CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI I I nr . 21 (324) 15 noiembrie 2011 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

P entru mulþi, cercetareaca specialitate mili-tarã este întruchipatã de prota-

goniºtii documentarelor sau filmelor de gen. Aºa erau ºipentru mine acum ceva timp, asta înainte sã îi vãd înteren ºi sã stau de vorbã cu ei. Fiecare are poveºtile luidin tabere de cercetare, din misiuni, de la salturi, dar ºidin multe alte situaþii în care au fost puºi în perioada decând sunt cercetaºi militari. Acum, îi privesc altfel. Eisunt cei care rezolvã situaþii critice, cei care, dincolo deorice normã tacticã ºi raport de forþe, duc la bun sfârºitmisiuni imposibile, misiuni ce solicitã o pregãtire com-plexã.

De la constituirea armei, ca specialitate militarã, prinÎnaltul ordin de zi nr. 83 din 12 noiembrie 1859 al dom-nitorului Alexandru Ioan Cuza ºi pânã în prezent, cerce-taºul militar s-a ridicat la nivelul aºteptãrilor. Nu sunt

deosebiþi de tiparul militarului pe care îl cunoaºtem, cidoar foarte bine pregãtiþi, ceea ce îi face sã îºi controlezeºi sã îºi înfrângã teama. (pagina 5)

Actul de comandã, o simfonie a mai multor ºtiinþe

Cercetaºii, elita Armatei României

REPERE ÎN COTIDIAN

ACTUALITATE

Pe 10 noiembrie, se împlinesc 168 de ani de când,prin Porunca Domneascã nr. 198, prinþul GheorgheBibescu legifera înfiinþarea primei baterii de artilerieterestrã, consacrând astfel existenþa artileriei ca armã desine stãtãtoare.

Artileria românã are o is-torie bogatã ale cãrei izvoarese pierd în negura vremuri-lor. Evoluþia sa, ca ºi întreagadezvoltare a Armatei româ-ne, este strâns împletitã cuistoria tumultuoasã a poporu-lui nostru.

Ar t i l e r ia t e re s t rã ,o a rmã cu t rad i þ i e

(...) A ales cercetarea ca armã din curiozitate, avândîn minte imaginea creatã de povestirile „bãtrânilor”academiei. A fost impresionat de licãrirea din ochii aces-tora când povesteau despre aventurile trãite în taberelede cercetare. Îndeplinind cerinþele obligatorii ale specia-lizãrii, s-a brevetat ca paraºutist în anul 2004 ºi, ulterior,

ca scafandru. Pe parcursul cari-erei de pânã acum a executat43 de salturi.

Deºi este tânãr, are în sub-ordine un numãr semnificativde oameni. Funcþia pe care oocupã implicã o responsabili-tate mai mare faþã de oameni.

LECÞIA DE ISTORIE

Ches t i unea Or ien ta lãLa sfârºitul celui de al Doilea Rãzboi Mondial, se

confirma concepþia geopoliticã a lui Halford J.Mackinder, ca ºi aceea a omologului sãu american, N.Spykman, în gândirea cãrora s-a cristalizat ideea creãriiAlianþei Nord-Atlantice (NATO).

Directorul Facultãþii de Studii ale Relaþiilor Inter-naþionale din Universitatea Yale, N. Spykman, a atrasatenþia asupra rolului geostrategic al „þãrilor maritime”din Europa occidentalã ºi Asia, care formeazã un fel deinel strâns în jurul URSS, interzicându-i astfel accesuldirect la mãrile Sudului. În ceea ce-l priveºte peMackinder, pentru care datele geomorfologice suntstrâns legate de cele sociale ºi politice, el sublinia cã ocondiþie strategicã prealabilã pentru supravieþuirea edifi-ciului politic ºi cultural occidental, era...

Balena beluga, albã ca zãpada, al cãrei nume ºtiinþi-fic - Delphinapterus leucas - se traduce prin „delfin albfãrã aripi”, este un mamifer unic al apelor sub-arctice,caracteristicile distinctive - culoarea ºi fruntea proemi-nentã - fãcând-o uºor de diferenþiat de restul animalelor.

Beluga, cunoscutãºi sub denumirea debalena albã, este unadintre cele mai micibalene cu dinþi dinapele reci ale oceanu-lui Arctic. Ea populea-zã apele de micã adân-cime din zonele decoastã...

Oamenii, mai presus de toate

Ba lena be luga , A l b ã c a Z ã p a d a

MOZAIC

- Vã pot spune cã seriozitatea ºi perseverenþa suntcele douã cuvinte ce caracterizeazã pe deplin aceastãechipã. De-a lungul timpului, oamenii mi-au dovedit demulte ori cã mã pot baza pe ei în orice situaþie, oricândºi oriunde. Toþi subordonaþii mei sunt dispuºi la efort.Acest lucru este posibil întrucât fiecare individ în parte

îºi cunoaºte sarcinile spe-cifice ºi pe cele implicite,cunoaºte finalitatea oricã-rei activitãþi; fiecare îºistabileºte obiective realis-te ºi cel mai importantaspect este faptul cã toþicunosc cum sã munceascãîn echipã.

KAKI 100%

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 21 (324) din 15 noiembrie 2011Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaanneeSSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Sg.maj. Narcis Guþã Toma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ iinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuuCCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64411C 21/2011

P e 10 noiembrie, se împlinesc 168de ani de când, prin Porunca Dom-neascã nr. 198, prinþul Gheorghe Bibesculegifera înfiinþarea primei baterii de artilerieterestrã, consacrând astfel existenþa artilerieica armã de sine stãtãtoare.

Artileria românã are o istorie bogatã alecãrei izvoare se pierd în negura vremurilor.Evoluþia sa, ca ºi întreaga dezvoltare aArmatei române, este strâns împletitã cu isto-ria tumultuoasã a poporului nostru.

Bravii artileriºti ºi-au fãcut pe deplin dato-ria pe câmpurile de luptã pentru apãrareafiinþei noastre naþionale, demostrându-ºi dinplin spiritul de abnegaþie ºi jertfã, dragosteade þarã ºi eroismul, temeritatea ºi înaltapregãtire militarã. Jertfa eroilor cãzuþi pefronturile de luptã nu a fost zadarnicã, iarfaptele lor de vitejie ne obligã sã ne închinãmîn faþa celor care s-au sacrificat pentru neamºi þarã.

Pentru conºtiinciozitatea, devotamentul ºi spiritul desacrificiu dovedite, ne plecãm frunþile ºi cinstim memo-ria eroilor artileriºti cãzuþi la datorie, aducându-le unpios omagiu.

Dintotdeauna credincioºi naþiunii ºi animaþi dedorinþa neþãrmuritã pentru menþinerea demnitãþii aces-tui popor greu încercat de vicisitudinile istoriei, arti-leriºtii de astãzi contiinuã sã îmbogãþeascã tradiþiilemoºtenite în cei 168 de ani de existenþã, obþinând, an dean, rezultate tot mai bune în procesul de pregãtire ºiinstrucþie. De-a lungul timpului, artileriºtii ºi-auîmbunãtãþit competenþele profesionale, astfel încât sãfie în mãsurã sã rãspundã misiunii nobile de apãrare avalorilor esenþiale ale României ºi ale aliaþilor acesteia,

acolo unde li se cere.Cu ocazia aniversãrii Zilei Artileriei Terestre, la

Monumentul Eroilor Artileriºti, au fost depuse coroaneºi jerbe de flori din partea Statului Major al Forþelor Te-restre, Brigãzii 8 LAROM, ªcolii de Aplicaþie pentruUnitãþi Sprijin de Luptã, Centrului de Instruire pentruArtilerie Terestrã ºi din partea primãriei generale amunicipiului Bucureºti. La ceremonie, au participat:locþiitorul ºefului Statului Major la Forþelor Terestre,general-maior dr. Mircea Savu, cadre militare dincomandamentul Diviziei 1 Infanterie „Dacica” ºireprezentanþi ai autoritãþilor publice locale.

Cãpitan Manuela BERCEA

Artileria terestrã, o armã cu tradiþie

Ziua cercetaºilor români

BUCUREªTI - Licitaþie la Ministerul Apãrãrii pentruun acord pe 3 ani de furnizare de servere - MinisterulApãrãrii, prin intermediul unitãþii militare 02415 dinBucureºti, a lansat o licitaþie deschisã pentru furnizarea deservere necesare ministerului, contract ce va avea o duratã de3 ani ºi a cãrui valoare estimatã fãrã TVA este cuprinsã între5,3 ºi 17,7 milioane de lei, potrivit unui anunþ publicat decurând în Sistemul Electronic de Achiziþii Publice (SEAP).Contractul va fi finanþat din fonduri bugetare. Anunþul impli-cã încheierea unui acord cadru cu un singur agent economic,iar, ulterior, ar urma sã se încheie „contracte subsecvente, înfuncþie de necesitãþi, posibilitãþi de platã ºi reglementãrilegate în domeniu, în principiu câte unul pe an bugetar”. Ter-menul limitã pentru depunerea cererilor de documente saupentru acces la documente este de 27 decembrie 2011, iardata limitã pentru primirea ofertelor sau a cererilor de partici-pare este 28 decembrie, tot în aceeaºi zi urmând sã aibã loc ºideschiderea ofertelor. TEL AVIV - Israelul pledeazãpentru sancþiuni internaþionale „paralizante” împotrivaIranului - Ministrul de externe israelian Avigdor Liebermana pledat pentru sancþiuni internaþionale dure împotriva Iranu-lui, bãnuit cã dezvoltã armament nuclear, sub masca unuiprogram atomic în scopuri civile, iar ministrul apãrãrii EhudBarak a explicat cã nu s-a decis în legãturã cu o eventualãoperaþiune militarã antiiranianã, transmite AFP. Acestesancþiuni ar trebui sã vizeze Banca Centralã ºi exporturile depetrol din Iran, a insistat ºeful diplomaþiei israeliene, înainteamult-aºteptatului raport al Agenþiei Internaþionale pentruEnergie Atomicã (AIEA) care, potrivit unor surse diplomati-ce, ar acredita bãnuielile Occidentului privind o posibilãactivitate nuclearã militarã iranianã. În legãturã cu posibili-tatea unei intervenþii militare israeliene împotriva Iranului,Ehud Barak a declarat: „Israelul este cea mai puternicã þarãdin regiune, de la Tripoli, în Libia, pânã la Teheran, însãrãzboiul nu este un picnic ºi ar fi un fapt lipsit de responsa-bilitate ºi demagogic sã îngrizeºti opinia publicã evocând unviitor conflict”. Preºedintele israelian Shimon Peres a apreci-at cã „posibilitatea unui atac militar asupra Iranului este maiprobabilã decât operaþiunea diplomaticã”. Iranul suportã oserie de sancþiuni internaþionale din cauza refuzului sãu de apune capãt unor operaþiuni nucleare sensibile, dar continuãsã-ºi clameze dreptul de a deþine tehnologie nuclearã de vârf,pentru scopuri strict paºnice. Israelul, duºman declarat alIranului, este considerat o putere nuclearã în regiune, dar nua confirmat dacã dispune de arsenal atomic sau nu. BER-LIN - Preºedintele rus denunþã retorica periculoasã -Ameninþãrile israeliene privind atacarea unor instalaþiinucleare iraniene reprezintã o „retoricã cât se poate de peri-culoasã”, care ar putea genera o veritabilã „catastrofã în Ori-entul Mijlociu”, a apreciat la Berlin preºedintele rus DmitriMedvedev, transmite AFP. „Pãrþile implicate ar trebui sãrevinã la calm, evitând ameninþãrile ºi acest gen de comen-tarii belicoase”, a declarat ºeful statului rus într-o conferinþãde presã. „În cursul ultimelor mele contacte cu factori derãspundere iranieni, inclusiv cu preºedintele MahmoudAhmadinejad, am primit asigurãri cã se pregãtesc dovezi caresã demonstreze cã Iranul nu fabricã arme nucleare ºi este gatasã coopereze în ceea ce priveºte dosarul sãu nuclear, dacã arexista iniþiative serioase în acest sens”, a conchis Medvedev.

TEHERAN - Zece militari americani vor fi omorâþipentru fiecare comandant iranian ucis - Zece militariamericani vor fi uciºi în Irak ºi Afganistan dacã SUA ucid unofiþer iranian, a ameninþat un înalt responsabil iranian înreplicã la o propunere sugeratã de experþi americani,informeazã agenþia Fars, citatã de AFP. „Un pumn de lideriamericani fãrã creier, ce par atinºi de maladia Alzheimer,ameninþã sã asasineze comandanþi ai Gardienilor Revoluþiei”,a afirmat generalul Amir Ali Hadjizadeh, comandantulforþelor aeriene ale Gardienilor Revoluþiei, citat de Fars. „Nutrebuie sã uitaþi cã militari americani se aflã încã în Afga-nistan, în Irak ºi în alte þãri din regiune. Dacã ucideþi unuldintre noi, vom ucide zece dintre ai voºtri”, a adãugat el.Experþi militari americani au declarat la sfãrºitul luioctombrie, într-o audiere în Congresul american, cã SUA artrebui sã asasineze comandanþi ai Gardienilor Revoluþiei.

WASHINGTON - Pentagonul se va concentra pecrearea de arme pentru contracararea atacurilor ciber-netice - Pentagonul intenþioneazã sã se concentreze pecrearea de noi tipuri de armament, ofensiv ºi defensiv, pentrucontracararea reþelelor informatice, informeazã AFP. Admi-nistraþia americanã are nevoie de „soluþii mai bune ºi mainumeroase pentru a proteja þara de atacurile cibernetice, deaceea trebuie sã investeascã mai mult în instrumente defen-sive ºi ofensive”, a declarat Ragine Dugan, director alAgenþiei de Cercetãri Avansate în Domeniul Apãrãrii(DARPA). „Atacurile cibernetice nu ameninþã doar dateleinformatice, ci toate instalaþiile, inclusiv reþeaua de infor-maþii militare”, precizeazã Dugan. Agenþia recomandãcreºterea investiþiilor în cercetãrile în materie de atacuricibernetice, de la 120 la 208 milioane de dolari. Pe fondulmultiplicãrii atacurilor informatice, Statele Unite trebuie sãconceapã „instrumente defensive”. „Principalul nostru obiec-tiv este evitarea unui rãzboi. Trebuie sã ne pregãtim pentruorice eventualitate”, subliniazã Dugan. (F.C.)

Pentru satisfacerea nevoilor de in-formaþii necesare ducerii luptei bãtãlieiºi rãzboiului, s-a luat decizia constitui-rii unor forþe specializate pentru acþi-uni de cercetare care sã se ocupe deculegerea ºi exploatarea informaþiilor.Astfel, printr-un Decret special, apãrutla Iaºi în 1857, s-a consfinþit constitui-rea companiei speciale de tiraliori încadrul Regimentului de infanterie dincapitala Moldovei, ale cãrei misiuniexprimau rolul important ce i se acor-da: „Tiraliorii sunt mai cu seamã tre-buitori pentru a forma avanposturileunde serviciul lor de cãpetenie esteexaminarea ºi observarea poziþiei ina-

micului, de aceea tiraliorii meritã cudreptul numire ochiul tacticii mili-tare”.

În concordanþã cu modernizareastructurilor organizatorice ale Armateiromâne, prin Înaltul ordin de zi nr.83din 12 noiembrie 1859 al domnitoruluiAlexandru Ioan Cuza, s-a înfiinþatStatul Major General în compunereacãruia funcþiona Secþia a II-a Statisticãmilitarã ºi studiul armatelor strãine.Succesul în luptã al Armatei române afost rezultatul cunoaºterii temeinice ainamicului pe baza datelor ºi infor-maþiilor culese de cercetare ºi folositede comandanþii de la toate eºaloanele.

Evoluþia struc-turilor, în ansam-blu, a urmãrit asi-gurarea îndeplini-rii de cãtre com-partimentele, uni-tãþile ºi subunitã-þile de cercetare amisiunilor speci-fice în vedereaprevenirii surprin-derii ºi asigurãriifactorilor de deci-zie cu date ºi in-formaþii în timpde pace, în situaþiide crizã ºi la rãz-boi. Obiectiveleactivitãþii unitã-þilor de cercetaredin Armata româ-nã sunt conceputeastfel încât, gra-dual, pe etape, sãpoatã asigura cu-noaºterea capaci-tãþii operaþionalea agresorilor po-tenþiali, mãsurilorºi acþiunilor între-prinse pentru rea-

lizarea surprinderii, cunoaºterea date-lor ce pun în evidenþã sursele de insta-bilitate în zonele de responsabilitate,cunoaºterea elementelor geografice deinteres ale teritoriului naþional cu influ-enþã sporitã în ducerea cu succes aacþiunilor militare, realizarea interope-rabilitãþii cu structuri similare din ar-matele statelor membre NATO.

Cercetaºii diviziei au fost aniver-saþi la sediul comandamentului, prilejcu care le-au fost rãsplãtite meriteleprin acordarea unor distincþii:

- pentru îndeplinirea ireproºabilã amisiunilor încredinþate ºi obþinerea derezultate deosebite, domnului locote-nent-colonel Ionuþ Gheorghe, coman-dantul Batalionului 313 Cercetare, i-afost înmânatã Emblema de Onoare aForþelor Terestre;

- pentru merite deosebite în teatrelede operaþii externe, locotenentuluiMihai Rãsteanu, plutonierului MihaiIonescu ºi sergentului-major NeluMihãescu, încadraþi la Batalionul 313Cercetare, le-a fost acordatã Emblemade Merit „În slujba pãcii”, clasaa III-a;

- pentru rezultate deosebite înacrivitatea desfãºuratã în arma ºi spe-cialitatea militarã de care aparþine, plu-tonierul-adjutant Mihai Brîncoveanu,din strucrura mai sus amintitã, a primitEmblema de Merit „În ServiciulArmatei României”, clasa a III-a;

- pentru rezultate deosebite ºi pro-fesionalism în îndeplinirea atribuþiilorfuncþionale, plutonierul-major IonGugiu, din Batalionul 96 Geniu, capo-ralul Alexandru Nanu ºi caporalul Flo-rea ªerbãnicã, din Batalionul 300 Spri-jin, caporalul Cristian ªerban, din Ba-talionul 313 Cercetare, au fost recom-pensaþi cu citarea pe Ordinul de Zi aldiviziei.

Sergent-major Codruþ MIEILÃ

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 21 (324) din 15 noiembrie 2011 Pagina 3

Participarea la tragerile cu arma-mentul din dotare, desfãºurate înperioada 1 la 3 noiembrie, înpoligonul „Viorel Mãrceanu”, mi-aoferit ocazia sã cunosc maiîndeaproape cercetaºii Batalionului313 Cercetare „Burebista”, printr-undialog direct cu câþiva dintre ei.

Locotenentul Mihai DorinRãsteanu are 28 ani ºi ocupã funcþiade comandant companie cercetare îndispozitiv.

Încã din copilãrie, a fost fascinatde haina militarã, drept pentru care aoptat sã urmeze cursurile ColegiuluiMilitar Liceal „Mihai Viteazu” dinAlba-Iulia, între anii 1998 ºi 2002.Dragostea pentru armatã s-a menþinutchiar ºi dupã absolvire, la un an dupãurmând cursurile Academiei ForþelorTerestre „Nicolaie Bãlcescu”, fina-lizate în anul 2007. De la terminareaacademiei ºi pânã în prezent, a ocupatdiferite funcþii în specialitatea cer-cetare, urmând cursul firesc alevoluþiei în carierã.

Din anul 2008 ºi pânã în 2010, afost încadrat la Batalionul 528 Cerce-tare Brãila, dupã care, în 2010, s-amutat la Batalionul 313 Cercetare„Burebista” ºi ocupã funcþia decomandant companie cercetare în dis-pozitiv.

Este cercetaº de când a devenitofiþer al Armatei române ºi, dupã cumchiar el afirmã, aceastã specialitateeste singurul motor care îl þine în sis-tem. Înspre cariera militarã ºi specia-litatea aleasã l-a îndreptat un reportajdespre paraºutiºti din cadrul emisiu-nii TV - PRO PATRIA. În anul 2009,având un spirit autodidact ºi simþindnevoia sã-ºi îmbunãtãþeascã perma-nent cunoºtinþele, a urmat un curs deparaºutism, care s-a desfãºurat înStatele Unite ale Americii, la FortBenning.

Dupã cum este firesc pentru uncaracter curajos, a participat la o mi-siune în teatrul de operaþii din Afga-nistan, în 2010 – 2011, dar nu înaintede a se considera îndeajuns depregãtit sã facã faþã încercãrilor unuiconflict armat. Este brevetatparaºutist ºi scafandru, douã atestatecare solicitã dãruire ºi neînfricare, darfiind tânãr ºi la început de carierã aredoar 9 salturi cu paraºuta, dintre care5 efectuate pe teritoriul SUA ºi 4 înRomânia.

Fiind un bun cunoscãtor alnormelor de leadership, face faþã cubrio funcþiei pe care o ocupã înprezent, funcþie care implicã o mareresponsabilitate. Spiritul sãu altruistîl determinã sã aibã o mai mareînclinare pentru rezolvarea pro-blemelor subordonaþilor cãrora leacordã atenþia cuvenitã.

Un alt cercetaº merituos este ºicomandantul companiei cercetare,locotenent Cãtãlin Avram. S-a nãs-cut la data de 30 ianuarie 1981 înRoºiorii de Vede.

A urmat cursurile unui liceu localcu profil de matematicã-fizicã ºi, din

admiraþie pentru viaþa cazonã, a stu-diat mai departe în cadrul AcademieiForþelor Terestre „Nicolaie Bãlces-cu”, între 1999-2003.

A ales cercetarea ca armã din cu-riozitate, având în minte imagineacreatã de povestirile „bãtrânilor”academiei. A fost impresionat delicãrirea din ochii acestora cândpovesteau despre aventurile trãite întaberele de cercetare. Îndeplinind cer-inþele obligatorii ale specializãrii, s-abrevetat ca paraºutist în anul 2004 ºi,ulterior, ca scafandru. Pe parcursulcarierei de pânã acum a executat 43de salturi.

Deºi este tânãr, are în subordineun numãr semnificativ de oameni.Funcþia pe care o ocupã implicã oresponsabilitate mai mare faþã deoameni, faþã de procesul de instrucþie,în lucrul cu tehnicã ºi armamentul,vis-a-vis de menþinerea acestora înstare de operativitate. El este depãrere cã militarii din batalioanele decercetare au nevoie de o instruireaparte faþã de cei din batalioane cu altspecific. Tragerile ºi taberele de cer-cetare sunt adevãrate teste de curaj,în cadrul cãrora pregãtirea presupuneun summum de abilitãþi. Acesteareprezintã un prilej pentru cei nou-veniþi sã înveþe foarte multe lucruriinedite ºi practice.

Cercetarea este un domeniu com-plex ce presupune cunoºtinþe din maimulte arme ºi, tocmai din acest motiv,cei ce aleg sã facã parte dintr-unbatalion de cercetare trebuie sã le

placã ºi sã dea dovadã de implicare.El este de pãrere cã oamenii ar trebuirecompensaþi material pentru efortuldepus în activitãþile extracurriculare(un exemplu ar fi competiþiilesportive), dar trist este faptul cã unuldintre motivele care îi fãceau pe mi-litari sã fie atraºi de procesul deinstrucþie, ºi anume recompenselefinanciare, practic nu mai existã.„Recompensele au devenit doar zilelibere ºi asta dãuneazã procesului deperfecþionare profesionalã.”

Dupã cum toþi avem un reper desuflet, ºi locotenentul Avram îºiaduce aminte cu plãcere ºi emoþie deperioada petrecutã ca ºi comandantpluton în cadrul unei unitãþii militaredin Clinceni. Este vorba despreperioada formãrii lui ca ofiþer ºi aconturãrii caracterului de militar.

Continuând periplul prin lumeaofiþerlor cercetaºi, m-am oprit sã staude vorbã cu sublocotenentul NicolaeBîca. Este comandant pluton cer-cetare, din anul 2010.

A urmat cursurile Colegiului Mili-tar Liceal „Mihai Viteazu” din Alba-Iulia, între 2003 ºi 2007, iar dorinþade netãgãduit de a deveni ofiþer l-aîmpins cãtre Academia Forþelor Tere-stre „Nicolaie Bãlcescu”, ale cãreicursuri le-a finalizat în anul 2010.Acum urmeazã sã punã în aplicarecunoºtinþele teoretice acumulate înperioada de ºcolarizare.

Este tânãr ºi afirmã cã, momentan,

îi place ceea ce face. Se identificãoarecum cu unitatea din care faceparte, pentru cã, atât el, cât ºi aceastasunt la început de drum. A beneficiatde toatã bunãvoinþa oamenilor cuexperienþã care-i stau alãturi ºi-lînvaþã tot ceea ce are nevoie pentru adeveni un bun cercetaº. Le acceptãajutorul cu plãcere, indiferent degradul celor care i-l oferã, dânddovadã de un caracter sociabil, mo-dest.

Acum, el are o mare dorinþã, aceeade a deveni paraºutist cu acte în re-gulã. Pentru el, funcþia pe care oocupã „implicã o mare bãtaie decap”, venitã din faptul cã dureazãpânã te obiºnuieºti ºi începi sã îicunoºti pe cei din subordine, pânãînveþi cum lucreazã, cum gândesc,cum reacþioneazã fiecare în diferitesituaþii. Pentru satisfacþia lui profe-sionalã, îºi doreºte sã ajungã un numeîn domeniu.

Am trecut la un moment dat în rân-dul subofiþerilor de unde am „furat”câteva informaþii despre cei maiexperimentaþi dintre ei.

Un exemplu ar fi plutonierul-major Marian Cajvan în vârstã de40 de ani. Este încadrat la batalion pefuncþia de specialist 3 în Grupul decercetare în dispozitiv.

A intrat în rândul militarilor înanul 1992, când a devenit angajatulMinisterului Apãrãrii Naþionale. ªaseani mai târziu, a decis sã facã partedin prima brigadã mobilã a jan-darmeriei, dar, dupã numai un an, arevenit în cadrul Batalionului 495Paraºutiºti, de unde plecase. A parti-cipant la numeroase exerciþiinaþionale ºi multinaþionale dintre careîºi aminteºte pe cele care ºi-au pusamprenta asupra formãrii lui ca cer-cetaº: cel din anul 2004, desfãºurat înTurcia, la Kaisery, ºi cel din 2005,executat în România, la Râºnov, încooperare cu un batalion de comandodin Turcia. Continuând procesul deautoperfecþionare, în anul 2007, aparticipat la o misiune de menþinereaa pãcii în Irak. Firesc, dorindu-ºi ºimai mult de la el, în 2009, a trecut încorpul subofiþerilor.

S-a brevetat ca paraºutist în anul1992, ºi de atunci pânã în prezent arela activ peste 300 de salturi cuparaºuta rotundã ºi cu paraºuta-aripã.Îi place adrenalina, iar aventura faceparte din ADN-ul lui, drept pentrucare, în timpul liber, practicãparaºutismul sportiv ºi alpinismul.

Dorinþa de a zbura ºi iubirea pen-

tru naturã l-au fãcut sã aleagã carieramilitarã ºi specialitatea de cercetaºprin paraºutare. Caracterizeazãatmosfera din armatã ca fiind „o marefamilie”. Colegii lui spun despre el cãeste foarte dedicat meseriei ºi au laadresa lui numai cuvinte de laudã,concluzionând toþi cu urmãtoarelecuvinte: „Tot respectul pentru el!”.

Datoritã experienþei pe care a acu-mulat-o în toþi aceºti ani este mereuînconjurat de cei proaspãt veniþi dinpromoþii, dornici sa înveþe de la ellucruri noi ºi utile, dar ºi plãcute,dupã cum afirmã aceºtia.

În promoþia anului 2007 a ªcoliiMilitare de Maiºtri Militari ºi Sub-ofiþeri „Basarab I” de la Piteºti, s-aaflat ºi sergentul-major ViorelNelu Mihãescu, acum în vârstã de 30de ani.

A venit în cadrul Batalionului 313Cercetare în anul 2011, unde ocupãfuncþia de comandant grup cercetare,de la o altã unitate de elitã a armatei,ºi anume Batalionul 26 Infanterie„Neagoe Basarab” de la Craiova.Statutul de cadru militar, siguranþaunui loc de muncã, posibilitateaevoluþiei în carierã ºi, nu în ultimulrând, disciplina pe care o implicãatmosfera cazonã, sunt câteva dintreaspectele care l-au motivat sã devinãcadru militar. În ceea ce priveºte spe-cialitatea aleasã, cercetarea, consi-derã cã este una complexã, pentrucare „trebuie sã ºtii ºi sã le faci petoate”. Un fost scorpion roºu mai estede pãrere cã actuala funcþie implicã omare rãspundere, deoarece lucreazãcu oamenii cãrora le este alãturi înorice situaþie.

Anul 2003 reprezintã un reper pen-tru caporal Marian Rãdoi, fiind anulîn care a intrat în rândul celor carepoartã cu onoare uniforma miltarã. Aales aceastã meserie pentru spiritulcamaraderesc al militarilor desprecare a auzit povestindu-se în nenumã-rate rânduri. Are 31 de ani ºi este cer-cetaº paraºutist, fiind brevetat înacest sens încã din anul 2001 de pecând era militar în termen. Pânã înprezent, a „strâns” la activ 67 de sal-turi cu paraºuta, salturi despre care sespune cã reprezintã sarea ºi piperulspecialitãþii cerecetare. A participatla o misiune în teatrul de operaþii dinIrak, în anul 2007, iar, de când esteangajat, a participat ºi la alte exerciþiinaþionale ºi multinaþionale cu militaridin armate NATO, demonstrând defiecare datã cã militarii români pot fiila fel de buni ca aliaþii lor.

Sergent-major Codruþ MIEILÃ

O a m e n i i , m a i p r e s u s d e t o a t e

CMYK

Curierul ARMATEINr. 21 (324) din 15 noiembrie 2011Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Interviu cu comandantul Batalionului 22 Infanterie, locotenent-colonel Ion PÎRGULESCU

Actul de comandã, o simfonie perfectã a mai multor ºtiinþe

- Domnule comandant, în legãturã cuevoluþia dumneavoastrã profesionalã, vã rogsã punctaþi cele mai importante etape, înce-pând cu momentul în care v-aaþi decis sã urmaþicariera armelor.

- În cariera mea profesionalã, am parcurstreptele ierarhiei militare, de la funcþia de co-mandant de pulton, pânã la cea de comandantde batalion. Ca orice evoluþie în carierã, ceînsumeazã peste 22 ani, vã pot spune cã ampornit la drum în anul 1989, dupã absolvireaªcolii Militare de Ofiþeri Activi de Tancuri ºiAuto „Mihai Viteazul”.

Prima satisfacþie a vieþii mele de pânãatunci a fost absolvirea acestei ºcoli, desprecare pot afirma cã a reprezentat în mare partebaza formãrii mele ca om, ca ofiþer, în perspec-tiva devenirii comandantului de mai târziu. Afost ºi momentul în care am avut parte de primamea „iubire” – arma tancuri, cu tot ceea ce pre-supune ea, cu greutãþi ºi vicisitudini, cu renun-þãri, dar ºi cu multe satisfacþii. Dupã terminareaºcolii, am primit reparþie în garnizoana Cara-cal, la Regimentul 68 Tancuri, unde am înde-plinit funcþia de comandant pluton ºi comandantcompanie tancuri pânã în anul 2000, timp în care amprins ºi o reorganizare a unitãþii, Regimentul 68 Tan-curi fiind transformat în Batalionul 68 Tancuri.

În anul 2002, am revenit în ªcoala de Aplicaþie deTancuri ºi Auto, unde, timp de un an de zile, amlucrat la Biroul Studii ºi Cercetare Aplicativã. Dupãanul 2003, am continuat actul de comandã prinmunca de stat major, îndeplinind funcþia de ofiþer 2la Biroul Conducere Operaþii din comandamentulCorpului 1 Armatã Teritorial. Un alt moment impor-tant din cariera mea îl constituie participarea la misi-unea Antica Babilonia în teatrul de operaþii din Irak,în anul 2005, misiune în cadrul cãreia am avutfuncþia de ºef de stat major al Batalionului 20 Infan-terie „Scorpionii Negri”.

Începând cu 15 octombrie 2006, am fost numit lacomanda Bataionului 290 Transport, loc unde, prac-tic, am revenit în unitatea militarã în care mi-am în-ceput cariera. Pentru mine, a fost un moment emoþio-nant ºi deosebit sã mã întorc în calitate de coman-dant printre oamenii cu care mai lucrasem. Cariereamea este strâns legatã de istoricul acestei unitãþii pecare o conduc acum, dar ºi de garnizoana Caracal.

- Care sunt locul ºi rolul unitãþii în cadrul struc-turii Brigãzii 2 Infanterie „Rovine” ºi care au fost

cele mai importante activitãþi ale anului 2011?- În cadrul brigãzii craiovene, unitatea noastrã

este cea mai tânãrã. Batalionul 22 Infanterie a intratîn subordinea Brigãzii 2 Infanterie „Rovine” lasfârºitul anului 2009, odatã cu transformarea batali-onului nostru dintr-o unitate de aprovizionare, într-una de infanterie. Batalionul 22 Infanterie este o uni-tate tacticã din subordinea brigãzii, care executãinstrucþia pentru a fi în mãsurã sã execute acþiuni mi-litare cu toate forþele sau cu parte din forþe, pe terito-riul naþional.

Rolul unitãþii este acela de a planifica, organiza,executa ºi evalua instrucþia în vederea dezvoltãrii

nivelului acþional al comandamentului ºi al subunitã-þilor, pentru a participa la acþiuni militare, pe terito-riul naþional. Tocmai din acest motiv, cele mai im-portante activitãþi ale anului 2011 au fost cele legatede instrucþie. Instrucþia forþelor executatã de cãtreBatalionul 22 Infanterie s-a derulat etapizat, de lasimplu la complex, desfãºurând pânã în prezentexerciþii STX, FTX, FCX cu grupele, plutoanele ºicompaniile, dar ºi LFX cu grupele ºi plutoanele. Încadrul instrucþiei comandamentului, anul acesta,s-au desfãºurat un STX ºi un MAPEX.

- Cum au rãspuns subordonaþii dumneavoastrãnoilor cerinþe ale unui batalion de infanterie, avândîn vedere cã unitatea dumneavoastrã a fost una detransport?

- Istoria Batalionului 22 Infanterie reprezintã unexemplu elocvent al procesului de transformare ºireorganizare a Armatei României prin care au trecutmai multe unitãþi. Începând cu anul 1995, unitatea aparcurs câteva perioade de reorganizare structuralã,transformare ºi resubordonare. La data înfiinþãriiunitãþii - 1 martie 1995 -, unitatea a funcþionat ca ºibatalion de tancuri, iar, ºase ani mai târziu, la 1decembrie 2001, prin reorganizarea structuralã ºitransformarea Batalionului 71 Tancuri, a luat fiinþãBatalionul 290 Transport. Dupã încã ºapte ani, la 1

iulie 2008, Batalionul290 Transport a fosttransformat ºi reorganizatdin nou, luând astfel fi-inþã Batalionul 290 Apro-vizionare. Iar, în prima zia lunii decembrie 2009, aluat fiinþã Batalionul 22Infanterie.

Schimbarea profiluluibatalionului ºi adaptareala noile cerinþe au repre-zentat un efort fizic ºi psi-hic deosebit, suplimentatcu un volum mare demuncã. A fost ºi este încontinuare una dintre ma-rile provocãri cu care s-aconfruntat personalul ba-talionului, fiind nevoie demultã muncã, profesiona-lism ºi dãruire din parteatuturor, începând de lanivelul comenzii batalio-

nului ºi pânã la ultimul militar din grupã. Practic,batalionul a pornit de la zero, cu încadrare, cu înzes-trare cu tehnicã specificã unei unitãþi de infanterie,cu schimbarea documentelor ºi, mai ales, cu adapta-rea mentalitãþii ºi a modului de lucru la noile cerinþe.În ceea ce priveºte ultimul fenomen prezentat, acelade adaptare a militarilor, dupã schimbarea armei (dela aprovionare, la infanterie), batalionul a planificatºi desfãºurat instrucþia individualã ºi colectivã peetape, începând cu etapa individ ºi continuând cuetapele grupã, pluton ºi companie. Astfel, s-au exe-cutat convocãri de specialitate, ºedinþe de tragere cuarmamentul individual, pentru formarea ºi per-

fecþionarea deprinderilor în exe-cutarea noilor misiuni sau sarci-ni specifice batalionului de in-fanterie.

În prezent, dupã ce am par-cus acest drum lung ºi greu,acela al restructurãrii, considercã unitatea pe care o conduc s-adescurcat foarte bine, s-a adap-tat noilor cerinþe ºi încet, darsigur, se aliniazã cerinþelorstructurilor militare de infante-rie, cerinþe de naturã organiza-þionalã ºi funcþionalã.

- Ce urmeazã pentru anulurmãtor în ideea îmbunãtãþiriidinamicii activitãþilor pe liniede comandã, de personal ºi delogisticã?

- Pentru anul viitor, intenþio-nez ca Batalionul 22 Infanteriesã mai facã un pas înainte, învederea afirmãrii ºi alãturãrii în

rândul celorlalte batalioane de infanterie din cadrulbrigãzii, unitãþi de valoare ce fac cinste þãrii noastrepe meleaguri îndepartate, ºi mã refer aici, desigur, laBatalionul 20 Infanterie ºi la Batalionul 26 Infan-terie. Pentru atingerea acestui scop, anul viitor, se vaacþiona în vederea perfecþionãrii ºi menþinerii coezi-unii comandamentului ºi subunitãþilor, pentru cu-noaºterea ºi aplicarea procedurilor ºi standardeloroperaþionale N.A.T.O. de stat major, pentru menþi-nerea în stare de operativitate a tehnicii, a echipa-mentelor ºi a aparaturii destinate îndeplinirii misiu-nilor, pentru formarea, dezvoltarea ºi menþinereapotenþialului ºi capacitãþii de efort fizic ºi psihicnecesare îndeplinirii misiunilor în condiþii extremede solicitare, specifice rãzboiului.

- Consideraþi cã personalul comandamentuluiformeazã acea echipã pe care vã puteþi bazaoricând ºi oriunde ºi dacã da, care este acel liant,acea calitate ce face ca totul sã fuzioneze ºi sãfuncþioneze la parametri de performanþã?

- Vã pot spune cã seriozitatea ºi perseverenþasunt cele douã cuvinte ce caracterizeazã pe deplinaceastã echipã. De-a lungul timpului, oamenii mi-audovedit de multe ori cã mã pot baza pe ei în oricesituaþie, oricând ºi oriunde. Toþi subordonaþii meisunt dispuºi la efort. Acest lucru este posibil întrucâtfiecare individ în parte îºi cunoaºte sarcinile specifi-ce ºi pe cele implicite, cunoaºte finalitatea oricãreiactivitãþi; fiecare îºi stabileºte obiective realiste ºicel mai important aspect este faptul cã toþi cunosccum sã munceascã în echipã.

- Care este acea laturã a personalitãþii dumnea-voastrã care îºi pune amprenta asupra stilului per-sonal de a conduce, pentru cã actul de comandã însine este unul complex, ce presupune un summum decalitãþi?

- Aºa cum aþi spus ºi dumneavoastrã actul de co-mandã este unul complex. Un act de comandã efici-ent este o adevãratã artã, ce presupune un summumde calitãþi, o simfonie perfectã a mai multor ºtiinþe,în care rolul principal îi revine comandantului. Unact de comandã eficient depinde de cele patru com-ponente: stilul de conducere, caracteristicile execu-tantului, natura situaþiei ºi calitãþile comandantului.

Referitor la calitãþile comandantului, experienþam-a învãþat cã ea însãºi influenþeazã relaþiile inter-personale dintre comandant ºi subordonaþi, are posi-bilitatea extinderii prin imitare la alte niveluri ierar-hice, influenþeazã climatul organizaþional ºi modulde muncã. Un bun comandant trebuie sã fie un mo-del de pregãtire profesionalã, fermitate, iniþiativã,moralitate, principialitate ºi exigenþã, atât cu sine,cât ºi cu subordonaþi. ªi, nu în ultimul rând, o cali-tate a unui bun comandant, ce mã reprezintã, esteempatia ºi grija faþã de oameni. În ceea ce mã priveº-te, am abordat permanent un stil de conducere parti-cipativ, preocupat pentru desfãºurarea muncii înechipã, ºi un stil realist, care se bazeazã pe încredereºi respect faþã de subordonaþi.

Plutonier-adjutant Mihai OANECristina FRATU

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 21 (324) din 15 noiembrie 2011

P entru mulþi, cercetarea ca specialitate mili-tarã este întruchipatã de protagoniºtii docu-mentarelor sau filmelor de gen. Aºa erau ºi pentrumine acum ceva timp, asta înainte sã îi vãd în teren ºisã stau de vorbã cu ei. Fiecare are poveºtile lui dintabere de cercetare, din misiuni, de la salturi, dar ºidin multe alte situaþii în care au fost puºi în perioadade când sunt cercetaºi militari. Acum, îi privesc altfel.Ei sunt cei care rezolvã situaþii critice, cei care, din-colo de orice normã tacticã ºi raport de forþe, duc labun sfârºit misiuni imposibile, misiuni ce solicitã opregãtire complexã. De la constituirea armei, ca spe-cialitate militarã, prin Înaltul ordin de zi nr. 83 din 12noiembrie 1859 al domnitorului Alexandru Ioan Cuzaºi pânã în prezent, cercetaºul militar s-a ridicat lanivelul aºteptãrilor. Nu sunt deosebiþi de tiparul mili-tarului pe care îl cunoaºtem, ci doar foarte bine pre-gãtiþi, ceea ce îi face sã îºi controleze ºi sã îºi înfrângãteama. Cercetaºii sunt vigilenþi, discreþi ºi invizibili,profesioniºti deosebiþi, antrenaþi sã culeagã ºi sã fur-nizeze date ºi informaþii, în orice condiþii de teren ºiclimã, capabili oricând sã urce pe crestele munþilorsau sã coboare din înaltul cerului. În orice moment, eisunt gata pentru misiunile „„oorriiuunnddee-oorriiccâânndd””.

P roba po l igonu lu iCercetaºi sunt ºi o mare parte dintre militarii Bata-

lionului 313 Cercetare „Burebista”, care în baza Pla-nului de instrucþie, în perioada 1 la 3 noiembrie, adesfãºurat exerciþii cu trageri de luptã (LFX) ºi trageriindividuale cu TAB-C 79, cu compania cercetare ºicompania cercetare în dispozitiv prin paraºutare, înpoligonul „Viorel Mãrceanu”. Dacã acum aproximativun an se gãseau în plin proces de înfiinþare a unitãþii,un an de muncã în care au pus toþi umãrul la constru-irea ºi consolidarea temeliei batalionului, astãzi, înapropierea Zilei Cercetaºului, se aflã „pe teren”, acolounde trebuie sã stea un militar cercetaº.

Tragerea cu armamentul de pe TAB-C 79 a fostprima de agest gen pentru batalion de la înfiinþare, darºi pentru militarii proaspãt veniþi din promoþii. Pentrucei noi, drumul de la unitatea de bazã ºi pânã în poligona fost greu, din cauza traficului intens, dar în aproxi-mativ patru ore au ajuns la destinaþie. Dupã o micãpauzã ºi prelucrarea Normelor de Securitate ºi Sãnãtateîn Muncã în poligon, a început sã intre fiecare în rolulpe care îl avea.

Domnul locotenent Marius Barbu, ºef al Comparti-mentului planificare operaþii ºi instrucþie, spunea:„Este prima mare încercare care a solicitat efortulîntregului personal al unitãþii: statul major, care aplanificat din timp aceastã activitate, cei care au asi-gurat operativitatea tehnicii ºi armamentului, coman-danþii de subunitãþi care ºi-au pregãtit militarii dinsubordine, toþi au concurat spre a demonstra cã amtrecut peste perioada dificilã a înfiinþãrii (cu fondurilimitate, deficit de personal, tehnicã neoperativã) ºiam reuºit sã ne îndreptãm cu succes spre obiectivulprimordial – procesul de instrucþie.”

Aceastã ieºire în câmp a fost una reuºitã. Aici auvãzut importanþa fiecãruia dintre ei în îndeplinirea cusucces a misiunilor, cum se materializeazã în terenceea ce au gândit pe hârtie, a crescut coeziunea grupu-lui la subunitãþi. În astfel de ieºiri se face mai binetransferul de cunoºtinþe ºi sfaturi de la cercetaºii„bãtrâni”, cei care au acumulat numeroºi ani de expe-rienþã, cãtre cei mai tineri. Fiecare zi s-a axat pe dez-voltarea ºi perfecþionarea deprinderilor militarilor în

utilizarea armamentului individual ºia celui de pe tehnica de luptã, ºianume TAB-C 79, în câmpul tactic,prin executarea tragerilor, atât pe timpde zi, cât ºi pe timp de noapte.

Adapta reº i improv iza þ i e

Cercetaºii de la 313 nu au uitatabilitãþile de supravieþuire în naturãºi, având doar hranã rece la dispoziþie,au improvizat o bucãtãrie, în care,dupã o lungã zi de trageri, au gãtit ofasole cu costiþã mai ceva „ca lamama acasã”, care a fãcut deliciul în-tregului personal participant.

A fost o „misiune” solicitantã pen-tru militari, prin programul încãrcat,dar ºi din cauza condiþiilor dedesfãºurare, specifice de altfel acesteiperioade a anului în poligoanele detrageri, ºi mã refer aici la vegetaþiauscatã din poligon care a luat foc de câteva ori, fãrã acrea însã probleme majore.

Activitãþile de acest gentrebuie sã se regãseascã câtmai des în programul unuimilitar. Ieºirile în teren,confruntarea cu diversesituaþii ºi în diferite condiþiifac mult mai eficient proce-sul de instrucþie a unui cer-cetaº, ºi nu numai.

I n fo rmaþ i i„ la ca ld ”

Comandantul Batalionu-lui 313 Cercetare „Bure-bista”, domnul locotenent-colonel Ionuþ Gheorghe nevorbeºte despre activitãþileunitãþii de la începutul anu-lui ºi pânã în prezent.

„Chiar dacã nu au fostmulte activitãþi desfãºurateîn afara localitãþii de dislo-care la pace, cele pe care le-am executat în apropiereacazãrmii au vizat în primul

rând realizarea coeziunii la nivelul grupei de cercetareºi la cel al grupurilor de cercetare în dispozitiv.

În acest sens, s-au executat exerciþii de rezolvare aunei situaþii tactice (STX) ºi exerciþii tactice în teren(FTX) care au condus la implementarea unor proceduriabsolut necesare ducerii acþiunilor militare. De aseme-nea, tragerile cu armamentul individual ºi armamentulde pe TAB-C 79 au marcat momente importante princare comandanþii de subunitãþi au reuºit sã verifice „lacald” aptitudinile subor-donaþilor. La nivelulstatului major, au fostexecutate douã exerciþii(STX ºi MAPEX), careau scos în relief faptulcã „tinereþea” nu esteîntotdeauna suficientãpentru desfãºurareaunor astfel de activitãþi.

Nu în ultimul rând,vreau sã amintesc parti-ciparea la exerciþiulcondus de eºalonul su-perior - „„BBIICCAAZZ 1111””,dar ºi la „„BBoolldd RRaavveenn”” ºi„„AAiirrlliifftt””, conduse deRegimentul 1 OperaþiiSpeciale, situaþii în caremilitarii ºi-au perfecþio-nat deprinderile de buniluptãtori ºi au luat con-tact cu „duritatea” acþi-unilor directe executatede cei din structurile deoperaþii speciale.”

Despre oamen i . . .În continuare, comandantul batalionului ne-a pre-

cizat câteva aspecte referitoare la pregãtirea oamenilordin subordine. „În etapa în care ne aflãm, indiferentcât de greu ar fi, chiar ºi cei mai puþin experimentaþi,ºi mã refer aici la faptul cã majoritatea S.G.V.-ilor dinbatalion nu au un an vechime în sistemul militar, tre-

buie sã atingã anumite standarde. Este adevãrat cãoamenii se cunosc mai bine în momentul în care seconfruntã cu situaþii-limitã. Unii s-au comportatadmirabil, demonstrând cã experienþa îºi spunecuvântul. Aº aminti aici exemplul oferit de plutonierul-major Mihai Brâncoveanu împreunã cu echipa lui,care poate îndeplini, în orice moment, orice misiune.Nu acelaºi lucru se poate afirma ºi despre cei ce auvenit din promoþie în luna iunie, dar ceea ce mãbucurã este faptul cã ei sunt pe o linie ascendentã,dornici de a învãþa, acordând o importanþã deosebitãperfecþionãrii deprinderilor de cercetaº.”

Celor care fac primii paºi pe acest drum bãtãtorit alcarierei militare, domnul locotenent-colonel IonuþGheorghe le recomandã sã punã mult suflet în tot ceeace fac. „Dacã vor veni la unitate doar pentru cã suntangajaþii acesteia, nu vor face performanþã niciodatã.Lucrurile cu adevãrat durabile se pot realiza doar cuspirit de sacrificiu, cu multã dãruire ºi cu încredereacã ceea ce faci conteazã ºi cã, dacã nu azi, poatemâine, vei ajunge în vârf.”

Rea l i zã r i º i spe ran þeChiar dacã anul nu s-a sfârºit ºi vremea analizelor

încã nu a venit, se pot trage câteva concluzii privindactivitatea Batalionului 313 Cercetare „Burebista”.Anul 2011 a fost unul în care colectivul unitãþii a pri-mit forþe noi. La acest moment, procentul de încadraresã zicem cã este aproape complet. Efortul personaluluis-a concentrat pe dezvoltarea spiritului de echipã lanivelul grupei, plutonului, pe perfecþionarea unordeprinderi ºi acumularea cunoºtinþelor necesare duceriiacþiunilor specifice. Ca ºi realizare, se poate amintifaptul cã un procent de aproape 40% din întregul per-sonal a participat la un curs de specialitate în acest an.De asemenea, amenajarea parcului auto se mai poatetrece pe lista succeselor din acest an.

Cu siguranþã, mai au multe lucruri de fãcut. ªtiu cutoþii acest lucru ºi au prioritizate anumite activitãþi deinstrucþie. Aºteaptã însã, cu speranþã în suflet, ca anulce vine sã fie unul în care ceea ce îºi propun sã se ºiconcretizeze, pentru ca proiectele sã nu rãmânã încre-menite, iar viaþa de cercetaº sã se axeze pe ceea ce oface cu adevãrat atât de deosebitã, adicã pe instrucþie.

Sergent-major Codruþ MIEILÃ

C e r c e t a º i i , e l i t a A r m a t e i R o m â n i e i

„Rusia va înceta sã fie o mare putere în ziua în care nu se va mai interesa de Balcani!”

La sfârºitul celui de al Doilea Rãzboi Mondial, seconfirma concepþia geopoliticã a lui Halford J.Mackinder, ca ºi aceea a omologului sãu american, N.Spykman, în gândirea cãrora s-a cristalizat ideea creãriiAlianþei Nord-Atlantice (NATO).

Directorul Facultãþii de Studii ale Relaþiilor Inter-naþionale din Universitatea Yale, N. Spykman, a atrasatenþia asupra rolului geostrategic al „þãrilor maritime”din Europa occidentalã ºi Asia, care formeazã un fel deinel strâns în jurul URSS, interzicându-i astfel accesuldirect la mãrile Sudului. În ceea ce-l priveºte peMackinder, pentru care datele geomorfologice suntstrâns legate de cele sociale ºi politice, el sublinia cã ocondiþie strategicã prealabilã pentru supravieþuirea edifi-ciului politic ºi cultural occidental, independent deregimul politic al „inimii” - Rusia -, dar þinând cont deaptitudinea acesteia de a exersa o supremaþie mondialã,era de a avea „un cap de pod în Franþa, un aeroprt avan-sat în Marea Britanie, resurse umane formate, proviziiconstând în produse agricole ºi industriale în SUA ºi înCanada”. Aceste cuvinte, scrise în 1943, prevesteauefectiv crearea NATO, H.W. Weigert analizând legãturageopoliticã ce unea cel mai profund NATO de Europa înfelul urmãtor: „Zona vitalã care a fost leagãnul istoric alconflictului se aflã la vest de graniþele apusene ale URSSºi se contureazã într-o peninsulã de formã neregulatãcare este continentul european. Observatorii de la Mos-cova constatã, cu privire la Londra sau Washington, cãnaþiunile din aceastã zonã, care se întinde de-a lungulþãrmurilor, cu toate cã nu sunt unite politic, beneficiazãde unele avantaje fundamentale care decurg din situaþialor geograficã. Aceste avantaje sunt datorate concentrãriiºi creºterii populaþiei lor, bogãþiilor agricole ºi industria-le. Aceste þãri, vãzute în ansamblu, formeazã zona decoastã ºi controlul acesteia de o singurã putere ar antre-na controlul întregii Eurasii ºi, drept urmare, suverani-tatea asupra lumii”.

W. Chruchill care, dupã H. Kissinger, promova întâ-ietatea tutelei engleze faþã de cea germanã, ar fi încre-dinþat administrarea globului puterii maritime anglo-sa-xone de peste Atlantic. În paralel, el a fost primul care aformulat ideea unei uniuni europene, pe care o concepea„nediferenþiatã” geopolitic de SUA. Destul de repede, to-tuºi, spirite geopolitice de mare anvergurã din Occiden-tul maritim au ridicat problema de a cunoaºte în cemãsurã procedura de unificare europeanã, în loc de aîntãri modelul geopolitic anglo-saxon, nu numai cã arputea sã-l slãbeascã, dar ar fi capabilã sã contribuie laactivarea concepþiei geopolitice germane a luiHaushofer. De altfel, se pare cã modelul lui Haushofer afost prezent în spiritul unor promotori francezi ai Uniu-nii Europene, precum J. Monnet, care declara la începu-tul anilor `60: „În ziua în care Germania se va reunifica,Franþa, prin influenþa sa în sud ºi în special în Africa, îºiva apãra politic ºi economic locul sãu de prim rang înrândul naþiunilor europene”. Pe scurt, cine examineazãharta politicã constatã cã spaþiul controlat de factorulanglo-saxon, din Africa de Sud pânã în Oceania, esteaproape acela pe care îl controla Imperiul britanic laapogeul sãu, pânã la declanºarea Primului Rãzboi Mon-dial. Cu o singurã excepþie, Iranul, ce reprezintã o ches-tiune arzãtoare a politicii externe americane ºi care a

început sã se apropie cu paºi mici de Occident. Pe baza celor enunþate, Chestiunea Orientalã

pãstreazã încã multe dintre trãsãturile sale tradiþionale,dobândind, de asemenea, unele noi, pe care le vomprezenta în cele ce urmeazã.

Rusia continuã sã fie vãzutã de Occident (regrupatexcusiv în NATO) ca „un adversar potenþial”. Este binesã reamintim cuprinsul articolului 14 privind „concepþiastrategicã” a NATO, semnat de cei 16 ºefi de state mem-bre ale Alianþei Atlantice la Conferinþa de la Roma, din7 ºi 8 noiembrie 1991: chiar în cadrul unei relaþii neos-tile ºi a uneia de cooperare, capacitãþile militare ºi con-centrarea resurselor de care dispune fosta Uniune Sovie-ticã, inclusiv dimensiunea sa nuclearã, constituie încã unfactor esenþial de care Alianþa ar trebui sã þinã cont pen-tru menþinerea echilibrului strategic în Europa. Pe bazafaimosului contract pe care Rusia l-a semnat cu Ucraina(iunie 1997), cea dintâi preia patru cincimi din fosta flotãsovieticã a Mãrii Negre ºi ia în arendã, pe o duratã de 20de ani, trei dintre cele patru porturi principale ale Sevas-topolului ºi, de asemenea, o parte din teritoriul din inte-riorul peninsulei. Mai mult, flota de rãzboi rusã dispunede submarine care sunt apreciate a fi mai „silenþioase”decât cele americane. Aceasta continuã sã achiziþionezecontratorpiloare, cu sau fãrã propulsie nuclearã, dar ºialte bastimente. Dupã cum a fost subliniat într-un studiupublicat în revista italianã „Rivista Maritima”, în iunie1996, Rusia ºi-a fixat drept obiectiv, în ciuda uriaºelorprobleme economice, „crearea unui ansamblu de unitãþinavale, desigur de dimensiuni mai reduse decât celecorespunzãtoare flotei sovietice, dar mai echilibrat ºi înspecial asistate într-o mult mai mare mãsurã de o struc-turã navalã ºi de un sprijin logistic pentru întreþinere ºireparaþii, care sã-i garanteze o activitate operaþionalãmai performantã”.

Rolul Turciei în cadrul Chestiunii Orientale nu semai menþine decât parþial, graþie situaþiei sale de þarãriveranã la Marea Neagrã. Cât despre situaþia geopoliticãa Turciei faþã de þãrile producãtoare de petrol din Caucazºi Asia Centralã, care au cãpãtat o importanþã vitalã, eaeste unilateralã. Mai întâi, concepþia iniþialã a Occiden-tului faþã de strâmtori s-a schimbat radical, funcþia fun-damentalã a acestora fiind aceea de a bloca accesul ruºi-lor, fapt pentru care, în 1936, la Montreux, Occidentulle-a autorizat bucuros turcilor controlul total. Dar dinmomentul în care va începe exploatarea sistematicã azãcãmintelor de petrol din Caucaz ºi Asia Centralã,Occidentul nu se va mai simþi în siguranþã la ideea cã oþarã (în plus, o Turcie cu din ce în ce mai multe proble-me) deþine ea singurã „dreptul naþional” ºi, în special,capacitatea efectivã de a închide Strâmtorile când suntpuse în joc „interesele sale vitale”, oricare ar fi sensul datacestui termen.

Totuºi, în cadrul geopolitic al anilor ce vor veni - cumapare deja cu claritate în urma conflictelor geostrategiceºi geoeconomice care au izbucnit în regiunea petroliferãa Mãrii Caspice - îi rãmâne Turciei rolul „natural” de astãvili o tentativã ruseascã ºi/sau chinezeascã ºi, poatechiar iranianã (în cazul în care pânã la urmã Iranul nu vaintra în sfera de influenþã occidentalã), pentru a asiguracontrolul þãrilor asiatice producãtoare de petrol, de care oleagã tradiþii culturale.

(The Oriental Question, Ioannis LOUCAS, 1998)Traducere ºi adaptare dedr. Mircea SOREANU

M ântuitorul nostru Iisus Hristos zice înSfânta Evanghelie: „Dacã vrea cinevasã vinã dupã Mine, sã se lepede de sine, sã-ºi iacrucea ºi sã-Mi urmeze Mie”. Astãzi vom vorbi des-pre deosebirea crucilor prin care ne putem mântui pepãmânt. Vã amintim cã noi, creºtinii, cinstim îndoitCrucea lui Hristos: crucea materialã, vãzutã, pe care ocinstim, o sãrutãm ºi o purtãm ºi crucea spiritualã careeste suferinþa pentru fapta bunã.

Dacã citim cu atenþie în Sfânta ºi dumnezeiascaScripturã vedem cã semnul Crucii materiale s-a arãtatîn chip simbolic din cele mai vechi timpuri. Astfel,vedem cã patriarhul Iacov a binecuvântat pe fiii luiIosif cu mâinile sale în semnul Crucii.

Semnul Crucii vãzute a a fost prefigurat de þinereamâinilor lui Moise la rugãciune în chipul crucii, întimpul luptei cu Amalec. Crucea vãzutã, materialã, afost închipuitã tainic în Legea Veche ºi semnul T, careîi apãrã de moarte pe cei ce îl aveau pe fruntea lor.

Despre binecuvântarea Apostolilor, la înãlþarea Sala cer, ni se spune: „Apoi i-a dus afarã spre Betaniaºi, ridicându-ªi mâinile sale, i-a binecuvântat”.Apostolii, la fel, au hirotonit prin binecuvântarea însemnul crucii diaconi, preoþi ºi episcopi prin rugãciu-ne ºi punerea mânilor. Pentru acest fapt, Taina Preo-þiei este numitã „puterea mâinilor preoþiei”. Tot prinrugãciune ºi prin punerea mânilor în semnul crucii

împãrtãºeau Apostolii taina ungerii cu Sfântul Mir,numitã „Pecetea Darului Sfântului Duh”.

Crucea nevãzutã, spiritualã ºi tainicã, pe care tre-buie s-o purtãm cu toþii, aceasta este suferinþa ºi oste-neala noastrã la lucrarea faptelor bune. Mântuitorulnostru Iisus Hristos care a purtat crucea vãzutã peGolgota, cât ºi pe cea nevãzutã, a suferinþelor pentru anoastrã mântuire, ne-a învãþat ºi pe noi sã rãbdãmcrucea vieþii, zicând : „Cine rabdã pânã la sfãrºitacela se va mântui”. Satana urãºte foarte mult semnulSfintei Cruci, cãci Crucea este arma cea nebiruitã cucare Hristos l-a biruit ºi a golit iadul. De aceea satanaîndeamnã pe cei rãtaciþi de la adevãr, adicã pe sec-tanþii care îi slujesc lui, sã huleascã ºi sã urascã crucealui Hristos. Cãci, precum câinele fuge de bãþul cu carea fost lovit, tot aºa ºi diavolul fuge de Crucea lui Hris-tos care îi aminteºte cã, prin ea, a fost lovit ºi biruit.

Adevãrul creºtin ortodox cinsteºte Crucea care s-asfinþit cu mânile lui Hristos pe Golgota ºi se închinã eicu toatã evlavia ºi smerenia. La fel cinsteºte ºi cruceacea nevãzutã a suferinþelor vieþii în Hristos pe care arãbdat-o ºi Mântuitorul pânã la moarte, ºi încã omoarte pe cruce. Credinciosul ortodox trebuie sã ºtiecã acea cruce nevãzutã a suferinþelor Sale este demulte feluri ºi fericit este acel creºtin care, cu credinþãîn Dumnezeu ºi cu multã rãbdare, îºi duce cruceasuferinþelor pe pãmânt în dragostea lui Hristos, spremântuirea sufletului sãu.

Dreptul Iov zice: „O luptã este viaþa omului pepãmânt”. Sfântul Apostol Pavel zice: „În aceastãluptã mare, aveþi nevoie de rãbdare”. Iar Mântuitorulnostru Iisus Hristos zice: „Întru rãbdarea voastrã veþidobândi sufletele voastre”. De aceea suntem datoripururi de a ne ruga la Preamilostivul Dumnezeu sã nedea rãbdare în necazurile ºi suferinþele noastre, spre ane duce Crucea pânã la sfârºit, cãci, fãrã de El, nu amputea face nimic. Dar sã fim încredinþati cã Dum-nezeu, din a Sa nemãrginitã milã, nu lasã pe om sã fieispitit mai presus de puterile lui.

Tot creºtinul care doreºte mântuirea sufletului sãueste dator sã fie gata a suferi cu dragoste ºi cu rãbdaretoate necazurile, scârbele ºi durerile vieþii îngãduitede Dumnezeu asupra omului pentru mântuirea lui.Zice Sfântul Isaac Sirul: „Precum focul curãþã aramade ruginã, aºa boala curãþã pãcatul omului”. Nicio-datã în viaþã nu putem rãbda cât suntem datori pentrupãcatele noastre, pentru a împãca dreptatea lui Dum-nezeu.

Cu adevãrat, toate în Hristos le putem, iar fãrã El,nimic. De aceea suntem datori în toatã vremea ºi loculsã cerem milã ºi ajutorul lui Dumnezeu ºi, cu credinþãºi nãdejde, sã aºteptãm aducându-se aminte de cuvân-tul care zice: „Mântui-va Domnul sufletele robilor Sãiºi nu vor greºi toþi cei ce nãdãjduiesc în El”. AAmmiinn!!

Col.(r) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 21 (324) din 15 noiembrie 2011Pagina 6

Istoria lumii ºi lumea istoriei

Ches t i unea Or ien ta lã

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Deosebirea crucilor în viaþa celor ce se mântuiesc

Lec þ ia de i s to r i e aCartea din vitrinã

Odinioarã în Vinþu de Jos

Concert Elisabeth LEONSKAJA la AteneuPe 27 noiembrie 2011, de la ora 19:00, pe scena Ateneului

Român din Bucureºti, pianista Elisabeth Leonskaja va susþineun recital pro bono. Cunoscuta interpretã chopinianã, câºtigã-toare a concursurilor internaþionale ,,George Enescu”, ,,Mar-guerite Long” ºi ,,Regina Elisabeta”, va interpreta ultimeletrei sonate pentru pian compuse de Franz Schubert.

Artista, care a concertat ca solistã alãturi de toate marileorchestre ale lumii, va susþine recitalul pentru un scop nobil:renovarea muzeelor Minovici. Elisabeth Leonskaja a vizitatcele douã muzee, vechi de 106, respectiv 70 de ani, situate înnordul Bucureºtiului, în decembrie 2010.

Impresionatã de moºtenirea culturalã ºi socialã a familieiMinovici, artista a decis ca banii obþinuþi din vânzarea bilete-lor sã fie donaþi pentru renovarea celor douã muzee.

Preþul biletelor variazã între 100 ºi 300 de lei ºi pot fiachiziþionate, în reþeaua Eventim ºi online pewww.eventim.ro.

R e p e r e c u l t u r a l e

Volumul „Odinioarã în Vinþu de Jos” continuã munca neo-bositului domn Cristian Florin Bota, muncã începutã în 2009 cuvolumul „Teiuºul de Odinioarã”.

„Fotografiile, cãrþile poºtale, docu-mentele care au stat la baza întocmiriilucrãrii de faþã, mi-au redescoperit lo-curile strãmoºilor mei direcþi, deoareceºi eu provin din familiile Cornea, Su-ciu, Jurj ºi Bota, ceea ce a fãcut, pen-tru mine, din Vinþu de Jos, o localitatecu adevãrat dragã inimii mele.

Dincolo de implicarea afectivã,timp de câþiva ani, am adunat o bogatãcolecþie de cãrþi poºtale, documente,unele încã netraduse în limba românã,fotografii ºi mãrturii ale trecutuluivinþenilor”, scrie Cristian Florin Botaîn prefaþa volumului.

TransfãgãrãºanulJoi, 10 noiembrie 2011, în cadrul adunãrii festive prilejuite de

aniversarea a 20 de ani de la reluarea activitãþii Asociaþiei Naþio-nale Cultul Eroilor, desfãºuratã la Centrul Eparhial RâmnicuVâlcea, a avut loc lansarea oficiala a volumului foto-documen-tar, cu titlul ,,Transfãgãrãºanul, marea aplicaþie a geniºtilorromâni, la 35 de ani de la inaugurare”, scris de prof. Eugen

Petrescu, în memoria EROILORGENIªTI cãzuþi în lupta cu naturapentru edificarea acestei opere strate-gice, turistice ºi economice de impor-tanþã naþionalã. În paginile cãrþii seregãsesc numele unor oameni deose-biþi, comandanþi ai armei geniu.Totodatã, revedem actiunile Regi-mentuluzi 1 Geniu ,,Alexandru IoanCuza” - artizanul Sectorului de Sud,Arefu - intrarea în Tunelul Bâlea,instituþia militarã de specialitate carea ,,deschis porþile ºi a fãcut botezulmarelui drum”.

Interviu pentru un nou job☺

- De ce ai pãrãsit ultimul loc demuncã?

Rãspuns adevãrat: Pentru cã eranasol.

Recomandare: Simþeam cã nu îmiputeam folosi la maximum capacitateaºi cunoºtinþele.

☺- Care sunt defectele tale cele mai

mari?Rãspuns adevãrat: Nu mã pot con-

centra mai mult de cinci minute, nuaccept autoritatea ºi am tendinþa sã

adorm la birou.Recomandare: Muncesc prea mult.

Nu pot sã mã opresc, tot timpul trebuiesã fac ceva.

☺- Vãd cã ai schimbat cam multe

slujbe într-o perioadã destul de scurtã.De ce crezi cã la noi ai rãmâne maimult decât ai rãmas la alþii?

Rãspuns adevãrat: Patronii mei depânã acum aveau cu toþii un fix, sã-ipãstreze doar pe cei competenþi.

Recomandare: Am ajuns la acelpunct în carierã în care am obosit sã mãtot mut de colo-colo. Vreau cu adevãrat

sã fiu parte dintr-o echipã, unde pot sã-mi aduc contribuþia pe termen lung.

☺- Cum te descurci cu schimbarea?Rãspuns adevãrat: Mã schimb în

fiecare zi, cu excepþia zilelor în care numai am lenjerie curatã.

Recomandare: Cred cã ºtie toatã lu-mea cã, astãzi, singura constantã esteschimbarea. Mã bazez pe asta.

☺- Cum te înþelegi cu ceilalþi?Rãspuns adevãrat: Îmi plac oame-

nii, atâta timp cât nu am de-a face cu ei.Recomandare: Cred cã relaþiile in-

terpersonale cu colegii sunt dintre celemai plãcute aspecte ale slujbei.

Urmele unei ºopârle preistorice, descoperite în Turcia

Paleontologii francezi au descoperit în Turcia am-prentele labelor unei ºopârle de acum 280 de milioane deani, care permite obþinerea de noi informaþii despre evo-luþia reptilelor, înainte de apariþia dinozaurilor.

Aceastã descoperire a fost fãcutã din purã întâmpla-re, în cursul unei campanii de prospectare a terenurilordin Cakras, o micã staþiune balnearã de la Marea Neagrã.Rãsturnând o rocã mare, cercetãtorul franco-turc SevketSen, organizatorul expediþiei, a remarcat niºte urme cu-rioase, cu o lungime de doar câþiva centimetri.

Dupã compararea cu alteamprente descoperite înSUA, Franþa, Maroc, cercetã-torii au stabilit cã este vorbade urmele unei mici reptilevechi de 280 de milioane deani, despre care nu se ºtia cãar fi trãit în aceastã parte alumii. Reptila, de dimensiu-nea unui mic varan, a trãit pe

Terra cu aproximativ 60 de milioane de ani înainte deapariþia primilor dinozauri.

Descoperirea din Turcia este o dovadã a faptului cãaceastã specie era deja rãspânditã pe ansamblul porþiu-nilor de uscat numit Pangeea - supercontinent care aexistat în urmã cu 359 - 200 de milioane de ani.

„Prezenþa urmelor în aceastã zonã a lumii este foar-te importantã: ele fac legãtura între reptilele din vestulºi cele din estul Pangeei”, a spus Jean-Sébastien Steyer.

Fosilele de plante descoperite în apropierea acestoramprente sugereazã cã pe atunci climatul era cald ºiumed, fapt care ar fi putut contribui la rãspândirea aces-tor reptile.

Bivolul pitic de apãBivolul pitic de apã sau Tamaraw popula într-un nu-

mãr impresionant insula Mindoro din Filipine, pe carebãºtinaºii o numeau „pãmântul tamaraw-urilor”. Înprezent, se estimeazã cã, din populaþia de peste 10.000de exemplare existente acum un secol, au mai rãmasnumai 100. Începând din anul 1996, Uniunea Internaþio-nalã pentru Conservarea Naturii a luat decizia de ainclude aceastã specie pe lista animalelor aflate pe calede dispariþie.

Acest mic bivol sãlbatic a fost descoperit în anul1888, fiind studiat pentru prima oarã de cãtre zoologulfrancez Pierre Heude. Cântãreºte aproximativ 300kg.,lungimea corpului este de cca. 2m, iar coada mãsoarãpânã la 60cm. Membrii acestei specii sunt scunzi ºi înde-saþi. Corpul lor voluminos ºi picioarele scurte le conferãun aspect ghemuit. Exemplarele adulte au pielea acope-ritã cu pãr de culoaremaro închis, cu nu-anþe de gri. Pe parteainterioarã a copitelormembrelor anterioa-re prezintã pete deculoare albã, asemã-nãtoare celor ale bi-volului-caprã. Faþaare aceeaºi culoareca ºi corpul, majoritatea membrilor având douã pete deculoare gri spre alb, care încep din partea interioarã aochilor ºi se continuã pânã spre coarne. Botul este aco-perit de piele neagrã. Ambele sexe prezintã coarne înforma de V.

Bivolii Tamaraw au o duratã de viaþã de pânã la 25de ani. Preferã pãdurile dese ale insulei Mindoro, fiindatraºi de apele din apropiere, în care le place sã se tãvã-leascã. Sunt considerate a fi animale agresive, fapt ce adeterminat ºi vânarea lor excesivã ºi, implicit, diminua-rea drasticã a numãrului de exemplare.

Balena beluga, Albã ca ZãpadaBalena beluga, albã ca zãpada, al cãrei nume ºtiinþi-

fic - Delphinapterus leucas - se traduce prin „delfin albfãrã aripi”, este un mamifer unic al apelor sub-arctice,caracteristicile distinctive - culoarea ºi fruntea proemi-nentã - fãcând-o uºor de diferenþiat de restul animalelor.

Beluga, cunoscutã ºi sub denumirea de balena albã,este una dintre cele mai mici balene cu dinþi din apelereci ale oceanului Arctic. Adesea, în timpul celor maireci luni ale anului, populeazã apele de micã adâncimedin zonele de coastã; se adunã, de asemenea, în estuarelecu apã dulce ºi caldã, dar ºi în bazinele râurilor. Aspec-tul fizic al balenei beluga este fascinant: zona capului

este foarte rotunjitã, cuo þeastã proeminentã ºiun bot scurt ºi lat. Trã-sãtura cea mai notabilãpe care o are, compa-rativ cu alte specii, es-te lipsa înotãtoarei fi-nale, în locul cãreiaare o coamã dorsalã în-gustã. Motivul acestei

schimbãri fascinante de anatomie este de a permite bale-nei sã înoate graþios sub stratul de gheaþã. Beluga mã-soarã de la 3 pânã la 5 metri lungime ºi are o greutatemedie de 1,6 tone. Numele balenei „beluga” vine de laaspectul sãu frumos, termenul derivând de la cuvântul„belukah”, care înseamnã alb.

ssuurrssaa:: wwwwww..ssttiiiinnttaa..rroo

MOZAICCurierul ARMATEINr. 21 (324) din 15 noiembrie 2011 Pagina 7

Aparat foto D7000Dispunând de tehnologii de imagi-

ne de top într-un corp extrem de porta-bil, D7000 marcheazão nouã erã în flexibili-tatea creativã. Destulde solid pentru a cãlã-tori oriunde ºi sufici-ent de puternic pentrua face faþã oricãrei si-tuaþii, gama sa defuncþii avansate va sa-tisface orice fotografpregãtit sã îºi dezvolteabilitãþile. Dacã foto-grafia este pasiunea dumneavoastrã,acesta este aparatul foto D-SLR decare aveþi nevoie.

Senzorul de imagine CMOS în for-mat DX de 16,2 megapixeli asigurãimagini fidele realitãþii, în culori in-tense, cu zgomot redus ºi gradaþii lineale tonurilor. Sensibilitate la luminãISO ridicatã (100-6.400) - se poateextinde pânã la 25.600, utilizândsetarea Hi2. Motor EXPEED 2 deprocesare a imaginii: optimizeazãtehnologiile aparatului foto pentruperformanþã superioarã ºi calitate ma-ximã a imaginii, cu consum minim deenergie. Design durabil: utilizeazãcapace superior ºi posterior durabile,dar uºoare, din aliaj de magneziu ºiîmbinãri etanºate împotriva acþiunilorde mediu pentru a proteja aparatulfoto de praf ºi umezealã. Fantã dublãpentru carduri de memorie SD: pen-tru flexibilitate de fotografiere mãritã.Sistem de focalizare automatã extremde clar: cu 39 de puncte, cu nouã sen-zori de tip încruciºat în centru. Oferãfocalizare rapidã ºi precisã în întregulcadru. Senzor de mãsurare RGB de2016 pixeli: asigurã mãsurare extremde corectã pentru expunere exactã ºi

oferã informaþii precise Sistemului derecunoaºtere a scenei, care optimizea-zã expunerea, focalizarea ºi balansul

de alb imediat îna-inte de eliberareadeclanºatorulu ipentru imagini clardefinite.

Rãspuns rapid:dispune de o peri-oadã de pornireaproape instanta-nee ºi decalaj deeliberare a declan-ºatorului de apro-

ximativ 0,052 secunde.D-Movie - filme full HD (1920 x

1080): un buton dedicat de înregis-trare vã permite înregistrarea instanta-nee a unor filme frumoase de înaltãdefiniþie (HD). Modul AF-F pãstreazãîntregul cadru în focalizare în timp ceînregistraþi ºi aparatul foto este com-patibil cu un microfon extern pentru aputea înregistra sunet stereode calitate. Funcþii simple deeditare vã permite sã editaþifilmele în aparatul foto.

Monitorul LCD mare, deînaltã rezoluþie, de 7,5 cm (3inci) cu 920.000 puncte, cu sti-clã întãritã, permite vizualiza-rea facilã a informaþiilor esen-þiale oferite de aparatul foto ºiasigurã vizualizarea ºi editareaplãcutã a fotografiilor ºi filme-lor dumneavoastrã

Laptop Dell InspironN5040,

puternic si accesibilLaptopul Dell Inspiron N5040 vã

permite sã rãmâneþi conectat cu prie-tenii ºi sã vã distraþi oriunde ºi ori-când. Acesta are un design foarte plã-

cut cu un negru mat care nu permiteimprimarea amprentelor. Dell Inspi-ron N5040 este echipat cu un displayLCD LED de 15,6 inch cu rezoluþia de1366x768 pixeli ºi un procesor IntelCore i3 380M ce ruleazã la frecvenþade 2.530 MHz.

De asemenea, pentru a veni în aju-torul performanþei, laptopul dispunede 4GB de memorie RAM DDR3 ceruleazã la frecvenþa de 1.333MHz.Capacitatea maximã suportatã este de8GB memorie RAM.

Pentru stocarea tuturor fiºierelor ºidocumentelor dumneavoastrã, N5040vine cu un hard disk cu o capacitate destocare de pânã la 500GB ce oferã oviteza de rotaþie de 5.400 rpm.

Referitor la placa video, nu vãaºteptaþi la mare lucru, deoarece DellInspiron N5040 vine împreunã cu oplacã video integratã Intel HD Gra-phics.

Producãtorul a ales sã livreze acestlaptop fãrãsistem de ope-rare, oferindastfel utiliza-torului liber-tatea de aalege OS-ulpreferat.

Alte ca-racteristici aleDell InspironN5040 includ

DVD-RW, douã difuzoare audio de4W, camerã web 03 megapixeli, citi-tor de carduri, ieºire audio, VGA, portRJ-45, microfon,HDMI, 3x USB 2.0,LAN, Wireless 802.11 b/g/n ºi obaterie cu 6 celule. Din pãcate, nuoferã ºi o tastaturã numericã, unii uti-lizatori simþind nevoie unei astfel detaste.

(sursa: www.stiriit.ro)

DE LA LUME ADUNATE...

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

Cei care îºi întrebuinþeazã rãutimpul sunt cei dintâi care seplâng de scurtimea lui.

Nimic nu este mai de preþuitdecât valoarea zilei.

Puþini oameni ºtiu sã fie bã-trâni.

Nu este lucru înþelept sã spui:„voi trãi”; viaþa de mâine esteprea târzie – trãieºte azi!

Pierderea de timp este cea maiireparabilã ºi tocmai ea esteaceea care pricinuieºte cel maipuþin.

Ceea ce n-a avut loc nicioda-tã, poate avea loc mâine.

Mereu ne gândim cum vomtrãi ºi niciodatã nu trãim înprezent.

Când îþi propui un scop, tim-pul, în loc sã creascã, scade.

Pentru mulþi, viitorul visat nueste adesea decât reîntoarcerea laun trecut idealizat.

Sentimentele nobile duse pânãla exagerare dau aproape acelaºirezultat ca ºi marile vicii.

Fiecare lucru are frumuseþealui, dar nu oricine o vede.

Selecþie realizatã de Col.(r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

* La naºtere, crevetele este mascul, apoi, pe mãsurã ce creºte, devine femelã?* Un cameleon orb este perfect capabil sã-ºi schimbe culoarea în concordanþã

cu mediul înconjurãtor?* Elefantul este singurul animal cu 4 genunchi, iar toþi urºii polari sunt stân-

gaci?* În Florida, este interzis sã arunci ceva dintr-o maºinã în miºcare, exceptând

apa ºi gãinile vii?* Leul este singura felinã mare ce poate toarce?* Peºtii de apã sãratã beau apã, iar cei de apã dulce, nu?* Durata de viaþã a unei papile gustative este de 10 zile?* Bãrbaþii au de ºase ori mai multe ºanse sã fie loviþi de fulger decât femeile?* Este anatomic imposibil sã-þi lingi cotul? Cu toate acestea, 75% dintre cei

ce aflã încearcã sã-ºi atingã cotul cu limba.* În topul obiectelor cu care se îneacã americanii, scobitoarea este pe primul

loc?* Nimeni nu ºtie unde este îngropat Mozart?* Palatul Buckingham are 602 de încãperi?* Hârtia a fost inventatã în secolul al II-lea de cãtre un eunuc chinez?* În Peru nu existã WC-uri publice?* Întregul nume al oraºului Los Angeles este: El Pueblo de Nuestra Serona

la Reina de Los Angeles de Porciuncula?* Sângele homarului este albastru deschis?* Scaunul electric a fost inventat de un dentist?* Toate lebedele din Anglia sunt proprietatea Reginei?* Pinguinul este singura pasãre care poate înota, dar care nu poate zbura?* Viteza cu care zboarã mingiile pe o masã de ping-pong este de aproxima-

tiv 160 km/h?* Winston Churchill a fost nãscut într-o toaletã a femeilor în timpul unui

dans?* Amprentele ursilor koala nu se pot distinge de cele umane ºi pot fi confun-

date la locul unei crime?sursa: www.romaniaforum.ro

ªª tt ii aa þþ ii cc ãã .. .. ..

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 21 (324) din 15 noiembrie 2011Pagina 8

P o s t u r i d e r a d i o î n A f g a n i s t a n

R ata scãzutã a alfabe-tizãrii în Afganistan,10% bãrbaþii, 2% femeile, aimpus din partea forþelor coa-liþiei un efort în vederea alfabe-tizãrii prin utilizarea RIAB-urilor (radio in a box). Progra-

mul este conceput de R.C. South. Compartimentulcare coordoneazã ºi gestioneazã activitatea la nivelulprovinciei Zabul este structura de operaþii psiho-logice.

Pe calea nevãzutã a undelorRadioul este mijlocul de bazã prin care struc-

tura de operaþii psihologice a Elementului deComandã ºi Control din cadrul Combined TeamZabul, asigurat de cãtre comandamentul Brigãzii1 Mecanizate „Argedava”, transmite mesajeledorite cãtre populaþia afganã. Prin intermediulradioului, autoritãþile locale ºi comandanþiiANSF (Forþele Naþionale de Securitate aleAfganistanului) au posibilitatea sã comunice cupopulaþia pe scarã largã ºi, din acest punct devedere, reprezintã un mijloc extrem de importantla îndemâna acestora.

La nivelul provinciei Zabul, elementul desprijin operaþii psihologice, care este încadrat cumilitari de la Centrul de operaþii psihologice,condus de cãtre locotenent-colonelul MarianViºan, furnizeazã mesaje pentru posturile deradio manageriate de Combined Team Zabul.Aceste mesaje sunt realizate de specialiºti dincadrul elementului de sprijin operaþii psihologiceºi verificate de cãtre structura de profil apartenerului american, Operaþii Informaþionale.Traducerea se realizeazã în limba pashtu ºimaterialele sunt editate în format audio pentru aputea fi difuzate pe posturile de radio. Este o muncãlaborioasã care necesitã efort, fiecare mesaj pre-supunând un timp îndelungat pânã ajunge la formafinalã ºi este necesarã angrenarea mai multe per-soane la realizarea lui.

Maiorul Cristian Guiu este unul dintre cei care seocupã de procesarea informaþiilor în format audio.

„Elementul de sprijin operaþii psihologice rea-lizeazã mesaje care se încadreazã în programelespecifice domeniului de activitate a strucrurii maisus amintite, care ruleazã pe fiecare linie de efort,þinând cont de prioritãþile dintr-o anumitã perioadã.Pentru întocmirea mesajuluise analizeazã, se interpretea-zã ºi se evalueazã situaþia înscopul realizãrii unui conþi-nut care sã sprijine eficientobiectivele propuse.”

Difuzare prin diseminare

În continuare, mesajelesunt realizate cu mijloaceletehnice din dotarea Elemen-tului de sprijin operaþii psiho-logice de cãtre plutonierul-adjutant principal Dan Floreaºi sunt mai apoi diseminatecãtre fiecare post de radio,prin mijloacele de comunica-þii din cadrul CombinedTeam Zabul. Programareamesajelor pentru a fi trans-mise publicului þintã pe caleaundelor este atributul opera-torilor de la fiecare post deradio, iar aceastã programarese realizeazã conform indica-þiilor specialiºtilor din cadrulElementului de sprijin operaþii psihologice transmisemanagerilor de program.

Vocea Shah JoyÎn districtul Shah Joy,

Batalionul 495 Infanterie„Cãpitan ªtefan Soverth” dis-pune de un post de radio, in-stalat în FOB Bullard, operatºi manageriat de personal din

cadrul unitãþii. Managerul acestuia este locotenentulCornel Trifu, care ne-a transmis câteva date desprefuncþionarea postului.

„Denumirea punctului nostru de lucru esteVocea Shah Joy ºi reprezintã singurul post de radiodin localitatea afganã, care poate fi recepþionat ºi însatele din împrejurimi. Pentru realizarea progra-mului conceput de R.C. South, referitor la alfabeti-zarea populaþiei, RLP (Radio Literacy Program), aufost distribuite populaþiei aparate de radio ºi cãrþi

speciale cu ajutorul cãrora localnicii pot învãþa sãscrie ºi sã citeascã, ascultând cursurile transmise depostul de radio Vocea Shah Joy.

Aceste cursuri sunt transmise în fiecare zi, în di-ferite intervale orare, astfel încât sã poatã firecepþionate ºi ascultate de toatã populaþia localã.”

Caporalul Mihai Muºat este militarul care se ocu-pã efectiv de transmiterea emisiunilor radio ºi aces-ta, în dorinþa de a ne familiariza cu ceea ce pre-supune lucrul în acest domeniu, ne-a dezvãluit:

„Postul de radio emite pâna la distanþa de 25 dekilometri, pe frecvenþa de 90 MHz, între orele 08:00

ºi 23:00. Principala mea activitate la acest post deradio este de a asigura buna funcþionare a progra-mului. Prin intermediul lui, transmitem emisiuni dindiferite domenii, din care amintesc: educaþia, sãnã-tatea, istoria poporului afgan, muzicã ºi mesajetransmise de cãtre Guvernul Republicii IslamiceAfganistan, de Forþele Naþionale de Securitate aleAfganistanului ºi de Forþa Internaþionalã de Asis-tenþã pentru Securitate. Mesajele sunt primite de laCombined Team Zabul ºi sunt introduse într-un pro-

gram numit Zara, care inter-caleazã aceste mesaje cumuzicã.”

Pentru copii,pentru viitor...

Pentru funcþionarea pro-gramului de alfabetizare prin intermediul radioului,militarii Batalionului 495 Infanterie „Cãpitan ªtefanSoverth” au organizat misiuni de angajare a liderilor

locali în localitãþileîn care poate firecepþionat postulde radio VoceaShah Joy. Principa-lul scop al acestorîntrevederi este dea-i convinge cãacest program estede un real ajutor ºicã, prin intermediullui, se poate asigu-ra o minimã educa-þie, în special copii-lor. Importanþa luivine ºi din faptul cãîn majoritatea loca-litãþilor nu suntºcoli, iar localnicii,privind spre viitorºi înþelegând im-portanþa dezvoltãriiculturale, doresc sãle ofere copiilor lorun mimim de edu-caþie, deoarece a-ceºtia sunt cei ce

vor avea resursele necesare pentru un viitor mai bun.În momentul de faþã, singura modalitate de a mergela ºcoalã este de a strãbate kilometri întregi pânã lacea mai apropiatã instituþie de învãþãmânt, iar lipsaresurselor financiare i-a obligat pe pãrinþii afgani sã-ºi þinã copiii acasã, privându-i de puterea pe care þi-o oferã cunoaºterea. Este trist faptul cã generaþia,care ar putea avea un cuvânt de spus peste câþiva ani,nu ºtie nici mãcar sã scrie sau sã citeascã.

În concluzie, lipsa banilor, lipsa rechizitelor sau aoricãror mijloace de formare fac acest program sã fiede un real folos.

Sprijin pe frecvenþã radioÎn provincia Zabul, contingentul românesc

mai dispune de încã trei posturi de radio. Unuldintre ele este Vocea Mescall, gestionat deBatalionul 2 Infanterie „Cãlugãreni”, ce trans-mite din FOB-ul Mescall; i se alãturã VoceaSurrie, gestionat de Echipa Operaþionalã deConsiliere ºi Legãturã tip sprijin de luptã, cetransmite din FOB-ul Wolverine, ºi VoceaShamulzai, gestionat de Echipa Operaþionalã deConsiliere ºi Legãturã nr. 2, ce transmite dinFOB-ul Shamulzai, acoperind astfel o importan-tã zonã afganã.

Se pare cã misiunea militarilor români înteatrul de operaþii Afganistan depãºeºte oare-cum aria responsabilitãþilor ce derivã din luptaarmatã, „atacând” ºi zona culturalã. Nu este osarcinã uºoarã sã-i faci pe localnici sã uite, chiarºi pentru o clipã, de problemele pe care leimplicã un conflict continuu ºi violent ºi sã fiedornici sã-ºi dezvolte cunoºtinþele pentru a puteaprivi, dincolo de TAB-uri ºi mitraliere, spre oviitoare posibilã atmosferã nebruiatã de explozii.

Desigur cã nimeni nu se aºteapã ca rezul-tatele sã fie imediate ºi ca situaþia sã se schimbepeste noapte, dar sunt convinºi cã, prin perseve-

renþã, rezultatele pot fi pozitive.ªi poate cã, într-un viitor nuprea îndepãrtat, Afganistanulva ajunge sã nu mai aibãnevoie de asistenþã internaþion-alã pentru gestionarea prob-lemelor interne, devenind unstat în care copiii pot aveacopilãrie ºi o perspectivã maibunã. (n.r.)

Paginã real izatã de maiorul Sorin CONSTANTINESCU

Locotenent Cornel TRIFU

Caporal Mihai MUªAT