CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XV nr . 19 (368) 15 octombrie 2013 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

În ziua de 4 octombrie 2013, la 3 ani de la înfiinþareaRegimentului 51 Artilerie Mixtã „General Cornel Para-niac” (1 octombrie 2010) ºi la 5 ani de la trecerea în ne-fiinþã a celui ce a fost general-locotenent dr. al cãrui nu-me se regãseºte în denumirea onorificã a unitãþii, la Slo-

bozia, a fost sfinþitã o pla-cã comemorativã de cãtrefamilia acestuia împreunãcu personalul din cadrulunitãþii ialomiþene. La eve-niment au participat foartemulþi invitaþi printre care:cadre militare dintr-o uni-tate din Brãila...

Slobozia,

In MemoriamIn Memoriam

În perioada 23-27 septembrie, în garnizoana Târgo-viºte, a avut loc Competiþia „Subofiþerul/ Soldatul anu-lui”, faza pe Divizia 1 Infan-terie „Dacica”, la care s-auînscris 20 de subofiþeri, maiº-tri militari ºi soldaþi-gradaþiprofesioniºti. În cadrul aces-teia, cunoaºterea regulamen-telor militare în vigoare, alimbii engleze, pregãtirea ºirezistenþa fizicã, cunoaºtereatehnicilor de supravieþuire încondiþii grele, a elementelorlegate de instrucþia CBRN, detopografie ºi de instrucþie...

LECÞIA DE ISTORIE

Reºed in þa de varã Reºed in þa de varã a lu i B rukentha la lu i B rukentha l

Palatul reprezintã o construcþie de mari dimensiuni,fiind realizatã în stil baroc. Clãdirea a fost reºedinþa devarã a baronului Samuel von Brukenthal (1721-1803),consilier al Mariei Tereza ºi guvernator al Transilvaniei,

pasionat colecþionar deopere de artã. Construit în-tre 1780 ºi 1785, palatuldeþine unul dintre cele maifrumoase parcuri, organi-zat în terase largi care co-boarã spre lunca Oltului.Samuel von Brukenthal es-te o personalitate...

Din cauza poluãrii produse de motoarele auto, albi-nele gãsesc mai greu florile, cãci substanþele din gazelede eºapament modificã modul în care ele percep miro-sul florilor. Ca urmare, acestea îºi îndeplinesc mai greumisiunea de polenizatori, ceea ce poate duce la recoltemai slabe ºi ar putea de-clanºa o crizã de ali-mente la nivel global.

Albinele se folosescde mirosul florilor pen-tru a le gãsi pe cele careoferã cele mai bune re-surse de nectar ºi polen,dar gazele de eºapa-ment provenite din...

„Subofiþerul/ Soldatul anului”, în Divizia 1 Infanterie „Dacica”

Care este legãtura dintre automobile, albine ºi foamete?

MOZAIC

Evident! Altfel, nu eram aici! Iniþial, am lucrat înînvãþãmânt. Petrecându-mi atâta timp printre studenþi,printre tineri, am reuºit sã mã transpun în lumea lor ºisã mã simt la fel de tânãrca ºi ei. Dar aici, la Muze-ul Militar Naþional, mã re-gãsesc sufleteºte. Aici esteistoria noastrã, aici suntstrãbunii noºtri, iar, dacãvrem sã avem un viitor, capopor, trebuie sã privimspre trecut. Paradoxal,aici, printre obiecte vechide patrimoniu, se aflã vii-torul nostru!

KAKI 100%

Dincolo de uºa muzeului,Dincolo de uºa muzeului,începe timpul!începe timpul!

CompeþiþiaCompeþiþia „Subofiþerul/ Soldatul anului”„Subofiþerul/ Soldatul anului” , , în Divizia 1 Infanterieîn Divizia 1 Infanterie „Dacica”„Dacica”

În ziua de 4 octombrie 2013, la 3ani de la înfiinþarea Regimentului 51Artilerie Mixtã „General Cornel Pa-raniac” (1 octombrie 2010) ºi la 5 anide la trecerea în nefiinþã a celui ce afost general-locotenent dr. al cãrui nu-me se regãseºte în denumirea onorifi-cã a unitãþii, la Slobozia, a fost sfinþitão placã comemorativã de cãtre familiaacestuia împreunã cu personalul dincadrul unitãþii ialomiþene. La eveni-ment au participat foarte mulþi invitaþiprintre care: cadre militare dintr-o uni-tate din Brãila la comanda cãreia afost, la momentul respectiv, maiorulParaniac, foºti subordonaþi din unitã-þile prin care a trecut de-a lungul cari-erei dumnealui, comandanþi de mariunitãþi ºi unitãþi din judeþul Ialomiþa ºidin þarã, preºedintele Consiliului Ju-deþean Ialomiþa, Vasile Silvian Ciu-percã, precum ºi generalul-locotenentDan Ghica-Radu, locþiitor al ºefuluiStatului Major General, ºi comandan-tul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, ge-

neral-maior Nicolaie Doho-tariu.

Importanþa momentului afost subliniatã de cuvintelerostite de Bogdan Paraniac,fiul celui care a fost mentorulatâtor generaþii de ofiþeri.Placa comemorativã, închi-natã memoriei acestuia, afost dezvelitã de cãtre soþieîmpreunã cu generalul-loco-tenent Dan Ghica-Radu. Aurmat apoi ceremonialul desfinþire, la finalul cãruia, co-mandantul regimentului, colonel Mar-cel Mergeanu, a dat citire necrologu-lui. În continuare, locþiitorul ºefuluiStatului Major General a fãcut referirela faptul cã cele mai importante mo-mente din carierã i-au fost influenþatede cel care, la un moment dat, a fostcomandantul Armatei 1. PreºedinteleConsiliului Judeþean Ialomiþa ºi-aamintit despre perioada în care s-auîntâlnit ca elevi ai Liceului Militar

„Dimitrie Cantemir”, din Breaza, pre-cum ºi despre faptul cã, ºi acum, dupãtrecerea în nefiinþã, atâþia oameni nul-au dat uitãrii.

În încheiere, familia a organizat, lapopota regimentului, un praznic oferitinvitaþilor care au luat parte la slujbaoficiatã pentru odihna sufletului ºi po-menirea celui ce a fost generalul-loco-tenent dr. Cornel Paraniac.

Colonel Ion PAPALEÞ

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 19 (368) din 15 octombrie 2013Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a publi-caþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtreºeful U.M. 02450 „V", în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64413C19/ 2013

LONDRA - Ultima desfãºurare de trupe britanice în Af-ganistan. Marea Britanie ºi-a început ultima desfãºurare detrupe în Afganistan, a cãror sarcinã principalã va fi pregãtirearetragerii progresive a forþelor britanice din aceastã þarã. Cu7.900 de trupe pe teren, Marea Britanie dispune încã de celmai important contingent din Afganistan dupã cel al StatelorUnite, o cifrã care trebuie redusã la circa 5.200 pânã la sfârºi-tul acestui an. Pânã atunci, Londra trimite un ultim contingentde 6.000 de militari în urmãtoarele ºase sãptãmâni, a cãrorsarcinã principalã este de a instrui forþele de securitate afganedin punct de vedere logistic ºi de a pregãti plecarea soldaþilorbritanici. Misiunea revine faimoasei Brigãzi a 7-a Blindate, cusediul în Germania, supranumitã „Desert Rats” (ªobolaniiDeºertului), care preia conducerea de la Brigada 1 Mecaniza-tã. Cei 87.000 de soldaþi ai ISAF, forþa NATO în Afganistancare a transferat în iunie a.c. responsabilitatea securitãþii þãriiforþelor locale, urmeazã sã pãrãseascã Afganistanul pânã lasfârºitul lui 2014. BRUXELLES - Rasmussen rãspundecriticilor lui Karzai, potrivit cãruia NATO a provocatmultã suferinþã în Afganistan. Secretarul general NATO,Anders Fogh Rasmussen, a rãspuns criticilor lansate de cu-rând de cãtre preºedintele afgan Hamid Karzai, care, într-uninterviu acordat postului BBC, a acuzat Alianþa cã nu a adusstabilitate în Afganistan ºi cã a provocat „multã suferinþã”acestei þãri. „Progresele obþinute (...) sunt excepþionale ºi nuse poate nega acest lucru”, a punctat Rasmussen la o conferin-þã de presã la Bruxelles. El a subliniat cã statele Alianþei aufãcut „multe sacrificii” pentru „a asista poporul afgan”, rea-mintind cã, în urma implicãrii NATO, în Afganistan s-au în-registrat progrese majore în ultimii zece ani, fapt recunoscutde majoritatea populaþiei acestei þãri. „Investiþia noastrã învieþi omeneºti ºi resurse este fãrã precedent. Nimeni nu poatenega acest lucru ºi aceste eforturi meritã sã fie respectate”, ainsistat secretarul general NATO. În plus, Rasmussen a þinutsã afirme cã Alianþa Nord-Atlanticã a depus eforturi pentru agaranta securitatea statului afgan, pe care l-a ajutat la creareaunor forþe de securitate ce numãrã în prezent peste 300.000 demembri ºi care va prelua anul viitor deplina responsabilitate asecuritãþii pe întregul teritoriu afgan. Rasmussen a semnalatcã Afganistanul va fi unul dintre principalele puncte pe agen-da Summit-ului NATO ce se va desfãºura anul viitor în MareaBritanie, reuniune la care Alianþa îºi va reafirma angajamen-tul pe termen lung faþã de aceastã þarã asiaticã. Trupele misiu-nii ISAF din Afganistan se vor retrage aproape complet anulviitor, NATO urmând sã pãstreze o misiune mult mai redusã,însãrcinatã cu antrenarea soldaþilor afgani. ATENA - Secre-tarul general al NATO sprijinã o soluþie politicã a conflic-tului din Siria. Secretarul general al NATO, Anders FoghRasmussen, s-a exprimat la Atena în favoarea „unei soluþiipolitice” a conflictului din Siria ºi a lansat un apel guvernuluide la Damasc ºi opoziþiei sã participe la conferinþa internaþio-nalã propusã de Statele Unite ºi Rusia. „În prezent, nu vãd unrol al NATO (...), nu existã o soluþie militarã a conflictului dinSiria. Pentru a se ajunge la o soluþie pe termen lung, este ne-voie de o soluþie politicã”, a declarat Rasmussen. În cursulunei conferinþe de presã, organizatã la finalul unei întrevedericu ministrul grec de externe, Evangelos Venizelos, liderulNATO s-a arãtat favorabil „iniþiativei comune ruso-americaneprivind organizarea unei conferinþe internaþionale” pe aceastãtemã. „Lansez un apel guvernului ºi opoziþiei siriene sã parti-cipe la aceastã conferinþã pentru a gãsi o soluþie durabilã”, amai spus el. Rusia ºi Statele Unite s-au pronunþat pentru orga-nizarea la jumãtatea lunii noiembrie a conferinþei internaþio-nale de pace privind Siria, numitã Geneva 2, pentru a identifi-ca o soluþie politicã a conflictului. Între timp, distrugerea ar-melor a început, iar Siria a primit aprecieri internaþionale pen-tru cooperarea sa cu inspectorii responsabili cu aceastã opera-þiune. KUALA LUMPUR - SUA afirmã cã doresc sã con-tinue relaþiile cu Egiptul, deºi au îngheþat o parte din aju-torul militar. Secretarul american de Stat, John Kerry, a asi-gurat cã þara sa doreºte sã continue relaþiile cu Egiptul, în po-fida îngheþãrii unei pãrþi din ajutorul militar pe care SUA îlacordã constant guvernului de la Cairo. „Sub nici o formã nueste vorba despre o rupturã a relaþiei noastre sau despre o în-trerupere a angajamentului nostru de a ajuta guvernul interi-mar egiptean”, a afirmat Kerry în timpul unei scurte conferin-þe de presã în capitala Malaeziei, Kuala Lumpur. Dupã luni deezitãri, administraþia americanã a decis sã îngheþe o parte dinajutorul pentru Egipt, ca represalii faþã de reprimarea sânge-roasã în luna iulie a protestelor simpatizanþilor preºedinteluiislamist Mohamed Morsi, înlãturat anterior de la putere de ar-matã. Procesul acestuia pentru „instigare la omor” va începeîn data de 4 noiembrie. Ca recompensã pentru semnarea trata-tului de pace cu Israelul, în anul 1979, SUA furnizeazã deatunci, în fiecare an, guvernului de la Cairo un ajutor de 1,5miliarde de dolari, din care 1,3 miliarde reprezintã ajutorulmilitar. Washingtonul va suspenda „asistenþa financiarã ºifurnizarea de echipamente militare grele, în aºteptarea unorprogrese credibile cãtre un guvern civil ales în mod democra-tic”, a declarat purtãtoarea de cuvânt a Departamentului deStat, Jennifer Psaki. (O.M.)

Regimentul 51 Artilerie Mixtã Regimentul 51 Artilerie Mixtã „General Cornel Paraniac” „General Cornel Paraniac”

In memoriamIn memoriamACTUALITATEAPE SCURT

În data de 27 septembrie 2013, mi-litari din Batalionul 21 Vânãtori deMunte „General Leonard Mociul-schi” din Predeal au desfãºurat o acti-vitate de ecologizare a Vãii Râºnoa-

vei, în zona unitãþii militare, partici-pând astfel la acþiunea de voluntariat„Let’s do it Romania”.

Deºi implicaþi în activitãþile speci-fice Întreþinerii Tehnice Anuale ºi de

pregãtire a cazãrmii pentru sezonul re-ce, care în Predeal nu se lasã mult aº-teptat, o parte dintre militarii subuni-tãþilor au gãsit câteva ore pentru a dao mânã de ajutor comunitãþii localepentru un oraº ºi o þarã mai curate. Be-neficiind de sprijinul autoritãþilor lo-cale, care au asigurat saci de plastic,mãnuºi de protecþie ºi evacuarea de-ºeurilor, vânãtorii de munte predeleniau reuºit sã adune aproximativ 95 desaci cu deºeuri.

„Am fãcut o treabã bunã, mai alescã timpul avut la dispoziþie a fost pu-þin, deoarece suntem implicaþi ºi înalte activitãþi”, îmi spune un caporaldin batalion. Tot el îmi spune cã a do-ua zi, bãiatul sãu, elev la o ºcoalã pri-marã din Braºov, va participa alãturide colegi la activitãþi de ecologizare azonelor verzi din jurul oraºului. Paremândru în încercarea sa de a nu fi maiprejos de vechea generaþie, deºi în si-nea sa probabil recunoaºte cã ei apar-þin unei alte lumi.

Cãpitan Claudiu NISTORESCU

Let ’ s do i t RomaniaLet ’ s do i t Romania

În perioada 30 septembrie–2 oc-tombrie, 80 de militari din Brigada 2Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa”au donat benevol sânge la Centrul detransfuzii sanguine Braºov, în cadrulacþiunii umanitare „Salveazã-þiaproapele”, venind astfel în sprijinulspitalelor braºovene ºi implicit a cetã-þenilor acestui judeþ care au nevoie desânge.

Acþiunea în sine a reprezentat ungest de omenie din partea militarilorcare au rãspuns cu promptitudineacestui apel umanitar ºi, totodatã, unexemplu de spirit civic.

Despre aceastã activitate, loco-tenentul-colonel Dorinel Cotea, ofi-þerul de relaþii publice de la Brigada 2Vânãtori de Munte, a afirmat cã: „Esteprima mare acþiune umanitarã deacest fel a militarilor noºtri, care aurãspuns cu promptitudine la apelulnostru. Pânã acum, militarii Brigãzii2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa”au mai donat sânge, dar pentru cole-gi de-ai noºtri sau pentru rudele aces-

tora. Vrem sã continuãm aceastã acþi-une umanitarã ºi în perioada urmã-toare dacã va fi nevoie”.

Existã o serie de crite-rii pe care trebuie sã leîndeplineascã persoanelecare vor sã dea sânge.„Donatorii sunt acceptaþidacã sunt persoane tinere,peste 18 ani, fãrã nici oafecþiune cronicã. Trebu-ie sã aibã o anumitã greu-tate, sã fie peste 60 de ki-lograme, cantitatea dona-tã fiind de 450 de milili-tri, ºi sã doreascã foartemult în primul rând sãdoneze”, a explicat me-dicul Laurenþia Florea,directorul Centrului detransfuzie sanguinã, dinBraºov.

În ziua în care se face donaþia, per-soanele care doneazã trebuie sã fieodihnite, iar dimineaþa este necesar sãmãnânce micul dejun, care sã nu con-

þinã grãsimi ºi sã bea foarte multe li-chide dulci. Rãspunzând prezent ape-lului fãcut de cãtre Centrul de transfu-

zii, militarii braºoveni au demonstratîncã o datã cã a fi solidar cu aproapeleeste o datorie de onoare.

Daniela ÞÃRUªI

P u t e r e a e x e m p l u l u iP u t e r e a e x e m p l u l u i

În perioada 23-27 septembrie, în garnizoana Târgo-viºte, a avut loc Competiþia „Subofiþerul/ Soldatul anu-lui”, faza pe Divizia 1 Infanterie „Dacica”, la care s-auînscris 20 de subofiþeri, maiºtri militari ºi soldaþi-gradaþiprofesioniºti. În cadrul acesteia, cunoaºterea regulamen-telor militare în vigoare, a limbii engleze, pregãtirea ºirezistenþa fizicã, cunoaºterea tehnicilor de supravieþuireîn condiþii grele, a elementelor legate de instrucþia CBRN,de topografie ºi de instrucþie sanitarã au reprezentat ade-vãrate teste de selecþie pentru participanþi. De organizareaunei asemenea competiþii s-a ocupat plutonierul-majorDumitru Dogaru, care a fost ajutat de conducerea Batalio-nului 22 Transport, în incinta cãruia s-a desfãºurat activi-tatea, dar ºi de cãtre consilierii comandanþilor din unitãþilesubordonate diviziei, care au însoþit loturile înscrie la liniade start. Chiar din prima zi a competiþiei, dupã ºedinþatehnicã din jurul orei 12:00, în prezenþa reprezentantuluiDiviziei 1 Infanterie, colonel Eduard Efrimescu, coman-dantul Batalionului 22 Transport, colonel Valentin Sandu,i-a asigurat pe toþi de tot sprijinul dumnealui pentru bunadesfãºurare a concursului. Poate cã ar fi cazul sã amintescºi de prezenþa mea în garnizoana Târgoviºte, în calitate dejurnalist bineînþeles, cu carneþelul de notiþe în mânã (laindicaþiile specifice ale redactorului-ºef!) ºi cu aparatul defotografiat de gât. Nu am curajul, dar o sã recunosc într-un final faptul cã nu deþin caracteristicile tehnico-tacticepentru a participa la aceastã competiþie, dar nici la alta, deoricare fel ar fi ea! Motivul? E încã neclar ºi pentru mine!

Proba-surprizã a fost primul hop de care au trebuit sãtreacã militarii, rãspunzând celor douã întrebãri scrise peun bileþel extras la alegere. Nu este cazul sã dau prea mul-te detalii despre aºa ceva, pentru cã existã deja documentetipãrite pe acest subiect, dupã cum aprecia Einstein des-pre cartea de telefoane! O sã trec direct la cea de-a douazi dedicatã limbii engleze ºi probelor sportive, cu abdo-mene, flotãri ºi o alergare scurtã de 3.000 de metri. Dinpurã curiozitate, m-am uitat peste foile cu testele la limbaenglezã ºi, dupã nici o jumãtate de orã, am înþeles cã estedestul de complicatã, toropit fiind de o obosealã cruntã deparcã dãdusem ºi probele sportive în acelaºi timp! ªtiameu cã miºcãrile bruºte din mâini îmi dau ameþealã! Con-curenþii, în schimb, nu au întâmpinat nici o problemã. Aº-teptau deja cu nerãbdare urmãtoarele probe. Miercuri afost ziua în care am ieºit cu toþii în teren, în poligonul

„Viorel Mãrceanu”, pentru executarea tragerilor cu pisto-lul mitralierã. Dupã doborârea þintelor, evidenþierea de-prinderilor personale ºi ºedinþa mea foto, a venit testulteoretic la Pregãtire militarã generalã. Pe aceastã temã, vãpoate da amãnunte organizatorul competiþiei, pe care îlputeþi contacta la G-5, la biroul planificare ºi încã ceva!Probele practice au fost stabilite pentru ziua de joi. Aºa auapãrut ca de nicãieri atelierele: instrucþie de geniu,CBRN, transmisiuni, instrucþie de front, instrucþie sanita-rã ºi instrucþie topograficã. O grãmadã de instrucþie! Nuvreau sã par neavenit, pentru cã am ceva calitãþi de obser-vator-controlor, necertificate încã!, dar militarii au trecutcu bine, dovedind cunoºtinþe vaste la fiecare dintre temeleenumerate mai sus. Chiar ºi aºa, departajãrile au fost cla-re, diferenþiind conform punctajului locurile pe podium.Acum urmeazã clasamentul, ceva de naturã informativã,puþin sec, dar esenþial pentru concurenþi: La categoriasubofiþeri: locul I – plutonier Mãdãlin Rãileanu (Batalio-nul 495 Infanterie „ªtefan Soverth”), locul II – plutonierLaurenþiu Olteanu (Batalionul 30 Vânãtori de Munte„Dragoslavele”), locul III – maistru militar Robert Oan-cea (Batalionul 313 Cercetare „Burebista”). La categoriasoldaþi-ggradaþi profesioniºti: locul I – caporal clasa a III-a Ionuþ Macovei (Brigada 2 Vânãtori de Munte „Sarmize-getusa”), locul II – caporal clasa a III-a Cristian ªerban(Batalionul 313 Cercetare „Burebista”), locul III – capo-ral clasa a III-a Laurenþiu Ionaºc (Batalionul 495 Infan-terie „ªtefan Soverth”).

În ultima zi, în jurul orei 08:15, a avut loc festivitatea

de premiere. Diplomele, medaliile ºi cupele au fost înmâ-nate câºtigãtorilor de cãtre comandantul Diviziei 1 Infan-terie, general-maior Nicolaie Dohotariu. Din partea Aso-ciaþiei „Camarazii”, ocupanþii primelor trei locuri, la fie-care categorie în parte, au primit câte un premiu în bani.La final, în funcþie de punctaj, toþi au fost de acord sã pri-mesc ºi eu premiul pentru cel mai încercat reporter de te-ren. Am încercat sã mã înscriu în competiþie, am încercatsã fac fotografii bune, am încercat sã le fiu alãturi partici-panþilor (asta chiar mi-a reuºit!)...

Între timp...Între timp, între probe, printre picãturi, am stat de vor-

bã cu câþiva confraþi de-ai mei, bineînþeles dintre concu-renþi. Sunt o fire prietenoasã, aºa cã acest demers nu a fostdeloc greu. Primul a fost plutonierul Mãdãlin Rãileanu,adicã locul I la subofiþeri. Cu o atitudine un pic umilã ºi

complexat de-a dreptul, am bânguitniºte întrebãri. A absolvit ªcoala deMaiºtri Militari ºi Subofiþeri a For-þelor Terestre în anul 2003 ºi Facul-tatea de Sport ºi Educaþie Fizicã în2012. „Sistemul militar mi s-a pãrutcea mai bunã alegere la sfârºitul li-ceului. Pentru mine, cariera armeloreste o vocaþie, fiind efectiv atras ºifascinat de aventurile pe care mi leoferã. Prima mea unitate a fost laDej, unde am ocupat funcþia decomandant grupã instalaþie de lan-sare în cadrul Batalionului 811 Infan-terie Dragonii Transilvani, unde amstat pânã în anul 2011, când am venitla Batalionul 495 Infanterie, pe func-þia de comandant grupã lunetiºti. Nuo sã uit niciodatã perioada petrecutãla Dej! Eram sergent, nu aveam ex-perienþã mai deloc ºi, cu toate aces-tea, am fost pus în situaþia de a con-duce ºi instrui militari angajaþi multmai experimentaþi ºi cu misiuni ex-terne la activ. Atunci am înþeles fap-tul cã nu gradul impune respect.

Respectul se câºtigã prin cunoºtinþele pe care le deþii ºi pecare le acumulezi permanent în ideea de a le transmitemai departe ºi celorlalþi militari. Deºi, pe parcursul cari-erei mele, am avut multe momente frumoase ºi incitante,cum ar fi: prima tragere cu tunul sau provocãrile misiu-nilor internaþionale din Irak ºi Afganistan, cea care m-aimpresionat cel mai mult a fost senzaþia pe care mi-a dat-o primul salt cu paraºuta. ªi aici nu mã refer doar laadrenalina care îþi inundã venele sau libertatea zborului însine, ci la orizontul nelimitat care ruleazã în faþa ochilortãi pânã atingi pãmântul. Nu aº schimba nimic din ceea ceam fãcut pânã acum. Mã uit spre ziua de mâine cu sigu-ranþa ºi cu optimismul pe care þi-l imprimã planurile deviitor. Vreau sã-mi completez studiile militare ºi civile,sã-mi întemeiez o familie ºi, pânã ieri, îmi doream sãcâºtig faza finalã a acestei competiþii, deoarece, pentrumine, instrucþia deþine un rol foarte important, fiind bazaprincipalã a perfecþionãrii ca militar!”

Locul IV la subofiþeri i-a revenit sergentului-majorAurelian-ªtefan Dumitra, comandant de grupã la Bata-lionul 96 Geniu. În tot ceea ce face pune suflet, iar acestlucru se vede ºi, astfel, motivul pentru care am stat de vor-bã cu el mi-a fost clar de la bun început. „De mic copili-am admirat pe cei ce purtau uniforma militarã ºi, ca ur-mare, încorporarea ca militar în termen a fost un pas fi-resc în îndeplinirea visului meu. Dupã terminarea stagiu-lui, am venit în armatã ca militar angajat pe bazã de con-tract cum era la acea vreme. Traseul carierei mele nu afost atât de sinuos, pentru cã am rãmas în cadrul acestei

unitãþi din anul 2006. Între timp, am absolvit Cursul deformare a subofiþerilor în activitate pe filiera indirectã, în-tãrind astfel legãtura deja creatã cu colegii mei. Misiuneadin teatrul de operaþii din Afganistan a fost ocazia de aacumula o experienþã ineditã pe care nici o altã misiunede pe teritoriul naþional nu þi-o poate oferi. În rest, totulpare posibil, desãvârºirea mea ca om ºi ca militar fiind u-nul dintre multele mele scopuri de atins de acum înainte.Cu toþii greºim, cu toþii facem alegeri mai bune sau mairele... Pe mine, toate acestea însã m-au adus în momentulîn care sunt acum, ºi nu îmi displace deloc! Sunt la a douaparticipare la aceastã competiþie ºi ºtiam oarecum la ce sãmã aºtept. Ceea ce m-a uimit însã a fost prezenþa unui spi-rit competitiv aparte, exprimat printr-o dorinþã acerbã dea câºtiga din partea fiecãrui militar participant. Din acestpunct de vedere, pot spune cã nu a fost uºor!”

În liniºtea serii...Dacã am vorbit despre locul IV la subofiþeri, vreau sã

spun câteva cuvinte ºi despre locul IV la soldaþi-gradaþiprofesioniºti. Caporalul clasa a III-a Ionuþ-BogdanGogioman, de la Batalionul 26 Infanterie „NeagoeBasarab”, a venit printre scorpionii roºii în anul 2009,unde a dat peste un colectiv de militari extrem de binepregãtiþi din punct de vedere profesional. Se raporteazãaproape din instinct la momentul marcant al carierei lui,misiunea ISAF din Afganistan din 2011, când a simþit cuadevãrat cã a avut o contribuþie activã la îndeplinireaobiectivelor batalionului. „Am ales armata pentru cã estelocul pe care personalitatea ºi caracterul meu se pliazã celmai bine. Este locul unde, chiar dacã trebuie sã depui unefort constant ºi prelungit, ai ºi satisfacþia scopului atins.Pentru cã sunt tânãr, am considerat cã sistemul militar mãpoate forma ca om ºi ca profesionist. Aº vrea ca statutulde soldat-gradat profesionist sã fie doar o etapã în evolu-þia carierei mele, în care a mã instrui înseamnã a respira!Nu vei fii niciodatã un supravieþuitor sau un învingãtordacã nu mergi înainte cu tenacitate spre propria ta perfec-þionare. Dar acest lucru vine odatã cu experienþa acumula-tã ºi cu felul în care te pregãteºti zi de zi. Din perspectivamea, o echipã solidã se clãdeºte doar atunci când cuvinte-le de ordine sunt prietenie, colegialitate ºi respect. Toateacestea se regãsesc însã aici, în unitatea din care fac partecu mândrie, o echipã în care suntem unul pentru celãlaltBrothers and Arms!”

Cu douã locuri mai sus, s-a clasat caporalul clasa aIII-a Cristian ªerban de la Batalionul 313 Cercetare„Burebista”, unde este încadrat pe funcþia de cercetaº-paraºutist în dispozitiv. „M-am angajat în armatã în urmadiscuþiilor cu fraþii mei mai mari care mi-au fãcut un felde lobby pentru sistemul militar. Astfel, în anul 2007, amvenit la Batalionul 495 Infanterie, pe funcþia de pistolar.Între timp, am absolvit cursul de brevetare pe paraºutaPSP (2008) ºi cursul Combat Life Saver (2010). Dupã ce-va timp, m-am mutat la unitatea unde sunt în prezent ºiconsider cã fac parte din elita Armatei române. În opiniamea, instrucþia menþine militarul pe poziþia gata de luptãºi-l pregãteºte pentru etapa viitoare a carierei sale! Poateacesta este ºi motivul pentru care nu ratez nici o ocazie,aºa cum a fost aceastã competiþie, de a-mi testa limitele ºide a mi le depãºi.”

În liniºtea serii, dar nu la malul mãrii!, dupã ce amscris aceste rânduri pe carneþelul din dotare ºi dupã cemi-am revizuit fotografiile realizate, m-au apucat gându-rile ºi am reflectat (dacã vã vine sã credeþi!) asupra a totceea ce am realizat pânã în prezent. Sunt mândru de mi-ne, sunt pregãtit, sunt puternic, dar mai am o dorinþã... sãfac ºi eu ºcoala de ºoferi!!!

Sergent-major Codruþ MIEILÃ

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 19 (368) din 15 octombrie 2013 Pagina 3

Competiþia Competiþia „Subofiþerul/ Soldatul anului”„Subofiþerul/ Soldatul anului” , , faza pe Divizia 1 Infanterie faza pe Divizia 1 Infanterie „Dacica”„Dacica”

- Domnule colonel, care este concepþia de orga-nizare ºi de prezervare a patrimoniului MuzeuluiMilitar Naþional?

- Muzeul Militar Naþional are o organizare comple-xã, fiind structurat pe mai multe secþii: Istorie militarãmodernã, Istorie militarã contemporanã, secþia Docu-mentare, ce este foarte cãutatã de publicul cercetãtor,iubitor de istorie, ºi secþia Patrimoniu, care se ocupã decele 300-400 de mii de obiecte din inventarul acesteiinstituþii culturale. Dar, în afarã de cele enumerate, maiavem alte trei sucursale, la Constanþa, Bacãu ºi Oradea,constituite ca pãrþi organice ale Muzeului, plus încã do-uã secþii înfiinþate conform ordinului ministrului Apã-rãrii naþionale, la Buzãu, în cadrul unei unitãþi de cer-cetare, ºi la Râmnicu-Vâlcea, la ªcoala de Aplicaþiepentru geniu, EOD ºi CBRN. Ultima, dar nu cea din ur-mã, este filiala care funcþioneazã în cadrul MuzeuluiComunicaþiilor ºi Informaticii de la Otopeni. În ceea cepriveºte, însã, conservarea obiectelor de patrimoniu,aceasta reprezintã un obiectiv prioritar pentru noi, iarmetodele de prezervare se bazeazã pe tradiþii bine sta-bilite, bazate pe cunoaºterea realã a valorilor culturale,fenomen ce atrage dupã sine un respect suprem pentruacestea.

- Muzeul joacã un rol important în cunoaºtereatradiþiilor istorice militare ale trecutului românilor.Cum comentaþi acest enunþ, datã fiind funcþia pecare o ocupaþi?

- Spre ruºinea mea, pânã în anul 2011, nu am tre-cut pragul acestei instituþii. Am fost cadru didactic laAcademia Tehnicã Militarã, dupã care, printr-un joc alcomisiilor de selecþie, am ajuns sã þin locul directoru-lui Muzeului Militar Naþional. Am rãmas uimit de ceeace am gãsit aici, de complexitatea cu care a fost abor-dat fiecare eveniment al istoriei noastre militare: prac-tic, mã aflam faþã în faþã cu istoria românilor încã de pevremea lui Decebal ºi Burebista, structuratã din mo-ment în moment, pânã în zilele noastre. De exemplu,avem Sala Revoluþiei care, în opinia mea, este ceva de-osebit, prin faptul cã ne înfãþiºeazã traseul evenimente-lor, de când a început, de pe 16-17 decembrie 1989, pascu pas, pânã la finalul acesteia. Anul trecut, pe 18 de-cembrie, de ziua Muzeului Militar Naþional, am redes-chis expoziþia de armament, care a fost închisã în urmãcu patru ani. Existã ºi o expoziþie de avioane, în careavem primele machete ale aparatelor de zbor ale luiAurel Vlaicu – Vlaicu 1 ºi Vlaicu 2 -, dar ºi piesele ori-ginale de la avionul care s-a prãbuºit la Bãneºti: o roa-tã, motorul, volanul. Nu lipseºte din colecþie nici IAR-99 ªoim, produs la Craiova, un avion de antrenamentcapabil sã asigure misiuni de atac la sol, precum ºi mi-siuni de recunoaºtere. În colecþia de trãsuri, se aflã ceacu care se plimba domnitorul Alexandru Ioan Cuza pestrãzile din Iaºi ºi Bucureºti, dupã ce a înfãptuit MareaUnire, dar ºi cea care a aparþinut Regelui Mihai. Toateexponatele sunt de fapt fragmente de istorie, care nemarcheazã personalitatea ºi cele mai definitorii carac-teristici ale poporului nostru.

- Valorosul patrimoniu al Muzeului este ilustratexclusiv prin obiecte legate de domeniul militar saunu se limiteazã doar la acestea?

- Bineînþeles cã majoritatea obiectelor de patrimo-niu au specific militar, dar avem ºi alte exponate, cumar fi: fotografii sau obiecte personale, scrisori ale mari-lor scriitori sau artiºti, dar ºi ceea ce ne-au adus delega-þiile strãine venite cu ocazia diferitelor evenimente or-ganizate în cadrul instituþiei noastre.

- O vizitã la Muzeu înseamnã o „cãlãtorie” întimp ºi spaþiu, un prilej de a descoperi ºi admiramodul în care au fost create ºi recreate anumite as-pecte ale istoriei Armatei române. Ce descoperim

odatã ce intrãm pe poarta Muzeului MilitarNaþional?

- Aici descoperim o armatã, care a trecut prin toatefazele evoluþiei ei, încã de la începuturi ºi pânã în pre-zent. Putem intra, ca primã opþiune, în secþia de Istoriestrãveche, unde gãsim obiecte de pe vremea dacilor,cum ar fi vârfuri de sãgeþi sau copii ale unor sãbii dinacea vreme, dupã care putem vizita alte încãperi, cu is-toria lui Brâncoveanu, Mircea cel Bãtrân, ªtefan celMare sau cea cu Unirea de la 1859 ori cu Rãzboiul deIndependenþã din 1877. Pentru fiecare dintre acesteaavem diorame, adicã scene cu manechine, arme ºi alteaccesorii, care, pe fondul unor zgomote specifice, tetranspun practic în zona istoricã respectivã. Cei maifascinaþi ºi bucuroºi când vãd aºa ceva sunt copiii. Rãz-boiul Balcanic din 1913, Primul Rãzboi Mondial, zonainterbelicã, cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, perioadaRevoluþiei din 1989, toate sunt reprezentate pânã la celmai mic amãnunt pentru a mulþumi pe deplin curiozita-tea publicului vizitator. Mai nou, am creat colþul eroilorcãzuþi în teatrele de operaþii ºi o zonã cu uniforme mili-tare strãine.

- Cum organizaþi un eveniment? În funcþie de ceanume îl alegeþi?

- La nivelul muzeului nostru, activitãþile sunt plani-ficate în funcþie de importanþa lor de cãtre muzeografi,care sunt la curent cu tot ceea ce se întâmplã în lumeaculturalã, începând cu luna septembrie pentru anul careurmeazã, conform Planului cu principalele activitãþispecifice. Pe 18 decembrie, la împlinirea a 90 de ani dela înfiinþarea Muzeului, care pentru noi reprezintã uneveniment deosebit, vom organiza un simpozion decreaþie literar-istoricã ºi o lansare de carte. Acum ar fimomentul în care sã amintim ºi faptul cã, nu de multtimp, avem propria noastrã editurã. La aniversare, vorfi invitaþi sã participe cei mai vechi prieteni ai noºtri,pensionarii militari, reprezentanþi ai celorlalte muzee,dar ºi preºedintele României. Nu ne oprim însã aici!Totul este planificat, astfel încât nici o sãrbãtoare la ni-vel naþional nu va rãmâne trecutã cu vederea.

- Ce categorii de public vã viziteazã ?- Toate categoriile! De la cei de grãdiniþã pânã la cei

care merg în baston! Dar, cei mai încântaþi ºi fascinaþisunt copiii ºi studenþii. Vãd aici arme, tunuri, tancuri,avioane, pe care nu le pot gãsi în altã parte. Aº vrea sãmenþionez însã un aspect la care noi suntem deficitari:nu avem încã o rampã destinatã celor cu handicap carene viziteazã. Avem însã o grupã de cazarmari care s-aumobilizat sã remedieze ºi aceastã problemã.

- Aveþi o colaborare ºi cu celelalte muzee dinBucureºti?

- Anul acesta, în lunile mai ºi iunie, am participat laCaravana Muzeelor, organizatã de o societate dinafara noastrã, la care am luat locul I. Acum se aflã încurs de desfãºurare ºi se va finaliza undeva prin lunanoiembrie activitatea intitulatã 5 Muzee – 5 Licee, încadrul cãreia cinci licee din capitalã fac turul a cincimuzee. Când se va termina acest periplu, elevii vor rãs-punde la întrebãrile unui chestionar, pe baza cãruia seva stabili ce muzeu a fost mai interesant. Avem activi-tãþi în comun ºi cu asociaþiile de pensionari: Arpia, 6Dorobanþi, Tradiþia Militarã. Dupã cum observaþi, nune limitãm doar la a etala obiecte de patrimoniu.

- Vã consideraþi un apãrãtor al istoriei militare apoporului român?

- Evident! Altfel, nu eram aici! Iniþial, am lucrat înînvãþãmânt, din anul 2003 pânã în 2007, la ªcoala deAplicaþie a Forþelor Aeriene de la Bobocu, dupã caream ajuns la Academia Tehnicã Militarã, unde am pro-fesat pânã anul trecut ºi în cadrul cãreia ºi acum suntprofesor asociat. Petrecându-mi atâta timp printre stu-denþi, printre tineri, am reuºit sã mã transpun în lumealor ºi sã mã simt la fel de tânãr ca ºi ei. Dar aici, la Mu-zeul Militar Naþional, mã regãsesc sufleteºte. Aici esteistoria noastrã, aici sunt strãbunii noºtri, iar, dacã vremsã avem un viitor, ca popor, trebuie sã privim spre tre-cut. Paradoxal, aici, printre obiecte vechi de patrimo-niu, se aflã viitorul nostru!

Cristina FRATU

CMYK

Curierul ARMATEINr. 19 (368) din 15 octombrie 2013Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Dinco lo de uºa muzeu lu i , începe t impu l !D inco lo de uºa muzeu lu i , începe t impu l !

Ne-am informat pentru dumneavoastrãªapcã pentru instrucþie/misiune

Sponsorul nostru: PRODUCÃTOR DE CONFECÞII MILITARE,

ÎNSEMNE GRAD INSTRUCÞIE ªI ORAªPENTRU TOATE ARMELE,

EMBLEME ªI ÎNSEMNE BRODATE

S.C.CONFEXIMP MOD ELO.VROMÂNIA

Loc. CRAIOVA - Jud. DOLJStr. Caracal, Nr. 117 E

Tel: 0251.59.45.10s Fax: 0251.46.24.37Mob: 0723.16.34.87 - 0726.14.41.19Web: http//www.modaelo.ro E-mail: modaelo@yahoo.com

În acest numãr al ziarului, ne-am gânditsã vã prezentãm ººaappccaa ppeennttrruu iinnssttrruuccþþiiee//mmiissiiuunnee care este confecþionatã din ripstoppãdure sau deºert. În preþul capelei este in-

clusã emblema coifurã. Capelele pot fi per-sonalizate contra-cost cu numele persoaneisau cu denumirea unitãþii. PPrreeþþuull ddee aacchhiizzii-þþiiee eessttee ddee 2244RROONN ((pplluuss TTVVAA))..

Educaþie ºi formare:- 1981 - absolvent al Liceului

Militar „Dimitrie Cantemir” – Brea-za;

- 1984 – absolvent al ªcolii mili-tare de ofiþeri de artilerie antiaerianãºi radiolocaþie „Leontin Sãlãjan”;

- 2002 – absolvent al AcademieiForþelor Aeriene, licenþiat în mana-gementul organizaþiei, profilul ªtiin-þã militarã;

- 1984 - curs de specializare pefuncþii de comandant pluton tunuri;

- 1985 – curs de cunoaºtere Com-plex Radiotehnic pentru Tragere1M;

- 1991 – curs de specializare ofi-þeri puncte de comandã artilerie ºirachete antiaeriene;

- 1998 – curs de carierã, avansaþi,comandanþi divizioane A.A.;

- 2000 – curs de iniþiere în utili-zarea tehnicii de calcul;

- 2001 – curs de limba englezã(atestat lingvistic 2002);

- 2005 - curs postuniversitar deinformaticã N.A.T.O., la U.N.Ap.;

- 2004 – 2005 – curs postuniver-sitar de psiho-pedagogie (pregãtireapersonalului didactic), la U.N.Ap.;

- 2007 – curs postuniversitar deconducere în domeniul managemen-tului educaþional militar;

Experienþa profesiona-lã:

- 1984-1985 – comandantpluton tunuri Dn.57/ D.1„Tudor Vladimirescu-Debre-þin”, Târgoviºte;

- 1985-1987 – comandantpluton radiotehnic ºi aparateDn.57/ D.1 „Tudor Vladimi-rescu-Debreþin”, Târgoviºte;

- 1987-1988 – comandantpluton tunuri Dn.102 AA/D.16, Ploieºti;

- 1988-1991 – ofiþer 4 statmajor Dn.102 AA/ Dn.16,Ploieºti;

- 1991-2000 – comandantbaterie Dn.102 AA/ Dn.16,Ploieºti;

- 2000-2003 – ofiþer 3 echipa deconducere, la ºeful de stat major, Di-vizia 1 Aerianã, Ploieºti;

- 2003 – ofiþer 2 echipa de condu-cere, la ºeful de stat major, Divizia 1Aerianã, Ploieºti;

- 1 noiembrie 2003-2004 – ºefcatedrã de Artilerie antiaerianã ºi ra-chete sol-aer din cadrul ªcolii deAplicaþie pentru Forþele Aeriene„Aurel Vlaicu”, din Buzãu;

- 2004-2007 – ºef comisie didac-ticã ºi instructor superior la catedrade Artilerie ºi rachete sol-aer din ca-

drul ªcolii de Aplicaþie pentru For-þele Aeriene „Aurel Vlaicu”, din Bu-zãu;

- 2007-2011 – profesor militar ºiºef comisie didacticã pregãtire mili-tarã ºi management la catedra deConducere Automatizatã, Manage-ment ºi Pregãtire Interdisciplinarã,Facultatea de Echipamente Electro-nice ºi Informatice Militare din Aca-demia Tehnicã Militarã;

- 2012-prezent – director-ad-junct al Muzeului Militar Naþional„Regele Ferdinand I”.

Interviu cu directorul adjunct al Muzeului Militar Naþional „Regele Ferdinand I”, colonel Marcel PREDA

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 19 (368) din 15 octombrie 2013

Succesul se ascunde în ambiþia de a nu renunþa! (Ma-rius Torok)

Toatã zona de sud a þãrii a fost marcatã, la sfârºitul luiseptembrie, de o ploaie mãruntã ºi deasã, stare climateri-cã de la care nu a fãcut rabat nici Craiova. În decurs de câ-teva ore, gropile din asfaltul doljean s-au umplut cu apãtransformându-se în adevãrate capcane pentru autovehi-culele care roiau prin tot oraºul. Odatã cu înrãutãþirea vre-mii s-a înmulþit ºi numãrul acestora, aspect care a aglo-merat îngrozitor traficul, spre bucuria patronilor de ser-vice-uri auto, care îºi freacã mâinile la gândul creºterii co-menzilor de bielete.

Toate capriciile vremii, ce au transformat atmosferacraioveanã în una dezolantã, nu au afectat, însã, progra-mul de instrucþie al Batalionului 20 Infanterie care ºi-acontinuat activitatea de pregãtire a detaºamentului de vii-tori reprezentanþi ai ISAF pe meleagurile islamice ale Af-ganistanului. Astfel, în zorii zilei de 30 septembrie, bãieþiidin plutonul Sprijin cu Foc/ compania Sprijin Luptã s-auîmbarcat în camioanele româneºti, triplu climatronice,via Botoºeºti-Paia unde au desfãºurat un Live FiringExercise (LFX). Deoarece „drumu-i lung, armata-igrea”, vorba cântecului, ºi ºtim cu toþii cum se circulã pevânt ºi ploaie cu DAC-ul, nu am insistat asupra acesteipãrþi pentru a nu le trezi amintiri sumbre. Cât despre ca-zare, din momentul în care mi-au rãspuns cã au colonizatferma Botoºeºti-Paia, rãspuns dublat de un oftat prelungºi priviri pierdute, mi-am dat seama cã este cazul sã trecrepede la tema exerciþiului, mai ales cã brusc m-au nãpã-dit ºi pe mine niºte amintiri despre clãdiri insalubre ºigângãnii piºcãtoare, elemente fãrã de care imaginea poli-goanelor româneºti nu este completã.

Lupta pentru supremaþieÎntreaga activitate a vizat acþiunile întreprinse de plu-

tonul de aruncãtoare în vederea apãrãrii ºi securizãriiFOB-ului ºi sprijinirii ISAF-ului ºi ANSF-ului cu foc petimpul ducerii acþiunilor de contrainsurgenþã. Din spuse-le lor am aflat cã nu au fost privaþi nici mãcar 10 minutede nori încãrcaþi, nori ce s-au scuturat deasupra trupelorcu o hotãrâre de neclintit. Au contribuit puternic la cãlireapsihicã a militarilor (mai degrabã te scoteau din minþi, darfiecare cu percepþia lui!). Au ajutat totuºi, cu adevãrat, laceva, ºi anume la simularea realã a condiþiilor pe care ma-ma naturã le va oferi în minunatul Cincu. Ne supunem cucapul plecat pentru cã, dupã câte am observat pânã acum,conceptul de „a-þi face viaþa uºoarã” nu face casã bunãcu sistemul cazon. Cu Nurofenul în sânge ºi cu batista lanas, rezistãm eroic pentru cã „suntem luptãtori, ce nai-ba!”.

Trupele noastre au trecut repede peste toate inconveni-entele ºi s-au axat pe asigurarea sprijinului cu foc, în ve-derea executãrii ºi îndeplinirii misiunilor cu pierderi mi-nime. Prima zi a fost dedicatã amenajãrii poziþiilor de tra-gere pentru ca 1 octombrie sã îi prindã gata pentru dema-rarea activitãþii. S-a dat comanda FOC! pentru 2 piese ca-libru 82mm ºi pentru 2 de 120mm., atacându-se astfel for-þele insurgente ce ameninþau siguranþa celor proprii. Ina-micul nu s-a lãsat mai prejos ºi a rãspuns cu 3 grupãri deluptãtori materializate în teren cum s-a putut mai bine.Totul s-a transformat într-o încãierare pe viaþã ºi pe moar-te pentru cucerirea teritoriului. Loviturã dupã loviturã,coordonaþi de comenzile ferme ale comandantului de plu-ton transmise servanþilor de cãtre comandanþi de piese ho-tãrâþi sã câºtige bãtãlia, bombele brãzdau cerul ºi cãdeauasupra oponenþilor fãrã eroare. Cu alte cuvinte, majorita-

tea ºi-au atins þintele negreºit, concurând la atingereaobiectivelor stabilite de comanda companiei, în persoanadomnului maior Eduard Voivozeanu care a fost prezent laactivitate. La el au stat pixul ºi fiºa de evaluare. Într-un fi-nal, dupã ore de confruntãri, atât cu cartoanele din zare,

cât ºi cu vremea,s-a putut spune cãmisiunea de luptãs-a executat încondiþii de stres,cu depunerea u-nui efort fizicconsiderabil, as-pecte ce au dus ladezvoltarea încre-derii oamenilor înarmamentul de-servit, deoareceacesta nu i-a lãsatla greu, rãspun-zând prompt tutu-ror comenzilor,indiferent cât no-roi a trebuit sã în-dure cu fiecarebombã plecatã depe þeavã. Mãies-tria a constat îngãsirea unor solu-þii pentru a nu semai afunda afetulsub puterea reculului aruncãtoarelor. Rezolvarea acestuiimpediment a venit din partea artileriºtilor cu experienþã,iar buna colaborare dintre militari nu i-a dat de ales co-mandantului companiei care s-a vãzut nevoit sã bifeze nu-mai cãsuþele de sub APT (din ASIE), lucru care nu i-a dis-plãcut deloc. L-a trãdat zâmbetul de automulþumire pe ca-re l-a afiºat în faþa formaþiei, în cazarmã, când ne-a pre-zentat ºi nouã, celor ce nu au luat parte la exerciþiu, pres-taþia artileriºtilor subunitãþii. Având în vedere cã, la co-manda plutonului, se aflã un tânãr sublocotenent, fiindvorba despre Octavian Lupu, am fost curioasã sã vãd cumse vede situaþia din perspectiva lui. „Dincolo de obiecti-vele înscrise în planuri, eu, personal, mi-am propus sã fi-nalizãm etapa de instrucþie pluton, putând afirma cã sun-tem o echipã. Un pluton compus din trei piese, dar o fa-milie. Am format în jurul nostru un scut caracterizat decoeziune, de pregãtire conform celor mai înalte standar-de ºi de perseverenþã. Poate sunã mãreþ, dar prestaþianoastrã din cursul exerciþiilor demonstreazã aceastãafirmaþie. În spatele rezultatelor foarte bune, stau ore în-delungate de pregãtire, în decursul cãrora am învãþatunii de la alþii ºi cu toþii de la instructori mai experimen-taþi. Acum, la finalul LFX-ului, constat cu mândrie cã oa-menii din subordine au fructificat la maximum timpulalocat instrucþiei la piesã ºi sunt plãcut încântat de acti-vitatea depusã de ei în cadrul exerciþiului. Cu toate aces-tea, consider cã mai avem de lucru la capitolul relaþiona-re între comandanþii de piese, însã acest aspect nu ne varidica probleme în îndeplinirea misiunilor încredinþate.Aceasta deoarece sunt convins cã, judecând dupã activi-tãþile pe care le avem planificate pe viitor ºi dupã seriozi-tatea cu care le-au tratat pe cele executate pânã acum,ceremonialul premergãtor dislocãrii în teatrul de opera-þii din Afganistan ne va gãsi Pregãtiþi pentru misiune!”

Poliþia Militarã, the last stand

La flancul celãlalt al subunitãþii din care face parte ºiCIMIC-ul, se aflã plutonul Poliþie Militarã. Acelaºi exer-ciþiu, dar cu alt specific, l-a desfãºurat ºi el în data de 4

octombrie. Corpul nedez-vãþat de cãldura resimþitãpânã de curând a fost luatcu asalt de un frig îngrozi-tor accentuat de o ploaiesacadatã ºi pãtrunzãtoare.Le intra prin haine pânã lapiele, stârnind din parteaorganismului acea reacþieinvoluntarã de autoapãrarematerializatã prin tremu-rat. Muºchii li se contrac-tau rapid, iar mâinileamorþite refuzau sã atingãmitraliera calibru 12,7mmdispusã pe VAMTAC. Cei3 kilometri, care despartcazarma de poligonul Bal-ta Verde, au fost parcurºipe jos, printr-o ceaþã ase-mãnãtoare mãtãsii, iar astapentru a reprezenta în te-ren „acþiunile plutonuluiPM pentru sprijinul mane-vrei ºi mobilitãþii” (temaLFX-ului).

Înarmaþi cu staþii Har-ris, cu încãrcãtoare ºi benzi pline de muniþie de diferitecalibre, conform armelor de care s-au servit în respinge-rea atacurilor de hãrþuire exercitate de cãtre inamic, s-audispus în teren, VAMTAC dupã VAMTAC, în coloanã,aºteptând comanda „Executaþi FULGERUL! Treceþi la

nimicirea inamicului!”. Locotenentul Ciprian Tudor, co-mandantul plutonului, a ordonat indicativul respectiv du-pã ce liderul grupei întâi a raportat contact la ora 12:00, laaproximativ 150m, direcþie din care 10 insurgenþi trãgeauasupra lor. Altfel spus, apãruserã þintele. Anterior acestuimoment, au cãzut pradã unui DEI materializat printr-uncalup de 75g de TNT. Acesta a fost startul unei demon-straþii de forþe. Militarii ºi-au ocupat în fugã poziþiile pen-tru tragere sub focul de acoperire oferit de top-cover, iarcelelalte douã autovehicule s-au dispus de-o parte ºi decealaltã a primei, creând în acest fel o barierã de nepã-truns în calea inamicului. Dupã lupte care au durat preþ depuþin peste 1.400 de cartuºe, s-a cerut raportul MPE (mu-niþie, personal, echipament), aspect care marcheazã fina-lul.

Prin acest LFX s-a urmãrit instruirea ºi evaluarea plu-tonului de Poliþie Militarã în executarea tragerilor cu ar-mamentul din dotare, în cadrul operaþiilor de stabilitate.Pânã aici, perfect! Ceea ce mi-a atras atenþia a fost faptulcã douã dintre maºini au fost folosite, atât de cãtre pluto-nul Cercetare (au avut aceeaºi activitate în ziua respecti-vã), cât ºi de cãtre cei vizaþi de acest material. Dupã ce amaprofundat problema, am constatat cã nu sunt disponibilecâte ar trebui. Fiecare are nevoie de câte patru, dar dispu-ne numai de douã, aºa cã s-a încheiat o convenþie la mo-dul, când au unii exerciþii, dau ceilalþi autovehicule de laei ºi invers. Partea negativã este cã ºoferii se instruiesc perând pentru cã nu au voie sã cedeze VAMTAC-urile detot, numai titularul poate sã îl conducã. Cu alte cuvinte,conducãtorii auto de la cercetare se instruiesc ºi cu cei dela PM ºi viceversa. De fapt, nu este neapãrat un lucru rãudeoarece aºa au ocazia sã se cunoascã mai bine, sã creezeo legãturã dincolo de barierele specializãrii ºi unitãþii cã-reia îi aparþin.

Locotenentul a urmãrit la oamenii din subordine ºimodul în care aceºtia au transmis tipurile de rapoarte spe-cifice operaþiilor de menþinere a pãcii, iar spre dupã-amia-zã declara: „Acest LFX (Live Firing Exercise) a marcatfinalizarea etapei pluton, etapã în care aºteptãrile unuicomandant de pluton sunt maxime. Utilizarea cunoºtinþe-lor dobândite, coordonarea ºi comunicarea în cadrulgrupelor ºi în cadrul plutonului, sateliþi care graviteazãîn jurul oricãrui lider, atât la nivel grupã, cât ºi la nivelpluton, se împletesc ºi scot în evidenþã efortul depusde-a lungul a douã luni de zile. Rezultatul obþinut la sfâr-ºitul acestei activitãþi, ºi anume calificativul Excepþional,îmi întãreºte convingerea cã subunitatea îºi conºtienti-zeazã locul ºi rolul în misiunea pe care o va executa înT.O. Afganistan.

Ca ºi comandant al plutonului Poliþie Militarã, ceamai mare provocare a fost sã realizez într-un timp câtmai scurt coeziunea între cele 4 grupe aparþinând unorstructuri diferite. Militarii din subordine au înþeles încãde la început cât de important este acest aspect, precumºi faptul cã experienþa individualã a fiecãruia este unplus de valoare care contribuie la imaginea plutonului caun întreg. Am finalizat o etapã, dar mai sunt încã multelucruri de învãþat, iar tehnicile, tacticile ºi procedurileînsuºite pânã în momentul de faþã vor continua sã se de-sãvârºeascã ºi se vor transforma în deprinderi. Pregãti-rea este un perpetuum mobile ce va continua adaptativ,inclusiv în teatrul de operaþii. Sunt mândru cã sunt co-mandantul unui pluton receptiv, capabil sã asimileze ºisã transpunã în practicã, în mod conºtient, un volum ma-re de cunoºtinþe noi.”

Finalul acestei etape a instrucþiei nu este o uºurare. Elvine cu o provocare ºi mai mare: realizarea armoniei întreplutoane ºi echipe în vederea creãrii imaginii unei compa-nii unite, gata pentru dislocare.

Maistru militar clasa a IV-a Monica DEACU

Fiecare reuºitã începe cu decizia de a încercaFiecare reuºitã începe cu decizia de a încerca

Dupã cum se cunoaºte, slujbele de pomenire amorþilor au o frecvenþã însemnatã în cultul orto-dox românesc, cu preponderenþã în Muntenia ºiMoldova. Nu întotdeauna ºi în tot locul însã par-ticiparea la aceste slujbe se face dupã cuviinþã,mai ales cã la ele vin ºi unii credincioºi care suntmai puþin ataºaþi de bisericã, ba unii participã cutotul ocazional, nefiind deprinºi nici mãcar curespectarea unor reguli elementare ce þin de at-mosfera liturgicã a sfântului locaº.

Scriem în acest subiect pentru toþi enoriaºii(persoanã care, practicând un cult, þin de o anu-mitã parohie) care doresc sã facã pomenirile pen-tru cei morþi dupã toatã rânduiala. Aºa cum s-amoºtenit, în biserici se fac parastase în fiecaresâmbãtã, lãsându-se fiecãrui credincios posibili-tatea sã vinã când vrea ºi când poate, în perioadastabilitã pentru aceste slujbe. Ideal ar fi însã cafamiliile sã participe nu numai la parastas, ci ºila Sfânta Liturghie care este, de fapt, slujba ceamai importantã în cadrul cultului nostru, atâtpentru cei vii, cât ºi pentru cei adormiþi. Faptulcã stãm în bisericã 1-2 ore pentru rãposaþii noºtrireprezintã un foarte mic (dar bine primit) act derecunoºtinþã pentru timpul pe care ei ni l-auacordat cât au fost în viaþã: ore, zile, ani în ºir...

La bisericã, familia care pregãteºte parastasul(ca sfântã slujbã) va veni cu prinoasele obiºnuite:colivã, 2 prescuri, parastasul propriu-zis (un co-

lac deosebit, special copt pentru astfel de eveni-mente), colaci ºi lumânãri, pe cât posibil, pe nu-mãrul celor prezenþi la slujbã, vin, prosoape culumânãri pentru preot, cântãreþ, tãmâie, etc. Co-liva poate fi din grâu (arpacaº, ce se gãseºte încomerþ), în special în perioada Postului Mare saua Postului Crãciunului, când este mai rece ºi nuexistã riscul de a se altera. În perioada sezonuluicald, coliva clasicã poate fi înlocuitã cu fructe,legume sau prãjituri uscate.

Recomandãm a se cumpãra lumânãri de lapangarul bisericii, care sunt fabricate de oamenievlavioºi, cãci cele din afarã au de multe ori oprovenienþã dubioasã.

Întrucât, de obicei, în bisericã vin ºi oamenisãraci, care se bucurã mult sã primeascã câte ce-va, îndemnãm a se aduce, dupã putere, ºi alte da-ruri, cum ar fi: cornuri, sandviºuri, fructe etc.Cel mai bine ar fi sã se facã pacheþele care suntmai uºor de împãrþit, în care sã se punã alimentecât sã sature un om o datã. Aceastã pomanã, carenu necesitã o foarte mare cheltuialã, va fi bineprimitã înaintea Domnului. Altfel, doar cu puþinãcolivã ºi un pic de vin, bietul sãrac înfometat nuse poate sãtura! La împãrþirea prinoaselor, nutrebuie uitaþi nici cântãreþii de la stranã, elevi ºistudenþi teologi, care ajutã la sãvârºirea slujbei.

Desigur, nimic din cele pomenite mai sus nueste obligatoriu... Dacã o familie este mai sãracã

ºi nu poate aduce multe prinoase, se va face sluj-bã ºi cu mai puþin. Dacã existã totuºi posibilitãþi,este pãcat a se face parastas fãrã a împãrþi sãra-cilor. Familia care împarte daruri va simþi ferici-rea celui care dã, cãci dupã cuvântul Scripturii,„mai fericit este a da, decât a lua”, iar cei dragiai noºtri, plecaþi în ceruri, se vor bucura ºi ei,prin voia Domnului, cã cineva pe pãmânt hrãneº-te un sãrac, în numele lor.

Desigur, prinoase se mai pot împãrþi sãracilorºi acasã, ºi la mormânt, dupã ce vor fi binecuvân-tate de preot. Bine este ca, la Sfânta Liturghie ºila parastas, sã vinã rudeniile ºi prietenii invitaþila pomana de acasã, spre a participa, astfel, ºi larugãciunile ce se fac în bisericã. Altfel, dacã nuse uneºte cu slujba, pomana se poate transformaîntr-o masã de petrecere oarecare.

Evident, în domeniu, existã tot felul de obice-iuri, tradiþii sau oricum vrem sã le numim, ce di-ferã de la o regiune la alta, de la o localitate laalta. Esenþial este sã respectãm cerinþele minimespecificate în cartea cu rugãciunile privind cultulmorþilor, numitã PPaanniihhiiddãã.

Pentru alte lãmuriri, preoþii stau la dispoziþiatuturor credincioºilor, în scopul de a se respectasfintele rânduieli ºi pentru ca slujba ºi cele ce seîmpart sã fie bine primite înaintea Domnului.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

Palatul reprezintã o construcþie de mari di-mensiuni, fiind realizatã în stil baroc. Clãdirea afost reºedinþa de varã a baronului Samuel vonBrukenthal (1721-1803), consilier al Mariei Te-reza ºi guvernator al Transilvaniei, pasionat co-lecþionar de opere de artã. Construit între 1780ºi 1785, palatul deþine unul dintre cele mai fru-moase parcuri, organizat în terase largi care co-boarã spre lunca Oltului.

Samuel von Brukenthal este una dintre celemai fascinante ºi influente personalitãþi transil-vãnene, în ciuda faptului cã era de provenienþãburghezã ºi evanghelic. Acesta a deþinut timp de13 ani funcþia de guvernator, cea mai importan-tã funcþie civilã în Transilvania, la acea vremeprincipat, în catolicul imperiu habsburgic. Îm-pãrãteasa însãºi, Maria Tereza, a promovat ca-pacitãþile sale de om de stat. Având la bazã oprofundã cunoaºtere a constituþiei Transilvaniei,Samuel von Brukenthal a propus mãsuri de mo-dernizare prudente, care pãstrau înþelegerea so-cialã.

Pe lângã palatul din Sibiu, el a construit ºi altecomplexe: herghelia din Sâmbãta de Jos/ Unter-Szom-bat, un conac la marginea oraºului, precum ºi îndrãgi-ta sa reºedinþã de varã din Avrig/ Freck.

Reºedinþa de varã din Avrig a lui Samuel von Bru-kenthal poate fi consideratã drept punctul culminant alactivitãþii sale de constructor. Parcul istoric, ce are înprezent peste 200 de ani, era renumit deja în secolul alXVIII-lea pânã peste hotarele Transilvaniei, datoritãsituãrii sale de excepþie la poalele Carpaþilor Meridio-nali, pe terasa superioarã a Oltului, precum ºi datoritãbogatei sale grãdini, fiind cunoscut drept „fântânã asãnãtãþii” ºi „eden transilvãnean”.

Raportul de amplasare a clãdirilor palatului cores-punde complexelor tipic baroce, care au mai multearipi, cu deschidere cãtre o grãdinã axialã simetricã. Oscarã maiestuoasã cu diferite niveluri, o fântânã arte-zianã, straturi amenajate geometric, drumuri ºi alei ceduc cãtre parcul situat cu 12m mai jos. Pe partea de esta acestuia, în pantã, se aflã grãdina englezeascã care,spre diferenþã de grãdina barocã, este amenajatã înmod natural. Ea era alcãtuitã din alei ºerpuitoare, micilocuri de popas ºi fãgaºe de apã naturalã, cu o cascadã.În faþa orangeriei, era amplasatã iniþial gradina olan-dezã, în care se cultivau legume, fructe ºi mirodeniiexotice, precum ananasul, lãmâile, cafeaua ºi nucºoa-ra. O particularitate a parcului era cã baronul von Bru-kenthal integrase în structura grãdinii ºi o gospodãrieagricolã cu animale, culturi de legume ºi pomi fructi-feri, cu scopul de a asigura întreþinerea acestuia dinpropriile produse, dar ºi din vânzarea lor. Astfel, eraurenumiþi bivolii sãi albi care pãºteau pe pãºunile dinAvrig, aceºtia fiind vânduþi pânã ºi la Neapole.

La 70 de ani dupã moartea lui Samuel von Bruken-thal, linia cu drept de moºtenire a familiei s-a stins.Proprietãþile sale au trecut prin multe mâini pânãcând, în anul 1908, în conformitate cu testamentul, auintrat în posesia parohiei evanghelice sibiene. Bisericaevanghelicã a fondat un sanatoriu, cãruia dupã 20 deani i-a fost anexatã o unitate de tratament cu apã recede tip Kneipp. Dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial,spitalul a fost naþionalizat ºi folosit ca sanatoriu.

Dupã sfârºitul regimului comunist, reºedinþa devarã a fost retrocedatã reprezentantei minoritãþii ger-mane ºi, prin urmare, Fundaþiei Brukenthal. Fundaþiaa preluat astfel rãspunderea de a întreþine ºi a îngrijipalatul ºi parcul în spiritul lui Brukenthal, precum ºide a pãstra moºtenirea culturalã a acestui remarcabilsas transilvãnean ºi de a o face accesibilã publicului.

Datoritã îngrijirii necorespunzãtoare din ultimeledecenii, parcul este astãzi sãlbãticit, plantele crescândla voia întâmplãrii. Aranjamentul iniþial, mai ales celdin grãdina peisagistã englezeascã, poate fi doar cugreu recunoscut. Aleile, podurile ºi scãrile trebuie re-parate; bãncile ºi sculpturile sunt îngropate sau distru-se. Extraordinara diversitate a plantelor nu mai existã;istorica gospodãrie agricolã a fost ºi ea abandonatã.Mari suprafeþe sunt ameninþate de înmlãºtinare; pârâ-urile de munte, odinioarã limpezi, sunt înnãmolite dincauza apelor reziduale; izvoarele ºi fântânile au secatsau sunt distruse.

În prezent, parcul a redobândit o anumitã impor-tanþã. Este singurul parc baroc de asemenea dimensi-uni care s-a pãstrat în România. Din punct de vederecultural si istoric, el are importanþã pentru întreagaEuropã de sud-est. Palatul ºi parcul alcãtuiesc o operãde artã unitarã.

În momentul de faþã, palatul este gol. Substanþaclãdirilor este în principiu intactã, necesitând însã lu-crãri urgente de asanare. În lunile de varã, în orange-ria mare au loc diverse evenimente culturale, cum arfi: concerte, expoziþii, workshop-uri ale artiºtilor ºiconferinþe. În fosta orangerie micã, pot înnopta oas-peþi, care dimineaþa savureazã micul dejun pe terasaparcului. Curtea palatului stã la dispoziþie pentru di-verse alte evenimente.

Un monument istoric nu poate fi pãstrat pe lungãduratã, dacã nu este folosit. Dupã retrocedarea reºe-dinþei de varã fundaþiei Brukenthal, s-au pus în discu-þie diferite concepte de folosire. În mod ideal, fundaþiaBrukenthal doreºte, în spiritul donatorului, sã instituiegrãdina drept un punct de cristalizare pentru culturã,educaþie ºi artã peisagistã. (O.M.)

www.istorie.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 19 (368) din 15 octombrie 2013Pagina 6

Reºed in þa de varã a lu i B rukentha lReºed in þa de varã a lu i B rukentha lRREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEELec þ ia de i s to r i e

Ce sã citim...O inimã neînfricatã Timp de cinci sãptãmâni lumea

a aºteptat cu sufletul la gurã noutãþidespre Danny Pearl, reporter laWall Street Journal, care a fost rã-pit în Karachi, Pakistan... Iar,apoi, a sosit vestea ºocantã despreuciderea sa. Întreaga istorie a rãpi-rii, a eforturilor intense de a-l salvaºi a perioadei emoþionale de dupãmoartea lui sunt povestite cu multcuraj ºi sensibilitate de soþia sa,Mariane. „O inimã neînfricatã” es-te povestea de neuitat a doi jurnaliºti care s-au îndrãgostit întimp ce-ºi fãceau meseria. Împreunã, Mariane ºi Danny Pearl, aucãlãtorit în toatã lumea încercând sã sporeascã înþelegerea publi-cului pentru politica internaþionalã, conflictele interetnice ºi reli-gioase. În cele din urmã, Danny va nimeri într-o capcanã pericu-loasã formatã din coliziunea dintre culturi, ideologii ºi politiciînþelese diferit.

Ce sã ascultãm...A Show to Remember, Michael Jackson feat. Miercuri, 13 noiembrie 2013, Sala Palatului din Bucureºti va

gãzdui un concert în cinstea regretatului artist Michael Jackson.Spectacolul susþinut de Evolution Tempo Orchestra, îl va avea ca

invitat special pe toboºarul Mike Ter-rana. „Remember the Time? A Showto Remember Michael Jackson” vareda talentele multiple ale RegeluiPop printr-un spectacol complet: unconcept coregrafic inovativ, proiecþiivideo, jocuri de lumini, toate pe fun-dalul simfonic al grupului EvolutionTempo Orchestra, sub bagheta dirijo-rului Andrei Tudor.

Surpriza va fi asiguratã de ritmulincitant al tobelor lui Mike Terrana,cunoscut publicului român în urmacolaborãrilor cu soprana Tarja Turu-

nen, Axel Rudi Pell, Yngwie Malmsteen ºi mulþi alþii. Pe scenãvor urca ºi Dadans, sub tutela coregrafei Judith State, ce vor ilus-tra, printr-o coregrafie de excepþie, povestea vieþii lui Michaelaºa cum decurge ea din piese precum: „Billie Jean”, „Thriller”,„Dirty Diana” sau „We are the World”.

Ce sã vedem...The Mortal Instruments: City of Bones Instrumente mortale: Oraºul oaselorO adolescentã obiºnuitã din New

York, Clary Fray (Lily Collins), des-coperã cã este descendenta Vânãtori-lor de umbre, clanul tinerilor rãzboi-nici pe jumãtate îngeri, care încearcãsã protejeze lumea de demoni. Dupãdispariþia mamei sale (Lena Headey),Clary se vede nevoitã sã se alãtureunui grup de astfel de vânãtori, care îiaratã o altã faþã a New Yorkului, nu-mitã Downworld, un oraº dominat devârcolaci, demoni, vampiri ºi alþimonºtri. (O.M.)

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Câteva îndrumãr i p rac t i ce legate de s lu jba paras tasu lu iCâteva îndrumãr i p rac t i ce legate de s lu jba paras tasu lu i

Nu-þi folosi ochii ca sã plângi pentru celcare te-a rãnit.

Foloseºte-þi ochii pentru a cãuta pe celcare te meritã cu adevãrat.

De multe ori în viaþã trebuie sã fimduri, deoarece unele persoane confundãbunãtatea cu slãbiciunea.

O mulþime de probleme din lumea astaar dispãrea, dacã noi am vorbi unii cu alþii,în loc sã vorbim unii despre alþii.

Niciodatã nu râde ºi nu judeca, dacã ci-neva îþi povesteºte drama lui. Nu ºtii câtcuraj i-a trebuit sã facã asta ºi sã-þi acordeîncredere. Respectã-l!

De la viaþã am primit trei lovituri, de laiubire suferinþã, de la prieteni trãdare, dela Dumnezeu am primit putere.

Umblã mereu cu capul sus, chiar dacã aitoatã lumea împotriva ta.

Persoanele pe care nu le poþi þine demânã le þii în inimã.

Timpul schimbã multe lucruri, dar nuºterge nimic.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

Care este legãtura dintre automobile, albineºi foamete?

Din cauza poluãrii produse de motoarele auto, albi-nele gãsesc mai greu florile, cãci substanþele din gazelede eºapament modificã modul în care ele percep miro-sul florilor. Ca urmare, acestea îºi îndeplinesc mai greumisiunea de polenizatori, ceea ce poate duce la recoltemai slabe ºi ar putea declanºa o crizã de alimente lanivel global.

Albinele se folosesc de mirosul florilor pentru a legãsi pe cele care oferã cele mai bune resurse de nectarºi polen, dar gazele de eºapament provenite din ardereamotorinei pot afecta capacitatea insectelor de a locali-za ºi recunoaºte plantele, afectând astfel polenizarea ºi,în consecinþã, resursele de hranã la nivel mondial. Cer-cetãtorii britanici au studiat fenomenul cu ajutorul a 8substanþe chimice extrase din florile de rapiþã, pe carele-au amestecat, fie cu aer curat, fie cu aer ce conþineagaze de eºapament.

În amestecul ce conþinea gaze de eºapament, 6 din-tre substanþe ºi-au redus volumul, iar 2 au dispãrutcomplet în interval de 1 minut, schimbând astfel com-poziþia chimicã a mirosului, din cauza reacþiei cu oxiziide azot din gazele de eºapament.

Cercetãtorii au antrenat apoi albinele pentru a recu-noaºte parfumul sintetic de flori de rapiþã, dându-le in-sectelor o soluþie de zahãr ori de câte ori erau expuse la

acest miros, ast-fel încât acesteaau învãþat repe-de sã-ºi întindãtrompa (cum facatunci când seaºazã pe o floarepentru a culegenectar) de fieca-

re datã când simþeau parfumul sintetic.Atunci când au fost expuse la un miros floral sinte-

tic ai cãrui compuºi afectaþi de oxizii de azot fuseserãîndepãrtaþi, proporþia de albine capabile sã recunoascãmirosul s-a redus semnificativ (scãzând la 30%), aratãstudiul ale cãrui rezultate au fost publicate în jurnalulScientific Reports.

Concluzia cercetãtorilor a fost cã substanþele pre-zente în gazele de eºapament interferã cu cele careconferã mirosul specific florilor ºi afecteazã capacita-tea albinelor de a recunoaºte mirosurile plantelor.

A fost lansat „Sistemul naþional de gestiune

ºi monitorizare a speciilor de pãsãri”În data de miercuri, 2 octombrie 2013, s-a lansat

Sistemul naþional de gestiune ºi monitorizare a specii-lor de pãsãri din România, în baza articolului 12 dincadrul Directivei Pãsãri a Uniunii Europene. Proiectulse adreseazã în special autoritãþilor publice ºi specia-liºtilor, dar vizeazã ºi interesul publicului larg. Prin im-plementarea sa, se sperã îmbunãtãþirea activitãþii demanagement ºi monitorizare a speciilor de pãsãri de in-teres european ºi a habitatelor acestora, conform Direc-tivei Pãsãri adoptate în anul 1979, în Uniunea Euro-peanã.

În cadrul conferinþei de lansare, s-au discutat diver-se probleme legate de adoptarea la nivelul României aacestui sistem conform cerinþelor Uniunii Europene.Una dintre marile probleme identificate constã în ne-concordanþa dintre datele anterioare cu privire la pre-zenþa speciilor de pãsãri rare, la nivel european, ºi situ-aþia actualã aspeciilor respec-tive în rezervaþii-le ºi zonele pro-tejate din þaranoastrã.

Alt punct aldiscuþiei a vizatinfluenþa negati-vã a activitãþilorumane (defriºãriilegale, vânãtoa-re, braconaj, acti-vitãþi turistice, poluare, construcþii ilegale, trafic cuspecii rare) din ultimii ani, asupra siturilor de impor-tanþã avifaunisticã. Pãsãrile de importanþã comunitarãsunt ocrotite la nivel legal în România printr-un numãrde 148 de site-uri de protecþie avifaunisticã în cadrulreþelei europene transfrontaliere Natura 2000.

Conform tuturor studiilor de profil ºi informaþiilordin teren, dezvoltarea economicã haoticã, activitãþileturistice care nu þin seama de specificul unei rezervaþiide protecþie a speciilor rare, precum ºi vânãtoarea auavut deja un impact negativ asupra unor specii impor-tante, precum cormoranul pitic, egreta micã, ºoimuldunãrean, acvila de câmp, pelicanul creþ sau acvila demunte. În urma monitorizãrii, vor rezulta: o bazã de da-te, hãrþi cu distribuþia speciilor de pãsãri, mãsuri deconservare pentru speciile aflate în declin, precum ºiprimul raport naþional pe Directiva Pãsãri. (O.M.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 19 (368) din 15 octombrie 2013 Pagina 7

Archos Platinum, noi tablete cu iz parizian

În fiecare an, cei de la Archos auavut grijã sã lanseze produse pentrutoate bugetele, iar noua serie Platinumde tablete nu reprezintã o excepþie. Cutoate cã aceste noi tablete ale produ-

cãtorului francez au fost prezentatepublicului pentru prima oarã la IFABerlin 2013, la momentul respectiv,nu era sigur cã vorbim despre specifi-caþii finale ale gadgeturilor ºi nici nuaveam informaþii precise legate delansarea efectivã a dispozitivelor. No-ua serie Platinum include trei produsede 8, 9,7 ºi 10,1 inch. În comun, celetrei tablete au un procesor quad-coretactat la 1,6GHz, un panou IPS deînaltã rezoluþie, dual-band WiFi,Bluetooth ºi o memorie internã de8GB. Versiunea de 8 inch are o rezo-luþie de 1024 x 768 pixeli ºi o cantitatede memorie RAM egalã cu 1GB. Mo-delul de 9,7 inchi este cel mai perfor-mant la capitolul densitate de pixeli,integrând un panou cu 2048x1536 pi-xeli ºi 2GB RAM. Archos Platinum10.1 se ascunde în spatele unui ecrande 10,1 inchi cu o rezoluþie de1280x800 pixeli ºi are aceeaºi cantita-te de memorie RAM precum variantade 9,7 inchi. Ca un mic detaliu, toatetabletele lansate acum au o camerãprincipalã de 2 megapixeli, însã doarcel mai mare dintre cele trei modeleare o camerã frontalã de 2 megapixeli,celelalte douã rezumându-se la 0,3megapixeli. Conectica celor trei estede asemenea identicã ºi include unport microUSB, o ieºire de cãºti de3,5mm, un slot microSD ºi un portminiHDMI. Archos Platinum 8 are un

preþ de 200 de dolari, iar versiunea de9,7 inch sare la 270 de dolari, în timpce cel mai mare model se încadreazãîn 300 de dolari.

Lumia 1020, promovat cu un regizor român

Claudiu Voicu, un tânãr nãscut înRomânia, care acum trãieºte în An-glia, a fost angajat de Nokia pentru apromova abilitãþile de capturã ale Lu-mia 1020. Sportul extrem de tip park-our sau freeruning aratã spectaculos înrealitate, dar aratã ºi mai bine când es-te capturat cu talent ºi cu instrumente-le potrivite de cãtre cineva care se pri-cepe. În acest caz particular, acel cine-va este Claudiu Voicu, un român spe-cializat pe captura sporturilor extremecare a fost angajat de Nokia pentru acrea un scurt metraj în jurul campio-natului internaþional de freeruningRed Bull Art of Motion desfãºurat învara aceasta în Grecia, la Santorini.Ca sã vã faceþi o idee în legãturã cuabilitãþile lui Voicu, meritã sã aveþi învedere faptul cã pe CV mai are trecutecolaborãri cu Nikon, BarclayCard,

ITV, Channel 4, GORE-TEX, Nike,Hot Cherry, (Heart) Productions sauMaximuscle. Revenind la clipul cap-turat în întregime cu Lumia 1020, in-diferent care vã sunt standardele decalitate, rezultatele sunt impresionan-te. Având în vedere volumul foartemare de acþiune capturat, desfãºurat lao vitezã foarte rapidã, noul vârf de ga-mã al finlandezilor s-a comportatexemplar. Sunt folosite ºi câteva efec-te încorporate în aplicaþia de capturã atelefonului, toate cu scopul de a obþi-

ne un amalgam de imagini care sã-þitaie rãsuflarea.

Galaxy S5, carcasã de Al, cu design unibody

Se pare cã Samsung a luat legãturacu o companie din Taiwan ce producecarcase din aluminiu (Al). Ca sã înþe-legeþi cât de serioasã este treaba,aceastã companie se poate lãuda cucarcasele pentru iPad mini, unele mo-dele MacBook, iPhone 5S ºi HTCOne. Atunci când Samsung vrea sã fa-cã o treabã bunã, ºtie la cine sã apele-

ze. Viitorul top de gamã Galaxy S5 es-te aºteptat în primele luni ale anuluiviitor. O lansare în cadrul MWC 2014este destul de probabilã.

Dupã apariþia surprinzãtoare a mo-delului HTC One, devenit un real suc-ces pentru compania producãtoare,Samsung ar putea îmbrãca noul tele-fon Galaxy S5 în carcasã din alumi-niu, cu design unibody.

Anunþatã prin surse neoficiale,apropiate companiei sud-coreene, ini-þiativa numitã „Design 3.0” reprezintão încercare de revigorare liniei de pro-duse Samsung Galaxy, în direcþiaschimbãrii elementelor din plastic cufinisaje metalice de calitate superioa-rã. Samsung se aliniazã astfel tendin-þelor observate deja la alþi producãtoride telefoane mobile, care fac tot posi-bilul pentru a lansa modele smart-phone cu aspect premium, diferenþiateprin folosirea unor finisaje ºi materialecu impact vizual puternic, cum estealuminiul (HTC One) ºi sticla. (O.M.)

www.playtech.ro

NN oo uu tt ãã þþ ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

F e m e i aºtia cã maiare doar câ-teva ore detrãit, aºa cãîºi chemã

soþul lângã ea ºi îi spune ul-tima rugãminte:

- ªtiu cã nu te-ai înþelesniciodatã cu mama, dar vreisã-mi respecþi o ultimã do-rinþã ºi sã mergi spre cimitirîn aceeaºi maºina cu ea?

- Bine, îi spune bãrbatul,dar sã ºtii cã îmi va stricatoatã ziua!

☺Miezul nopþii. Un beþiv

se leagãnã din gard în gard,

când e oprit de un poliþist.- Vã rog frumos, actele

dumneavoastrã ºi sã-mispuneþi unde mergeþi!

Beþivul se uitã lung ºirãspunde:

- Mã duc la o conferinþãdespre efectele nocive alealcoolului ºi despre risculbeþivilor de a deveni rataþi.

Poliþistul se uitã la el fixºi întreabã:

- La ora asta? Cine þine oconferinþã despre aºa cevala miezul nopþii?

- Nevasta-mea ºi, maimult ca sigur, ºi soacrã-mea!

☺O blondã era în autobuz,

iar lângã ea, pe scaun, sta obrunetã. Blonda întreabã:

- Auzi, scuzã-mã cã tederanjez, dar ce înseamnãshut up?

- Taci.- Liniºteºte-te, doar te

întrebam!☺

În apartamentul unei fa-milii care în iarna asta a ce-rut decuplarea de la centralacare furniza energie termicãºi electricã, un reporter în-treabã:

- Ce faceþi dacã vã estefrig?

- Ne strângem în jurullumânãrii.

- Dar dacã este foartefrig?

- Ne apropiem ºi maimult de ea.

- Dar dacã este ger cutemperaturi sub -200C?

- În acest caz, aprindemlumânarea...

☺- Salut, bine cã te-am în-

tâlnit! Poþi sã-mi împrumuþi100.000 de lei?

- Îmi pare rãu, dar n-ambani la mine!

- Dar acasã?- Acasã toþi sunt bine,

sãnãtoºi, mulþumesc!

www.bancuri.ro

NELIMITAT

SE IMPUN

NEAM

CEªTI

MACAGIU

VAS DE LUT

SE FACEGHEM

FIR DEURZEALÃ

PUS ÎNCIRCULAÞIE

FIARE

RÃU DE MARE

ACUM!

DOCUMENT

MAICI!

DE ODATÃ!SIESTE!

ÎNTINSÃ

GENEROªI

SFIOªENIE

PLÃTIT

FIRIDÃ

BINÃ!

A HÃRÃZI

A MIªCA

EMFATIC

SALINÃ

A BINEVOI

SE SCHIMBÃZILNIC

RÃSÃRITEAN

CMYK CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 19 (368) din 15 octombrie 2013Pagina 8

Pe data de 10 septembrie, la comandamentul Brigãzii1 Mecanizate „Argedava”, a avut loc o activitate deosebi-tã ºi spun acest lucru pentru cã nu a avut nici o legãturãcu planul de instrucþie al marii unitãþi. Se împlineau 45 deani de la înfiinþarea fostei Divizii 57 Tancuri ºi a Regi-mentelor 20 ºi 22 Tancuri, moment prielnic pentru orga-nizarea unui eveniment la care sã participe cadrele mili-tare ce au lucrat în aceste structuri. Gazdã le-a fost dom-nul general de brigadã Marius Harabagiu, comandantulmarii unitãþi de astãzi ce fiinþeazã în cazarma diviziei deodinioarã. Ora 10:00 a marcat sosirea celor 120 de invi-taþi ce au umplut dintr-odatã aleile brigãzii, semn cã încãnu au uitat principiul punctualitãþii, o literã de lege pen-tru caracterul unui militar. Strâgeri puternice de mâini,îmbrãþiºãri, multe întrebãri rostite printre lacrimile ce trã-dau emoþia revederii. Dupã o jumãtate de orã, programulpropus a început sã prindã contur, iar povestirile din aniitinereþii lor m-au acaparat întru-totul.

Primul care mi-a atras atenþie a fost domnul generalde brigadã (r.) Gheorghe Feraru, fost comandant alRegimentului 20 Tancuri, din toamna anului 1981, pânãla sfârºitul lui 1984. „Pe atunci aveam gradul de cãpitan,iar dupã primul an de comandã, ajunsesem deja maior.Aceastã funcþie a însemnat foarte mult pentru mine, de-oarece fãceam parte dintr-o generaþie cãreia i se acor-dase multã încredere, în sensul cã ofiþerii cu grade miciprimiserã încã din anii anteriori funcþii mari. A fost o ex-perienþã deosebitã pentru cã mulþi dintre comandanþii debatalioane ºi ºefii de state majore aveau grade mari încomparaþie cu vârsta lor. Mai mult, eram încãrcaþi ºi cumulte responsabilitãþi, pentru cã regimentele aveau statebine încadrate ºi, în plus, mai existau ºi anexele. Activi-tãþile erau de pregãtire de luptã, dar ºi de participare îneconomia naþionalã, în special în agriculturã. Aºa eraperioada aceea! Da, a trecut multã vreme de atunci, pen-tru cã, în aceastã lunã, sãrbãtorim 45 de ani de la înfiin-þarea Diviziei 57 Tancuri, adicã pe 28 septembrie 1968.Astãzi ne întâlnim cu mulþi dintre foºtii colegi ºi subordo-naþi. Recunosc cã am mari emoþii pentru cã pe unii din-tre ei nu i-am mai vãzut de la plecarea mea din regiment,adicã din anul 1984. Însã, pot sã spun cã am ceva experi-enþã la acest capitol, pentru cã sunt deja la cea de-a treiaîntâlnire a noastrã. Este ceva deosebit ºi, în sufletul meu,aºez aceastã revedere pe aceeaºi treaptã cu întâlnirilepromoþiei de ofiþeri din ºcoala militarã, din liceul militarsau din Academie. Ne dorim cu ardoare sã ne vedem cutoþii ºi în anii urmãtori. Este extraordinar!”

Comandantul Brigãzii 1 a început ostilitãþile cu unrespectuos „Am onoarea sã vã salut!”, urmat de prezen-tarea unui scurt istoric al marii unitãþi, a activitãþilor aces-teia în þarã, dar ºi în teatrele de operaþii, dublate de înre-gistrãri video de pe timpul misiunii din Afganistan, înanul 2011, amintind ºi despre reînfiinþarea batalionului detancuri de la Târgoviºte din 2009. În continuare, soldatulspecial echipat pentru teatrul de operaþii ºi echipamentulE.O.D., care a intrat în dotarea Armatei române anul tre-cut, au atras privirile celor prezenþi în sala de activitãþi,dar au ºi ridicat multe întrebãri despre caracteristicile lortehnico-tactice sã le spunem. Nu a lipsit nici declaraþiadumnealui, care trãda mici urme de nostalgie pentru vre-mea începutului de carierã: „Sunt ºi eu foarte emoþionatpentru faptul cã îmi revãd în salã foºtii comandanþi, darºi o parte dintre foºtii subordonaþi. Daþi-mi voie sã mul-þumesc tuturor celor de la care am învãþat ceva atuncicând eram tânãt locotenent!”

„Nu am mai intrat în încãperea asta de 50 de ani!” ºi„Aici e locul unde mâncam bãtaie!” au fost primele cu-vinte ale celor care au trecut pragul sãlii unde, pe vre-

muri, se þineau lungile ºedinþe de lucru.Aici, am auzit o povestire despre cel ca-re a adus primele tancuri pe aceste me-leaguri. Am stat de vorbã cu dumnea-lui, dupã ce l-am gãsit discutând despredetaliile unei viitoare întâlniri, cea de laanul. Pentru un tanchist, nimic nu seamânã, dacã se poate rezolva cât mairepede! Este vorba despre maistrul mi-litar principal de tancuri ºi auto (r.)Vasile Simion Muraru. Aºa îi place sãse prezinte! Introducerea a fost scurtãpentru cã ceea ce avea de spus era cumult mai interesant. <<În anul 1968,am îmbarcat tancurile la Turda, în toiulnopþii, cu destinaþia Zalãu. Am mãrºã-luit din gara de debarcare pânã într-opãdure, mai bine spus într-o poianã.Dupã ce am aºezat blindatele în cerc,am pus în mijlocul lui muniþia realã.Am petrecut acolo trei sãptãmâni sauchiar o lunã pânã când am primit ordi-nul sã mergem iarãºi la îmbarcare. DinZalãu, am mers trei zile ºi trei nopþi, cueºalonul de tancuri, iar în zorii celei dea treia dimineþi, ne-a anunþat cineva cãam trecut prin faþa Casei Scânteii, semncã ajunsesem la Bucureºti. Indicativulmilitar se afla undeva într-un plic sigi-lat ºi nu îl ºtia nimeni. Garnitura s-a o-prit în gara Cãþelu ºi imediat a venit unreprezentant militar de la cãile feratecare a cerut sã-l vadã pe comandantul eºalonului: „Undeaveþi plicul sigilat? Aici e locul de debarcare.” Mecaniciiconductori trebuiau sã se pregãteascã pentru acest lucru.La fel ºi eu. În lumina farurilor, l-am vãzut pe lectorulmeu din ºcoala militarã, maiorul Negru. „Tovarãºe ma-ior, sunt sergentul-major Muraru!” S-a apropiat de mine,întrebându-mã ce mai fac. „Unde suntem aici?” Mi-a rãs-puns, încercând sã-mi liniºteascã curiozitatea: „Lasã cã,dupã ce cobori de pe platformã, o sã-þi spun.” Ne-amîncolonat ºi am plecat din gara Cãþelu, iar în zori, pe la07:00, 08:00, dupã ce trecuse noaptea cum se spune, amajuns cu primul tanc al comandantului de regiment înPantelimon, unde era pe atunci poligonul redus. Un trac-tor de agriculturã, cu o lamã, tãia porumbul pentru a faceloc regimentului. Între timp, au venit ºi celelalte tancuri.Eram cu ºlemafonul în cap ºi plin de praf. Colegul meu dela Turda, cu care am stat la un moment dat în gazdã înaceeaºi camerã, m-a vãzut: „Vosi, cum spune ardeleanul,Vosi!” Am început sã plâng ºi ne-am strâns în braþe pringardul de sârmã. „Tare eºti amãrât, mãi, Vosi!” „Suntprãfuit, nu amãrât!” Nu ºtia cã, dacã mergi cu oblonuldeschis, te umpli de praf. „Vai de mine, nu aº fi îmbrãþi-ºat meseria asta a ta pentru nimic în lume!” „Asta este,trebuie sã fie cineva ºi aici!” Aºa s-a format regimentul.Am stat acolo cam o lunã, dupã care m-am mutat. Eu nuam vrut, pentru cã îmi era greu sã mã despart de colegiimei, dar comandantul mi-a spus cã am loc ºi dincolo pen-tru cã sunt un „un element bun”! Astãzi, în fosta noastrãcazarmã, am vãzut câþiva pomi plantaþi de noi. Mergeamîn misiune ºi veneam cu câte 4 brazi. „Sã-i plantaþi ime-diat!”, ne ordona comandantul. „Am înþeles!”, se auzea ºipuneam mâna pe lopeþi.

Au trecut de atunci 45 de ani! Acum trei ani de zile,m-am întâlnit cu doi colegi de ai mei de la Turda. Am în-cercat sã iau legãtura ºi cu ceilalþi. Mi-au dat un numãr detelefon scris pe o margine de ziar... Aºa a început totul.

Aºa mi-a venit ideea sã ne întâlnim cu toþii aici. Sunt celmai vechi din 01046. L-am sunat ºi pe domnul generalArambaºa. A fost primul locþiitor tehnic al Regimentului22 Tancuri, care se aniverseazã pe 23 septembrie. În `68,era cãpitan. Când i-am auzit vocea timbratã, o voce apar-te, de neconfundat, mi-au dat lacrimile! „Sunt maistrulmilitar Muraru, ºef depozit în `68...” „Ce mai faci,Murarule?” „Domnule general, mi se înnoadã lacrimileîn barbã când vã aud vocea! Vã caut de o lunã de zile, cutoate intervenþiile ºi antenele mele!” „Cum de þi-a venitideea asta, a revederii dupã atâþia ani?” „Pãi, omul cândnu prea are de lucru stã ºi gândeºte!”

Revederea? Nu ne-aþi vãzut bucuria! Suntem foºti co-legi, dar nu ne mai cunoaºtem. Ni s-a schimbat fiziono-mia. Am îmbãtrânit! Anul trecut, când mergeam pe aleeafostului regiment, parcã era un lan de grâu! Ne îndoiamîn stânga ºi în dreapta capetele albite! Acum 45 de ani,aveam ºi noi vreo 22 de ani! Nu ºtiam ce este oboseala, cee foamea, ce e setea! ªi lucram 24 de ore din 24! Nonstop! Nu aveai timp deloc! Era odatã 12:30 noaptea, iareu schimbam o cutie de viteze la tanc ºi mã sunã coman-dantul: „Domnule, ce e lumina aia la dumneata în parc?”Eram îmbrãcat în salopetã ºi plin de vaselinã: „Am primitordin ca pânã mâine dimineaþa tancul sã fie gata de lup-tã!” „Du-te, domnule, acasã ºi te culcã!” M-am dus aca-sã, adicã tot în cazarmã, pentru cã acolo dormeam, dar încelãlalt pavilion. Armata m-a format ca om! Cu cât patosmunceam ºi câtã dragoste de tehnicã aveam!!! Nu puteamsta nici o clipã locului, trebuia sã miros a motorinã!>>

Fotografia de grup de la finalul activitãþii a imortalizatniºte chipuri, niºte zâmbete, niºte emoþii de moment, darspiritul de tanchiºti nu poate fi prins de nici o camerã defotografiat. Sunt convinsã cã încã este prezent pe aleilefostului comandament al Regimentului 20 Tancuri! El nuare vârstã, este tânãr mereu!

Cristina FRATU

P e n t r u e i , n u e x i s t ã P e n t r u e i , n u e x i s t ã „„A d i o , a r m e ! ”A d i o , a r m e ! ”

În perioada 07-11.10.2013, o struc-turã de apãrare antiaerianã din Batalio-nul 1 Rachete Antiaeriene/ Regimentul61 Rachete Antiaeriene „Pelendava” aparticipat la antrenamentul de rãzboielectronic, cu sprijin NATO, ,,RAM-STEIN GUARD 09”.

Acest tip de exerciþiu a implicat in-struirea în comun, în cadrul sistemuluiintegrat de apãrare aerianã, a structuri-lor ce aparþin Statelor Majore ale Forþe-lor Aeriene, Terestre, Navale ºi NATO(TIP JOINT). Tema antrenamentului afost: „Planificarea, conducerea ºi exe-cutarea întrunitã a acþiunilor militare,în cadrul sistemului integrat de apãra-re aerianã, în spaþiul NATO, cu accentpe sistemele de apãrare aerianã (anti-aerianã) române ºi asigurarea lucru-lui acestora într-un mediu electromag-netic ostil (real de bruiaj electronic).”

Obiectivele urmãrite, dar ºi atinseîn urma desfãºurãrii acestui exerciþiu,au fost:

- perfecþionarea deprinderilor perso-

nalului în planificarea ºi conducerea acþiunilor mili-tare, în cadrul sistemului de apãrare aerianã alNATO;

- verificarea capacitãþii de lucru în timp real ºievaluarea posibilitãþilor tehnice ale sistemelor deapãrare antiaerianã române, în condiþii de bruiaj elec-tronic;

- îmbunãtãþirea procedurilor standard de operare;- realizarea sistemului de comandã ºi control, pre-

cum ºi transferul informaþiilor cãtre Celula de Con-ducere Centralã.

Agentul de încredere, cãpitan Laurenþiu IONEL, aapreciat desfãºurarea acestui exerciþiu astfel: „Tehni-ca a funcþionat în parametri normali, având loc ºisincronizarea, în timp ºi spaþiu, cu celelalte structuriimplicate în exerciþiu. Acest antrenament a fost unbun prilej pentru a ne demonstra nivelul de instruireatins, în condiþii de rãzboi electronic. ªi-a doveditutilitatea în ceea ce priveºte antrenamentul operato-rilor, solicitând o vitezã de reacþie crescutã pentrualegerea optimã a contramãsurilor de combatere abruiajului, cât ºi pentru selectarea corectã ºi rapidãa platformelor aeriene”.

Maior ªtefan MACREA

COMPLEXUL DE RACHETE ANTIAERIENE COMPLEXUL DE RACHETE ANTIAERIENE „„SA-6 KUB”,SA-6 KUB”,ÎN CADRUL UNUI EXERCIÞIU MULTINAÞIONALÎN CADRUL UNUI EXERCIÞIU MULTINAÞIONAL