CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XV nr . 14 (363) 31 iul ie 2013 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Înfiinþat în urmã cu mai bine de cinci decenii, pe1 august 1961, în baza Directivei M.F.A. a

României, Batalionul 116Aprovizionare ºi Transport(pe atunci), se afla în subor-dinea Diviziei 2 Mecanizate„Mihai Viteazul” ºi avea ur-mãtoarea structurã: coman-da batalionului, subunitãþide transport, subunitãþi ºiformaþiuni de spate. La co-mandã, îl avea pe maiorulIoan Petriºor.

Batalionul 116 Logistic,Semper Fidelis în conºtiinþa noastrã

În perioada 10-11 iulie, a avut loc certificarea naþio-nalã a companiei Sprijin Luptã, pusã la dispoziþia Gru-pului de Luptã European HELBROC BG. Acesta a luatnaºtere în urma semnãrii Scrisorii de Intenþie, în anul2005, de cãtre guverneleBulgariei, Ciprului, Gre-ciei ºi României stabi-lindu-se Grecia ca naþiu-ne gazdã ºi celelalte þãrica participante.

Încã din 2007, Ro-mânia ºi-a respectat an-gajamentul, destinândforþe pentru constituireaGrupului de Luptã,...

LECÞIA DE ISTORIE

Bãtãlia de la Cãlugãreni,o victorie tacticã a forþelor muntene

„Mã încãierai cu ei într-o bãtãlie în aºa fel cã þinu toa-tã ziua, unde fãcui mare pagubã turcilor, spre ruºinea luiSinan paºa, cãci în lupta aceea însuºi Sinan paºa se prã-vãli de pe cal într-o mlaºtinã foarte întinsã, de unde cu

mare greutate fu scos... ªidupã ce Sinan a îndurat oaºa batjocurã de la noi, semânie foarte, ºi aºa sehotãrî sã porneascã cutoþi ai sãi asupra noastrã.Deci, eu vãzând cã nu voiputea þine piept, venii laTârgoviºte.”

Un nou tip de bisturiu poate sã facã diferenþa întreun þesut sãnãtos ºi o tumoare canceroasã, fapt care vapermite medicilor chirurgi o eficienþã mai bunã a ope-raþiilor de extirpare a tumorilor, afirmã autorii unui stu-diu publicat în Science Translational Medecine. Denu-mit iKnife, instrumentulutilizeazã curent electricde slabã intensitate, carecreeazã o cantitate micãde vapori atunci când ta-ie þesutul uman. Aceivapori sunt analizaþi, iarinstrumentul poate sãdetermine doar în câtevasecunde dacã þesutul...

Batalionul 49 Apãrare CBRN

Exerciþiul de certificare Histria 13

Bisturiul inteligent

MOZAIC

Mã consider aproape un ofiþer complet, care nu maipoate fi surprins de provocãrile din domeniul operaþii-lor, al planificãrii ºi, nu în ultimã instanþã, al informaþii-lor. Totuºi, trebuie sã recunosc cã, de multe ori, coche-

tez cu noutãþile în dome-niu ºi îmi impun o upda-tare permanentã a cunoº-tinþelor de specialitate(pentru cã, de ce sã nu re-cunoaºtem, ne debarcãistoria, ºi devenim inu-tili). În informaþiile mili-tare, putem vorbi despreo parte importantã deplanificare...

KAKI 100%

Despre sursele ºi resursele unui ofiþer de carierã

Înfiinþatîn ur-

mã cu mai bine decinci decenii, pe 1 au-

gust 1961, în baza Di-rectivei M.F.A. a României, Batalionul116 Aprovizionare ºi Transport (peatunci), se afla în subordinea Diviziei 2Mecanizate „Mihai Viteazul” ºi aveaurmãtoarea structurã: comanda batalio-nului, subunitãþi de transport, subuni-

tãþi ºi formaþiuni de spate. La coman-dã, îl avea pe maiorul Ioan Petriºor.

Odatã cu completarea cu efective ºitehnicã a structurii unitãþii, pentru de-finitivarea pregãtirii specifice, batalio-nul a fost dislocat, în frunte cu ºeful destat major, maiorul Titus Frãþilã, în Re-giunea Ploieºti–Întorsura Buzãuluipentru a asigura gospodãrirea trupelorparticipante la aplicaþie, iar în lunaseptembrie 1964, a participat în afara

graniþelor la o aplicaþie cu trupe, în co-operare cu armatele U.R.S.S. ºi R.P.Bulgaria, având ca obiectiv aprovizio-narea cu materiale a marilor unitãþi,sarcinã îndeplinitã la timp ºi apreciatãnumai cu calificative de foarte bine.

Evenimentele din decembrie 1989gãsesc Batalionul 116 Aprovizionare ºiTransport dislocat în actuala cazarmã,Craiova, executând programul de pre-gãtire de luptã, precum ºi activitãþispecifice de deservire ºi aprovizionare.

Cazarma a fost construitã în 1867,fiind o bunã bucatã de vreme sediulRegimentului 1 Artilerie Grea.

Ca urmare a modificãrilor surveniteîn structura forþelor armate, în 1995,unitatea îºi schimbã denumirea în Ba-talionul 116 Logistic, subordonat Cor-pului 3 Armatã „Mihai Viteazul”, lacomanda batalionului fiind numit ma-iorul Marin Spãtaru. Trei ani mai târ-ziu, ia în subordine depozitul de arma-

ment ºi muniþii, urmând ca, în 2002, sãpreia ºi un depozit de materiale explo-zive ºi C.L.

În perioada aprilie-august 2006,Batalionul 116 Logistic, având deviza,,SEMPER FIDELIS”, sub comandalocotenent-colonelului Ion Butoianu, aparticipat la remedierea distrugerilorprovocate de calamitãþile naturale(inundaþii) în zona de Sud a judeþuluiDolj (Rast-Bechet-Negoi-Sãrata-Mã-ceºu de Jos-Bãileºti-Cîrna), executând720 misiuni de transport materiale ºialimente, distribuiri de apã potabilã ºialimentãri cu C.L. A asigurat hrãnireapopulaþiei civile în cuantum de 800-3.500 persoane pe zi ºi cazarea a peste600 de familii, timp de 5 luni.

În conformitate cu prevederile Pla-nului-cadru pentru continuarea proce-sului de restructurare ºi modernizare aArmatei României, în anul 2008, bata-lionul a luat în subordine CompaniaPoliþie Militarã Pazã, iar, în 2010, s-areorganizat în Batalionul 116 SprijinLogistic, subordonat Brigãzii 2 Infan-terie „Rovine”. La comanda acestuia afost numit colonelul Dumitru Fuiorea.

În perioada septembrie-decembrie2011, unitatea a asigurat sprijinul lo-gistic real în CIL-FT Cincu pentru ba-talioanele 1 ºi 2 manevrã, iar în ianua-rie 2012-ianuarie 2013, a asigurat oechipã de consiliere ºi legãturã(OMLT, ulterior MAT-CSS) tip batali-on logistic, în teatrul de operaþii dinAfganistan.

La ceas aniversar, din teatrul deoperaþii Afganistan, urez întreguluipersonal al unitãþii sãnãtate, împliniriprofesionale, alãturi de un sincer ºi cãl-duros ,,LA MULÞI ANI!”.

Locotenent-colonelDaniel CIOCAN

Poemul „Un rãsunet” al lui Andrei Mureºianu(1816-1863), scris în vremea Revoluþiei de la 1848,a fost pus pe note în câteva zile de Anton Pann ºicântat pentru prima datã, pe 29 iunie 1848, la Râm-nicu-Vâlcea, în Parcul Zãvoi.

Interzis de regimurile totalitariste timp de aproa-pe o jumãtate de secol, „Deºteaptã-te, române!” afost ales, imediat dupã Revoluþia din Decembrie1989, ca Imn naþional al României, fiind consacratprin Constituþia din 1991.

Simbol al unitãþii Revoluþiei Române de la 1848, zi-ua de 29 iulie a fost desemnatã, în 1998, Ziua ImnuluiNaþional ºi este sãrbãtoritã, anual, începând de atunci(ca urmare a unei hotãrâri a Senatului României, din 18mai 1998).

Imnul de Stat al României este alcãtuit din unspreze-ce strofe. La ocazii festive, se interpreteazã strofele 1, 2,4 ºi 11.

„Deºteaptã-te, române!”Deºteaptã-te, române, din somnul cel de moarte,În care te-adâncirã barbarii de tirani!Acum ori niciodatã croieºte-þi altã soartã,La care sã se-nchine ºi cruzii tãi duºmani!

Acum ori niciodatã sã dãm dovezi la lumeCã-n aste mâni mai curge un sânge de roman,ªi cã-n a noastre piepturi pãstrãm cu falã-un numeTriumfãtor în lupte, un nume de Traian!

Priviþi, mãreþe umbre, Mihai, ªtefan, Corvine,Româna naþiune, ai voºtri strãnepoþi,Cu braþele armate, cu focul vostru-n vine,„Viaþã-n libertate ori moarte!” strigã toþi.

Preoþi, cu crucea-n frunte, cãci oastea e creºtinã,Deviza-i libertate ºi scopul ei preasfânt.Murim mai bine-n luptã, cu glorie deplinã,Decât sã fim sclavi iarãºi în vechiul nost’ pãmânt!

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 14 (363) din 31 iulie 2013Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 „V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããCCaapp.. AAllddeeaa MMiirrcceeaa AAlleexxaannddrruuGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64413C14/2013

TELAVIV - Armata egipteanã ºi-a sporit efectivele în Peninsu-la Sinai ºi este pregãtitã sã lanseze o ofensivã menitã sã îi eliminepe militanþii care opereazã în regiune, a afirmat ministrul israelian alApãrãrii Moshe Ya'alon. „Situaþia din Peninsula Sinai se deteriorea-zã. Primim rapoarte zilnice cu privire la ciocniri între elemente isla-miste radicale teroriste ºi forþele de securitate egiptene ºi ne tememcã þevile puºtilor vor fi îndreptate înspre noi”, a explicat Ya'alon în-tr-o vizitã la o unitate militarã staþionatã în portul Eilat cu ieºire laMarea Roºie. Bãrbaþi înarmaþi neidentificaþi au împuºcat mortal unofiþer de poliþie egiptean în Sinai, în timp ce acesta mergea acasã, arelatat agenþia de presã palestinianã Ma'an, iar trupele egiptene auschimbat focuri cu militanþi în el-Arish în cursul nopþii. Ya'alon aprecizat cã a aprobat solicitãrile armatei egiptene de a trimite forþesuplimentare în Sinai, inclusiv blindate ºi nave de luptã. „Observãmo activitate mai efectivã ºi mai ofensivã din partea armatei egipteneºi a forþelor de securitate în Sinai în ultimele luni, în special în sãp-tãmânile de dupã schimbarea de regim. Acestea ºi-au sporit efecti-vele ºi se pregãtesc de o acþiune ofensivã”, a spus Ya'alon, exprimân-du-ºi totodatã speranþa cã trupele egiptene „vor dovedi provocãrileridicate de islamul radical în Sinai”. Pe de altã parte, ministrul Apã-rãrii a vizitat de curând segmente ale unui gard sofisticat pe care Is-raelul l-a construit de-a lungul frontierei sale lungi de 240 de kilo-metri cu Egiptul. El s-a întâlnit cu soldaþi care operau un sistem deapãrare antirachetã Iron Dome ce a fost amplasat în munþii de deasu-pra oraºului Eilat. KABUL - Afganistanul este pregãtit sã sem-neze un acord bilateral de securitate cu Statele Unite, deºi nego-cierile pe aceastã temã au fost suspendate în urmã cu o lunã, reite-reazã preºedintele afgan, Hamid Karzai, citat de AFP. Karzai a fãcutaceste declaraþii în cursul întrevederii pe care a avut-o la Kabul cugeneralul american Martin Dempsey. „Preºedintele Hamid Karzai asubliniat cã afganii au avut de suferit ani întregi din cauza rãzboa-ielor ºi cã doresc pacea”, conform unui comunicat al preºedinþiei af-gane. Un acord de securitate ar defini modalitãþile prezenþei militareamericane în Afganistan dupã încheierea operaþiunilor NATO, lasfârºitul anului 2014. Karzai a suspendat negocierile cu SUA peaceastã temã încã din data de 19 iunie. LONDRA - Marea Brita-nie trebuie sã fie pregãtitã sã meargã la rãzboi dacã doreºte sã pu-nã capãt conflictului din Siria ºi sã pãstreze armele chimice, pentrua nu ajunge pe mâinile Al Qaeda, a avertizat fostul ºef al forþelor ar-mate. Sir David Richards, care se retrage din funcþia de ºef al Statu-lui Major al Apãrãrii, a declarat cã, în cazul în care Occidentul do-reºte sã vadã un sfãrºit al regimului preºedintelui Bashar al Assad, artrebui sã intervinã ca ºi în cazul regimului Gaddafi din Libia, infor-mezã Sky News. De asemenea, el a avertizat cã, în cazul în care re-gimul se prãbuºeºte brusc, Marea Britanie ar trebui sã acþioneze pen-tru ca armele chimice sã nu apuce sã ajungã în mâinile unor grupuriteroriste. Generalul Sir David Richards a mai declarat cã existã ºi olipsã de consens internaþional asupra modului de acþionare al Siriei.„Trebuie sã se stabileascã o zonã de control, de supraveghere teres-trã. De asemenea, trebuie sã le tãiaþi apãrarea aerianã, sã avem o câtmai bunã asigurare, astfel încât sã nu poatã manevra. Ceea ce în-seamnã cã trebuie sã luaþi tancurile, transportoare blindate ºi toatecelelalte lucruri care produc pagube.” Tensiunile din Siria au domi-nat întâlnirea G8 din Irlanda de Nord de luna trecutã, în urma unuianunþ fãcut de preºedintele american Barack Obama cum cã StateleUnite sunt gata sã înarmeze rebelii în ciuda opoziþiei venite de laMoscova. Prim-ministrul David Cameron a afirmat cã domnulAssad a avut „sânge pe mâini” ºi a insistat cã este de „neimaginat”faptul cã dictatorul nu ar putea juca nici un rol în viitorul naþiunii.Conflictul, care este în al doilea an, a revendicat acum 100.000 devieþi, potrivit estimãrilor Naþiunilor Unite. BRUXELLES - Mi-niºtrii europeni de Externe au decis sã înscrie aripa armatã a miº-cãrii ºiite libaneze Hezbollah pe lista UE ca organizaþii teroriste, auanunþat surse diplomatice, relateazã AFP. „Este bine cã UE a decissã numeascã Hezbollahul ceea ce este, ºi anume o organizaþie tero-ristã”, a confirmat ministrul olandez de Externe Frans Timmermans.„Am intrat într-o etapã importantã sancþionând aripa militarã, blo-cându-i activele, perturbându-i finanþarea ºi limitându-i, astfel, capa-citatea de a acþiona”, a adãugat el. Decizia miniºtrilor are la bazã„probe” potrivit cãrora aripa militarã a miºcãrii Hezbollah are legã-turi cu acþiuni teroriste comise pe teritoriul european. Este vorbadespre atentatul soldat cu ºapte morþi, inclusiv cinci israelieni, de laBurgas, în Bulgaria, din 18 iulie 2012. MOSCOVA - Ministerulrus al Apãrãrii intenþioneazã sã cumpere douã drone din Emira-tele Arabe Unite, a declarat pentru RIA Novosti o sursã din indus-tria armamentului, citatã de RIA Novosti. „Este vorba de douã apa-rate United 40, versiunea Block 5, concepute de ADCOM Systems”,a precizat sursa menþionatã. Potrivit informaþiilor furnizate de aceas-tã societate, cu sediul în Abou Dhabi, drona United 40, versiuneaBlock 5, dispune de un fuselaj în formã de S dotat cu aripi în tandem.Ea este echipatã cu douã motoare cu elice instalate pe piloni, sub ari-pile din faþã. Drona poate zbura la o altitudine de 9.000 de metri, iarautonomia sa de zbor depãºeºte 100 de ore. Aparatul posedã un radarºi un sistem opto-electronic de supraveghere. Cele patru puncte alesale de suspensie, situate sub aripile din spate, îi permit, printre alte-le, sã transporte rachete teleghidate aer-sol Yabhon-Namrod conce-pute de ADCOM. (M.C.)

Ziua Imnu lu i Naþ iona lZ iua Imnu lu i Naþ iona lACTUALITATEAPE SCURT

Batalionul 116 Logistic,Semper Fidelis în conºtiinþa noastrã

În perioada 22-26 iulie,cazarma comandamentuluiDiviziei 1 Infanterie a fostgazda Campionatului mi-litar de tenis de câmp, etapafinalã la acest nivel.

Dupã ore lungi de joc,emoþii ºi multã transpiraþie,sportul alb ºi-a ales elitele

din rândul militarilor unitã-þilor subordonate. Probeleau fost simplu masculin,simplu feminin, dublu mixtºi dublu bãieþi. Vom redadoar clasamentul general,deoarece acesta conteazãpentru faza urmãtoare. De-taºat, locul fruntaº a fost o-

cupat de echipaBazei 2 Logis-tice, urmatã dereprezentanþiicomandamen-tului Diviziei 1ºi ultimii pepodium, dar nucei din urmã,militarii Brigã-zii 1 Mecani-zate.

Campionatu l m i l i ta rCampionatu l m i l i ta rde ten i s de câmpde ten i s de câmp

În perioada 10-11 iulie a avut loc certificarea naþio-nalã a companiei Sprijin Luptã, pusã la dispoziþia Gru-pului de Luptã European, HELBROC BG. Acesta aluat naºtere în urma semnãrii Scrisorii de Intenþie, înanul 2005, de cãtre guvernele Bulgariei, Ciprului, Gre-ciei ºi României, stabilindu-se Grecia ca naþiune gazdãºi celelalte þãri drept participante.

Încã din 2007 România ºi-a respectat angajamentul,destinând forþe pentru constituirea Grupului de Luptã,astfel încât, în 2007 ºi în 2008, un pluton decontamina-re RBC ºi o echipã PSYOPS au participat efectiv la e-valuarea ºi certificarea lui pentru perioadele de stand-by aferente, în cadrul exerciþiilor multinaþionaleEVROPI I ºi EVROPI II, în regiunea ASKOS-PROFI-TIS, aproximativ 25km N de Salonic, Grecia.

În 2011, certificarea forþelor româneºti puse la dis-poziþia HELBROC BG a avut loc în poligonul de spe-cialitate Valea Poienii, iar comanda companiei SprijinLuptã a participat la evaluarea Grupului de Luptã înGrecia.

Exerciþiul de certificare HISTRIA 13 a fost unulfoarte important pentru Batalionul 49 Apãrare CBRN„Argeº”, acesta reprezentând un examen preþios pentrutot personalul: comandanþi, statul major, servanþi ºi ºo-feri. Mai pe scurt, toþi cei implicaþi în evaluarea, co-manda ºi executarea activitãþilor.

Pregãtirile au fost multiple ºi solicitante, demon-strând devotamentul ºi responsabilitatea celor ce aufost selectaþi în a constitui comanda companiei ºi a plu-tonului decontaminare RBC. Activitatea s-a desfãºuratpe baza unui scenariu fictiv, unde datoritã unor tensiuni

interne situaþia degene-reazã astfel încât apargrupãri paramilitaredotate cu armament,grupãri ce recurg la ac-þiuni teroriste. Pe fon-dul acestor tensiuni ºiconflicte, Grupul deLuptã se activeazã pen-tru a interveni în ariade operaþii, în scopulexecutãrii operaþiilorde evacuare, asistenþãumanitarã ºi separareapãrþilor. Etapele dis-tincte ale exerciþiuluiau constat în dislocareaforþelor în AOR, exe-cutarea misiunilor despecialitate, transferulariei cãtre autoritãþilelocale ºi redislocareaforþelor.

În perioada pregãti-rii naþionale, martie–iunie 2013, în cadrul STX-urilor ºiFTX-urilor planificate s-au repetat pânã la automatismprocedurile standard de operare privind deplasarea tac-ticã, ocuparea ºi amenajarea raionului de dispunere,pregãtirea ºi instalarea celui de decontaminare ºi pro-tecþia forþei. Toate aceste operaþiuni, la momentul eva-luãrii, trebuie sã decurgã într-un flux continuu, miza

fiind mare pentru cãpitanul Gabrielªtefãnescu, comandantul companiei,deoarece plutonul CIMIC ºi echipeletactice PSYOPS intrau sub comandaacestuia pentru prima datã.

Subunitãþile implicate au aºteptatcu sufletul la gurã echipele EXCONºi de evaluare, conduse de colonel dr.Emilian Pîsu, pentru a putea sã de-monstreze calitãþile ºi deprinderile în-suºite ºi dobândite, mai ales cã toatemisiunile se desfãºurau sub privirilecomandantului Grupului de Luptã,general Dimitros Bikos.

Dupã briefing-ul de informare,tensiunea a atins cote maxime, în po-ligon structurile aºteptând fiecare larându-i ordinele, acestea fiind elabo-rate în urma injecþiilor prevãzute înlista MEL-MIL. Rând pe rând fiecarestructurã ºi-a îndeplinit misiunile, pespecificul fiecãreia. Echipele PSY-OPS au creat ºi diseminat produse au-

dio ºi fly-ere cu scopul promovãrii imaginii forþei dislo-cate în zonã ºi a limitãrii sprijinului populaþiei civileacordat grupãrilor paramilitare. Plutonul CIMIC aidentificat proiecte de specialitate, a realizat un punctde asistenþã umanitarã, a desfãºurat misiuni KLE co-municând F2F cu liderii locali privind nemulþumireaacestora asupra faptului cã prezenþa armatei în zonã leînrãutãþeºte situaþia. Plutonul decontaminare RBC aprimit misiunea de a instala raionul de decontaminareºi de a executa decontaminarea tehnicii ºi a personalu-lui afectate de exploziile produse la combinatul HOL-CIMEX ºi de elementele teroriste care au folositsubstanþe toxice de luptã de tip iperitã. Tot în acelaºiscenariu un alt incident de rezolvat a fost înlãturareasubstanþelor toxice împrãºtiate de cãtre grupãrile para-militare pe o porþiune de teren, cu ajutorul autospecia-lelor ADTT-4. O parte semnificativã din personalulacestui pluton, condus de locotenent Adrian Lakotoº, aparticipat la exerciþiile multinaþionale de certificareEVROPI I ºi EVROPI II . Comandantul de grupã, capo-ral Ioana Rãzvan, a apreciat în sens pozitiv derulareaexerciþiului HISTRIA 13, subliniind complexitatea ºianvergura activitãþilor desfãºurate în cadrul certificãriicompaniei Sprijin Luptã.

În urma vizitei, generalul Dimitros Bikos a apreciatpozitiv activitatea companiei mai sus amintite, în acestsens i-a felicitat pe miliarii ei ºi le-a transmis cuvinteîncurajatoare ºi mobilizatoare.

Cãpitan Dorin FLOREA

Î n sfârºit, dupã un lung ºir de zile caniculare, amprimit în dar o zi de duminicã mai rãcoroasã toc-

mai bunã pentru o plimbare în aer liber. Pentru cã nu seputea sã nu profitãm de o dupã-amiazã atât de plãcutã,îmi conving puºtiul de trei aniºori sã mergem în parc.

Executãm ritualul de dinaintea fiecãrei ieºiri, ne îm-brãcãm, pregãtim ghiozdãnelul cu biscuiþi, apã, ºerveþeleumede, un tricou de schimb ºi, desigur, jucãrii. Nu lipseadecât costumul de intemperii, suplinit de faptul cã urmasã ne deplasãm cu maºina, ºi hrana rece pentru o zi. ªi ia-tã cum un eventual sac de alertã ar fi fost gata pregãtit!Odatã legate centurile de siguranþã, rãsucesc cheia în con-tact ºi pornesc spre Parcul Carol, un loc potrivit pentruplimbarea ºi joaca celor mici.

Dupã aventura generatã de cãutarea unui loc de parca-re, lucru problematic duminica dupã-amiazã, intrãm fãrãnici o grijã în oaza de verdeaþã plinã de copii, sportivi, bã-trâni, îndrãgostiþi, ºi chiar... bãtrâni îndrãgostiþi.

Probabil din cauza faptului cã puºtiul meu se crede, deceva vreme, un „cuþu mic” ºi considerând cã nu este sufi-cient doar sã-mi spunã acest lucru, a þinut sã ºi demon-streze teoria respectivã luând-o la fugã pe aleile parcului,totuºi fãrã a lãtra. Astfel ajungem foarte rapid în faþa Mo-numentului Eroului Necunoscut. Bineînþeles cã nu con-strucþia în sine în sine i-a atras atenþia, ci fix cele douã tu-nuri care strãjuiesc respectivul ansamblu comemorativ,cu tot cu militarii de la Regimentul 30 Gardã care suntacolo zi ºi noapte. Uºor derutat de necesitatea de a face oastfel de alegere, opteazã totuºi pentru tunul din parteastângã ºi se repede lacom la rotiþele, mânerele ºi toate ce-lelalte pãrþi componente pe care oricum erau cãþãraþi alþicopii.

Începe joaca. Nimic altceva nu mai existã, nici mamiºi nici jucãriile pe care a insistat cu lacrimi în ochi sã leluãm de acasã. Se scufundã în universul fiarelor care se

rotesc, uºiþelor carese deschid, clapelorcare se dau la o par-te din faþa þevii ºi,în fine, tuturor ºu-

ruburilor ºi piuliþelor pe care le putea atinge ºi des-pre care, culmea mai ºi discuta cu ceilalþi copii,într-o limbã ºtiutã doar de ei. Am urmãrit de aproa-pe, pentru a fi utilã în momentul unei eventuale cã-deri de pe minunata invenþie din timpul celui de-alDoilea Rãzboi Mondial, cuceritã acum total de co-pii, jocul uºor ilogic în care puºtii se prinseserã fãrãa se cunoaºte între ei ºi, desigur, respectând fiecarecâte un set de reguli proprii.

Când gândurile începuserã sã-mi contureze pla-nurile pentru sãptãmâna în care urma sã intrãm, iartimpul pãrea sã se aºeze cuminte în programul aran-jat pe zile ºi pe ore, ceva începe sã mã deranjeze ºiîncerc din rãsputeri sã ignor factorul perturbator.Aud în mod repetitiv: „Hai sã fugim, ne ceartã solda-tul!”, cu mintea încã la problemele pe care le mai aveamde aranjat în gând, ºi îmi imaginez cã unii dintre copiiimai mari au scornit o nouã intrigã pentru condimentareajocului. Se insistã iar ºi iar cu acelaºi îndemn : „Hai sãfugim, ne ceartã soldatul!”, completat de manevra smul-gerii copiilor din mijlocul jocului, pe care pãrinþii din ju-rul meu o executã profund marcaþi de iminenþa pericolu-lui ºi miraþi cã nu reacþionez în nici un fel. Nici nu aveamcum sã reacþionez. Ipoteza ca un militar sã aibã o astfel deatitudine era respinsã de mecanismele gândirii mele.

Astfel, când puiul meu era mai fericit cã a rãmas sin-gurul stãpân al fierului încercat în lupte, se apropie unsergent-major, echipat regulamentar cu pantalon fresco,cãmaºã bej mânecã scurtã, pantof de varã ºi foarte politi-cos, mã roagã sã nu mai las copilul sã atingã exponatul,dupã care, pleacã grãbit spre celãlalt tun aºezat în parteadreaptã a Monumentului Eroului Necunoscut.

Îmi chem copilul la mine ºi îi spun cã trebuie sã ple-cãm. Inevitabil urmeazã întrebarea: de ce? Cum nu era ni-cãieri o plãcuþã inscripþionatã cu orice fel de avertisment,lucru care mi-ar fi oferit ºansa unui rãspuns rapid arãtân-

du-i cã aºa scrie acolo, iau decizia de a-i explica faptul cãnu avem voie, deoarece tunul nu este o jucãrie ºi cã „ne-nea” în uniformã tocmai ne-a spus acest lucru. Ne înde-pãrtãm relativ uºor de locul respectiv, dupã ce promit oîngheþatã, având astfel o imagine completã asupra ansam-blului de monumente. Bineînþeles cã tunul, odatã eliberat,a fost aproape instantaneu ocupat ce copii, alþii sau ace-iaºi, greu de spus! Iar sergentul-major fãcea curse inter-minabile între cele douã exponate, încercând fãrã spor sãelibereze fiarele respective din jocul copiilor.

Rãmâne totuºi o întrebare: Cum sã îi spui unui copilcã „va fi certat de un soldat”, îmbrãcat în uniforma þãriilui, în timp ce îºi exercitã atribuþiunile de serviciu pe timpde pace?!!! Nu ºtiu în ce fel se va contura personalitateaunui copil cãruia i se induce chiar de cãtre pãrinþi o teamãinstinctualã de autoritãþi.

Probabil vom vedea urmãrile acestui tip de abordare anecesitãþii de a insufla copiilor noþiuni despre „ºcoala vie-þii” prin simpla observare a societãþii viitoare. Numai sãnu fie prea târziu!

Plutonier Ioana RAICU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 14 (363) din 31 iulie 2013 Pagina 3

Batalionul 49 Apãrare CBRNBatalionul 49 Apãrare CBRN

Exerciþiul de certificare Exerciþiul de certificare Histria 13Histria 13

„Hai sã fugim, ne ceartã soldatul!”„Hai sã fugim, ne ceartã soldatul!”

Potrivit C.V-uului, domnul colonelVasile GIURA a parcurs pas cu pas trep-tele ierarhiei militare, cariera dumnealuiurmând o traiectorie ascendentã. Numi-rea în actuala funcþie a reprezentat unmoment de referinþã. Întregul parcursprofesional a stat însã sub semnul unuiprincipiu de bazã, dupã care s-aa ghidatmereu ºi anume, acela de a-ººi respectameseria. Respectul pentru profesie a deve-nit o constantã esenþialã, indiferent defuncþiile ocupate sau de structura în careºi-aa desfãºurat activitatea. De formaþietanchist, actualmente, ºef al unei structuride informaþii, domnul colonel a acordatîntotdeauna atenþie calitãþii muncii sale.În virtutea aceluiaºi crez, a fost preocupatpermanent de performanþa profesionalã,cerinþã de bazã pentru orice militar de ca-rierã.

Despre toate acestea, dar ºi despremulte altele vom vorbi în rândurile de maijos, grupate în „învãþãturile unui tanchistde informaþii pentru discipolii sãi de toatearmele”, sintagmã ce face trimitere la ocapodoperã a literaturii noastre. Fãrã aavea pretenþia unui îndreptar al carierei,insterviul conþine câteva idei esenþiale ºide bun simþ, demne de reþinut.

- Domnule colonel, care sunt cele maiimportante repere din cariera dumnea-voastrã?

- Reperele, care mi-au ghidat carieramilitarã, s-au concentrat în idealurile pro-fesionale pe care mi le-am propus de cânderam doar un puºtan în liceul militar, idea-luri pe care consider cã, în mare parte,le-am realizat. A existat însã, un singurprincipiu de bazã, pe care l-am urmat cusfinþenie, acela de a-mi respecta meseria(este o formulare întâlnitã în mod frecventcare, în esenþã, are adânci înþelesuri ºi unînalt grad de înþelepciune).

- Experienþa ºi acumulãrile anterioarev-aau ajutat în actuala funcþie pe care o în-depliniþi?

- Consider cã, formaþia mea ca ofiþer,este aceea de comandã, însã, de foartemulte ori, m-am convins de faptul cã, fãrão instruire de stat major, nu prea putem sãavem pretenþii în ceea ce priveºte calitateaproiectelor noastre. Mã consider aproapeun ofiþer complet, care nu mai poate fi sur-prins de provocãrile din domeniul operaþii-lor, al planificãrii ºi, nu în ultimã instanþã,al informaþiilor. Totuºi, trebuie sã recu-nosc cã, de multe ori, cochetez cu noutãþileîn domeniu ºi îmi impun o updatare per-manentã a cunoºtinþelor de specialitate(pentru cã, de ce sã nu recunoaºtem, ne de-barcã istoria, ºi devenim inutili). În infor-maþiile militare, putem vorbi despre o par-te importantã de planificare; existã, de alt-fel, ºi operaþii informaþionale. Fãrã a aveao viziune de ansamblu ºi a înþelege formu-la ,,operaþie militarã”/ acþiune militarã, nupoþi selecta informaþia ºi nu o poþi disemi-na exact cãtre beneficiar. Altfel spus, nufacem altceva decât sã centralizãm date.

– Care sunt principalele aspecte legatede activitatea pe care o desfãºuraþi, înideea în care sunteþi stimulat de preocu-pãrile pentru profesiune, randament ºi re-laþii interpersonale în cadrul structurii?

- În cadrul colectivelor în care am acti-vat, am încercat permanent sã fiu un inte-grator de sistem, mai pe înþeles, sã coagu-lez în jurul meu oamenii ºi sã formez echi-pe care, trebuie sã recunosc, m-au ajutatsã-mi îndeplinesc obiectivele (personale ºide grup/ secþie). Vã dau un simplu exem-plu: pentru o informare de douã pagini, cuo agendã ce cuprinde nu mai mult de 5obiective, cu prezentare cu tot, lucreazã unnumãr de 5-7 subordonaþi (ofiþeri ºi subo-fiþeri). Acest lucru înseamnã echipã, în-seamnã eficienþã. Cât priveºte stimulente-le, ele sunt de naturã moralã: faptul cã facceea ce-mi place, este suficient. Randa-mentul structurii de informaþii se mãsoarãîn paºi, adicã noi trebuie sã fim cu cel pu-þin un pas înaintea tuturor. Cu cât facemmai mulþi paºi, cu atât suntem mai efici-enþi (ca la ºah!).

- Agenda dumneavoastrã de lucru, încalitate de ºef de secþie, este foarte încãr-catã. Cititorii noºtri ar fi curioºi sã cu-noascã, mãcar în parte, aceste activitãþi,dacã mai mult nu se poate, dat fiind speci-ficul secþiei ºi prevederile ordinelor, legi-lor ºi regulamentelor militare.

- Nu am fost adeptul unui programstrict, monoton, fãrã mari schimbãri, careriscã sã fie plictisitor. Îmi place sã þin oagendã în care sã-mi scriu obiectivele,completate de câteva detalii pe care sã le

urmãresc. Nu obiºnuiesc sã notez modul încare urmeazã sã execut o activitate. Câtpriveºte partea regulamentarã, eu înþelegprin aceasta, în primul rând partea legalã,sub auspiciul cãreia se desfãºoarã o acþiu-ne militarã. Pe scurt, activitãþile noastreconstau, pe lângã rapoartele de informare,de rutinã (sãptãmânale, lunare, semestria-le), în asigurarea cu informaþii „la cald” astructurilor aflate în pregãtire pentru tea-trele de operaþii, în elaborarea unor pro-iecþii, analize, studii de stat major, planuride acþiune, precum ºi în coordonareastructurilor de cercetare, dar ºi în partici-pãri la activitãþi de instruire/ pregãtire, etc.Cele mai importante sunt legate de menþi-nerea, la standarde înalte, a abilitãþilorsubordonaþilor pentru acþiuni cu adevãratde ,,intelligence”.

– Tot ceea ce aþi pus în practicã în do-meniul culegerii, analizei ºi diseminãriiinformaþiei se regãseºte în activitateaesenþialã a secþiei. Arãtaþi cât de multconteazã pedagogia ºefului de secþie înpregãtirea informaþiilor pentru structurilecu acest specific?

-Vã asigur cã pedagogia ºefului G-2Informaþii constã în sincronizarea elemen-telor structurale ale secþiei pentru îndepli-nirea unui obiectiv general (care, în princi-piu, dã de lucru aproape tuturor elemente-lor punctului de comandã. De exemplu:

Cine enunþã conþinutul problemei într-ooperaþie (indiferent cât de simplã)? G.2Informaþii. Apoi se genereazã reacþiile ce-lorlalte elemente ale comandamentului.

- În final, vã rog sã ne dezvãluiþi caresunt sursele indispensabile de informaþie,atât la pace, cât ºi la rãzboi?

- În primul rând, doresc sã vã spun cã,în meseria noastrã, sursa nu se dezvãluieniciodatã. Deºi îmi cereþi imposibilul, voiface totuºi o concesie. La pace, sursele me-le (mai bine spus, resursele mele) sunt fa-milia (fiica ºi soþia mea), colegii de secþie,pe care am început sã-i simt din ce în cemai aproape ºi, nu în ultimul rând, cadreledin comandament ºi din branºa informaþi-lor de la structurile subordonate. La crizãºi rãzboi, sursele sunt cunoºtinþele profe-sionale, senzorii (aici este vorba despreacei militari cercetaºi care se identificã cunatura, cu cerul, cu pâmântul, care au în-credere cã misiunea lor simplã, de a culegeinformaþia, este mult mai importantã pen-tru noi, cei ce îi trimitem în misiune). Pen-tru toþi cei pe care i-am enumerat mai sus,am un deosebit respect.

„Din învãþãturile unui tanchist de in-formaþii pentru discipolii sãi de toate ar-mele”

Daniela ÞÃRUªI

CMYK

Curierul ARMATEINr. 14 (363) din 31 iulie 2013Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Despre sursele ºi resursele unui ofiþer de carierã Despre sursele ºi resursele unui ofiþer de carierã

Ne-am informat pentru dumneavoastrãªapcã pentru instrucþie/misiune

Sponsorul nostru: PRODUCÃTOR DE CONFECÞII MILITARE,

ÎNSEMNE GRAD INSTRUCÞIE ªI ORAªPENTRU TOATE ARMELE,

EMBLEME ªI ÎNSEMNE BRODATE

S.C.CONFEXIMP MOD ELO.VROMÂNIA

Loc. CRAIOVA - Jud. DOLJStr. Caracal, Nr. 117 E

Tel: 0251.59.45.10s Fax: 0251.46.24.37Mob: 0723.16.34.87 - 0726.14.41.19Web: http//www.modaelo.ro E-mail: modaelo@yahoo.com

În acest numãr al ziarului, ne-am gânditsã vã prezentãm ººaappccaa ppeennttrruu iinnssttrruuccþþiiee//mmiissiiuunnee care este confecþionatã din ripstoppãdure sau deºert. În preþul capelei este in-

clusã emblema coifurã. Capelele pot fi per-sonalizate contra-cost cu numele persoaneisau cu denumirea unitãþii. PPrreeþþuull ddee aacchhiizzii-þþiiee eessttee ddee 2244RROONN ((pplluuss TTVVAA))..

Educaþie ºi formare:- 1977-1981, Liceul Militar „Tudor Vladimirescu”;- 1984, ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi de Tancuri ºi Auto „MihaiViteazul”;- 1987, Curs comandanþi companie;- 1992, Curs comandanþi batalion;- 1993-1995, ofiþer student la Academia de Înalte Studii Militare,Facultatea Interarme, Specialitatea Tancuri;- 2001, Curs intensiv de perfecþionare în cunoaºterea limbii germa-ne, STANAG 2.2.2.2.;- 2003-2004, Curs postuniversitar în conducerea marilor unitãþi ope-rative din Forþele Terestre, la Universitatea Naþionalã de Apãrare;- 2009, Curs postuniversitar de perfecþionare în specializarea „Con-ducere Strategicã”, la Universitatea Naþionalã de Apãrare;- 2011, Curs intensiv de învãþare a limbii engleze, nivel începãtor;

Funcþii îndeplinite:- 1984-1985, Comandant pluton tancuri/ Regimentul 20Tancuri;- 1985-1987, Comandant companie tancuri/ Regimentul20 Tancuri;- 1987, Curs comandanþi companie;-1987, Comandant pluton tancuri/ Regimentul 20 Tancuri;- 1987-1990, Comandant companie tancuri/ Regimentul20 Tancuri;- 1990-1993, ªef de stat major de batalion/ Regimentul 20Tancuri;- 1993-1995, Ofiþer student la Academia de Înalte StudiiMilitare, Facultatea Interarme, Specialitatea Tancuri;- 1995-1996, ªef de stat major (primul locþiitor al coman-dantului) la Batalionul 118 Tancuri al Brigãzii 114 Infan-terie Moto;- 1996, Ofiþer 2 în Biroul Pregãtire pentru Luptã (ºi cu pro-bleme de poliþiei militarã);- 1996-1998, ªef de stat major (primul locþiitor al coman-dantului) la Batalionul 24 Infanterie al Brigãzii 22 Tan-curi;- 1998-2001, Comandantul Batalionului 24 Infanterie alBrigãzii 22 Tancuri;- 2001-2002, Comandantul Batalionului 2 Transport alBrigãzii 1 Logistice;- 2002-2006, ªef Birou Analizã ºi Sintezã la comanda-mentul Corpului 1 Armatã Teritorial;- 2006-2008, ªef Birou Operaþiuni pentru Situaþii de Cri-zã ºi Serviciu Operativ la comandamentul Corpului 1 Ar-matã Teritorial;- 2008-2010, ªef Secþie Coducere Operaþii la comanda-

mentul Diviziei 1 Infanterie;- 2009-2010, Împuternicit pentru a asigura îndeplinirea atribuþiilorfuncþiei de ªef al Operaþiilor la comandamentul Diviziei 1 Infante-rie;- 2010-2012, ªef al Planificãrii în G5, la comandamentul Diviziei 1;- 15.11.2012, ªef al Informaþiilor la comandamentul Diviziei 1 In-fanterie.

Distincþii ºi decoraþii:- 1999, Ordinul „Meritul Militar” clasa a III-a;- 2004, Semnul onorific „În Serviciul Patriei”, pentru 20 ani de ac-tivitate;- 2008, Semnul onorific „În Serviciul Patriei”, pentru 25 ani de ac-tivitate.

Interviu cu ºeful Informaþiilor de la comandamentul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, colonel Vasile GIURA

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 14 (363) din 31 iulie 2013

În perioada 16-19 iulie, s-a desfãºurat, la Predeal, Al-piniada Vânãtorilor de Munte, ediþia a X-a, gazdã bunã aacestei competiþii fiind Batalionul 21 Vânãtori de Munte„General Leonard Mociulschi”.

ªtafeta alpinã, vitezã ºi anduranþãProba de ºtafetã alpinã a avut loc în raionul Colþul

Cheii–Surduc–Poiana Secuilor, iar la startul acesteia s-auprezentat loturile sportive ale vânãtorilor de munte dingarnizoanele Braºov, Predeal, Curtea de Argeº, Câmpu-lung Muscel, Miercurea-Ciuc (douã loturi), Vatra Dornei,Sfântu Gheorghe ºi Brad.

Fiecare lot a fost constituit din câte douã cadre militare(ofiþeri ºi/sau subofiþeri), care au concurat în primele douãschimburi ale ºtafetei, ºi doi gradaþi profesioniºti, care auluptat în schimburile trei ºi patru ale probei, fiecare in-trând în competiþie individual.

ªtafeta s-a desfãºurat pe un itinerar de munte cu o lun-gime de 5 km ºi cu o diferenþã de nivel de 400m, cu pantecare au atins înclinãri de 600 , escaladându-se liber obsta-colele întâlnite. Sosirea fiecãrui membru al loturilor vânã-torilor de munte s-a cronometrat la trecerea liniei de starta militarului din ultimul schimb. ªtafetele s-au schimbatîntr-un culoar cu lungimea de 10m ºi lãþimea de 1,5m,dispus în zona sosirii. Pe traseu, fiecare luptãtor a aruncattrei grenade de mânã ofensive, de exerciþiu, la distanþã de30m, într-o þintã desemnatã printr-un cerc cu diametrul de3m, din poziþia în picioare, în timp nelimitat. La final, fie-care concurent a executat o tragere cu cinci focuri, lovitu-rã cu loviturã, timp de 30 de secunde, cu puºca automatã,cal. 5,45mm sau cu pistolul mitralierã, cal. 7,62mm (înfuncþie de înzestrarea cu armament a fiecãrui lot), într-oþintã-piept dispusã la distanþa de 100m, din poziþii la ale-gerea trãgãtorilor. Toþi concurenþii au tras din poziþia cul-cat.

La finalul acestei faze a întrecerii aplicativ-militare,comitetul de organizare a decis ca prima treaptã a podiu-mului la ºtafeta alpinã sã fie ocupat de echipa Batalionu-lui 21 Vânãtori de Munte, cu 56 de puncte, echipa coman-damentului Brigãzii 2 Vânãtori de Munte clasându-se pelocul doi, cu 54 de puncte, iar echipa Batalionului 33 Vâ-nãtori de Munte, pe locul trei, cu 52 de puncte.

Conducãtorul lotului clasat pe primul loc dupã primaetapã a Alpiniadei, locotenentul Bogdan Stroe (la a patrasa participare într-o astfel de competiþie) ne-a declarat cã„Precizia în aruncarea grenadelor de mânã ºi alergarea înteren variat pe distanþe de peste 5km sunt argumenteleechipei de ºtafetã a Batalionului 21 Vânãtori de Muntedin Predeal. Apreciez efortul tuturor colegilor mei, careau fost de valori apropiate: sublocotenentul George Dumi-traºcu, plutonierul-major Iulian Neacºu ºi caporalul Fes-hamuel Zilard dar, în mod special, aº vrea sã-l evidenþiezpe caporalul Florin Jitaru pentru rezultatul obþinut laaruncarea grenadelor de mânã ofensive. Deºi ºtafeta alpi-nã este o probã colectivã, aceasta se construieºte din pres-taþiile individuale ale militarilor în concurs, emergenþaspecificã unui joc de echipã nefiind un atu care sã cântã-reascã decisiv în rezultatele finale. Aºadar, printre luptã-torii care au avut contribuþii personale remarcabile în cla-samentul întrecerii se numãrã sublocotenentul RobertHajnal, la prima sa participare în Alpiniadã, dar ºi vete-rani ai acestui tip de concurs, nominalizat fiind, inclusivde cãtre organizatori, caporalul Florin Jitaru”. Sublocote-nentul Robert Hajnal considerã cã: „Cel mai greu momental ºtafetei – dar, în acelaºi timp, ºi cel mai frumos – a fosturcarea, nu doar pentru solicitarea traseului, cât mai alespentru cã s-au putut folosi resursele formate la antrena-ment. Menþionez efortul coechipierilor, al colegului meude promoþie, sublocotenent Alin Lipalitãu, dar ºi al capo-ralilor Macovei ºi Paºaniuc”.

Caporalul Florin Jitaru este un veteran al concursurilormilitare din România, din alte state europene ºi din State-le Unite. „Pentru mine, cele mai grele momente din ºtafe-tã au fost o micã urcare pe traseu ºi grenadele, unde amavut mari emoþii. În rest, a fost foarte uºor. Am alergat petot traseul.” Pe 15 august, va împlini 13 ani de activitatemilitarã: „Urmeazã sã dau un examen ºi, poate, în urma

acestuia, voi trece în rândul subofiþerilor. Îmi este foartedragã uniforma Armatei române, care mi-a plãcut de miccopil. Tatãl meu a fãcut armata la vânãtori de munte înPredeal, iar eu vreau sã rãmân tot un vânãtor de munte.”

În concurs, o prestaþie de remarcat la etapa tragerii cupistolul-mitralierã a avut-o echipa Batalionului 22 Vânã-tori de Munte din garnizoana Sfântu Gheorghe. Din cele20 de gloanþe trimise spre þintã de cãtre cei patru militaricare au constituit echipa de ºtafetã, toate au strãpuns þinta,aspect deloc de neglijat, având în vedere cã ei au luat liniade ochire dupã o cursã de 5km ºi o probã de aruncare cugrenadele ofensive.

Confruntarea cu stâncaCea de-a doua zi fost cea mai aglomeratã din punct de

vedere competiþional, întrucât s-au desfãºurat douã probede concurs: proba de cãþãrare rapidã (liberã) ºi coborâre înrapel, dar ºi proba de cãþãrare artificialã la coardã dublã ºicoborâre în rapel, ambele susþinute în poligonul de alpi-nism Cheile Râºnoavei.

La proba de cãþãrare rapidã ºi coborâre în rapel, fieca-re echipã a fost constituitã din patru militari: douã ofiþeriºi/sau subofiþeri ºi doi gradaþi profesioniºti. Pe întreagalungime, traseul a fost delimitat pentru a exclude posibili-tatea cãþãrãrii pe pasaje alãturate, inferioare ca grad de di-ficultate. Pe itinerar, concurenþii au escaladat stânca prinforþa braþelor ºi a picioarelor. Proba s-a desfãºurat într-osingurã manºã, pe un traseu cu grad de dificultate IV, ºi aavut o lungime de aproximativ 40m. Pentru fiecare mili-tar, finalul cãþãrãrii s-a marcat prin atingerea unui clopotfixat pe stâncã.

La aceastã probã, pe prima poziþie s-a clasat echipabatalionului din Predeal, pe cea de-a doua poziþie, echipabatalionului din Câmpulung Muscel, pe cea de-a treiaclasându-se echipa unitãþii din Sfântu Gheorghe. Clasa-

mentul probei de cãþãrare artificialã lacoardã dublã ºi coborâre în rapel aadus rocada poziþiilor doi ºi trei aleprobei de cãþãrare liberã, astfel: pe lo-cul întâi – lotul batalionului de vânãtoride munte din Predeal, pe locul doi, celal batalionului din Sfântu Gheorghe,iar pe locul al treilea s-a poziþionat lo-tul unitãþii din Câmpulung Muscel.

Cel mai bun timp a fost obþinut decaporalul Ionuþ Neagu din Predeal,acesta reuºind sã blocheze cronometrulla secunda 56, în condiþiile în care, ceamai apropiatã înregistrare, obþinutã deplutonierul-major Mihai Vrânceanudin lotul Batalionului 22 Vânãtori deMunte „Cireºoaia”, a fost de 1,33 mi-nute. Campionul probei de cãþãrare li-berã, caporal Ionuþ Neagu, a declarat:„Consider cã, la acest tip de concurs,condiþia fizicã îºi spune cuvântul. Eu

practic alpinismul ºi în timpul liber, nu doar la unitate”. Pentru proba de cãþãrare artificialã la coardã dublã ºi

coborâre în rapel, fiecare lot a fost constituit din trei mili-tari, dintre care, obligatoriu, un ofiþer. Aceastã probã aavut un ºi mai mare grad de spectaculozitate. Militarii auacþionat în echipã, „funcþionarea” fiecãruia având efecteasupra eficacitãþii grupului, performanþele individuale to-pindu-se în performanþa colectivã. Faþã de proba cãþãrãriilibere, la cãþãrarea artificialã la coardã dublã, vânãtorii demunte au acþionat înarmaþi, urcându-ºi la obiectiv ºi ma-terialele individuale. În cadrul acestei probe, concurenþiiau trebuit sã demonstreze cã nu sunt doar alpiniºti, ci maiales militari, arãtând cã, la nevoie, pot face uz de arma-mentul din dotare.

Traseul s-a executat pe un perete cu grad de dificultateIV, pitonat, cu înãlþimea de peste 40m, având o înclinarede 80-900, parþial surplombat. Escaladarea s-a fãcut cuechipa formatã din capul de coardã, secundul 1 ºi secun-dul 2, iar sosirea s-a cronometrat la atingerea pãmântuluide cãtre capãtul de sus al corzii ce se recupereazã la fina-

lul coborârii în rapel a celor trei concurenþi.Campioni ºi la aceastã probã au fost vânãtorii de mun-

te: locotenent Vladimir Bejenariu, plutonier Ionuþ Plãieºuºi caporal Ionuþ Neagu, din cadrul batalionului din Pre-deal.

Combinata alpinã, anduranþã, tenacitate, voinþã

Proba „Combinata alpinã” s-a desfãºurat pe un traseu,înscris într-un raion delimitat de urmãtoarele repere: Po-ligonul Cheia–Masivul Postãvaru–Cheile Râºnoavei.

Echipele au fost constituite din 7 concurenþi, din careobligatoriu un ofiþer, alte trei cadre militare (ofiþeri ºi/sausubofiþeri) ºi trei gradaþi profesioniºti. În fapt, fiecareechipã are câte ºapte oameni care acþioneazã sub deviza„Toþi pentru unul, unul pentru toþi!”.

Lungimea ºi dificultatea traseului, momentele obliga-torii ale probei, cantitãþile de materiale ºi armamentul in-dividual transportate, presiunea timpului, încãrcãturaemoþionalã generatã de apartenenþa la o structurã de vânã-tori de munte care a investit pe de o parte pregãtire mili-tarã specificã, ºi, pe de alta, încredere, dezvoltã solicitãrifizice ºi emoþionale pe care numai cei cu adevãrat pregã-tiþi sunt capabili sã le depãºeascã. Coeziunea ºi omoge-nitatea grupului sunt calitãþile fundamentale necesarepentru a trece acest test de anduranþã.

Combinata alpinã este proba cu cea mai mare pondereîn competiþia aplicativ-militarã de varã, aceasta stabilindordinea valorii fiecãrui lot în clasamentul final. La sfârºi-tul probei, pe primele trei locuri, s-au clasat urmãtoareleechipe: pe primul loc, Batalionul 21 V.M. „General Leo-nard Mociulschi”, cu un timp general de 4,45 ore, pe lo-cul doi, Comandamentul Brigãzii 2 V.M. „Sarmizege-tusa”, cu un timp general de 5,21 ore, iar pe locul trei, Ba-talionul 17 V.M. „Dragoº Vodã”, cu un timp general de5,40 ore.

Colonelul Gheorghe Zidaru, unul dintre directoriiexerciþiului montan, ne-a explicat care au fost etapele celemai dificile ale combinatei alpine pregãtite pentru concu-renþi. „Proba a fost destul de periculoasã. Traseul a avut olungime de peste 20 de km, cu diferenþe mari de nivel, depânã la 500–600m; a fost presãrat cu pasaje stâncoase cugrad II-III de dificultate pe care militarii, folosind proce-deele specifice de cãþãrare, coborâre în rapel, coborâre peun funicular, traversãri, au fost nevoiþi sã le depãºeascã.În ansamblul întrecerii militare, vânãtorii de munte aumai fost testaþi la acurateþea ochirii, în cadrul unor ºedinþede tragere cu pistolul mitralierã ºi de aruncare a grenade-lor de mânã, ofensive, de exerciþiu, al unor activitãþi de

acordare a primului ajutor ºievacuare medicalã. Chiar dacãspectaculoasã, proba a fost des-tul de grea ºi a necesitat o bunãpregãtire individualã a militari-lor. A primat bineînþeles ºi mã-iestria comandantului de echi-pã, pentru cã parcurgerea unuiastfel de itinerar, cu ºase oa-meni în subordine, nu este posi-bilã fãrã a avea capacitatea decoordonare a micii formaþiuniarmate.(…) De remarcat este ºifaptul cã, în fiecare an, creºtenivelul de pregãtire al militari-lor, constatându-se un progresfaþã de ediþiile anterioare. Alteaspecte demne de subliniat suntspiritul de luptã, tenacitatea ºidorinþa de a învinge, caracteris-tice vânãtorilor de munte.(…)”

La toate cele patru probe, lo-cul întâi a fost ocupat de echipa unitãþii militare care agãzduit evenimentul, Batalionul 21 V.M. „General Leo-nard Mociulschi” din Predeal. Prin urmare, este evident

((ccoonnttiinnuuaarree îînn ppaaggiinnaa 88))

Maior Dan CRIªAN

Alpiniada Vânãtorilor de Munte, ediþia a X-aAlpiniada Vânãtorilor de Munte, ediþia a X-a

Oameni cu spirit de camaraderie ºi fãrã fricãOameni cu spirit de camaraderie ºi fãrã fricã

Î n ziua Anului Nou – 2013, dupã sãvârºirea SfinteiLiturghii ºi a Slujbei de Te Deum, în Catedrala Pa-

triarhalã, Preafericitul Pãrinte Daniel, patriarhul BisericiiOrtodoxe Române a proclamat în mod oficial Anul 2013, caan omagial al Sfinþilor Împãraþi Constantin ºi Elena în Patri-arhia Românã.

Omagierea Sfinþilor Împãraþi Constantin ºi Elena, egaliîn cinstire întocmai cu apostolii, se desfãºoarã în acest an,când se împlinesc 1.700 de ani de la Edictul de la Milano(313 d.H.), prin care se sistau cumplitele persecuþii religioa-se împotriva creºtinilor, persecuþii care au durat aproape 300de ani.

În cuvântul de învãþãturã, rostit cu acest prilej, Preaferi-citul Pãrinte patriarh Daniel a elogiat viaþa deosebitã a Sfin-þilor Împãraþi, apãrãtori ai creºtinilor, luptãtori pentru unita-tea credinþei ortodoxe ºi pentru unitatea Bisericii lui Hristos.A subliniat, totodatã, ºi importanþa anului 313, o piatrã dehotar pentru creºtinãtate. Edictul de la Milano a interzis pri-goana împotriva creºtinilor persecutaþi, pentru cã aceºtia nuse închinau împãratului ºi zeilor pãgâni greco-romani. Timpde secole, în urma persecuþiilor, numeroºi creºtini au cãzutvictime convingerilor religioase ale împãraþilor romani.

„Sfinþii Împãraþi au fost nu numai apãrãtori ai libertãþiireligioase, ci ºi buni creºtini, apãrãtori ai demnitãþii umane,apãrãtori ai omului creat dupã chipul lui Dumnezeu. Astfel,Împãratul Constantin a emis legi ºi decrete imperiale prin ca-re a modificat legislaþia romanã pãgânã: a interzis rãstigni-rea, zdrobirea picioarelor ºi arderea trupului cu fierul roºu.

Deci, a interzis tortura care se practica foarte des în timpulîmpãraþilor pãgâni. A pedepsit adulterul, a interzis avortul,deci o mulþime din legile creºtine de mai târziu au temelie înlegislaþia din timpul Sfinþilor Împãraþi. De asemenea, acestelegi au încurajat ajutorarea sãracilor, a vãduvelor, a bãtrâni-lor, a bolnavilor”, a mai precizat Preafericirea Sa.

Sfântul Constantin cel Mare a convocat ºi a participat laPrimul Sinod Ecumenic, de la Niceea, în anul 325(d.H.), pri-ma adunare a episcopilor din întreaga Bisericã. Cu acest pri-lej, s-au luat decizii majore care privesc dreapta credinþã ºiunitatea bisericii. Deºi nu era botezat la acea datã, ÎmpãratulConstantin a deschis lucrãrile acestui for religios. Impresio-nat pânã la lacrimi de înfãþiºarea episcopilor creºtini perse-cutaþi, invitaþi la lucrãrile Sinodului (unii erau fãrã un ochi,alþii fãrã o mânã), Împãratul Constantin i-a primit cu evlaviecând aceºtia au intrat în sala palatului imperial de la Niceea.

În iconografia ortodoxã, Sfânta Cruce este aºezatã întrecei doi Sfinþi Împãraþi – o punte de legãturã între cer ºi pã-mânt. Împãratul Constantin a vãzut, în plinã zi, semnul cru-cii pe cer, cruce formatã din stele, în anul 312 (d.H.), înain-tea unei lupte cu împãratul roman Maxenþiu. Pe steagurile deluptã, Sfântul Constantin a purtat semnul Sfintei Cruci ºi aieºit învingãtor în acea bãtãlie. Simbolul Crucii a jucat un rolimportant ºi în viaþa mamei sale, Elena, care a descoperit laIerusalim Crucea pe care a fost rãstignit Iisus Hristos.

Totodatã, pãrintele Patriarh a arãtat cã Sfinþii Constantinºi Elena sunt modele de viaþã creºtinã: „Deci, avem în SfinþiiÎmpãraþi un model de viaþã creºtinã, de ajutorare a Bisericii,de respectare a libertãþii religioase, dar ºi a umanitãþii; în ei

doi, avem ºi rugãtori în ceruri. Sunt rugãtori în ceruri pentrunoi chiar ºi atunci când trebuie sã dãm o educaþie aleasã co-piilor. Sfânta Elena este un model de mamã care dãruieºte oeducaþie luminatã de credinþa în Hristos, ce are ca temelie iu-birea faþã de Dumnezeu ºi faþã de semeni. Sã ne ajute SfinþiiÎmpãraþi Constantin ºi Elena, în anul 2013, sã sãvârºim ºi noifapte bune pentru întãrirea în credinþã, pentru ajutorarea Bi-sericii, pentru ajutorarea societãþii noastre româneºti”, a spusla încheierea cuvântului sãu de Învãþãturã Preafericirea Sa.

În anul omagial dedicat Sfinþilor Împãraþi, agenþiile depelerinaje ale Patriarhiei Române au organizat ºi vor mai or-ganiza pelerinaje în zonele geografice care adãpostesc vesti-gii ale ctitoriilor Sfinþilor Împãraþi Constantin ºi Elena, prin-tre care: Roma, Milano, Constantinopol, Ierusalim ºi Niº.

În acelaºi timp, pentru ºcolile de teologie ale PatriarhieiRomâne, anul 2013 este ºi „Anul comemorativ Dumitru Stã-niloae”, cel mai mare teolog român. Cu acelaºi prilej, auavut ºi vor mai avea loc numeroase momente comemorativeîn Bucureºti ºi în alte oraºe din þara noastrã, precum ºi unconcurs naþional ce are ca tematicã viaþa ºi opera PãrinteluiDumitru Stãniloae (1902-1993).

În luna octombrie 2013, la Palatul Patriarhiei va avea loco ºedinþã solemnã a Sfântului Sinod cu tema „2013 – Anulomagial al Sfinþilor Împãraþi Constantin ºi Elena în Patriar-hia Românã”. Cu aceastã ocazie, va fi organizatã o expoziþietematicã reprezentându-i pe Sfinþii Împãraþi Constantin ºiElena, precum ºi bisericile importante care poartã hramulacestora.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

Bãtãlia de la Cãlugãreni (13/23 august 1595) afost parte a conflictului otomano-muntean ºi parte acampaniei otomane din august–octombrie 1595, ce aavut ca scop înlocuirea lui Mihai Viteazul(1593–1601) ºi transformarea Þãrii Româneºti ºi Mol-dovei în provincii otomane.

La iniþiativa domnilor muntean ºi moldovean de aieºi de sub stãpânirea Imperiului Otoman, prin acþiu-nile de la Bucureºti ºi Iaºi, mai ales din cauza distru-gerilor masive produse prin atacurile devastatoare dela Giurgiu, Brãila, Hârºova, Silistra, Putineiu, Stã-neºti, ªerpãteºti, Rusciuk, ori Tighina (Bender), Chi-lia, Cetatea Albã ºi Ismail, marele vizirFerhad paºa porneºte la atac.

Prezent la Adrianopol, la 14 mai 1595,marele vizir decide transformarea ÞãriiRomâneºti ºi Moldovei în vilâyete otoma-ne, conducãtori ai acestora fiind numiþi Ca-fer paºa (înlocuit cu Haydar paºa), pentruMoldova ºi Satirci Mehmed paºa, pentruÞara Româneascã. Situaþia nou creatã aprodus o crizã alimentarã la Constantino-pol, unde sãracii capitalei ºi trupele aflatepe front încep sã simtã privaþiunile. Ferhadpaºa începe construirea unui pod pentrua-ºi trece armata în Þara Româneascã, deºidin 7 iulie 1595, mare vizir este numit oc-togenarul Koca Sinan paºa (pentru a patraoarã), care porneºte spre Dunãre. Mihai în-cearcã sã împiedice trupele otomane sãtreacã Dunãrea ºi trece la ofensivã. Atacãfulgerãtor Nicopole unde nimiceºte o oasteformatã din 1.300 de oºteni ºi distruge cele o mie devase cu care otomanii voiau sã construiascã un pod.De aici, un corp de oaste se îndreaptã spre Vidin, careeste ars, iar altul spre Turtucaia, cãreia i se distruge ci-tadela. În urma acestei campanii, sunt transmutaþi înÞara Româneascã 16.000 de creºtini.

La 11 august, Sinan paºa ajunge la Rusciuk, iar la14 august începe trecerea Dunãrii pe un pod de vasespre Giurgiu. Pe 22 august 1595, cele douã oºti seaflau la o distanþã micã una de cealaltã. Otomanii dis-puneau de o armatã alcãtuitã din 60.000 de oameni, lacare se adaugã ºi personalul auxiliar, în timp ce subcomanda lui Mihai Viteazul se gãseau între 10.000 ºi16.000 de oºteni, plus 12 tunuri. Alãturi de steagurileboierilor ºi câteva unitãþi þãrãneºti, domnul munteanse mai baza pe un detaºament de mercenari cazaci,precum ºi pe 4.000 de maghiari ºi secui, aflaþi sub co-manda lui Albert Király. Trupele ardelene au fost tri-mise de principele Transilvaniei, Sigismund Báthory(1581–1599, 1601–1602), în baza tratatului de la AlbaIulia (20 mai 1595), prin care, în schimbul acceptãriisuzeranitãþii sale de cãtre domnul muntean, acesta seobliga sã-l ajute împotriva otomanilor.

Mihai a ales Cãlugãreniul (judeþul Giurgiu), peNeajlov, ca loc de bãtãlie pentru cã era o zonã mlãºti-noasã unde putea sã blocheze uºor flancurile armateiotomane. Oastea munteanã a fost aºezatã la nordul lo-calitãþii, lângã o pãdure, în timp ce patrulele þineausub observaþie malurile Neajlovului ºi Câlniºtei.Avangarda otomanã era condusã de Hasan paºa, flan-

cul drept fiind asigurat de Mehmed paºa, iar cel stângde Haydar paºa.

Mihai Viteazul atacã în zorii zilei de 13 august1595 cu grosul oºtirii sale, în timp ce Albert Király cuoamenii sãi alcãtuiau o rezervã. Pentru cã nu era sigurde buna intenþie a acestora, domnul muntean a maipãstrat un corp de 1.200 de cãlãreþi, sub comanda luiPopa Stoica din Fãrcaºe, menit a asigura retragerea.Atacul iniþial al muntenilor a ajuns pânã la tabãra decorturi a turcilor. În jurul orei 11:00 dimineaþa, a por-nit un atac puternic al ienicerilor, care i-au respins peoºtenii lui Mihai. Ienicerii trec Neajlovul ºi captureazã

11 tunuri creºtine. Hasan paºa, cu aproximativ 10.000de oºteni, încearcã o învãluire largã prin partea devest, iar Mehmet paºa face acelaºi lucru prin est. Tru-pele lui Mihai se retrag puþin, în ordine. Armata creº-tinã e dispusã în formã de triunghi, cu vârful spre ina-mic. Dupã ce reuºesc sã se regrupeze, aproape de loculunde se afla rezerva lui Király, oºtenii lui Mihai res-ping efectivele otomane, provocându-le pierderi con-siderabile ºi datoritã celor douã tunuri pãstrate cu tru-pele de rezervã. Otomanii se retrag în dezordine, mulþicad în mlaºtinã ºi mor înecaþi, situaþie care dã posibili-tatea lui Mihai sã contraatace. Sunt recuperate tunuri-le ºi este creatã o stare de degringoladã pe malul sudical Neajlovului. Au fost ucise patru paºale, ºapte san-geaci ºi 3.000 combatanþi turci, capturându-se ºi unsteag turcesc verde, al profetului Mahomed.

Inferioritatea numericã ºi apariþia trupelor lui Ha-san paºa, l-au obligat pe domn, în cele din urmã, sã seretragã la lãsarea întunericului. În raportul cãtre ma-rele duce al Florenþei, Ferdinando de Medici, MihaiViteazul prezenta faptele astfel:

„Mã încãierai cu ei într-o bãtãlie în aºa fel cã þinutoatã ziua, unde fãcui mare pagubã turcilor, spre ruºi-nea lui Sinan paºa, cãci în lupta aceea însuºi Sinan pa-ºa se prãvãli de pe cal într-o mlaºtinã foarte întinsã, deunde cu mare greutate fu scos... ªi dupã ce Sinan a în-durat o aºa batjocurã de la noi, se mânie foarte, ºi aºase hotãrî sã porneascã cu toþi ai sãi asupra noastrã.Deci, eu vãzând cã nu voi putea þine piept, venii laTârgoviºte.” (F.C.) www.istorie.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 14 (363) din 31 iulie 2013Pagina 6

Bãtãlia de la Cãlugãreni, o victorie tacticã a forþelor muntene

RREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEELec þ ia de i s to r i e

Ce sã citim...Universul într-o coajã de nucãStephen Hawking, unul dintre cei mai

influenþi gânditori contemporani, e cunos-cut nu numai pentru ideile sale îndrãzneþe,dar ºi pentru modul clar ºi plin de spirit încare ºtie sã le exprime. Universul într-ocoajã de nucã ne poartã cãtre frontierelefizicii actuale, acolo unde realitatea e de-seori mai stranie decât ficþiunea, pentru ane explica principiile care guverneazãuniversul. Peisajul e fantastic: particule,suprafeþe ºi corzi se miºcã în unsprezece dimensiuni, gãurile negrese evaporã ºi dispar, luând cu ele taina lor, iar sãmânþa din cares-a nãscut universul e o infimã coajã de nucã. Perspectivele pe careHawking le deschide sunt ºi ele fabuloase: cãlãtoria în timp, viito-rul unei omeniri dominate de inteligenþa artificialã, soarta finalã auniversului. Romanul, publicat pentru prima datã în Anglia ºi Sta-tele Unite în 2001, continuã celebrul best-seller Scurta istorie atimpului ºi se adreseazã publicului larg, preocupat de naºterea ºisoarta universului, dar ºi a omului, având, în plus, o extrem de bo-gatã, elegantã ºi sugestivã componentã graficã, ce îl face sã arateca un adevãrat album de artã.

Ce sã ascultãm...Limp Bizkit a lansat

„Ready To Go”Clipul este realizat în

colaborare cu rapperul LilWayne ºi este primul extrasal albumului „Stampede ofthe Disco Elephants”, aº-teptat sã aparã la sfârºitulacestui an sau începutul lui2014

Dupã eºecul albumul„Golden Cobra” din 2011, fanii aºteptau cu nerãbdare o revenirea sound-ului caracteristic formaþiei, iar dorinþele lor au fost împli-nite. Fred Durst ºi Lil Wayne, care se potrivesc foarte bine pe rap,instrumentalul de la final care calmeazã ritmul sunt doar câtevadintre elementele care ajutã la crearea unui produs finit foarte bun.„Sunt foarte mândru de noul nostru single. Cred cã Ready To Goeste minunat ºi sunt un fan al lui Lil Wayne, astfel cã am fost în-cântat sã iau parte la aºa ceva.”, a de-clarat pe Twitter chitaristul Wes Bor-land

Ce sã vedem...Sinopsis Red 2 (Greu de pensio-

nat 2)Frank Moses (Bruce Willis) este

salvat din ghearele unui asasin plãtitde fostul sãu coleg Marvin (JohnMalkovich), care ºi-a înscenat pro-pria moarte pentru a nu fi pus în peri-col. Cei doi bãrbaþi, alãturi de priete-na lui Frank, Sarah (Mary LouiseParker), pornesc într-o cãlãtorie prin lume, cu scopul de a desco-peri secretul din spatele proiectului Nightshade, dar ºi motivulpentru care acesta este dorit de toate guvernele de pe planetã. Re-gia filmului este semnatã de Dean Parisot, care ne introduce într-oacþiune nebunã, cu picanterii comice, presãratã bineînþeles cu...crime. Durata filmului este de 116 minute, iar premiera în Româ-nia va fi pe 2 august. (F.C.)

www.cinemagia.ro Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

2013, anul omagial al Sfinþilor Împãraþi Constantin ºi Elena2013, anul omagial al Sfinþilor Împãraþi Constantin ºi Elena

Dacã eºti singur în singurãtatea ta, te afliîntr-o companie proastã! (Jean-Paul Sartre)

Un deºtept rezolvã problema, iar un om ºimai deºtept o evitã. (Albert Einstein)

Oboseala ºi lenea au aceleaºi simptome.(Bissane de Soleil)

E loc sub soare pentru toatã lumea, mai alescã toatã lumea vrea sã stea la umbrã! (JulesRenard)

Un coleg de serviciu a câºtigat o excursie înChina. Acum este acolo ºi încearcã sã câºtige oexcursie înapoi. (Jerry Dennis)

Când eºti mort, nu ºtii cã eºti mort. Estegreu doar pentru ceilalþi. La fel ºi când eºtiprost! (Phillippe Geluck)

Pentru a înþelege cã eºti un prost, trebuiesã-þi meargã mintea! (Georges Brassens)

E mai bine sã taci ºi sã fii luat de prost, de-cât sã vorbeºti ºi sã confirmi cã eºti! (Anonim)

Înainte sã vorbeºti, GÂNDEªTE. Înainte sãcrezi ce auzi, VERIFICÃ. Înainte sã critici,AªTEAPTÃ. Înainte sã te rogi, IARTÃ. Înain-te sã renunþi, ÎNCEARCÃ. (Eu) (F.C.)

Bisturiul inteligentUn nou tip de bisturiu poate sã facã diferenþa între

un þesut sãnãtos ºi o tumoare canceroasã, fapt care vapermite medicilor chirurgi o eficienþã mai bunã a ope-raþiilor de extirpare a tumorilor, afirmã autorii unuistudiu publicat în Science Translational Medecine.Denumit iKnife, instrumentul utilizeazã curent elec-tric de slabã intensitate, care creeazã o cantitate micãde vapori atunci când taie þesutul uman. Acei vaporisunt analizaþi, iar instrumentul poate sã determinedoar în câteva secunde dacã þesutul tãiat este sãnãtossau canceros.

Testele realizate pe 91 de pacienþi au demonstratcã „diagnosticul dat de iKnife este deosebit de pre-cis” ºi cã instrumentul este „suficient de fiabil pentrua permite o utilizare a lui pe scarã largã în sãlile deoperaþie”, afirmã autorii studiului. iKnife foloseºte unspectrometru de masã pentru a analiza vaporii prove-niþi din þesutul operat ºi îl informeazã pe medicul chi-rurg în doar trei secunde în legãturã cu natura þesutu-lui pe care urmeazã sã îl secþioneze.

Tehnicile actuale, în cadrul cãrora eºantioanele deþesuturi sunt trimise în laborator pentru a fi analizate,sunt „costisitoare ºi adeseori inadaptate”. Acesteanalize au nevoie de 20-30 de minute pentru a fi exe-cutate. Cercetãtorii au subliniat totodatã carenþele teh-nologice actuale, din cauza cãrora, adeseori, pacienþii

sunt nevoiþi sã suporte mai multe intervenþii chirurgi-cale. Bisturiul iKnife „poate ameliora diagnosticultumorilor ºi poate influenþa luarea de decizii în tim-pul operaþiei, pentru a ameliora în final rezultatul dindomeniul oncologic”, spun autorii studiului. În MareaBritanie, aproximativ 300.000 de cazuri noi de cancersunt diagnosticate în fiecare an, necesitând 1,8 mili-oane de intervenþii chirurgicale.

În aºteptarea unor teste finale, iKnife nu este deo-camdatã disponibil spre comercializare ºi va fi lansatpe piaþã cel mai devreme peste un an.

Un material imposibil de obþinut a fost fabricat în Suedia

Un nou material, cu proprietãþi excepþionale, a fostobþinut, în mod accidental, de cercetãtorii de la Uni-versitatea din Uppsala, deºi mai multe studii anterioa-re arãtaserã cã un asemenea material nu poate fi creatprintr-o astfel de metodã.

Noul material, pe bazã de carbonat de magneziu, afost numit Upsalite ºi i se prevãd deja utilizãri impor-

tante în industrie ºi ingineria mediului. Rezultatele aufost publicate în PLOS ONE, scrie descopera.ro.Noua descoperire ar putea fi utilizatã pentru a contro-la mai eficient umiditatatea ambientalã în industriaelectronicã ºi cea farmaceuticã, pe terenurile de ho-chei sau în depozite. Poate fi, de asemenea, folositãpentru colectarea reziduurilor toxice, a petrolului saua altor chimicale deversate, ca ºi în controlul mirosu-rilor, igienizarea dupã incendii, crearea unor sistemenoi de administrare a medicamentelor etc.Toate aces-te potenþiale utilizãri au la bazã proprietãþile deosebiteale materialului: suprafaþa foarte mare în raport cu vo-lumul, o capacitate foarte mare de absorbþie a lichide-lor. Interesant este cã materialul, un carbonat de mag-neziu amorf, a fost obþinut printr-un proces simplu, latemperaturi joase, în ciuda faptului cã, de peste 100de ani, persista convingerea cã este imposibil sã se ob-þinã carbonat de magneziu amorf printr-un asemeneaprocedeu. (F.C.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 14 (363) din 31 iulie 2013 Pagina 7

Conceptul UBUNTU EDGEeste fantastic!

Canonical a prezentat primul sãuconcept de smartphone cu Ubuntumobile OS, UbuntuEdge, un device ca-re ar putea sãzdruncine industriadacã proiectul vaprimi finanþarea ne-cesarã. Hardware-ul pe care companiavrea sã-l implemen-teze în Edge ne ara-tã clar cã smart-phone-ul ar putea fiprimul hibrid mo-bil-PC cu adevãratrelevant.

Canonical arenevoie pentru a putea materializasmartphone-ul Ubuntu Edge de 32 demilioane de dolari, fonduri pe care în-cearcã sã le obþinã prin lansarea uneicampanii pe Idiegogo.

Ubuntu Edge va rula atât Android,cât ºi Ubuntu (dual-boot), iar prinsimpla conectare a unui monitor, aunui mouse ºi a unei tastaturi la smart-phone-ul Ubuntu, utilizatorii vor be-neficia de o experienþã desktop com-pletã. Nu este pentru prima datã cândauzim despre o platformã Ubuntu uni-ficatã, care poate rula ºi pe mobil ºi pedesktop. Acum, însã, Canonical a pre-zentat ºi hardware-ul pe care vrea sã-limplementeze în smartphone.

Conceptul Ubuntu Edge includeun procesor quad-core, cel putin 4GBRAM ºi spaþiu de stocare de 128GB.Mark Shuttleworth spune cã dimensi-unea display-ului care va dota Edgeeste cea optimã, respectiv 4,5 inci, cuo rezoluþie de 1280x720p. Ecranul vafi protejat de un material pe care îl gã-sim pe smartphone-urile Vertu Ti (sa-fir). Terminalul va dispune de o came-rã foto principalã de 8MP ºi de unafrontalã de 2MP, dar ºi de difuzoarestereo. Pe parte de conectivitate, Edgeva dispune de LTE, dual-band Wi-fi,

Bluetooth 4.0, NFC, dar ºi de suportMHL.

Legat de design, ceea ce vedeþi inimagine ar putea reprezenta look-ul fi-

nal al Edge, desigur,cu mici modificari.

ªi încã ceva. MarkShuttleworth, fondato-rul Ubuntu, a fostcomparat de presainternaþionalã cu re-gretatul Steve Jobs.

Nokia a lansatLUMIA 625Nokia a anunþat de

curând lansarea pepiaþã a primului sãusmartphone cu display

mai mare de 4,5 inci. Device-ul senumeºte Nokia Lumia 625 ºi are unecran de 4,7 inci, cu o rezoluþie de800x480p.

Nokia Lumia 625 dispune de unprocesor Snapdragon S4 (dual-core), 8GB spaþiu intern de stocare,plus slot pentru cardurile microSD,512MB RAM ºi o camerã princi-palã de 5MP. Un aspect importanteste cã Lumia 625 oferã ºi conecti-vitate 4G. Ar mai fi de remarcatfaptul ca smartphone-ul are un pro-fil slim de 9,15mm, mai subþire de-cât Nokia Lumia 920. NokiaLumia 625, care ruleazã WindowsPhone 8, devine disponibil pe piaþãîncepând cu acest trimestru, în Eu-ropa, la un preþ fãrã taxe de aproxi-mativ 220 euro.

Deºi specificaþiile nu ne indicã cãeste un smartphone de top, este foarteposibil ca Lumia 625 sã se bucure deun succes comercial similar modeluluientry-level Lumia 520, în special da-toritã ecranului mare ºi, desigur, pre-þului decent la care va fi disponibil.De altfel, se pare ca Nokia încearcã sãîºi reconsolideze vânzãrile pe segmen-tul entry ºi midle range de telefoanemobile.

Vã rugãm sã aºteptaþi...

Microsoft ºi Google ºtiu unde vei fi peste 5 ani

Cercetãtorii Microsoft ºi Googlepot rãspunde acum la obiºnuita între-bare pusã la un interviu: „Unde vei fipeste 5 ani?”. Cu ajutorul softului„Far Out”, cercetãtorii Microsoft ºiGoogle pot sã estimeze unde te veiafla 5 ani mai târziu, relateazã Media-fax, citând dailymail.co.uk.

Cu ajutorul unui GPS, pe care per-soana trebuie sã îl poarte permanent laea, indiferent cã merge la cumpãrã-turi, se întâlneºte cu prietenii sau seduce la muncã, „Far Out” determinãlocaþia în care subiectul se va afladupã 5 ani. Adam Sadilek ºi JohnKrumm au efectuat un experiment înSeattle, la care au participat 703 per-soane. Fiecare a respectat condiþia dea purta permanent la el GPS-ul.

Experimentul a arãtat cã „FarOut” putea sã estimeze unde se afla

fiecare persoanã peste 5 ani, adaptân-du-se ºi la ieºirile din rutinã alesubiecþilor.

„Far Out” utilizeazã toate infor-maþiile pentru a te informa cu preciziedespre locaþiile în care se va afla opersoanã în viitor. Programul ia înconsiderare ºi dacã persoana respecti-vã îºi schimbã slujba, îºi încheie o re-laþie sau se mutã atunci când preziceviitorul. (F.C.)

www.stiriit.ro

NN oo uu tt ãã þþ ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎNTREACÃT...

- Ce este un ar-tist decadent?- Unul care numai are decât ze-ce dinþi!

☺- Ai vãzut „Spãrgãtorul de nuci”?- Da. E în sertarul de la masa din bu-cãtãrie!

☺- Câte simfonii a compus Beethoven?- Trei. Eroica, Pastorala ºi A noua!

☺- M-am simþit în cantonament ca aca-sã.- Se mai întâmplã sã aibã omul ºi ghi-nion!

☺- Sunt ceva peºti în lacul ãsta?

- Nu ºtiu. Eu pescuiesc aici abia de osãptãmânã!

☺- Cerbul ãsta trebuie sã-ºi facã testa-mentul! zise unul, ochindu-l ºi trãgândcu puºca.- Se pare cã a ºi plecat dupã notar! îlpersiflã vecinul, dupã ce dispãru cer-bul, neatins.

☺- Cum am vãzut tigrul, m-am repezitla el cu cuþitul ºi i-am tãiat coada, po-vesti vânãtorul.- De ce nu i-ai tãiat capul?- Acela fusese tãiat de altcineva!

☺Un vânãtor povestea:- Nu exixtã un animal mai ºiret decâtvulpea. Odatã, am urmãrit o zi întrea-

gã o vulpe pânã am reuºit s-o împuºc.ªi atunci am constatat cã, de fapt,era... câinele meu!

☺- Am un câine care mã simte de la unkilometru de casã! Ce pãrere ai despreacest fenomen?- Cred cã ar trebui sã-þi faci urgent obaie!

☺- De ce mã urmãreºti ceasuri la rândcum pescuiesc ºi nu pescuieºti ºi tu ?- N-aº avea rãbdare pentru asta...

☺- Dupã ce cunoºti vârsta fazanului?- Dupã dinþi!- Dar acesta n-are dinþis.- El nu, dar eu am!

www. bancuri.ro

DIN BASARABIA

UªURARE

GENEROªI

ZVÃPÃIAT

LEGAL

LICEU(abr.)

DIAVOL

INSTRUMENTMUZICAL

A DISPREÞUI

PORÞIE

CERUT

FORÞÃ

FLUVIU EUROPEAN

HELEªTEU

SPORTULRACHETELOR

ARTERA CEAMAIMARE (pl)

ASPASIA(dim.)

ÎN CETE!

CREDUL

MARE(fam.)

SPAIME

CAP DEACUZARE!

ABIS!

CUTÃ!

BATE INIMA!

NOCTURNÃ

MISIUNE

BOGAT

CMYK CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 14 (363) din 31 iulie 2013Pagina 8

Logistica joacã un rol important înorice tip de acþiune militarã, indiferentcã este o acþiune de rãzboi, o operaþiunealta decât rãzboiul sau, pur ºi simplu, unexerciþiu tactico-aplicativ. Ori de câteori sunt folosite structuri militare, eletrebuie sprijinite logistic ºi întreþinute,iar, în acest sens, logistica devine o parteintegralã ºi indispensabilã a rãzboiului.

Aprovizionarea, depozitarea ºi distribuþia

Compania Supply (aprovizionare) aKDK 5 ANA, consiliatã de locotenentulMarius Câmpeanu, are misiunea de astabili, prin compartimentul S4, þinândcont de spaþiile de depozitare avute ladispoziþie, materialele ce urmeazã a seachiziþiona, mãrimea stocurilor de mate-riale conform doctrinei ANA, dar ºi pla-nificarea riguroasã a distribuþiilor.

Asigurarea materialã, tehnicã ºi me-dicalã sunt componente de bazã ale lo-gisticii, care implicã cunoaºterea perma-nentã a necesarului ºi existentului demateriale de resort, precum ºi normareaconsumurilor, toate acestea fiind con-cepte care au stat la baza echipei noastrede consiliere logisticã.

Cred cã am reuºit sã realizãm ceea cene-am propus încã de la început ºi anu-me: reamenajarea tuturor spaþiilor dedepozitare dupã o inventariere generalãîn urma cãreia toate materialele au fost

aºezate pe categorii ºi tipuri; creareaanumitor spaþii de depozitare pentru sto-curile de materiale clasa a V-a; realiza-rea unei baze de date pentru evidenþã,folosind tehnica de calcul. De asemenea,la compartimentul S4, am mai reuºitsã-i convingem pe militarii afgani defaptul cã o planificare riguroasã a distri-buþiilor asigurã viabilitatea aprovizionã-rilor, cunoscându-se cã aglomerãrile, su-

prapunerile ºi încruciºãrile de materialemãresc vulnerabilitatea ºi reduc eficien-þa, a afirmat la un moment dat locote-nentul Marius Câmpeanu.

Transportul materialelorTransporturile logistice de aprovizio-

nare reprezintã misiunea principalã aCompaniei Transport din KDK 5 ANA,fiind suportul prin care se asigurã, înprincipal, completarea stocurilor ºi re-zervelor de materiale din toate clasele deaprovizionare.

Având în organicã toate mijloacelede transport necesare aprovizionãrii ºiþinându-se cont ºi de natura cãilor de co-

municaþie, Compania Transport executãmisiuni de reaprovizionare cu materialedin toate clasele din provincia Kanda-har, de aprovizionare a batalioanelor

Brigãzii 2 ANA din provincia Zabul,de evacuare a rãniþilor sau transpor-tul bolnavilor, de transportul tehniciideteriorate din aria de responsabilita-te a eºalonului superior.

Condiþionãrile multiple ale trans-porturilor de aprovizionare din pro-vincia Zabul a determinat ca, în acti-vitatea de consiliere a acestei compa-nii, sã punem accent pe organizareatransportului, oportunitatea ºi sigu-ranþa lui, pregãtirea pânã la cel maimic detaliu a forþelor participante,astfel încât riscurile ºi ameninþãrile sãnu aibã efectul scontat de forþele mili-

tante ostile (FMO), declarã ºeful echipeide consiliere transport, locotenentAdrian Cioranu.

De curând, Compania Transport alã-turi de Compania Stat Major au execu-tat, pe parcursul a doua sãptãmâni, o mi-siune de reaprovizionare ºi aproviziona-re cu matriale de clasa I (apã ºi hranã),materiale de clasa a III-a (C.L.) ºi mate-riale de clasa a V-a (muniþie), pentru ba-

talioanele din districteleShah Joy, Mizan, Shamul-zhai, Arghandab ºi Shincai,care s-a încheiat doar cu unsingur incident, rezolvatoportun de subunitatea careasigura paza convoiului, de-clarã plutonierul-adjutantIonel Tãnase.

Altfel spus, transporturi-le, în general, ºi transportu-rile logistice, în special, asi-gurã acþiunilor militare mo-bilitatea ºi energia specificeteatrelor de operaþii, iar alã-turi de cãile de comunicaþiipot fi considerate elementevitale ale desfãºurãrii acþiu-nilor ºi, totodatã, cele mai vizate reperepentru forþele insurgente. De aceea,echipa noastrã a acordat o mare atenþieconsilierii acestei companii, impunând ocoordonare strictã a organizãrii, planifi-cãrii ºi executãrii transporturilor, declarãcomandantul Echipei MAT-CSS II, lo-cotenent-colonel Sorinel Enache.

Sprijinul acþiunilorPentru cã am amintit de Compania

Stat Major (HHC/ Headquarter Coy), sãspunem cã aceas-tã companie estementorizatã deconsilierul peoperaþii, cãpitanBogdan Nãstase,secondat de sani-tarul echipei,plutonier-majorOvidiu Celmic.

Misiunea a-cestei companiieste de a asigurapaza comanda-mentului KDK 5ANA (Batalionul5 Armata Naþio-nalã Afganã),prepararea hra-nei pentru efecti-vele batalionuluiºi comandamentul Brigãzii 2 ANA,acordarea asistenþei medicale militarilordin Camp EAGLE, precum ºi asigurareaprotecþiei forþei pe timpul transporturilorlogistice executate de Compania Trans-port.

Consilierii echipei noastre au fost înpermanenþã alãturi de militarii compani-

ei ºi, împreunã cu comandanþii lor, aureuºit sã punã în aplicare SOP-urile(Standard Operating Procedures) lega-te de paza camp-ului, siguranþa trans-porturilor ºi respectarea regulilor deigienã personalã. S-a pus accent pe con-tracararea TTP-urile (Tactics, Tech-niques and Procedures) folosite de for-þele insurgente asupra convoaielor logis-tice, interpretarea corectã de cãtre co-mandanþi a informaþiilor primite de lacompartimentul S2 pentru pregãtirea în

detaliu a misiunilor de transport, dar ºipe lucrul practic, executând exerciþii de-monstrative prin crearea unor diferitescenarii în funcþie de situaþia de securi-tate din zona de desfãºurare a misiunilorºi de acordarea primului ajutor medical.

Locotenent-colonel Daniel CIOCAN

cine sunt campionii vânãtorilor de munte în clasamentulfinal al Apiniadei din 2013. Proba combinata alpinã aidentificat pe deplin ºi neechivoc structura cãutatã de con-ducãtorii activitãþii.

Cel care a comandat „cu mãiestrie” patrula militarilordin garnizoana Predeal a fost locotenentul George Dumi-traºcu. „A fi liderul unei astfel de patrule nu implicã nu-mai o pregãtire fizicã foarte bunã, ci ºi o una psihicã. Tre-buie sã ai grijã de oamenii tãi, sã-i aduci pe toþi la final,cu bine. A fost poate una dintre cele mai grele patrule lacare am participat. Cele mai dificile momente ale probeiau fost coborârile în rapel ºi pe funicular ºi urcarea foartelungã pe masivul Postãvaru, cu o diferenþã de nivel deaproximativ 1.200m. Îi felicit pe toþi camarazii mei pen-tru tenacitate, dar în mod special vreau sã-i remarc pe ca-poralul Florin Jitaru, sublocotenentul Georgescu ºi mai-strul militar Florea.”

Ultimul act al „spectacolului”Vineri 19 iulie, la finalul unei sãptãmâni fierbinþi de

competiþie aplicativ-militarã a tuturor reprezentanþilor vâ-nãtorilor de munte din Forþele Terestre, s-a scris ultimulact din cadrul Alpiniadei, ediþia de varã 2013: festivitateade premiere a celor mai bune echipe participante.

În prezenþa ºefului Doctrinei ºi Instrucþiei din StatulMajor al Forþelor Terestre, general de brigadã MihaiCiungu, a comandantului Brigãzii 2 Vânãtori de Munte„Sarmizegetusa”, general de brigadã Cristinel Cernea, acomandantului Brigãzii 61 Vânãtori de Munte „GeneralVirgil Bãdulescu”, general de brigadã Gheorghe Coantã

Vãtãmanu, a comandantului unitãþii-gazdã, colonel Ovi-diu Conduruþã, a primarului localitãþii Predeal, inginer Li-viu Cocoº, dar ºi a altor invitaþi, pe platoul Batalionului21 Vânãtori de Munte din Predeal s-au prezentat, ca ºi înprima zi a competiþiei, toþi militarii din echipele reprezen-tative ale unitãþilor de vânãtori de munte din Armata Ro-mâniei. Clasamentul general al întrecerii luptãtorilormontani s-a constituit în urma rezultatelor obþinute de fie-care lot la probele de ºtafetã alpinã, cãþãrare rapidã (libe-rã) ºi coborâre în rapel, cãþãrare artificialã la coardã dublãºi coborâre în rapel ºi combinata alpinã.

Pe podiumul Alpiniadei vânãtorilor de munte, ediþiadin 2013, s-au aflat, în ordinea performanþei, urmãtorii:

pe prima treaptã, campioni la toate probele concursului,militarii din echipa Batalionului 21 Vânãtori de Munte, pelocul doi, cei din echipa comandamentului Brigãzii 2 Vâ-

nãtori de Munte din Braºov, iar pe locul trei, lup-tãtorii Batalionului 17 Vânãtori de Munte dinVatra Dornei.

Generalul de brigadã Mihai Ciungu i-a felici-tat pe vânãtorii de munte participanþi ºi a decla-rat: „Toate echipele au îndeplinit obiectivele sta-bilite pentru perioada desfãºurãrii concursului.Evident, nu puteau toþi sã câºtige. În orice com-petiþie sunt campioni ºi participanþi. Reþineþi cãnu am spus «învinºi».(…) Din punctul meu de ve-dere, este un lucru bun faptul cã cei care câºtigãnu sunt mereu aceiaºi. Aceasta înseamnã cã spi-ritul de competiþie este viu, înseamnã cã fiecarelot are potenþialul sã ajungã odatã în flanculdrept al formaþiei, cu ocazia vreunei festivitãþi depremiere”.

Colonelul Ovidiu Conduruþã, comandant alBatalionului 21 Vânãtori de Munte, a afirmat:„(…) Rezultatele noastre, în general, sunt roadeleunei munci asidue, ale unei instruiri continue apersonalului din batalion ºi, nu în ultimul rând,

ale experienþei acumulate de militarii noºtri în teatrele deoperaþii. În permanenþã, vânãtorii de munte sunt solicitaþila maximum pentru executarea instruirii alpine la stâncaartificialã din cazarmã ºi în poligonul natural de cãþãraredin Colþul Cheii din Râºnov, sunt implicaþi în pregãtireaºi desfãºurarea exerciþiilor demonstrative, a exerciþiilortactice de luptã în teren muntos”.

Pânã la o nouã ediþie a competiþiei, învingãtorul, vor-ba cântecului, ia totul! Marea cupã a Alpiniadei, transmi-sibilã de la un campion la altul, va rãmâne, cel puþin ovreme, în cazarma Batalionului 21 Vânãtori de Munte„General Leonard Mociulschi” din Predeal.

Alpiniada Vânãtorilor de Munte, ediþia a X-aAlpiniada Vânãtorilor de Munte, ediþia a X-a

Oameni cu spirit de camaraderie ºi fãrã fricãOameni cu spirit de camaraderie ºi fãrã fricã((uurrmmaarree ddiinn ppaaggiinnaa 55))

Logistica, o componentã indispenasabilã rãzboiuluiLogistica, o componentã indispenasabilã rãzboiului