economica si tehnologica intre statele din E si

cele din V

Al treile cos este dedicat drepturilor omului.

Se pare ca, de asemenea, au existat negocieri stranse intre statele din Europa

Occidentala si cele din Europa de E cu privire la aceste acorduri pentru ca ele au fost semnate

cumva la schimb. Granitele Germaniei se fixeaza pe linia Odeer – Nisse ( stabilita la 2 august

1945 prin Conferinta de la Postdam) – in urma WW2, nemtii pierd Prusia si Pomerania motiv

pentru care interesati in stabilirea acestor granite si in recunoasterea granitelor RDG sunt

statele din E. De asemenea, tot statele din E sunt interesate in raporturile de cooperare

economica si tehnologica deoarece exista un decalaj din acest punct de vedere si pera sa

profite de pe urma acordurilor. In schimb, statele din V insista foarte mult pe acordurile

privind drepturile omului prin care se instituie niste mecanisme de control a respectarii

drepturilor omului in Europa Centrala si de E si datorita Acordului de la Helsinki a fost

posibila dezvoltarea in statele din Europa de E a unor organizatii care au dus, cu timpul la

caderea comunismului. („Solidaritatea” in Polonia si „ Carta 77” in Cehoslovacia).

Acordurile de la Helsinki sunt punctul de varf al destinderii, dupa acest moment relatiile

dintre SUA si URSS fiind in declin. In august 1974, Nixon demisioneaza ca urmare a afacerii

Watergate. SUA au o mare problema in aceasta perioada si din cauza razboiului din Vietnam.

Opinia publica si Congresul fac presiune pentru retragerea completa a trupelor din Vietnam,

ceea ce face ca Indochina sa cada definitiv in mainile comunistilor pana la sfarsitul anilor

1975, moment in care se si termina razboiul din Vietnam. In 1976 este ales presedinte SUA

Jimmy Carter care este un democrat fiind un outsider al politicii si care este foarte preocupat

de chestiunea drepturilor omului, insa politica sa nu va avea foarte mult succes pentru ca, in

primul rand, relatia sa personala cu Brejnev nu este deloc una buna. Are loc, in schimb, un

summit in 1979 intre cei doi la Viena unde se poarta discutii pentru semnarea acordurilor

SALT II, insa aceste discutii nu au foarte mult succes. Carter este destul de impopular in

SUA, Brejnev este bolnav, lucrurile neevoluand foarte bine. Momentul de ruptura intre SUA

si URSS este momentul 1979 cand are loc invazia URSS in Afganistan. Afganistan are o

pozitie stategica in Asia Centrala, reprezentand o parte de acces pentru URSS catre S si E.

Din punct de vedere geostrategic, pe langa aceasta pozitie cheie, Afganistanul este marcat si

de existenta a trei grupuri etno-religioase diferite : aparopate ½ din populatie este de orgine

pascun? Care este un grup etnic legat de populatia din Pakistan, 1/3 din populatie este de

origine turcica si anume din aceleasi grupuri etnice ca populatia din republicile sovietice din

9

Asia Centrala ca Turkmenistan, Tajikistan, Uzbekistan, Kazakhstan, 20% di populatie este

siita – legaturi cu Iran. Nu exista coeziune etnica iar din punct de vedere religios exista

tensiuni mari intre cele trei grupuri. In 1978 are loc in Afganistan o lovitura de stat in urma

careia ajunge la putere Partidul Democrat Popular din Afganistan care isi propune ca misiune

modernizarea statutului si incepe o campanie de reforme in acest sens. Problema este ca acest

partid nu reprezinta pe foarte multa lume. Sunt rupti de restul tarii in care se desfasoara un

razboi civil intre cele trei grupuri etnice, intre diverse partide, etc. Avem in 78 o foarte mare

instabilitate politica in Afganistan. Aceasta instabilitate politica prezinta un pericol, atat

pentru URSS, care este foarte aproape, dar si pentru SUA pentru ca in acelasi timp are loc si

revolutia islamica din Iran , fiind populatia de 20% de origine siita reprezentand un pericol.

Problema este acel 33% care sunt grupuri etnice asemanatoare cu populatia din tarile

sovietice din Asia Centrala. URSS, asadar, se gandeste sa intervina, insa nu o face tocmai din

cauza acestei reticente pe parcursul Razboiului Rece de a se interveni in afacerile interne ale

altor state. Cu toate acestea, la un moment dat, in cadrul luptei pentru putere in Afganistan,

URSS il sustine pe liderul local pe nume Tarahi ? si la cateva zile dupa ce URSS anunta

aceasta sutinere, acesta este asasinat. Acest lucru face ca URSS sa isi piarda din credibilitate,

fiind o lovitura de imagine, determinand URSS sa isi afirme predominatia motiv pentru care

statul sovietic va interveni in Afganistan pentru stabilizarea situatiei. Este aceeasi capcana pe

care o patesc americanii in Vietnam si anume sovieticii stiu ca Afganistanul este o tara

subdezvoltata, considerand ca nu vor exista probleme. Acestia incearca o interventie in forta

si apoi o retragere rapida, motiv pentru care la 5 dec. 1979 trimit trupe in Kabul. 8000 de

soldati sunt parasutati in Kabul sa stabilizeze situatia. Nu reusesc sa faca acest lucru, asa cum

sperasera, in cateva zile, motiv pentru care urmeaza in Afganistan un razboi de guerila

asemanator celui din Vietnam. Acesta se prelungeste si din cauza interventiei indirecte a SUA

care sponsorizeaza rezistenta impotriva URSS, pe talibani, cu arme.

10