CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI I I nr . 10 (313) 31 mai 2011 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

- Parteneriatul nostru cu românii transcede Afga-nistanului ºi existã, atât la nivel profesional, cât ºipersonal. În pregãtirea acestei misiuni, ne-am antre-nat în România cu unele dintre cele mai mari perso-

nalitãþi ºi cu unii dintrecei mai buni profesioniºtipe care aveam sã-i cu-noaºtem pe câmpurile deluptã din Zabul. Relaþiape care am dezvoltat-o cusoldaþii români la toatenivelurile a construit pri-etenii pe viaþã, menite sãdureze.

În anul 1995, Batalionul2 Infanterie „Cãlugãreni” aprimit misiunea de a parti-cipa sub egida ONU la ope-raþiunea de menþinere a pã-

cii UNAVEM III din Angola. Aceastã misiune a re-prezentat prima participare a unei unitãþi com-batante române la operaþiuni în afara teritoriului na-þional dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial. TotBatalionul 2 Infanterie „Cãlugãreni” a participat cuun detaºament la încheierea operaþiunii NOUA demenþinere a pãcii din Angola, finalizând cu succesmisiunea începutã în anul 1995.

Militarii Batalionul 2 Infanterie „Cãlugãreni”vor participa, de aceastã datã, la misiuni specifice o-peraþiunilor militare într-un teatru de operaþii difi-cil, schimbãtor ºi înºelãtor, în care pericolele pân-

desc la tot pa-sul. Ei cunoscriscurile misiu-nii ºi, de aceea,tot timpul vortrebui sã fievigilenþi. Ar-monizarea efi-cientã a acþiu-nilor în misiu-nile desfãºuratecu partenerul a-merican sunt foarte importante.

Comandamentul Brigãzii 1 Mecanizate „Argeda-va” va asigura, la Zabul, în provincia Qalat, compo-nenta româneascã a Elementului de Comandã ºiControl (Combined Team Zabul). (pagina 5)

One miss ion, one team,one partnership

O nouã provocare a Afganistanului

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Anul acesta, la 31 mai, se împlinesc 152 ani de laînfiinþarea primului batalion de geniu în Armata ro-mânã modernã, iar, la Brãila, existã una dintre celemai mari unitãþi de acest fel din þarã. Într-un momentde mare inspiraþie, sfãtuit de consilieri înþelepþi, dom-nitorul Alexandru Ioan Cuza punea rezoluþia : „ Se în-cuviinþeazã, 31 mai 1859”. Aceasta este data înfiin-þãrii primului batalion de geniu în Armata românã. La1 septembrie 1863, are loc distribuirea drapelelor ar-matei Principatelor Unite. Primul drapel al trupelorde geniu este încredinþat în acea zi comandantuluiBatalionului 1 Geniu, cãpitan I. Slãniceanu.

Ziua geniºtilor

KAKI 100%

„P e a r i p i l e d a n s u l u i ”Ideea de bazã a oricãrui

concurs este competiþia, darmai impotante se pare cã suntparticiparea ºi voinþa de afir-mare a talentului. ªi prin ast-fel de activitãþi reuºim sã necunoaºtem mai bine, sã învã-þãm unii de la alþii, sã contri-buim la desãvârºirea actuluide culturã ºi, nu în ultimulrând, sã pãstrãm neatins ºiviu acest festival. Era necesa-

rã o asemenea activitate în acest oraº al culturii.

LECÞIA DE ISTORIE

Armata I, onoare ºi glorie (IX)„De pregãtirea co-

mandamentelor depinde,în fapt, pregãtirea arma-tei. De aceea, ofiþerul destat major trebuie sãcapteze atenþia tuturorcomandanþilor.”

Vasile Milea s-a nãs-cut la data de 1 ianuarie1927, în comuna Lereºti,judeþul Argeº. Dupã ter-minarea studiilor secundare la Liceul Comercial„Mihai I”, a lucrat o perioadã ca învãþãtor suplinitor.În anul 1946, a fost vice-preºedinte al Organizaþiei detineret a PNÞ din comuna Lereºti.

INTERACTIV

Marele Zid Chinezesc, piramidele egiptene,Stonehenge sau Taj Mahal sunt construcþii care auuimit prin „amploarea” lor ºi care au rãmas în

conºtiinþa tuturor ca fã-când parte dintre minu-nile unor mari civiliza-þii. Lumea este, însã,plinã de monumente, si-turi arheologice sau decreaþii ale naturii, maipuþin cunoscute, dar ca-re au uimit prin frumu-seþea lor.

7 minuni ale lumiidespre care nu ºtiai

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 10 (313) din 31 mai 2011Pagina 2

ACTUALITATEASPORTIVÃ

Sportul cu balonul oval a redebutat ºi la Târ-goviºte. Noua ediþie a celui de-al doilea eºalon nua adus, din pãcate, ºi o primã victorie pentru rug-biºtii de la Arsenal Baza Logisticã Târgoviºte.Pauza de câteva luni care s-a soldat cu întrerupereacompetiþiilor interne a fost justificatã de sistemulde disputare a campionatului, conform calendaru-lui primãvarã-toamnã, sistem dupã care este struc-turat rugby-ul românesc.

Rugbiºtii de la Arsenal Târgoviºte nu îºi regã-sesc cadenþa, din debutul campionatului. Partidadin runda a cincea de rugby, la nivelul eºalonuluisecund, a fost una a speranþelor pentru echipa Ar-senal Baza Logisticã Târgoviºte, din perspectivafaptului cã târgoviºtenii întâlneau, în deplasare,echipa Metrorex Bucureºti, singurul adversar pe

care îl învinseserã în precedentele etape, ale actu-alei ediþii de campionat. Din pãcate, se pare cã a-vantajul terenului propriu a fost, pentru bucureº-teni, unul hotãrâtor. Dacã în partida de la Târgoviº-te scorul a fost de 13 la 12 pentru târgoviºteni, ºi deaceastã datã echipa oaspete a înscris tot 12 puncte.Din pãcate pentru cei de la Arsenal, de aceastã datãgazdele, în cazul de faþã Metrorex, au reuºit 34 depuncte. Urmãtoarea etapã a programat, pe terenuldin incinta bazei militare de la Teiº, confruntareadintre echipele ce se aflã pe poziþii diametral opuseîn clasament. Pe de o parte, gazdele de la Arsenalºi, de cealaltã parte, liderul seriei, CSM Sibiu. Par-tida a avut loc în data de 14 mai ºi s-a încheiat cuvictoria celor de la Arsenal, scorul fiind de 27 la21. Meciul de pe 21 mai împotriva celor de la Gri-viþa Roºie s-a încheiat cu victoria griviþenilor, scor9 la 31. În aceastã partidã a debutat, la 38 de ani,maiorul Gheorghe Voicu. Penultima partidã din a-ceastã ediþie de campionat, disputatã pe 28 mai, peteren propriu, împotriva celor de la CS MetrorexBucureºti. s-a încheiat cu victoria bucureºtenilor,scor 26 la 13. În clasamentul general, Arsenal se a-flã pe poziþia a treia din 9 echipe înscrise la startulcompetiþiei.

Plutonier Radu SÃCÃREA

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaanneeSSgg.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Sg.maj. Narcis Guþã Toma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt.. 00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Redactori

PPlltt.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt.. 00115566

ISSN 1582-1269

B 64409C 10/2011

Anul acesta, la 31 mai, se împlinesc 152 ani de la în-fiinþarea primului batalion de geniu în Armata românãmodernã, iar, la Brãila, existã una dintre cele mai mariunitãþi de acest fel din þarã.

Într-un moment de mare inspiraþie, sfãtuit de consili-eri înþelepþi, domnitorul Alexandru Ioan Cuza punea re-zoluþia : „ Se încuviinþeazã, 31 mai 1859”. Aceasta estedata înfiinþãrii primului batalion de geniu în Armataromânã. La 1 septembrie 1863, are loc distribuirea dra-pelelor armatei Principatelor Unite. Primul drapel al tru-pelor de geniu este încredinþat în acea zi comandantuluiBatalionului 1 Geniu, cãpitan I. Slãniceanu: „Sã slãvimdrapelul înmânat de domnitorul Alexandru Ioan Cu-za!”, pe care s-a înscris ceea ce avea sã devinã devizaArmatei române, cele douã cuvinte simbolice - ONOA-RE ºi PATRIE. Sunt douã noþiuni inseparabile. Nu poatefi o altã onoare mai mare, mai de cinste, mai râvnitã, de-cât aceea de a-þi sluji din toate puterile, în toate împreju-rãrile ºi mai presus de orice aceastã puternicã, emoþio-nantã realitate geograficã, istoricã ºi sufleteascã numitã,în succesiunea generaþiilor, PATRIA.

Armã preponderent tehnicã, a creat ºi a fost deservi-tã de-a lungul întregii sale istorii de oameni de excepþie,cu o înaltã pregãtire profesionalã ºi o þinutã moralã in-contestabilã, fapt confirmat de pleiada de personalitãþiale vieþii militare, ºtiinþifice, culturale sau politice pe ca-re corpul ofiþerilor de geniu i-a dat societãþii româneºti:un mareºal al României, opt miniºtri de rãzboi, patru mi-niºtri ai lucrãrilor publice, zece ºefi ai Marelui Stat Ma-jor, ºapte membri ai Academiei Române, membri ai unorprestigioase instituþii ºi societãþi ºtiinþifice de peste hota-re. Încã de la înfiinþarea sa, arma geniu a contribuit sub-stanþial la toate momentele importante ale istoriei militarea poporului român, plãtind un important tribut de sânge ºisudoare în acþiuni pe câmpul de luptã, dar ºi pe frontul,

mai paºnic, al reconstrucþiei þãrii dupã conflictele milita-re, sau al realizãrii unor importante lucrãri de fortificaþii,de amenajare a teritoriului ºi construcþii industriale saucivile. Prin modul cum au înþeles sã-ºi îndeplineascã mi-siunile încredinþate, prin dãruirea lor ºi prin spiritul de sa-

crificiu, aceºti oameni, de multe ori anonimi, ºi-au câºti-gat stima ºi preþuirea, atât a camarazilor, cât ºi a întregiipopulaþii.

Cu ocazia aniversãrii zilei de armã, transmitem între-gului personal urãri de bine ºi succes în îndeplinirea misi-unilor specifice. La mulþi ani tuturor geniºtilor!

Plutonier Radu SÃCÃREA

Z i u a g e n i º t i l o r

La jumãtatea lunii mai, în perioada 16 la 28, Bata-lionul 495 Infanterie „ªtefan Soverth” a desfãºurat, înpoligonul Centrului de Instruire pentru Luptã al Forþe-lor Terestre din Cincu, exerciþiul SIMFTX LFX în ca-drul operaþiei „MERRE TOR” (Rãzboinicul Negru).Conducãtorul exerciþiului a fost locþiitorul comandan-tului Brigãzii 1 Mecanizate „Argedava”, colonel IonelCioabã.

Dupã primele douã zile de activitãþi administrative,programul a debutat la nivelul comandamentului Bata-lionului 495 Infanterie cu un exerciþiu CPX desfãºuratpe durata a trei zile, între 18 ºi 20 mai. Acesta a impli-cat lucrul centralizat la nivelul comandamentului înscopul închegãrii relaþiilor dintre compartimente ºi rea-lizãrii unui flux informaþional între acestea, care sã lepermitã conducerea trupelor din teren cu eficienþã ma-ximã, dar ºi a unui feed-back din partea subunitãþilorpentru luarea deciziilor într-un mod oportun ºi în totalãcorelare cu activitãþile desfãºurate în aria de responsa-bilitate jucatã în poligon.

În aceeaºi perioadã, companiile au desfãºurat exer-ciþii de tip STX. În acest interval, s-a executat ºi trece-rea fiecãrui pluton al subunitãþii luptãtoare prin celemai des întâlnite situaþii tactice care pot avea loc înteatrul de operaþii din Afganistan.

În data de 21 mai, s-a desfãºurat un mini FTX, unpreambul la activitãþile de anvergurã ce urmau a avealoc începând cu ziua urmãtoare. A fost un exerciþiu tu-torial pentru personalul comandamentului, dar ºi pen-tru cel al companiilor în ceea ce priveºte conducerea ºigestionarea centralizatã a activitãþilor la nivelul între-gului batalion. Aici s-a configurat „battle rithm”-ul ceavea sã se deruleze la nivelul întregului task force, careurma sã debuteze în ziua urmãtoare, începând cu brief-ing-urile de pregãtire din punct de vedere informativ alcâmpului de luptã, cele de stabilire a cursurilor de acþi-une ºi de luare a deciziei ºi terminând cu gestionareaincidentelor primite din teren, de la subunitãþi la nive-lul TOC-ului batalionului.

În perioada 22-25 mai, a avut loc exerciþiul propriu-zis - SMFTX de nivel batalion. Acesta a fost de o an-vergurã mult mai complexã, reprezentând ºi evaluareaacþionalã a Batalionului 495 Infanterie. S-a desfãºuratsub conducerea unei celule de comandã din parteaCTZ, pentru relaþionarea comandamentului, dar ºi su-bunitãþilor OPFOR în teren, care au avut misiuni speci-fice pentru crearea situaþiilor în timp real ºi cât mai a-proape de situaþia teatrului de operaþii în ceea ce pri-

veºte reacþia subunitãþilor luptãtoare ºi de sprijin deluptã. Activitãþile au avut un caracter deosebit de in-tens, solicitând întreg personalul, atât din punct de ve-dere al cunoºtinþelor teoretice ºi practice dobândite petimpul pregãtirii, cât ºi din punct de vedere fizic, acti-vitãþile fiind organizate pe perioada a 24 de ore din 24.Pe timpul desfãºurãrii „ostilitãþilor”, s-a întâmplat oserie de deficienþe ºi disfuncþionalitãþi, dar cel mai im-portant este faptul cã acestea au fost compensate ºi re-mediate în timp util de cãtre factorii de rãspundere im-plicaþi.

Exerciþiul în sine s-a desfãºurat în cadrul de misiu-ne al teatrului de operaþii din Afganistan, pe districteleShajoy ºi Qalat din provincia Zabul, în care Batalionul495 Infanterie va fi dislocat începând cu luna iulie a a-cestui an.

La nivelul subunitãþilor, exerciþiul a implicat desfã-ºurarea întregii game de misiuni pe care acestea le vorexecuta în zonele de responsabilitate: patrule de pre-zenþã în arie, îmbarcat ºi debarcat, executarea de pos-turi de observare ºi puncte de control vehicule, misiunide izolare a localitãþilor ºi cãutare/scotocire, participa-rea la misiuni de colectare a datelor biometrice, misiu-ni de angajare a liderilor locali ºi participarea la shuraºi escortã VIP sau convoi etc. Un factor de noutate l-areprezentat ºi angajarea femeilor afgane de cãtre o ce-lulã special constituitã (Female Engagement Team) lanivelul Batalionului 495 Infanterie, pe timpul desfãºu-rãrii misiunilor de angajare a liderilor locali ºi partici-pãrii la shura. Toate activitãþile cuprinse în aceastã pe-rioadã au avut loc sub atenta observare ºi coordonare,acolo unde situaþia a cerut-o, a ofiþerilor observatori/controlori ai Batalionului 812 Infanterie, de la nivelulcomandamentului ºi pânã la nivel pluton. De aseme-nea, Batalionul 812 a pus la dispoziþie ºi forþeleOPFOR care au creat situaþiile tactice din teren ºi aumenþinut desfãºurarea „ostilitãþilor” la tensiune maxi-mã.

În prima zi a exerciþiului, Batalionul 495 Infanteriea primit vizita comandantului Brigãzii 1 Mecanizate„Argedava”, colonel Marius Harabagiu, care a partici-pat, atât la briefing-urile desfãºurate în cadrul coman-damentului, cât ºi la misiunile subunitãþilor, prin vizitape care acesta a executat-o în FOB-uri. Concluziiledumnealui, în urma scurtei incursiuni în cadrul derulã-rii exerciþiului, au fost foarte bune.

(urmare în pagina 3)

MERRE TOR cu Batalionul 495 Infanterie

Arsenal Târgoviºtenu îºi regãºeºte cadenþa

În perioada 02 - 06 mai, la Craiova, mai precis laCercul Militar al Brigãzii 2 Infanterie „Rovine”, aavut loc Festivalul de dans modern „Pe aripile dan-sului”, ediþia a II-a. Aºadar, ziua de 2 mai a repre-zentat pentru concurenþi o zi a revederii ºi a întruniriicercurilor militare din Armata României, care ºi-auanunþat participarea la concurs. Totodatã a fost ºi zi-ua analizei tehnice, în care s-au stabilit ordinea, cri-teriile de participare, precum ºi anumite detalii im-portante necesare bunei desfãºurãri a acestei mani-festãri culturale.

Astfel, a doua zi, pe 3 mai, începând cu orele17:00, ºeful Cercului Militar din Craiova colonel (r.)Ecaterina Oreviceanu le-a urat Bun Venit participan-þilor ºi le-a transmis urmãtoarele cuvinte: „Ne gãsimla cea de-a doua ediþie a festivalului-concurs dedans modern <<Pe aripile dansului>>. Numãrulmare de participanþi, respectiv din cele zece cercurimilitare înscrise la concurs (Caracal, Craiova, Bâr-lad, Braºov, Fãgãraº, Buzãu, Ploieºti, Piteºti, Odor-heiu Secuiesc, Râmnicu Vâlcea ºi Timiºoara), de-monstreazã clar pasiunea pentru artã, pasiuneapentru dans.

Este adevãrat cã, de la unele cercuri militare, înacest moment, nu au sosit decât reprezentanþii, darurmeazã ca dansatorii sã vinã chiar în ziua pe care

ºi-au stabilit-o pentru concurs. Din pãcate, se parecã fiecare avem sã învãþãm din greºelile noastre,astfel cã ediþia de anul viitor o vom programa unde-

va cu o sãptãmânã înaintea vacanþei de varã pentruca participanþii sã nu mai fie presaþi de programaºcolarã, de teze ºi examene, iar presiunea care apa-sã pe umerii lor din acest motiv sã fie cât mai micã.Pasiunea acestora pentru dans este foarte frumoa-sã, fapt demonstrat de numãrul de cercurimilitare care sunt prezente la aceastã ediþiea concursului, dar ºi de numãrul de concu-renþi, mult mai mare decât la ediþia prece-dentã.

Dacã mã uit în urmã, aº putea sã explictrecerea de la festivalul de teatru la cel dedans modern prin câteva cuvinte, ºi anume:cel de teatru ºi-a aniversat deja majoratul,drept pentru care am hotãrât schimbarearegistrului. Aºa am ajuns la dansul modernºi pot sã vã spun cã nu ne pare rãu!

Ca fiecare festival, ºi acesta are un juriu.Preºedintele juriului este domnul IonelGaroafã, maestru coregraf, specialist îndans modern ºi director artistic al Ansam-blului <<Maria Tãnase>> din Craiova. Încontinuare, juriul este format din urmãtoriimembri: colonel Ionel Ionaºcu, ºef birouTradiþii ºi Culturã militarã din cadrul Statu-lui Major al Forþelor Terestre, conferenþiaruniversitar dr. Gabriela Rusu Pãsãrin, reali-zator-coordonator emisiuni la Radio Olteniadin Craiova, Filomela Salahoru, profesorcoregraf la cercul ºcolar <<Beethoven>>,tot din Craiova, ºi cãpitan Manuela Berceade la Divizia 1 Infanterie <<Dacica>>.”

La rândul sãu, domnul colonel Ionel Io-naºcu, reprezentant al forþelor terestre, a datcitire mesajului de deschidere a festivalului:„Suntem onoraþi sã participãm în vecheacetate a Bãniei la festivalul-concurs organizat deCercul Militar din Craiova. Implicarea în aceastãactivitate, ca de altfel în mai toate manifestãrile cul-tural-educative pe care le desfãºurãm, contribuie lapromovarea imaginii Armatei României ºi la edu-carea tinerelor generaþii în spiritul patriotismului,al respectului faþã de valorile tradiþiei ºi culturiimilitare, ca parte intrinsecã a tradiþiilor ºi culturiipoporului român.

Inimosul colectiv al Cercului Militar craiovean aadus sub cupola instituþiei tinere talente din maitoate zonele geografice ale þãrii, modelate atent deiscusinþa instructorilor ºi coordonatorilor pentru ane oferi tuturor momente de încântare.

Deºi ideea de bazã a oricãrui concurs estecompetiþia, mai impotante se pare cã sunt partici-parea ºi voinþa de afirmare a talentului. ªi prin ast-fel de activitãþi reuºim sã ne cunoaºtem mai bine, sãînvãþãm unii de la alþii, sã contribuim la desãvârºi-rea actului de culturã ºi, nu în ultimul rând, sã pãs-trãm neatins ºi viu acest festival. Era necesarã o a-semenea activitate care face ca acest oraº, cu viaþasa culturalã atât de bogatã, sã fie mai variat, mai

pasional, mai vesel. Maiviu mi se pare acum Cer-cul Militar din Craiovaprin prezenþa dumnea-voastrã aici, a celor cudragoste de frumos ºi dearmonie.

Înainte sã începem,vreau sã urez tuturor par-ticipanþilor mult succes,iar, la final, îmi doresc sãplecãm cu idei fumoasedespre momentele petre-cute aici ºi, poate, mai bi-ne pregãtiþi pentru ediþiilece vor urma, prin valorifi-carea plusului de experi-enþã ºi de valoare.”

În continuare, concu-renþii ºi ºefii de loturi auascultat cu deosebit interescriteriile prezentate depreºedintele juriului IonelGaroafã. Imediat dupã,dansul a început...

Concursul „Pe aripiledansului” a fost deschis deCercul Militar din Fãgã-raº, cu formaþia „CrisDance”, care se aflã abiala început de drum, fiindînfiinþatã acum doi ani.Dar acest aspect nu a îm-

piedicat-o sã prezinte publicului cu mare artã o sam-ba ºi un cha-cha.

Cursul de dans modern funcþioneazã de trei ani laCercul Militar din Timiºoara, sub îndrumarea profe-sorului coregraf Cristi Cojocea, iar trupa „Blue

Dance” a obþinut de-a lungul timpului rezultate deo-sebite, pe mãsura eforturilor depuse. În aceastã ediþiea festivalului, timiºorenii au încântat juriul cu odemonstraþie de dans modern. A urmat Cercul Mili-tar din Caracal care a prezentat trei formaþii: „Rit-mic”, cu folclor stilizat, „Tic Tac”, cu dans tematic,ºi „Stars”, tot cu dans tematic.

Cea de-a doua zi de concurs a debutat cu CerculMiliar din Bârlad, care sub îndrumarea domnuluiGeorge Mozara, un profesor de sport împãtimit aldansului, a impresionat întreaga asistenþã.

Trupa „Tinere talente” din Buzãu s-a aflat pentruprima datã la acest concurs, dar nu s-a lãsat mai pre-jos. Se pare cã ziua de 4 mai a fost cea mai lungã zia competiþiei. Dansatorii de la cercurile militare s-auperindat pe rând pe scenã, în formaþii cu denumiricare mai de care mai atrãgãtoare: „XPage” (Bârlad)sau „Xtreme” (Buzãu) sunt doar câteva exemple din-tre ele.

La un moment dat, a venit ºi rândul grupului „Di-namic” al Cercului Militar craiovean. Actuala for-mulã a grupului este relativ nouã, pentru cã, de-alungul anilor, componenþa sa a suportat mai multemodificãri. „Army Dancer” a câºtigat multe premiiºi mult mai multe aplaluze, poate ºi datoritã profeso-rului instructor Alina Popa, ce activeazã de ºapte aniîn acest curs, fiind ºi coregraf, ºi designer vestimen-tar, dar ºi un bun pedagog pentru micuþii artiºti.„Army Dancer” a evoluat în diferite locaþii, cuocazia Zilei Internaþionale a Copilului, a Zilei Me-diului, Zilelor oraºului sau a Zilei Naþionale a Româ-niei. Nu puþine au fost ºi spectacolele susþinute înscopuri caritabile, acþiuni în care Cercul Militar dinBãnie s-a implicat ori de câte ori s-a ivit ocazia.

Cercul Militar din Ploieºti s-a aflat pentru a douaoarã la acest festival ºi a impresionat asistenþa cu undans tematic intitulat „Nuntã ºi Rãzboi”.

Ultima searã, pe 5 mai, a avut loc cea de-a III-agalã, care a debutat cu reprezentaþia Cercului Militardin Râmnicu Vâlcea, susþinutã de formaþia „FantasyClass”. Profesorul coregraf Iolanda Cerescu a înfiin-þat aceastã trupã în urmã cu cinci ani ºi au participatla concursuri locale, regionale ºi naþionale.

O altã prezenþã permanentã a festivalului a fost ºiCercul Militar braºovean care s-a prezentat cu otrupã ce a luat fiinþã în anul 1998 - „Eledance” - lainiþiativa doamnei Elena Gãitan. Împreunã au parti-cipat la mai multe concursuri care s-au desfãºurat lapoalele Tâmpei. La aceastã ediþie, braºovenii aucâºtigat premiul juriului. Dupã dansul tematic alcraiovenilor ºi dansul modern al celor de la OdorheiuSecuiesc, ultima prezenþã pe scena festivalului a fosta celor de la Cercul Militar Râmnicu Vâlcea, la cate-goria perechi.

Locotenent-colonel Vasile FUGACIU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 10 (313) din 31 mai 2011 Pagina 3

P e a r i p i l e d a n s u l u i

(continuare din pagina 2)

Pe 24 mai, am primit vizita ºefuluiStatului Major al Forþelor Terestre, ge-neral-maior Ioniþã Ariton. Dupã o scur-tã incursiune în punctul de comandã albatalionului, acesta a fost integrat într-omisiune de escortã VIP a Companiei 1Infanterie ºi a fãcut o vizitã în FOB-uri-le instalate în poligonul Cincu. ªefulSMFT a fost plãcut impresionat de mo-dul de desfãºurare a exerciþiului, dar ºide nivelul de pregãtire atins de cãtrepersonalul comandamentului ºi de coe-ziunea subunitãþilor, concluzii ce au re-zultat din modul de executare a misiuni-lor pe timpul exerciþiului.

În aceeaºi zi, a sosit în poligonulCincu ºi un detaºament de studenþi aiAcademiei Forþelor Terestre „NicolaeBãlcescu” din Sibiu. Aceºtia au avut o-portunitatea sã îºi facã o imagine amplãasupra modului complex de desfãºurarea activitãþilor prin vizitele executate înFOB-ul Companiei 1 Infanterie, dar ºiîn punctul de comandã al Batalionului495 Infanterie. Studenþii au fost deose-bit de interesaþi de elementele de nouta-

te din cadrul TOC-ului, dar ºi de lanivelul plutoanelor.

Miercuri, 25mai, la orele 14:00, s-aprimit ENDEX pentru TOC-ul Batalio-nului 495 Infanterie. La bilanþul activi-tãþilor, conducãtorul exerciþiului, dom-nul colonel Ionel Cioabã, ºi-a exprimatdin nou pãrerile pozitive referitoare lamodul de executare a SIMFTX-ului.Tot acesta a fost ºi momentul în care aufost înmânate diplome de excelenþãpentru toþi cei care au contribuit în moddeosebit la buna organizare ºi desfãºu-rare a activitãþilor de evaluare acþionalãa unitãþii. Au fost felicitaþi, atât parte-nerii americani participanþi, cât ºi per-sonalul CTZ-ului, personalul CILFTCincu ºi cel al Batalionului 812 Infante-rie.

Activitãþile nu s-au încheiat însã înacel moment; ele au continuat joi ºi vi-neri prin desfãºurarea exerciþiilor cutrageri de luptã LFX, de nivel compa-nie, în poligonul Cincu ºi cu defluireasubunitãþilor cãtre garnizoana de domi-ciliu Clinceni, în data de 28 mai.

Maior Rãzvan NEAGU

MERRE TOR cu Batalionul 495 Infanterie

CMYK

Curierul ARMATEINr. 10 (313) din 31 mai 2011Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

OO nn ee mm ii ss ss ii oo nn ,, oo nn ee tt ee aa mm ,, oo nn ee pp aa rr tt nn ee rr ss hh ii pp

- Cum aþi lu-crat cu parteneriiromânii ºi afganidin provincia Za-bul?

- Parteneriatulnostru cu româniitranscede Afga-nistanului ºi exis-tã atât la nivelprofesional, cât ºipersonal. În pre-gãtirea acestei mi-siuni, ne-am an-trenat în Româniacu unele dintre ce-le mai mari perso-nalitãþi ºi cu uniidintre cei maibuni profesioniºtipe care aveam sã-i cunoaºtem pe

câmpurile de luptã din Zabul. Relaþia pe care am dezvoltat-o cusoldaþii români la toate nivelurile a construit prie-tenii pe viaþã ºi parte- neriate internaþionalecare vor rezista ºi vor face faþã testuluitimpului. Sunt re- laþii care vor dura.Contribuþia Ro- mâniei la efortulISAF nu a fost lipsitã de momentesau de acþiuni extraordinare. Defapt, în 2010, Ro- mânia a fost singu-ra þarã NATO ca- re ºi-a crescut pre-zenþa trupelor în Afganistan. În timpce alte þãri reduceau numãrul, guvernulromân aproape ºi-a dublat contribuþia laNATO.

- Ce schimbãri pozitive s-au întâmplat în timpul misiunii dum-neavoastrã în Afganistan?

- Combined Team Zabul a fãcut progrese mari în provincia Za-bul, lucrând aproape de forþele de securitate ºi de guvernul afgan.Cât timp am fost aici, am observat cum capacitatea de guvernaredistrictualã a crescut semnificativ de la aproape nici o reprezentarela reprezentare guvernamentalã, cu normã întreagã în 8 districte dinprovincia Zabul. ANA a fãcut paºi mari, aºa cum ºi Kandakul (ba-talionul) 2 / Brigada 2 ANA / Corpul 205 Armatã ar reuºi sã dea ran-dament, dacã ar fi „independent”. Ar fi prima structurã militarã demãrimea unui batalion care ar obþine o asemenea onoare. Provinciaa stabilit de asemenea un centru operaþional funcþional care permiteguvernãrii ºi forþelor de securitate sã coordoneze operaþii ºi sã con-ducã investigaþii unite, atât la nivel provincial, cât ºi la nivel dis-trictual. Am vãzut peste 20 de milioane de dolari investiþi în proiec-te de dezvoltare pentru guvernul din Zabul în ultimul an ºi am cap-turat sau omorât 75 de lideri insurgenþi de top, conducându-i pe alþiicãtre programe de reconciliere.

- Ce mesaj aþi dori sã transmiteþi urmãtoarei unitãþi?- Afganii au progresat mult în ultimul an. Am observat cum gu-

vernarea ºi dezvoltarea provinciei þin pasul cu reuºitele minunatedin domeniul securitãþii pe care forþele afgane le-au fãcut. Afganiivor continua sã preia conducerea în guvernare, securitate ºi dezvol-tare, deoarece sprijinul popular pentru GIRoA (Guvernul Islamic alRepublicii din Afganistan) este în continuã înflorire. Eforturilevoastre sunt esenþiale pentru a-i capacita pe afgani. Nimic din ceeace se întâmplã aici nu este ca matematica ºi rãspunsurile ei standard;trebuie sã ai iniþiativã din prima orã în care ai ajuns pe pãmânt pen-tru a menþine succesele fraþilor tãi români ºi pentru a le duce maideparte.

- Ce aþi dori sã le spuneþi partenerilor dumneavoastrã dinArmata românã la sfârºitul misiunii?

- Sunt extrem de mândru de voi aºa cum ºi voi ar trebui sã fiþi devoi înºivã. A fost o plãcere sã lucrãm cu profesioniºti adevãraþi aici,în Zabul. Parteneriatul nostru nu se opreºte aici, ci va continua înEuropa. Dumnezeu sã binecuvânteze România ºi Dumnezeu sã-ibinecuvânteze pe soldaþii ºi familiile lor, care au sacrificat totul pen-tru reuºita acestei misiuni.

- Cum aþi lucrat cu partenerii americani ºiafgani din provincia Zabul?

- Misiunea a început pe 27 noiembrie 2011, cândîmpreunã cu un mic grup am sosit în FOB Lagman.Structura pe care o înlocuiam era prima care lucrasetimp de 6 luni cu partenerii americani. Am fost fra-paþi de foarte multe coincidenþe: urma sã facem e-chipã comunã cu militarii Regimentului 2 CavalerieStryker din Armata americanã, noi fãcând parte dinBrigada 2 Infanterie „Rovine”; deviza acestora esteToujors Pret în limba francezã, iar a noastrã esteSemper Prompti în limba latinã, care în fond areaceeaºi semnificaþie: Totdeauna Gata!

Încã de la început am crezut ºi am avut convin-gerea cã vom reuºi sã facem o echipã solidã care sãrealizeze împreunã obiectivele comune pe care leaveam de îndeplinit. Nu a fost nevoie de o perioadãmare de acomodare ºi datoritã seriozitãþii ºi calitãþiiumane, datoritã pregãtirii anterioare din þarã, dar ºidin strãinãtate (Germania, misiunile internaþionaleanterioare). Personal, cu aceastã misiune, am ajunsla aproximativ trei ani de lucru ºi experienþã în me-diul internaþional. Pregãtirea militarã de specialitate ºi chiar pregãtirea din mediul academic civil m-au ajutat sã pot rezolva provocãrile la care am fost supus (politic, eco-nomic) ºi, nu în ultimul rând, specializarea în ca- dastru.

Alãturi de colonelul James R. Blackburn, am reprezentat ISAF laîntrunirile de securitate de la nivelul provinciei Zabul, în condiþiide dialog excelente, apreciate la superlativ de repre- zentanþii guvernu-lui afgan. În relaþiile de parteneriat, consider cã am dat dovadã de res-pect reciproc, corectitudine ºi loialitate faþã de cama- razii noºtri ameri-cani, iar rezultatele se vãd în misiunile pe care le-am executat în comun.

Consider cã toate structurile ce acþioneazã în zona de responsabilitatedin aceastã parte a Afganistanului ºi-au îndeplinit mi- siunile cu succes ºi da-toritã acestei extraordinare cooperãri. Reprezentanþii structurilor guverna-mentale din provincie ale Republicii Islamice din Afga- nistan au înþeles determi-narea ºi sprijinul oferit de forþele internaþionale ce acþioneazã aici, forþe caredoresc sã asigure un climat de securitate stabil ºi sigur ºi, de asemenea, sã sprijine efortulde reconstrucþie din întreaga provincie. Bineînþeles cã acest lucru sepoate realiza doar atunci când spiritul de echipã funcþioneazã foartebine ºi când toþi militarii, atât români, cât ºi ameri- cani acþioneazã caun tot unitar. Pot sã afirm cu tãrie cã acest fapt s-a întâmplat mereu de când suntem împreunã în aceastãmisiune ºi continuã sã fie un aspect permanent al cooperãrii noastre.

Deviza noastrã comunã a impulsionat permanent militarii noºtri ºi putem spune cã în urma noastrãrãmân lucruri durabile care sã sprijine aceastã grea ºi încercatã naþiune: poporul afgan. De altfel, ºi apre-cierile liderilor tuturor structurilor din cadrul coaliþiei sunt elocvente ºi, în special, aprecierile coman-dantului ISAF, generalul David H. Petraeus, care a mulþumit militarilor români dislocaþi în provinciaZabul printr-o scrisoare adresatã ºefului Statului Major General român, general-maior ªtefan Dãnilã,pentru misiunile acestora, realizate alãturi de forþele coaliþiei în reconstrucþia ºi dezvoltarea unei socie-tãþi afgane moderne.

- Ce schimbãri pozitive s-au întâmplat în timpul misiunii dumneavoastrã în Afganistan?- S-a dezvoltat infrastructura tacticã de-a lungul autostrãzii A1, prin consolidarea ºi redeschiderea

unor locaþii, realizate cu eforturi deosebite, infrastructurã destinatã sã mãreascã posibilitãþile de controlpe timp de zi ºi de noapte. De asemenea, s-au pus în funcþiune Centrele Operaþionale de Conducere Dis-trictuale, acestea realizând conexiunea cu Centrul Operaþional de Conducere Provincial din localitateaQalat. A sporit prezenþa trupelor noastre în aria de responsabilitate, de asemenea, s-au intensificat ºi di-versificat misiunile organizate ºi desfãºurate de forþele româneºti în provincie. Colectivul românesc s-aintegrat foarte bine în cadrul Combined Team Zabul ºi consider cã a lucrat de pe poziþii de egalitate,conform responsabilitãþilor fiecãruia. O altã schimbare pozitivã, de care militarii români beneficieazãdin plin, este sprijinul oferit de partenerii americani aliaþi care au oferit pânã acum Armatei române 60de autovehicule blindate de tip MRAP, vehicule care asigurã o protecþie sporitã pe timpul executãriimisiunilor executate în aria de responsabilitate din întreaga provincie. Un exemplu elocvent este ºi inci-dentul petrecut pe data de 1 mai 2011, atunci când patru militari din cadrul Batalionului 26 Infanterie„Scorpionii Roºii”, pe timpul executãrii unei misiuni de patrulare pe autostrada A1, au fost loviþi de undispozitiv exploziv improvizat. Gradul mare de protecþie a autovehicului de tip MRAP a salvat viaþamilitarilor noºtri. Încã o datã le mulþumim partenerilor noºtri pentru acest ajutor ºi îi asigurãm de toatãrecunoºtinþa ºi gratitudinea noastrã.

- Ce mesaj aþi dori sã transmiteþi urmãtoarei unitãþi?- Colegii noºtri din Brigada 1 Mecanizatã, ce îºi vor începe misiunea în luna iunie, trebuie sã ºtie cã,

în cadrul echipei Combined Team Zabul, echipã din care vor face parte pentru o perioadã de ºase luni,vor gãsi realizãrile unei echipe ce a funcþionat ca un singur corp ºi le doresc ca ºi ei sã îºi îndeplineascãmisiunile la aceleaºi standarde de performanþã. Sunt convins cã viitoarea componenþã a CombinedTeam Zabul va continua sã sprijine populaþia afganã din provincia Zabul pentru dezvoltarea unei socie-tãþii sigure ºi durabile. Le doresc, atât colegilor din Armata românã, cât ºi celor din Armata americanã,într-un cuvânt noului Combined Team Zabul, misiune uºoarã ºi fãrã evenimente nefericite ºi, nu înultimul rând, sã se întoarcã cu toþii sãnãtoºi acasã la prietenii ºi familiile lor.

- Ce aþi dori sã le spuneþi partenerilor dumneavoastrã din Armata românã la sfârºitul misiunii?- În relaþia cu partenerii ºi în special cu conducerea CTZ, am ajuns la concluzia cã un manager tre-

buie sã deþinã niºte calitãþi deosebite, printre care aº dori sã amintesc: capacitate managerialã, coopera-re, conºtiinciozitate, curiozitate ºi creativitate. Pentru toþi colaboratorii sãi, comandantul CTZ a consti-tuit un adevãrat model profesional, comportamental ºi atitudinal. Poziþia ºi autoritatea de care dispuneîi conferã „imaginea” care, în ochii colaboratorilor, se confundã cu însãºi structura organizatoricã pecare o conduce, fiind considerat într-o mãsurã determinantã rãspunzãtor de succesele sau nereuºiteleacestora.

În relaþiile cu întreaga echipã din cadrul CTZ, comandantul structurii a apãrut în dublã ipostazã: camembru al echipei ºi ca ºef al acesteia. Colonelul James R. Blackburn a fost concomitent comanda ºimotorul echipei, iniþiind ºi orientând acþiuni ºi antrenând oamenii în realizarea lor. Împreunã am ajunsla îndeplinirea misiunilor pe care ni le-am asumat ºi putem sã ne declarãm mulþumiþi cã am realizatlucruri remarcabile în sprijinul poporului ºi societãþii afgane.

La final, le dorim tot ce este mai bun în lume ºi suntem mândri cã am fãcut o echipã remarcabilãîntr-o misiune atât de solicitantã, dar onorantã.

Maior Robert N. HOOVERMaior Oliver ANGHEL

Foto: Plutonier- adjutant Cristian SURUGIU

Semper Prompti

Stuff-ul CTZ alãturi de generalul de brigadã Coulbourd, în FOB Lagman

Colonel James R. BLACKBURNColonel Viorel ALBÃSTROIU

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 10 (313) din 31 mai 2011

Ceremonia de plecare în Teatrul de OperaþiiAfganistan a Elementului de Comandã ºi ControlZabul ºi a Batalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni”

În anul 1995, Batalionul 2 Infanterie „Cãlugã-reni” a primit misiunea de a participa sub egidaONU la operaþiunea de menþinere a pãcii UNAVEMIII din Angola. Aceastã misiune a reprezentat primaparticipare a unei unitãþi combatante române la ope-raþiuni în afara teritoriului naþional dupã cel de-alDoilea Rãzboi Mondial.

Joi, 19 mai, la sediul Statului Major al ForþelorTerestre, a avut loc ceremonia prilejuitã de plecareaîn teatrul de operaþii din Afganistan a Elementuluide Comandã ºi Control Zabul ºi a Batalionului 2 In-fanterie „Cãlugãreni”.

La ceremonia organizatã cu acest prilej, au parti-cipat, alãturi de oficialitãþi, rudele militarilor carevor pleca în misiune.

Dupã primirea invitaþilor, introducerea în forma-þie a drapelelor de luptã ºi intonarea imnului naþio-nal, s-a executat apelul solemn. Prezentarea extrasu-lui din ordinul pentru misiune a fost fãcutã de cãtrecomandantul Centrului de Conducere Operaþionalã,comandor Costel Avrãmescu. Dupã oficierea servi-ciului religios de cãtre un sobor de preoþi, au urmatalocuþiunile oficialitãþilor.

În alocuþiunea sa, ministrul Apãrãrii naþionale

Gabriel Oprea a subliniat faptul cã prezenþa militari-lor în teatrul de operaþii reprezintã rãspunsul ferm alRomâniei la solicitarea Alianþei Nord-Atlantice pen-tru sporirea participãrii noastre la asigurarea securi-tãþii ºi la stabilizarea Afganistanului.

În discursul sãu, colonelul Marius Harabagiu,

comandantul Brigãzii 1 Me-canizate „Argedava”, a mul-þumit tuturor pentru sprijinulacordat pe timpul pregãtiriipentru misiune, iar subordo-naþilor le-a cerut ca, pe tim-pul misiunii „fiecare sã-ºi fa-cã datoria, prin îndeplinireaexemplarã a atribuþiunilorfuncþionale, ºi nimic maimult.”

Misiunile Batalionului 2 Infanterie

„Cãlugãreni”În anul 1995, Batalionul 2

Infanterie „Cãlugãreni” aprimit misiunea de a partici-pa sub egida ONU la operaþi-unea de menþinere a pãciiUNAVEM III din Angola. A-ceastã misiune a reprezentatprima participare a unei uni-tãþi combatante române la o-peraþiuni în afara teritoriuluinaþional dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial. TotBatalionul 2 Infanterie „Cãlugãreni” a participat cuun detaºament la încheierea operaþiunii NOUA de

menþinere a pãcii din Angola, finalizând cu succesmisiunea începutã în anul 1995.

Militarii Batalionul 2 Infanterie „Cãlugãreni”vor participa, de aceastã datã, la misiuni specifice o-peraþiunilor militare într-un teatru de operaþii dificil,

schimbãtor ºi înºelã-tor, în care pericolelepândesc la tot pasul.Ei cunosc riscurile mi-siunii ºi, de aceea, tottimpul vor trebui sãfie vigilenþi. Armoni-zarea eficientã a acþiu-nilor în misiunile des-fãºurate cu partenerulamerican sunt foarteimportante.

ComandamentulBrigãzii 1 Mecanizate„Argedava” va asigu-ra, la Zabul, în provin-cia Qalat, componentaromâneascã a Ele-mentului de Comandãºi Control (CombinedTeam Zabul), în peri-oada mai - decembrie2011, în care va con-duce cele douã batali-

oane de manevrã - Batalionul 2 Infanterie „Cãlugã-reni” ºi Batalionul 495 Infanterie „Cãpitan ªtefanSoverth” - pe timpul executãrii misiunilor.

La prima misiunePrima experienþã este consideratã a fi cea mai

grea, atât din punct de vedere al efortului depus, câtmai ales al emoþiilor.

Sublocotenentul Constantinescu va pleca în pri-ma sa misiune ca ºi comandant de pluton mentenan-þã. A vrut sã meargã cât mai repede într-o misiune ºiprima ocazie i s-a oferit acum, cu Batalionul 2 Infan-terie „Cãlugãreni”. Deºi o parte dintre subordonaþiilui nu sunt la prima misiune, „pentru toþi va fi o pro-vocare din punct de vedere tehnic”, deoarece vor tre-bui sã asigure „mentenanþa autovehiculelor blindatede tip MRAP, tehnicã introdusã relativ recent în tea-trul de operaþii afgan.”

Locotenentul Cristian Lazãr face parte dintre ve-terani. Va fi pentru a treia oarã în teatrul de operaþiidin Afganistan ºi vrea sã foloseascã din plin experi-enþa cãpãtatã în misiunile anterioare. La prima vede-re, nimic nu ar trebui sã fie nou pentru el. Totuºi, încalitate de comandant de pluton cercetare, ºtie cã vorapãrea noi provocãri cãrora sperã sã le facã faþã,avâd în vedere pregãtirea executatã ºi experienþa a-cumulatã ºi îºi doreºte sã-ºi aducã „bãieþii cu bineacasã”.

Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea subunitãþi-lor, în aplauzele oficialitãþilor ºi ale familiilor milita-rilor care urmau sã plece în teatrul de operaþii dinAfganistan.

Maior Adrian CURIMANFoto: Maior Adrian CURIMAN

OO nn oo uu ãã pp rr oo vv oo cc aa rr ee aa AA ff gg aa nn ii ss tt aa nn uu ll uu ii

VVAASSIILLEE MMIILLEEAAVVAASSIILLEE MMIILLEEAA„De pregãtirea comandamentelor depinde, în fapt,

pregãtirea armatei. De aceea, ofiþerul de stat major tre-buie sã capteze atenþia tuturor comandanþilor.” - VasileMilea

Vasile Milea s-a nãscut la data de 1 ianuarie 1927, încomuna Lereºti, judeþul Argeº. Dupã terminarea studiilorsecundare la Liceul Comercial „Mihai I”, a lucrat o peri-oadã ca învãþãtor suplinitor. În anul 1946, a fost vice-pre-ºedinte al Organizaþiei de tineret a PNÞ din comuna Le-reºti. A absolvit ªcoala Militarã de Ofiþeri de Infanterie(1947-1949), cu calificativul „bine” ºi Facultatea de Tan-curi, Blindate ºi Mecanizate din cadrul Academiei Milita-re Generale din Bucureºti, ca ºef de promoþie (1950-1952). Ulterior, a urmat ºi un curs postacademic superior(octombrie 1963 - septembrie 1964).

Dupã absolvirea ªcolii de ofiþeri, a fost înaintat la gra-dul de sublocotenent (mai 1949) ºi apoi la cel de locote-nent (decembrie 1949), fiind numit în funcþia de coman-dant de pluton, companie ºi batalion în Brigada 9 Tancuri(1949-1950). Timp de doi ani urmeazã cursurile Acade-miei Militare, dupã care este avansat la gradele de locote-nent major (iunie 1952) ºi cãpitan (decembrie 1952) ºinumit ca locþiitor pentru blindate, tancuri ºi mecanizate alcomandantului Corpului 38 Armatã (în septembrie 1952).

Ofiþerul Vasile Milea are o ascensiune rapidã în cadrulArmatei, fiind numit pe rând în funcþiile de: ºef al SecþieiPregãtire de Luptã la Regiunea 2 Militarã (1953), coman-dant al Regimentului 18 Tancuri ºi Autotunuri (1953-1956), ºef de stat major (1956-1957) ºi comandant al Di-viziei 9 Mecanizate „Mãrãºeºti” (1957-1958), apoi locþii-tor al ºefului Secþiei Pregãtire de Luptã a Regiunii 2 Mili-tare (februarie 1958 - octombrie 1959). În aceastã perioa-dã, este înaintat pe rând la gradele de maior (august 1954)ºi locotenent-colonel (noiembrie 1956).

La data de 16 februarie 1955, maiorul Vasile Milea adepus o cerere la Organizaþia de Bazã a UM 04326 Basa-rabi pentru a deveni membru al Partidului MuncitorescRomân (PMR). El a dezvãluit într-o declaraþie din 20 iulie1955 cã a manifestat urã faþã de clasa burghezo-moºie-reascã, deoarece în adolescenþã a muncit împreunã cu fa-milia ca muncitor forestier în slujba unui moºier din Câm-pulung Muscel. Vasile Milea a fost admis ca membru alPMR abia la 20 septembrie 1957.

Ca urmare a unui control efectuat de Controlul Finan-ciar Intern (CFI), i s-a descoperit o pagubã de peste700.000 de lei, iar locotenent-colonelul Milea a fost desti-tuit de la comanda Diviziei 9 Mecanizate „Mãrãºeºti”. Ela fost acuzat de lipsuri în gestiune (la parcul auto, la car-buranþi, o butelie de aragaz), fraudã (depãºirea normelorde kilometri), dar ºi cã ºi-a obligat subordonaþii sã fure depe ºantiere. A fost incriminat ºi de comportament violentfaþã de subordonaþi, precum ºi de desconsiderare a activi-tãþii secþiei politice, iar ca urmare a declaraþiilor date deunii ofiþeri împotriva sa, a fost exclus din PMR la 30 iulie1958.

Este mutat de la comanda unitãþilor militare ºi trecutîn învãþãmântul militar, mai întâi ca locþiitor pentru învã-

þãmânt (octombrie 1959 - noiembrie 1960) ºi apoi co-mandant al ªcolii Superioare de Ofiþeri de Tancuri ºiAuto din Piteºti (noiembrie 1960 - septembrie 1964).Vasile Milea a fãcut eforturi de a fi reprimit în partid,fãcând autocritici ºi eforturi de „lichidare a lipsurilordovedite”. Ca urmare a unei hotãrâri din 6 octombrie1960 a Comisiei de Partid de pe lângã Direcþia Superi-oarã Politicã a Armatei, s-a luat decizia de „ridicareasancþiunii (...) ºi reîncadrarea lui în rândurile membri-lor de partid, fãrã sã i se recunoascã vechimea în par-tid avutã anterior”. Redevenit membru de partid, el afost înaintat la gradul de colonel (30 decembrie 1962).

Avansat la gradul de general-maior în august 1964,Vasile Milea este numit din nou în funcþii de comandãla nivelul unitãþilor operative: comandant al Diviziei 6Tancuri (septembrie 1964 - iunie 1965), ºef de statmajor (iunie 1965 - iulie 1969) ºi comandant al Armateia III-a, cantonatã la Cluj (8 iulie 1969 - 5 iunie 1973),ºeful Statului Major al Gãrzilor Patriotice (iunie 1973 -iunie 1978), apoi comandant al Armatei a II-a, dislocatãîn garnizoana Bucureºti (5 iunie 1978 - 31 martie 1980)ºi al Armatei I (6-17 aprilie 1980). În aceastã perioadã,a fost înaintat la gradele de general-locotenent (23august 1969) ºi general-colonel (mai 1977).

La data de 31 martie 1980, generalul-colonel VasileMilea este numit în funcþia de prim-adjunct al minis-trului ºi ºef al Marelui Stat Major al Armatei române.Ca urmare a mutãrii generalului Constantin Olteanu laPrimãria Capitalei, Vasile Milea devine, la 16 decembrie1985, noul ministru al Apãrãrii naþionale. În calitate deministru al Apãrãrii, el a comandat reprimarea revoluþieiromâne din decembrie 1989. În noaptea de 21/22 decem-brie 1989, a comandat personal acþiunile militare de repri-mare a protestelor din zona Piaþa Universitãþii - Hotel In-tercontinental. În dimineaþa zilei de 22 decembrie 1989,în jurul orei 09:30, când victoria revoluþiei deveniselimpede ºi dupã o întâlnire cu Nicolae Ceauºescu (la ora08:00), Vasile Milea s-a sinucis în sediul ComitetuluiCentral al PCR (potrivit informaþiilor oficiale), împuºcân-du-se cu un pistol în zona inimii. El a murit în jurul orei14:00 la Spitalul Elias. Colonelul Corneliu Pârcãlãbescudeclarã despre ultima întrevedere cu Vasile Milea, cu câ-teva minute înainte de moartea acestuia, cã atunci când aintrat în birou, generalul Milea a spus: „Am primit ordinde la Nicolae Ceauºescu sã trag în popor. Eu nu pot sãdau ordin sã se tragã. Doresc sã rãmân singur sã dauunele telefoane, dupã care cobor la unitãþile militare.Spune-i lui Vãtãmãnescu sã fie prezent”. Moartea sa l-aînfuriat pe Ceauºescu, acesta numindu-l „trãdãtor” peVasile Milea, deºi generalul dãduse deja ordin ca armatasã iasã în apãrarea lui Ceauºescu ºi sã reprime revoluþio-narii. La ora 10:45, posturile de radio ºi televiziune autransmis urmãtorul comunicat: „Vã informãm cã minis-trul Forþelor Armate a acþionat ca un trãdãtor împotrivaindependenþei ºi suveranitãþii României ºi, dându-ºi sea-ma cã este descoperit, s-a sinucis.” Vasile Milea a fostînaintat post-mortem în gradul de general de armatã (cupatru stele) prin Decretul nr. 16 al preºedintelui Consiliu-lui Frontului Salvãrii Naþionale, Ion Iliescu, din 28

decembrie 1989. Generalul Vasile Milea a fost înmormântat cu onoruri

militare la 30 decembrie 1989, conform propriei dorinþe,în faþa bisericii din comuna natalã Lereºti, din judeþul Ar-geº. La înmormântarea sa, a participat un numãr mare desoldaþi ºi generali. Inima sa a fost pusã într-un borcan cuformol ºi a fost îngropat ºi el în criptã.

La 30 martie 2004, Parchetul Înaltei Curþi de Casaþieºi Justiþie a redeschis ancheta judiciarã pentru stabilireaîmprejurãrilor în care a decedat generalul Milea, ca urma-re a unor informaþii apãrute în presã, în legãturã cu împre-jurãrile decesului. Secþia Parchetelor Militare a reluat re-audierea martorilor din perspectiva elementelor noi apã-rute. La 12 mai 2005, rãmãºiþele sale pãmânteºti au fostexhumate pentru a se stabili traiectoria glontelui care aprovocat moartea generalului, urmând sã se clarifice dacãeste posibil ca acesta sã fi fost ucis. Rezultatele necropsieinu au fost concludente. Dupã cum a declarat directorulInstitutului Naþional de Medicinã Legalã, prof. dr. DanDermengiu: „Cadavrul era total scheletizat. Am prelevateºantioane din oase pentru examinãri histopatologice ºicriminalistice. Din ceea ce am vãzut pânã acum nu reiesenimic nou faþã de expertiza precedentã. Mai precis, des-crierile fãcute la data decesului corespund cu ceea ce amgãsit ºi noi acum. Glontele nu a trecut prin coastã, ciexistã doar o scrijelire”. În groapã a fost gãsit ºi borcanulîn care era conservatã inima lui Vasile Milea, „numai cãrecipientul era spart, aºa cã inima a putrezit. Au fosttotuºi prelevate probe din acest organ, în starea în carese afla, pentru o serie de investigaþii mai amãnunþite”.

Cristina FRATU

Despre chemarea l u i Dumnezeu

Chemarea lui Dumnezeu este de mai multe feluriºi cu multe planuri dumnezeieºti. Uneori,

Dumnezeu cheamã la sine pe toþi când zice: „Întoarceþi-vã cãtre Mine ºi veþi fi mântuiþi, voi cei ce locuiþi cele maiîndepãrtate meleaguri ale pãmântului. Eu sunt Dum-nezeu tare ºi nu este altul.” În alt loc zice: „Veniþi la Minetoþi cei osteniþi ºi împovãraþi ºi Eu vã voi odihni pe voi.”Iarãºi vedem cã aceastã chemare a lui Dumnezeu esteadresatã mai ales celor pãcãtoºi, dupã cuvântul care zice:„N-am venit sã chem pe drepþi, ci pe pãcãtoºi lapocãinþã.”

Chemarea oamenilor la mântuire se face prin DuhulSfânt cu multã rãbdare, dupã mãrturia care zice: „ªi TU i-ai îngãduit pe ei mulþi ani ºi le-ai deºteptat luarea aminteprin Duhul Tãu ºi prin proorocii Tãi, dar ei nu ºi-au ple-cat urechea.” Este însã o chemare a lui Dumnezeu dupãalegere, cum spune Sfântul Pavel: „Pe care i-a hotãrâtmai înainte, pe aceºtia i-a chemat ºi pe care i-a chemat,pe aceºtia i-a ºi îndreptat; iar pe care i-a îndreptat, peaceºtia i-a ºi preaslãvit.” Harul lui Dumnezeu nu sileºtepe nimeni. Oamenii au libertatea sã-l primeascã ºi sã con-lucreze cu harul sau sã-l respingã. Cei dintâi se mântu-iesc, ceilalþi, nu. Auzi ce zice: „Iatã stau la uºã ºi bat. Deva auzi cineva glasul Meu ºi va deschide uºa, voi intra lael ºi voi cina cu el ºi el cu Mine.”

Dar la ce cheamã Dumnezeu? La aceastã întrebarevom rãspunde cu cuvintele dumnezeieºtii Scripturi. Dum-nezeu ne cheamã la pocãinþã, la împãcare cu El, la sfinþe-nie. Ne cheamã de la întuneric la luminã. Dumnezeu necheamã din moarte la viaþã, la pace, la cuminecarea cu

Hristos. Dumnezeu ne cheamã la slava cea veºnicã a luiHristos, la mântuirea de veci, la Împãrãþia ºi la slava Lui,la viaþa cea veºnicã. Cei ce resping chemarea lui Dumne-zeu se depãrteazã de harul Lui ºi ajung la orbire duhovni-ceascã. Cei ce nu ascultã ºi resping chemarea lui Dumne-zeu ajung la rãtãcire. Se vor pedepsi vremelnic.

În Sfânta Evanghelie din Duminica a II-a dupã Rusaliini se vorbeºte despre chemarea primilor patru apostoli.„Pe când umbla Iisus pe lângã Marea Galileei, a vãzutdoi fraþi, pe Simion ce se numeºte Petru ºi pe Andrei,fratele lui, care aruncau mreaja în mare, cãci eraupescari. ªi le-a zis: Veniþi la Mine ºi vã voi face pescaride oameni. Iar ei, îndatã lãsând mrejele, au mers dupãEl. De acolo, mergând mai departe, a vãzut alþi doi fraþi,pe Iacob a lui Zevedeu, ºi pe Ioan, fratele lui, în corabiecu Zevedeu, tatãl lor, dregându-ºi mrejele, ºi i-a chemat.Iar ei, îndatã lãsând corabia ºi pe tatãl lor, au mers dupãEl.” I-a chemat dintr-o corabie pescãreascã într-o altãcorabie, duhovniceascã. Din corabia grijilor pãmânteºti,în corabia Duhului Sfânt, care este Biserica pe care aveas-o întemeieze Hristos. N-a chemat Hristos la apostolat,nici oameni bogaþi, nici învãþaþi, nici cunoscuþi ºi cinstiþi.A chemat pescari, oameni sãraci ºi fãrã învãþãturã,oameni smeriþi ºi curaþi la suflet sã smereascã pe cei mân-dri, sã mustre pe cei necredincioºi ºi sã ridice pe cei cãzuþiîn întunericul necunoºtinþei de Dumnezeu. Pãrãseschotãrâþi toate ºi intrã cu curaj în ºcoala lui Hristos, ceamai înaltã ºscoalã din toatã lumea ºi din toate timpurile.

Aici aveau sã înveþe Petru ºi Andrei, Iacob ºi Ioan ºiceilalþi ucenici, episcopi ºi preoþi tainele credinþei înDumnezeu, puterea rugãciunii, adâncul smereniei, tãria

blândeþii, înþelepciunea Duhului, râvna apostoliei ºiîndrãzneala mãrturisirii Evangheliei lui Hristos. Nimic nueste mai greu pentru slujitorii Bisericii lui Hristos, decâtsã transforme sufletele oamenilor. Adicã sã facã din rãi,buni, din necredincioºi, creºtini adevãraþi, din desfrânaþiºi beþivi, oameni pocãiþi, din pescari, ucenici ºi din fricoºi,mãrturisitori ºi mucenici.

Apoi vedeþi cã ºi apostolii ºi slujitorii Evangheliei nuse cheamã ºi nu se aleg singuri. Ci Domnul îi cheamã, îialege, îi învaþã, îi întãreºte, suflã peste ei Duhul Sfânt ºinumai dupã aceea îi trimite sã vesteascã cuvântul mân-tuirii în toatã lumea. Predicatorii sectelor ºi a tot felul degrupãri religioase nu au chemare ºi o alegere specialã,cãci nimeni nu i-a chemat. De aceea, nu trebuie sã ascul-tãm decât de adevãraþii preoþi ºi slujitori ai Bisericii luiHristos, care sunt urmaºii direcþi ai Sfinþilor Apostoli,prin hirotonie canonicã, adicã prin punerea mâinilor epis-copilor ºi rânduiþi ca preoþi în satele ºi bisericile ortodoxe.

Astãzi, mai mult ca oricând, ne cheamã Hristos lapocãinþã, la Bisericã, la faptele bune care ne aduc bucuriamântuirii. Fiecare dintre noi sã ne deschidem inima pen-tru Dumnezeu, pentru Evanghelie, pentru o viaþã creºtinãmai înaltã, mai curatã, cât mai sfântã. Apoi sã ne cerce-tãm dacã am fãcut sau nu mãcar o parte dintre sfintelenoastre datorii creºtineºti, dacã ne-am împlinit menireapentru care am fost creaþi.

Sã rugãm pe Mântuitorul sã ne lumineze ºi sã ne ajutea ne împlini cu sfinþenie marea noastrã chemare de creº-tini ºi fii ai Bisericii lui Hristos. Amin!

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 10 (313) din 31 mai 2011Pagina 6

A r m a t a I , o n o a r e º i g l o r i e ( I X )

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

LECÞIA DE ISTORIE

Trei prieteni aveau un obicei sãmeargã de câte ori aveau ocazia lavânãtoare. Într-o vineri, soþia unuiadintre ei îi spune cã weekendul ãstanu îl lasã sã plece. Acesta, ca sã numai înceapã un alt scandal, rãmâneacasã. Ceilalþi doi pleacã la cabanã.Când ajung, îl vãd ºi pe al treileacare era deja acolo.

- Cum de eºti aici? Cum þi-ai con-vins soþia sã te lase sã vii?

- Pãi eram acasã ºi stãteam înfotoliul meu. La un moment dat, vinesoþia la mine îmbrãcatã doar în len-jerie intimã. Mã ia de braþ, mã duceîn dormitor, iar acolo, numai lumâ-nãri, petale de flori... Se pune pe pat,îmi zice sã o leg cu cãtuºe ºi apoi sãfac ce vreau. Deci, iatã-mã aici!!!

☺☺Merge unul cu nevasta la restau-

rant. Farfuria de supã se varsã pe ro-chia ei cea nouã. Supãratã ºi aºtep-tând sã fie consolatã de soþul roman-tic, zice:

- Uite cum arãt! Sunt ca o scroa-fã!

El rãspunde:- ªi te-ai mai ºi murdãrit pe dea-

supra...☺☺

La tribunal:- ªtii ce te aºteaptã pentru mãrtu-

rie falsã?- Da. Mi-au promis un Merce-

des!!!☺☺

În zilele noastre, pietonii suntdoar de douã feluri: rapizi ºi acciden-taþi!

☺☺Un poliþist vine pe ora 5 diminea-

þa la serviciu, în pielea goalã. Supe-riorul îl întreabã:

- Bãi, ce-i cu tine? Ai înnebunit?Ce vii în halul ãsta la serviciu?

- ªefuuu! Am fost cu nevastã-mea la o petrecere ºi, pe la 3 noaptea,au început jocurile de societate. S-austins luminile ºi o voce a strigat:

- Sã se dezbrace doamnele! Dupãcâteva minute, din nou:

- ªi domnii sã se dezbrace! Ime-diat aceeaºi voce a strigat:

- ªi acum... la lucru!☺☺

- Ce credeþi, care sunt mai inteli-genþi: femeile sau bãrbaþii?

- Desigur, femeile! Aþi vãzutvreodatã o femeie care sã se cãsãto-reascã cu un bãrbat numai pentrufaptul cã alesul sãu are picioarelungi?

☺☺Soþul vine acasã ºi o prinde pe

soþie cu amantul în pat. ªocat, întrea-bã:

- Ce se întâmplã aici?Soþia se uitã la amant ºi zice:- Þi-am spus eu cã-i prost!!!

☺☺La tribunal, un homosexual este

întrebat de judecãtor:- Inculpat, de ce ai violat-o pe

biata cãlugãriþã? Doar þie nici nu-þiplac femeile!

- Pãi, domnule judecãtor, de laspate semãna cu Zorro!

Indiana Jones a rãmas în urmãSateliþi orbitând la 700 de kilometri deasupra Pã-

mântului au permis identificarea a mii de noi situri arhe-ologice în Egipt.

17 piramide, mai mult de 1.000 de morminte ºi 3.000de sate îngropate în Egipt au fost identificate cu ajutorul

imaginilor culese se sa-teliþi, cu infraroºu. Po-trivit unui documentarBBC, tehnica localizã-rii siturilor arheologicecu ajutorul sateliþiloreste abia la început.

Încã de la primeleexcavãri, imaginile sa-teliþilor au fost confir-mate, iar cercetãtorii

sunt uimiþi, pentru cã nu se aºteptau sã descopere atât demulte situri.

Echipa a analizat imagini provenind de la sateliþi ca-re orbitau la 700 de kilometri deasupra Pãmântului, e-chipaþi cu aparate capabile sã distingã obiecte chiar ºimai mici de un metru de la suprafaþa Pãmântului, iar o-biectele îngropate sunt localizate cu ajutorul infraroºii-lor.

Descoperirile au putut fi fãcute deoarece, în Antichi-tate, egiptenii realizau construcþii din materiale mai den-se decât solul. Munca cercetãtorilor este la început, iarºeful laboratorului, care a iniþiat operaþiunea, a spus cãnoua metodã va revoluþiona arheologia:

„Este un instrument important pentru a ne puteaconcentra excavãrile. Avem o mai bunã perspectivã a-supra siturilor arheologice. Trebuie sã privim lucrurilemai vast, iar sateliþii ne permit sã facem acest lucru.Indiana Jones e un amator; am trecut la altceva; ne pa-re rãu, Harrison Ford!”, a spus egiptologul Sarah Par-cak.

7 m inun i a le l um i idesp re ca re nu º t ia i

Marele Zid Chinezesc, piramidele egiptene, Stone-henge sau Taj Mahal sunt construcþii care au uimit prin„amploarea” lor ºi care au rãmas în conºtiinþa tuturor cafãcând parte dintre minunile unor mari civilizaþii. Lu-mea este, însã, plinã de monumente, situri arheologicesau de creaþii ale naturii, mai puþin cunoscute, dar careau uimit prin mãreþia ºi frumuseþea lor.

Iatã o listã cu locuri ºi monumente la fel de impunã-toare ca cele enumerate mai sus, dar pe care puþini le cu-nosc:

1. Atolul Aldabra. Aldabra, al doilea cel mai mareatol de corali din lume, este nelocuit ºi izolat de oameni.Pe aceastã insulã segãseºte cea mai nu-meroasã populaþie deþestoase-gigant. Ato-lul a intrat în patri-moniul UNESCO în1982, având în vede-re cã, aici, se gãsescmulte specii de ani-male rare ºi neobiº-nuite.

2. Statuia luiBuddha din Sichuana fost sculptatã în rocã. Cãlugãrii chinezi au începutconstrucþia în 713 ºi au lucrat la ea 90 de ani pânã au ter-minat-o. Statuia a rãmas cea mai mare sculpturã înfãþi-ºându-l pe Buddha, cu o înãlþime de 71 de metri ºi o lã-þime de 28 de metri. Acum, statuia este ameninþatã depoluare, iar autoritãþile chineze au închis câteva fabricidin zonã, în efortul de a proteja monumentul.

3. Oraºul Hatra. Construcþiile au fost ridicate înnord-vestul Bagdadului, în Irak, în secolul al treilea du-pã Hristos, de cãtre arabi. Zona a devenit capitala pri-mului imperiu arab ºi un important punct de apãrare înfaþa invaziilor romane.

4. „Leagãnul umanitãþii”. Situl este format din 36 depeºteri într-un munte de calcar, descoperite în Africa deSud, lângã Johannesburg. Cercetãtorii au gãsit în acestepeºteri fosile umane vechi de peste 3,5 milioane de ani.Locaþia prezintã ºi semne de locuire, aici fiind gãsite ºiprimele unelte din piatrã folosite de om.

5. Valea Balenelor se aflã în Egipt, în zonã descope-rindu-se fosile de balene care aratã evoluþia acestora dela mamifere de uscat la mamifere oceanice. Fosilele aufost atât de bine conservate, încât s-a putut reconstituichiar ºi continutul aflat în stomacul animalelor.

6. Situl Ellora. Ellora este un site arheologic, con-struit în piatrã, reprezentând temple buddhiste ºi hindu,din anul 400 dupã Hristos. În timpul lucrãrilor, 200.000de tone rocã au fost scoase din munte de mai multe gene-raþii de muncitori.

7. Fortãreaþa Cavalerilor. Construit în 1.031 în vâr-ful unui deal din vestul Siriei de cãtre emirul Alepului,castelul a fost folosit ca punct strategic de apãrare întimpul cruciadelor. În spatele zidurilor puteau fi adãpos-tiþi 2.000 de soldaþi ºi 60 de cavaleri. (F.C.)

(sursa: www.realitatea.net)

MOZAICCurierul ARMATEINr. 10 (313) din 31 mai 2011

Pagina 7

IPhone 5 va avea un ecran curbat

Apple a cumpãrat în jur de 200 -300 de maºini pentru tãierea sticleipentru a fi utilizate în producþia e-cranelor curbate. Astfel, se pare cãIPhone 5, viitorul terminal al ameri-canilor de la Apple, va avea ecranulcurbat.

Americanii încearcã în acest modsã îi implusioneze pe producãtorii deecrane sã investeascã în astfel de e-chipamente, aceºtia arãtându-se reti-cenþi din cauza investiþiilor imenseimplicate.

Telefoane cu ecrane curbate maiproduc cei de la Dell, modelul Venue,ºi taiwanezii de la HTC, modelulSensation. Apple a mai creat produsecu ecran curbat. Este vorba despreiPod Nano 4G.

A fost lansat Firefox 5 Beta

Veºti bune pentru utilizatoriibrowser-ului Firefox. Cei de la Mo-zilla au lansat de curând variantaFirefox 5 Beta. Varianta finala ur-meazã a fi lansatã abia pe 21 iunie.

Pentru cei care nu ºtiu la ce sã seaºtepte, iatã câteva dintre noutãþilecu care vine varianta 5:

* suport pentru animaþii CSS;* suport pentru comutarea canale-

lor de dezvoltare FireFox;* JavaScript, memorie, reþea au

fost îmbunãtãþite pentru a creºte per-formanþele browser-ului;

* îmbunãtãþirea standardelor de

sprijin pentru HTML5, XSR,MathML,SMIL ºi Canvas;

* îmbunãtãþirea mediului de inte-

grare desktop pentru utilizatorii Li-nux;

* Firefox Sync - o caracteristicãfoarte utilã ce va permite utilizatoru-lui sã salveze o parolã sau un marcaj;

* Va permite fixarea site-urilorweb utilizate în bara de activitãþiWindows;

* Cãsuþa de cãutare va beneficiade mai multe butoane, iar fiecare vapermite utilizarea unui alt motor decãutare;

* Accesul la site-urile cu parole seva putea face mult mai uºor, ºi astapentru cã noua versiune va avea ocaracteristicã ce îþi va permite sã leaccesezi printr-un simplu click;

* Indicator upload-uri;* Va avea un sistem integrat

PDF viewer.În acest an, cel mai probabil la

sfârºitul lunii august, ar putea fi dez-vãluitã ºi versiunea 6.0. Varianta 7.0este aºteptatã tot în cursul acestui an,dar pânã în prezent, nu au fost oferitedetalii privind data lansãrii oficiale.

Nokia face senzaþie...Telefonul mobil depãºeºte bujia

ºi ajunge primul produs de export alRomâniei.

Seturile de fiºe de bujii care, demulþi ani, erau pe primul loc în topulexporturilor au cãzut pe 3. Pe locul 9ºi nou intrate în top sunt monitoareleLCD.

În topul produselor româneºtivândute în afara þãrii s-a fãcut, în a-cest an, o rocadã majorã. Dupã ce anide zile autovehiculele sau pãrþi aleautovehiculelor au purtat trena ex-porturilor, începutul lui 2011 a fãcutdin telefonul mobil cel mai exportatprodus al þãrii. Faþã de anul trecut ex-portul de telefoane mobile aproape s-a dublat ajungând la 300 de milioanede euro, în primele douã luni ale anu-lui, ultima perioadã pentru care Insti-

tutul de Statisticã are date disemina-te. Aceastã evoluþie bunã poate fi pu-sã pe seama producþiei sporite de lafabrica Nokia de la Jucu, Cluj, fãrã apierde din vedere vânzãrile de celula-re care sunt doar asamblate în Româ-nia din componente importate. (F.C.)

DE LA LUME ADUNATE. . .

SS oo ff tt && TT ee hh nn oo ll oo gg ii ee

Unui rãzboi drept îi preferãm opace nedreaptã.

Frumuseþea lucrurilor existã însufletul celui care le admirã.

Ca regulã generalã, nici un om înîncurcãturã nu este complet cins-tit.

Adevãrata poveste a unei vieþinu se gãseºte în ceea ce a fãcut, ciîn ceea ce a vrut sã facã.

Politica este poate singura me-serie pentru care se crede cã nueste necesarã nici o pregãtire.

Viaþa este arta de a trage conclu-zii suficiente din premise insufici-ente.

Experienþa este numele pe carefiecare îl dã propriilor greºeli.

Când zeii vor sã ne pedepseascã,ne îndeplinesc dorinþele.

Ceea ce oamenii doresc de faptnu este cunoaºterea, ci certitudi-nea.

În politicã, adevãrul trebuie sãaºtepte momentul în care cinevava avea nevoie de el.

Selecþie realizatã deColonel (r.) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ªª tt ii ii nn þþ ã㪪 tt ii ii nn þþ ãã

Albul creeazã o ambianþã de prospeþime ºi lejeritate.Galbenul dã bunã dispoziþie, o senzaþie de cãldurã, de spaþiu. Gal-

benul activeazã circulaþia sângelui, stimuleazã funcþiile creierului,dar poate provoca ºi reacþii agresive.

Portocaliul înveseºeºte, accelerazã circulaþia sângelui ºi dã, prinaceasta, o senzaþie de cãldurã.

Roºul este una dintre culorile cele mai „calde”, ridicã tonusul vitalînsã, dacã acþioneazã timp îndelungat, poate provoca obosealã ºiaccelerarea bãtãilor inimii.

Purpura dã o senzaþie de veselie ºi de cãldurã; înalþã sufletul.Violetul creeazã o senzaþie de obodealã, de greutate; dã iluzia unui

spaþiu strâmt ºi apãsãtor.Albastrul calmeazã, însã aduce tristeþe. Un local vopsit în albastru

pare rece ºi îngust. Albastrul ºi albul „rãcesc” ºi calmeazã.Verdele dã o senzaþie de prospeþime, de calm; diminueazã tensi-

unea intraocularã ºi, în general, amelioreazã vederea; normalizeazãcirculaþia sângelui.

Albastrul azuriu dã impresia de prospeþime ºi de liniºte; mãreºtespaþiul.

Negrul scade tonusul vital, oprimã, dã senzaþii apãsãtoare.Cafeniul dã senzaþia de cãldurã, de echilibru, de liniºte interioarã.Griul este o culoare rece care genereazã plictisul ºi apatia. Cafeni-

ul ºi griul au o influenþã nefastã asupra stãrii psihice ºi dau senzaþiade angoasã.

M a g i a c u l o r i l o r

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr .10 (313) din 31 mai 2011Pagina 8

S âmbãtã, 23 aprilie a.c., în Camp Apache dinprovincia Zabul, Afganistan, în prezenþa

colonelului James R. Blackburn, comandantul CombinedTeam Zabul, a locþiitorului comandantului CombinedTeam Zabul pentru operaþii NATO ºi comandant al con-tingentului românesc dislocat în provincia Zabul, colonelViorel Albãstroiu, ºi a ºefului de stat major al aceleiaºistructuri, colonel Dorinel Duican, a avut loc ceremoniafinalului de misiune pentru detaºamentul OMLT (Opera-tional Mentoring and Liaison Team), tip garnizoanã,rotaþia a V-a, detaºament comandat de cãtre maiorul IonelHamza.

Pe perioada a ºase luni de misiune, cei aproximativ 20de militari din compunerea detaºamentului OMLT, tipgarnizoanã, rotaþia a V-a, au desfãºurat activitãþi deinstruire ºi consiliere a militarilor din cadrul garnizoaneiQalat, precum ºi pregãtirea privind desfãºurarea misiu-nilor în capitala provinciei Zabul, Afganistan.

La ceremonie, au participat din partea autoritãþilor mi-litare afgane, comandantul Brigãzii 2 ANA (Armata Na-þionalã Afganã), general-maior Said Jamaludin, ºi coman-dantul garnizoanei Qalat, colonel Chial Mohammad.

Echipa operaþionalã de consiliere ºi legãturã, tip gar-nizoanã, rotaþia V-a, încheie misiunea începutã acum doiani ºi jumãtate de Armata românã cu privire la consiliereaºi mentorizarea comandamentului garnizoanei Qalat dinprovincia Zabul. Pe timpul misiunii, militarii din cadruldetaºamentului au reuºit sã-ºi îndeplineascã obiectiveleasumate, executând consilierea militarilor din cadrul gar-nizoanei Qalat pe domeniile: management de personal,planificarea operaþiilor, precum ºi executarea cursurilorde pregãtire specifice privind paza obiectivelor militare.

De asemenea, aceºtia au maiconsiliat pregãtirea cu privire laasigurarea logisticã ºi execu-tarea mentenanþei pentru teh-nica de luptã.

Componenta de relaþionarecivili-militari (CIMIC) a fãcutparte din planurile de pregãtireale militarilor români, aceºtiaparticipând alãturi de militariiafgani la misiuni de asistenþãumanitarã pentru populaþia lo-calã, cât ºi la misiuni de anga-jare a liderilor locali în vederearelaþionãrii cu aceºtia pentru de-terminarea nevoilor majore alecomunitãþilor pe care aceºtia leconduc în provincia Zabul. Peperioada misiunii, militarii ro-mâni au mai desfãºurat cursuride pregãtire cu militarii afganidin cadrul garnizoanei, cursuridespre însuºirea deprinderilorde lucru în folosirea hãrþilormilitare, folosirea tehnicii decalcul ºi acordarea primului aju-tor. Cursurile de învãþare a limbii engleze au fost pregãtiteºi desfãºurate pe întreaga perioadã a misiunii, acesteavenind în sprijinul militarilor afgani în executarea misiu-nilor combinate cu militarii din cadrul forþelor ISAF ceacþioneazã în provincia Zabul. Echipa româneascã areuºit ca, în decursul a ºase luni de misiune, sã pregãteas-

cã comandamentul garnizoaneiQalat, subunitatea garnizoaneice asigurã securitatea obiectivu-lui unde se aflã dislocatã aceastãstructurã, compania de stat m-ajor, precum ºi unitatea de gar-nizoanã ce asigurã intervenþii înobiectiv în cazul produceriiincendiilor.

În timpul ceremoniei, colo-nelul James R. Blackburn a mul-þumit militarilor români pentruprofesionalismul ºi dãruirea decare au dat dovadã pe întreagaduratã a misiunii, declarând:„Aceastã echipã trebuie sã fiemândrã astãzi. Cu câþiva ani înurmã, în aceastã bazã, eraudoar câþiva temerari veniþi sãsprijine naþiunea afganã în a-ceastã parte a Afganistanului.Echipa dumneavoastrã a reuºit,alãturi de celelalte echipe de di-naintea voastrã, sã pregãteascão structurã capabilã sã preiamisiunile de securitate din gar-

nizoana Qalat. Aveþi în cadrul echipei militari remarca-bili ºi trebuie sã fiþi mândri de ceea ce aþi realizat aici.Aþi fãcut o pregãtire de calitate ºi aþi reuºit, pe perioadaa ºase luni de misiune, sã vã îndepliniþi toate obiectivelepropuse. Vã mulþumesc pentru tot ceea ce aþi fãcut; mul-þumesc generalului Jamaludin pentru suportul oferit mi-liarilor români; mulþumesc echipei din cadrul Brigãzii 2Infanterie pentru sprijinul oferit echipei OMLT, rotaþia aV-a, în îndeplinirea misiunilor lor ºi pentru sprijinulacordat tuturor forþelor ISAF care acþioneazã în provin-cia Zabul”

La finalul evenimentului, locotenent-colonelul VirgilDumitru, ºeful grupului de coordonare din cadrul CTZ adetaºamentelor OMLT, a declarat cã: „Militarii garni-zoanei Qalat antrenaþi de dumneavoastrã au devenit buniprofesioniºti datoritã eforturilor voastre. Sunt convins cãei îºi vor îndeplini misiunile viitoare de securitate în gar-nizoana Qalat foarte bine. Sper ca echipa voastrã sã nuuite ceea ce a fãcut în Afganistan pentru poporul ºi sol-daþii afgani. Putem afirma cu tãrie cã obiectivele propu-se la începutul misiunii au fost îndeplinite.

La final, aº dori sã-i felicit pe toþi membrii echipeipentru excelenta contribuþie la efortul comun al forþelorde coaliþie în realizarea ºi asigurarea securitãþii înaceastã zonã a provinciei Zabul. Nu în ultimul rând,doresc sã mulþumesc maiorului Ionel Hamza pentrumodul cum a condus aceastã minunatã echipã la îndepli-nirea tuturor obiectivelor realizate pe durata întregiimisiuni. Vã mulþumesc ºi vã doresc sã vã întoarceþi cubine acasã!”

Maior Oliver ANGHELFoto: Plutonier-adjutant Cristian SURUGIU

Ech ipa Opera þ iona lã de Cons i l i e re º i Legã tu rã , de t ip ga rn izoanã , ro ta þ ia a V -a , l a f i na l de m i s i une

În m i s i une cu men to r i i d i n p rov inc ia SweeneyMemento...11.. Locaþie – Camp Sweeney, Afganistan;22.. Data – Cândva în luna mai;33.. Participanþi – Membrii echipei OMLT nr.2, rota-

þia a III-a, partenerul american ºi militarii ANA;44.. Misiune – Patrulã de prezenþã în zona de respon-

sabilitate ºi distribuire de ajutoare familiilor nevoiaºedin zonã.

Începând cu luna martie 2011, echipa OMLT nr. 2,rotaþia a III-a îºi desfãºoarã misiunea de luptã, subegida ISAF, în districtul Sweeney, o micuþã localitatesituatã în sud-estul Afganistanului, la aproximativ 150km nord faþã de Kandahar.

Aºezarea geograficã deosebit de impor-tantã a locaþiei detaºamentului nostru faceca zona unde ne desfãºurãm activitaþile dementorizare a Armatei Naþionale Afgane sãfie una deosebit de importantã pentru toþi ceicare sãlãºluiesc pe aici: în primul rând, pen-tru forþele antiguvernamentale, deoarece re-prezintã principala cale de acces dinspre Pa-kistan spre Afganistan ºi, în al doilea rând,pentru forþele ISAF, deoarece pot stopa încãdin fazã incipientã orice acþiune ostilã veni-tã din exterior cãtre autostrada A1, autostra-dã care constituie principala arterã de trans-

port din zonã.Misiunile în Afganistan sunt du-

re, riscante ºi cu grad foarte mare depericulozitate, dar nici una dintre a-ceste misiuni nu seamãnã între eledatoritã tipului, dar ºi zonei unde ac-þioneazã echipa OMLT. Niciodatãnu poþi spune cã te plictiseºti sau cã nu ai cu cesã-þi umpli timpul. Când nu avem de executatmisiuni, trebuie sã fim mentori, prieteni sauconfidenþi pentru camarazii noºtri afgani. Lipsalor de învãþãturã este compensatã prin dorinþauriaºã a acestora de a asimila cunoºtinþe noidespre tehnica de luptã, tactica, dar ºi despreprocedurile de luptã ale altor state din coaliþie.

Pe timpul când eram acasã, nu am realizatniciodatã cât de bine am fost hãrãziþi de Cel deSus cu tot ce înseamnã frumos: munþii acoperiþi

de pãduri, apele limpezi, iarba verde care ne bucurãsufletul în momentele de relaxare. Conceptul nostrudespre ceea ce este sãrãcia, boala sau deznãdejdea estedeparte de realitatea Afganistanului. Aici, dreptul de afi bolnav sau de a cere un minim tratament de speciali-tate pentru o simplã rãcealã, echivaleazã cu un har, pecare nu îl au nici 5% din populaþia din aceastã zonã ui-tatã de lume.

Ne desfãºurãm misiunea cu dãruire în speranþa cã,într-un viitor nu prea îndepãrtat, afganii vor avea accesla condiþii decente de viaþã.

Cãpitan Sorin Ioan CIOBANU