CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI I I nr . 8 (311) 2 mai 2011 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

- Suntem prezenþi în multe zone de cooperareexternã; în teatrele de operaþii din Afganistan cuaproximativ 1.500 de militari; de asemenea, avemprezenþã în Bosnia-Herþegovina; participãm cu

structuri ºi efective lagrupurile de luptã aleUniunii Europene; par-ticipãm la numeroaseiniþiative regionale custructuri militare parte-nere din Ungaria, Slo-vacia, Ucraina, Serbia;participãm la exerciþiide instruire în comun...

L a 25 octombrie2010, în faþa Pala-tului Naþional al Copiilor,s-a ridicat Monumentul e-

roilor militari români cãzuþi la datorie. La opt lunidistanþã, în faþa aceluiaºi monument, Statul Major alForþelor Terestre a primt Drapelul de Luptã.Drapelul de luptã este simbolul onoarei, vitejiei ºigloriei militare. El evocã trecutul de luptã pentrulibertate naþionalã a poporului român, precum ºitradiþiile unitãþii, amintindu-i fiecãrui militar datoriasfântã de a servi cu credinþã patria, de a apãra cuorice preþ unitatea, suveranitatea ºi independenþaRomâniei. Dimensiunea istoricã a Forþelor Terestreºi a biruinþelor lor izvorãºte din vremuri imemoriale,începând cu anonimii luptãtori pedeºtri. Istoria

armatei de us-cat reprezintã oînsumare a is-toriilor armelorºi specialitãþi-lor ce au com-pus-o de-a lun-gul timpului ºio compun ºi înprezent: infan-teria, vânãtoriide munte, tan-curile, artileria, geniul, apãrarea NBC etc. Denu-mite ca atare sau nu, forþele terestre au fost, laromâni, nu numai cea mai numeroasã componentã aoºtirii, dar ºi singura categorie de forþe capabilã sãdesãvârºeascã lupte. (pagina 5)

Prioritãþile Forþelor Terestreromâne pentru anul 2011

La ceas aniversar, am primit în dar...

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

În ziua de 20 aprilie, la Clinceni, s-a desfãºuratceremonialul de plecare în teatrul de operaþii dinAfganistan a militarilor din Detaºamentul ANATraining VI. Timp de ºase luni, militarii români vorparticipa la procesul de operaþionalizare a ArmateiNaþionale a Afganistanului, în cadrul misiunii ISAF,ºi au mandatul de a contribui la instruirea ºi con-silierea ofiþerilor ºi subofiþerilor afgani. Comandantuldetaºamentului, locotenent-colonelul Ionel Vieriu,declara: „Am început pregãtirea în luna decembrie,în diferite locaþii, pe diferite specialitãþi militare.Pregãtirea a durat pânã în data de 11 martie...

G a t a d e a c þ i u n e

KAKI 100%

I n fan te r ia ,Reg ina ba tã l i i l o r

D in cele maivechi timpuri,poporul român ºi-a creatpropria forþã armatã, pecare s-a sprijinit în toatemomentele de cotiturãdin istoria sa. Aniver-sarea, la 30 aprilie, apeste un secol ºi jumãtatede existenþã a infanteriei

constituie un moment deosebit pentru întreagaArmatã românã, deoarece trecutul acestei arme sesuprapune peste istoria românilor...

LECÞIA DE ISTORIE

Armata I , momente deg lo r i e º i onoare (V I I I )

MMiihhaaiill RRaaccoovviiþþãã a fostcomandantul Corpului deCavalerie în primii doi anide rãzboi, în timpul cãroracorpul sãu a ajuns din Ro-mânia pânã pe coasta esticãa Mãrii Negre, în Caucaz. Aluat parte la luptele pentruBasarabia, reuºind sã elibe-reze Chiºinãul printre alte-le, ºi apoi a înaintat pânã peNipru, unde a luat parte în marea bãtãlie de la Mareade Azov. A primit Ordinul Mihai Viteazu clasa a III-a, pe17 octombrie 1941, pentru modul în care forþelede sub comanda sa au forþat Nistrul ...

INTERACTIV

(...) Afganistanul este o þarã pe care, cu cât ocunosc mai bine, cu atât o înþeleg mai puþin... Foartefrumoasã, dar ºi periculoasã în acelaºi timp. Am fost

martor la rãsãrituri specta-culoase, la apusuri înduio-ºãtoare, ploi efervescente,dupã care a biruit soarele.Acestea sunt peisajele careau pãstrat în inima noastrãromantismul, peisaje care tezguduie ºi ne dau speranþasã continuãm ºi sã fim si-guri cã vom ajunge acasã.

Început de carierã în teatrulde operaþii din Afganistan

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 8 (311) din 2 mai 2011Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Kabul - Un schimb de focuri între un militar afgan ºi alþimilitari strãini s-a soldat cu mai mulþi morþi ºi rãniþi, peaeroportul militar din Kabul, a anunþat Ministerul afgan alApãrãrii, care a atribuit tirurile unui diferend între aceºtia.Acest incident survine în contextul în care insurgenþii tali-bani au atacat, de curând, þinte sensibile ºi foarte protejatedin Afganistan, vizând în special forþele de securitate, cuajutorul unor soldaþi infiltraþi sau cu bãrbaþi purtând uni-forma armatei sau a poliþiei. În interiorul cartierului gene-ral al Forþelor Aeriene, un conflict a izbucnit între un pilotafgan ºi colegii sãi strãini, a anunþat ministerul într-uncomunicat. Baza Forþelor Aeriene este situatã în incintaaeroportului militar, aflat în prelungirea aeroportului civildin capitala afganã. „Putem confirma cã au avut loc focuride armã uºoarã”, dar „nu ºtim cum a început schimbul defocuri”, a declara comandantul Tim James. „ªtim cã existãvictime în rândul ISAF”, a adãugat el, refuzând sã pre-cizeze numãrul acestora ºi dacã este vorba despre morþi saurãniþi. James a afirmat cã incidentul pãrea încheiat. Nume-roºi soldaþi afgani erau mobilizaþi în apropierea bazei aeri-ene ºi se auzeau numeroase sirene. Talibanii au efectuat,recent, mai multe atacuri îndrãzneþe, cu ajutorul unor bãr-baþi îmbrãcaþi în uniforme ale poliþiei sau armatei, indu-când temerea cu privire la o infiltrare crescutã a forþelor af-gane de cãtre insurgenþi, care au câºtigat teren în ultimiiani. La 18 aprilie, un kamikaze purtând uniforma armatei areuºit sã intre în sediul Ministerului Apãrãrii, unul dintrelocurile cele mai sensibile, presupus a fi unul dintre celemai bine protejate din Kabul. Acesta a ucis trei militari,inclusiv o gardã de la intrarea în biroul ºefului Statului Ma-jor al armatei, dupã care a fost împuºcat. Atacul a fost re-vendicat de talibani. Washington - Generalul DavidPetraeus, comandantul forþelor internaþionale din Afganis-tan, îºi va prezenta, într-un viitor apropiat, recomandãrilecu privire la amploarea retragerii americane ce urmeazã sãînceapã în iulie, a afirmat de curând ministrul american alApãrãrii Robert Gates. „Nu am primit încã recomandãrilegeneralului Petraeus. Le aºtept într-un viitor apropiat”, adeclara acesta. Strategia decisã de însuºi preºedinteleBarack Obama pentru Afganistan, unde Statele Unite aleAmericii sunt prezente din punct de vedere militar deaproape 10 ani, prevede un început al retragerii „responsa-bile” a trupelor americane din þarã, în iulie 2011, în funcþiede condiþiile de pe teren. Responsabilitatea securitãþii tre-buie sã fie transmisã integral forþelor afgane pânã la fineleanului 2014, au convenit þãrile NATO în timpul summit-ului de la Lisabona din decembrie. Circa 100.000 de soldaþiamericani sunt prezenþi în Afganistan, dar ºi 44.000 de sol-daþi NATO. Washington - Actualul director al AgenþieiCentrale de Informaþii a SUA, Leon Panetta, va deveniministru al Apãrãrii ºi va fi înlocuit în fruntea agenþieisecrete de cãtre generalul David Petraeus, în prezentcomandantul operaþiunilor militare din Afganistan, auanunþat canalele de televiziune NBC ºi ABC. Panetta, careare 72 de ani ºi nu este militar, îi va succeda lui Gates „încursul acestei veri”, potrivit unui responsabil american ci-tat de cãtre AFP. Acesta nu a dorit sã confirme însã ºi nu-mirea lui Petraeus în locul lui Panetta. Preºedintele ameri-can Barack Obama îl va nominaliza totodatã pe diplomatulRyan Crocker ambasador în Afganistan, post ocupat înprezent de Karl Eikenberry, potrivit NBC. Crocker a maifost ambasador, între altele, ºi în Irak. Generalul Petraeusurmeazã sã fie înlocuit în Afganistan de generalul JohnAllen, actualmente comandant-adjunct al Centcom, Co-mandamentul central al armatei SUA. Toate aceste schim-bãri vor avea nevoie ºi de confirmarea Senatului SUA.Actualul ministru al Apãrãrii, Robert Gates, care a fost, larându-i, director al CIA, intenþioneazã sã se retragã dinfuncþie în cursul acestui an. Surse din cercurile de la Wa-shington au dat de înþeles, de altfel, încã înainte de apariþiaacestor zvonuri, cã este previzibil un „schimb Petraeus-Panetta”, pe mãsurã ce campania de realegere a lui Obama,în 2012, se apropie. Panetta, exponent al Partidului Demo-crat, s-ar putea dovedi mai apropiat de democratul Obamadecât Gates, numit de fostul lider republican de la CasaAlbã, George W. Bush. Roma - Ministrul italian de ex-terne, Franco Frattini, împreunã cu ministrul Apãrãrii,Ignazio La Russa, au prezentat în faþa Parlamentului detali-ile deciziei guvernului italian de a participa activ la bom-bardamentele din Libia. Frattini a vorbit ºi despre rezul-tatele misiunii Alianþei Nord-Atlantice în Libia desfãºuratepânã în prezent. Ministrul Frattini a precizat cã „arsenalulmilitar al lui Gaddafi a fost redus la o treime” în urmaoperaþiunilor aeriene întreprinse de Alianþa Nord-Atlanticã.Datoritã acþiunilor militare „a fost evitatã o crizã umani-tarã de proporþii”, dar ºi „un mãcel pe care nu puteam sãîl ignorãm”, a precizat ministrul italian de externe. (S.R.)

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaanneeSSgg.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Sg.maj. Narcis Guþã Toma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt.. 00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Redactori

PPlltt.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt.. 00115566

ISSN 1582-1269

B 64409C 8/2011

Campionat militar de orientare, faza pe MinisterulApãrãrii Naþionale, s-a desfãºurat anul acesta în oraºulPlopeni din judeþul Prahova. Localitatea a fost aleasãîn primul rând pentru sprijinul logistic al competiþieicare a fost asigurat de cãtre Baza 2 Logisticã „Va-lahia”, din subordinea Diviziei 1 Infanterie „Dacica”.Localitatea, aflatã în apropierea oraºului Ploieºti, ben-eficiazã de un teren împãdurit, iar dealurile din zonãsunt extrem de propice pentru o astfel de competiþie.Orientarea sportivã a început sã fie practicatã în Ro-mânia încã din anul 1947, primul concurs de acest feldesfãºurându-se în zona munþilor Zãrand, iar primulconcurs oficial, în munþii Semenic, în 1963, subdenumirea de Cupa Banatului. Concursul de orientaresportivã constã în parcurgerea unui traseu dat, nemar-cat în teren, cu ajutorul unei hãrþii detaliate a zonei ºi aunei busole. Este un sport de anduranþã, ce implicã obunã pregãtire fizicã ºi psihicã, întrucât, pe trasee,

sportivii pot trece peste diferite obstacole, cum ar fi:râuri, buºteni, gropi, tufiºuri, cu scopul de a gãsi, în celmai scurt timp, posturile din traseu, în ordinea indicatãde cãtre organizatori. Au fost douã mari secþiuni: pro-bele individuale, în baza cãrora s-a întocmit clasamen-tul pe echipe, ºi proba de ºtafetã. Traseele bãieþilor aufost diferite faþã de cele ale fetelor, iar proba de ºtafetãs-a desfãºurat în alt teren. Nu lungimea traseelor a con-tat, ci dificultatea acestora, pentru stabilirea ierarhieiconcurenþilor, dar ºi capacitatea lor de a se orienta cuharta ºi busola.

Lotul sportiv al Diviziei 1 Infanterie „Dacica” a fostformat din sportivi proveniþi din cadrul Brigãzii 2Infanterie „Rovine” ºi Brigãzii 2 Vânãtori de Munte„Sarmisegetuza”. Dupã cum se ºtie, mulþi dintre aceº-tia sunt plecaþi în teatrul de operaþii din Afganistan,acest aspect fiind unul din motivele pentru care con-ducãtorul lotului diviziei, maiorul Cornel Jipa, nu s-aputut baza pe veteranii concursului din cadrul celordouã brigãzii. La linia de start, a aliniat concurenþiaflaþi la prima lor participare într-un asemenea nivelde competiþie. Lotul diviziei a urcat în clasamentulgeneral pe cea de-a treia treaptã a podiumului.Maiorul Cornel Jipa a declarat despre concurs urmã-toarele: „Competiþia din acest an s-a desfãºurat încondiþii foarte bune, având în vedere faptul cã au fostimplicaþi ºi oficiali din cadrul Federaþiei Naþionalede Orientare. Concursul, pe alocuri, a avut anumiteparticularitãþi, unele extrem de dificile pentruaceastã etapã. Selecþia ºi pregãtirea lotului pentruacest concurs a fost efectuatã riguros, dovadã fiindrezultatul final obþinut. Militarii nou-selecþionaþi i-au înlocuit cu brio pe veteranii lotului ºi au datdovadã de seriozitate, atât pe timpul pregãtirii, cât ºial concursului, iar rezultatul nu a întârziat sã aparã.La acest concurs, remarc întreaga echipã ca un totunitar, atât la bãieþi, cât ºi la fete ºi doresc sã-l evi-denþiez pe caporalul Mãdãlin Ionescu, sublocotenen-tul Cristina Csantos ºi cãpitanul Daniel Gâboan”.

Pentru aceastã etapã a concursului, ºi anume fazape minister, competiþia a fost un bun prilej pentru aselecþiona ºi forma lotul pentru concursurile inter-naþionale militare din Brazilia. De aceea, ºi traseeleunitãþilor de instrucþie au fost concepute dupãnormele Federaþiei Naþionale de Orientare, cu zonemai dificile.

Colonel Dragoº ANGHELACHEPlutonier Radu SÃCÃREA

În ziua de 20 aprilie, la Clinceni, s-a desfãºurat ce-remonialul de plecare în teatrul de operaþii din Afga-nistan a militarilor din Detaºamentul ANA TrainingVI. Timp de ºase luni, militarii români vor participa laprocesul de operaþionalizare a Armatei Naþionale aAfganistanului, în cadrul misiunii ISAF, ºi au manda-tul de a contribui la instruirea ºi consilierea ofiþerilor ºisubofiþerilor afgani. Comandantul detaºamentului,locotenent-colonelul Ionel Vieriu, declara: „Am în-ceput pregãtirea în luna decembrie, în diferite locaþii,pe diferite specialitãþi militare. Pregãtirea a duratpânã în data de 11 martie la unitatea din Clinceni.Prima etapã a debutat cu abordarea unor probleme depregãtire generalã, specifice teatrului de operaþii,legate de religia populaþiei din zonã, obiceiuri, parti-cularitãþi ale reliefului, climã, dupã care, în etapaurmãtoare, ne-am deplasat în centrul de instruire ainfanteriei ºi vânãtorilor de munte, unde amdesfãºurat ºi o tragere în poligonul Cârþiºoara, acti-vitate care ne-a demonstrat cã militarii pot sã fieinstructori la un nivel foarte bun pentru militariiafgani. Dupã ce am încheiat aceastã etapã, ne-amprezentat la centrul de instruire pentru operaþii spe-ciale, unde ne-am definitivat pregãtirea cu modalitãþiºi proceduri care pot interveni în teatrul de operaþii.Ne-am familiarizat cu particularitãþile unei patrule,ale unei escorte, ambuscade, cu mai multe proceduri.A urmat evaluarea finalã, care a demonstrat cã mili-tarii Detaºamentului ANA Training VI pot face faþã cubrio misiunilor care le vor fi încredinþate”.

Aflat la prima misiune într-un teatru de operaþii,maiorul Cãtãlin Braºoveanu, comandantul unei grupede instrucþie, a rãspuns la întrebarea referitoare la cepresupune funcþia dumnealui, astfel: „Printre princi-

palele sarcini ce ne revin, putem face referire la: lu-crul direct cu instructorii ºi specialiºtii pe care îi avemîn cadrul fiecãrui grup; planificarea acestora în acti-vitãþile de instruire pentru armata afganã; consiliereaofiþerilor din cadrul unitãþilor afgane, precum ºi cele-lalte probleme organizatorice din cadrul zonei de dis-locare a detaºamentului ANA”.

În mesajul sãu, ministrul Apãrãrii NaþionaleGabriel Oprea ºi-a exprimat încrederea în iscusinþa ºicapacitatea militarilor din Detaºamentul ANA Train-ing de a duce la bun sfârºit misiunea încredinþatã ºi dea atinge obiectivele de instruire planificate. Totodatã,ministrul Apãrãrii le-a transmis militarilor cã este cusufletul ºi cu gândul alãturi de ei.

Plutonier Radu SÃCÃREA

G a t a d e a c þ i u n e

C a m p i o n a t m i l i t a r d e o r i e n t a r e

D in cele mai vechi timpuri, poporul român ºi-a creat propria forþã armatã, pe care s-a spri-jinit în toate momentele de cotiturã din istoria sa. Ani-versarea, la 30 aprilie, a peste un secol ºi jumãtate deexistenþã a infanteriei constituie un moment deosebitpentru întreaga Armatã românã, deoarece trecutul a-cestei arme se suprapune peste istoria oºtirii noastre.Rolul important al infanteriei în majoritatea confrun-tãrilor militare i-a determinat pe unii gânditori sã onumeascã „regina bãtãliei” sau „zeiþa victoriei”. Încadrul armatei noastre, infanteria a fost întotdeaunacea mai numeroasã, complexã ºi completã armã,capabilã sã angajeze, sã desfãºoare ºi sã câºtige vic-torii glorioase pe câmpurile de luptã.

Pe 30 aprilie, militarilor din Forþele Terestre sãr-bãtoresc Ziua Infanteriei. Este ziua tuturor celor care

poartã pe epoleþi semnul acesteiarme. Infanteria reprezintã compo-nenta principalã a Forþelor Terestreºi este destinatã sã desfãºoare ope-raþii decisive, independent sau îm-preunã cu celelalte arme, în oricezonã ºi pe orice direcþie. Pentru cãistoricul infanteriei române esteunul plin de evenimente, se cuvineca mãcar, la ceas aniversar, sã a-runcãm o privire înapoi, punând înluminã o parte dintre numeroaselefapte sãvârºite de cãtre infanteriºtiiromâni, aducându-le în acest felmulþumirile noastre, ale celor carele suntem încã datori.

În baza prevederilor Tra-tatului de la Adrianopol, în-cheiat între Rusia ºi Turciadupã Rãzboiul ruso-turc din1877, se stipula faptul cã Þã-rile Române obþin dreptul sã-ºi organizeze „un numãr degãrzi înarmate pãmântene”,adicã sã-ºi înfiinþeze proprialor putere militarã, „al cãreinumãr ºi întreþinere vor fistabilite de domni, împreunãcu divanele lor”. Astfel, la30 aprilie 1830, s-a hotãrât„formãluirea în Valahia aºase batalioane pedestrime ºi ºase escadroanecãlãrime a strãjii pãmânteºti”. Din aceste forþeau fost create trei regimente mixte: la Bucu-reºti, Ploieºti ºi la Craiova. În acelaºi timp, ºi înMoldova au luat fiinþã un batalion de infanterieºi un escadron de cavalerie, din care s-a înfiin-þat primul regiment mixt, cu garnizoana la Iaºi.

Dimensiunea istoricã a Forþelor Terestre ºi abiruinþelor lor, însã, izvorãºte din vremuriimemoriale, începând cu anonimii luptãtoripedeºtri. Istoria armatei de uscat reprezintã oînsumare a istoriilor armelor ºi a specialitãþilorce au compus-o dintotdeauna. Infanteria, caarmã de bazã a sistemului militar românesc, eraorganizatã în ºapte regimente, constituitefiecare din douã batalioane a câte patru com-panii. Politica militarã a lui Alexandru IoanCuza s-a materializat, atât în legile organizãriiArmatei române, cât ºi în mãsurile importante,care au dus la înfiinþarea Statului Major Gene-

ral, a primelor comandamente militare, ce au începutsã funcþioneze încã din anul 1860 ºi sã-ºi desfãºoareactivitatea dupã un regulament propriu, precum ºiprin apariþia primelor comitete consultative ºi inspec-torate de armã. Inspectoratul infanteriei a luat fiinþãabia în anul 1912, cu mult dupã cele ale cavaleriei,artileriei ºi geniului.

Proclamatã de Parlamentul de la Bucureºti la 9mai 1877, Independenþa de Stat a României urma sãfie consolidatã prin participarea oºtirii române laRãzboiul ruso-turc, primul conflict armat de anver-gurã din epoca modernã a istoriei noastre militare.România dispunea la acea vreme de patru divizii deinfanterie, grupate în douã corpuri de armatã. Încadrul infanteriei, unitatea de bazã era regimentul,compus din batalioane, iar acestea din companii. Cor-pul de armatã avea în compunere, pe lângã cele douãdivizii de infanterie, ºi o brigadã de cãlãraºi, un regi-ment de obuziere, un batalion de pionieri, iar divizia,pe lângã cele douã brigãzi de infanterie, mai aveaunitãþi ºi subunitãþi de artilerie ºi un batalion de vânã-tori. În momentul intrãrii în cel de-Al Doilea RãzboiMondial, România avea un organism militar structu-rat ºi înzestrat corespunzãtor vremii, cu un potenþialuman de 1.170.000 militari, reprezentând 8,5% dinpopulaþia þãrii. În timpul celui de-Al Doilea RãzboiMondial, s-a ivit un prim moment istoric în care noþi-unea de Forþe Terestre a corespuns unei sfere decuprindere unitare a tuturor armelor din compunerealor.

Important, pentru noi, cei de astãzi, este trecutul.Sub nici o formã, nu trebuie sã permitem ca uitareasã-l ºteargã din memorie. Chiar dacã înaintãm cu paºimici cãtre un viitor plin de probabilitãþi, nu vomajunge nicãieri dacã ne abatem de la calea pe care ne-a imprimat-o în fiinþã acel „ieri”.

Chiar dacã, ieri, era pedestrimea, iar, astãzi, infan-teria, mii de vieþi s-au jertfit ºi tot atâtea destine aufost curmat pentru a confirma, dacã mai era nevoie,patriotismul ostaºilor noºtri. De aceea, sacrificiile ºimemoria infanteriºtilor care ºi-au dat viaþa pentruapãrarea fiinþei neamului românesc ºi pentru afir-marea intereselor sale naþionale meritã sã fie evocatecu respect ºi pioºenie. Chiar dacã rãzboiul modern numai jongleazã întotdeauna între aceleaºi coordonate,infanteria rãmâne unul dintre elementele de bazã înceea ce priveºte controlul ferm al câmpului de luptã,iar prezenþa infanteriºtilor în orice zonã de operaþiireprezintã o certitudine a victoriei.

Avem obligaþia de a nu lãsa ca timpul sã ºteargãdin memorie acest trecut plin de istorie. Adevãrulspune cã omul, doar el, dã viaþã ºi uneºte pe „ieri” cu„astãzi” de „mâine”. Aºa cum managerul pune accentpe resursa umanã, comandantul, ºeful militar, sebazeazã pe combatanþi, pe luptãtorii sãi. Fãrã ei, nupoate fi logic definit, nu ºi-ar avea rostul. Azi, secuvine sã preþuim ce am avut ieri, pentru ca mâine sãputem construi ce va fi mai departe.

La mulþi ani, Infanteriei române!

Plutonier Radu SÃCÃREA

Z iua de 25 aprilie a intrat în conºtiinþa milita-rilor Armatei României ca fiind ZiuaJustiþiei Militare. Aceastã zi constituieun minunat prilej de reiterare a im-portantului rol pe care-l are aceas-tã prestigioasã componentã aArmatei Românei în slujireaintereselor þãrii, a idealurilorde libertate, dreptate ºi ne-atârnare ale poporului ro-mân.

Pentru prima datã, înanul 1900, avem atestatãLegea asupra Adminis-traþiei armatei ºi organi-zarea Ministerului derãzboi, prin care se înfi-inþeazã ºi ServiciulControl, Contabilitate,Contencios ºi Revizii. Înmartie 1912, se modificãLegea de organizare aMinisterului de Rãzboicare prevede ca SecþiaContencios din cadrul Ser-viciului Control, Contabili-tate, Contencios ºi Revizii sãaibã ca principalã atribuþieapãrarea intereselor Ministeru-lui de Rãzboi în procesele civile,îndeplinirea tuturor actelor de proce-durã ale ministerului, acordarea de con-sultanþã juridicã, întocmire ºi avizare pro-iecte. Regele Ferdinand a marcat momentul istoric alconstituirii Serviciului Contencios al Ministerului de

Rãzboi, prin semnarea Decretului-Lege nr. 1625 din25 aprilie 1918, referitor la funcþionarea ºi organi-

zarea Serviciului Contencios. Acest serviciu eracondus de un ºef de serviciu, numit dintre

ofiþerii în activitate, având gradul decolonel sau locotenent-colonel ºi titlul

de doctor sau licenþiat în drept. Înaprilie 1949, Secþia Contencios

devine Secþia Juridicã, iar, în sep-tembrie 1951, se înfiinþeazã Ofi-ciul Juridic. La 15 ianuarie2004, ia fiinþã Direcþia Legisla-tivã ºi Asistenþã Juridicã.Începând cu 30 martie 2009,noua denumire a structuriijuridice este Direcþia pentrurelaþia cu Parlamentul ºi asis-tenþã juridicã.

Activitatea juridicã dinArmata românã existã de zecide ani, în acest timp, consi-lierii juridici fiind implicaþi,atât în probleme strict militare,

cât ºi în cele ce privesc zonacivilã. Ce poate fi mai onorant

pentru un jurist din armata româ-nã decât fructificarea cunoºtin-

þelor direct pe talerul balanþei undeadevãrul ºi dreptatea devin arme de

luptã?Cu prilejul „Zilei Justiþiei Militare”,

vã felicitam ºi vã dorim dumneavoastrã ºifamiliilor dumneavoastrã multã sãnãtate, pros-

peritate ºi îndeplinirea tuturor aspiraþiilor! La mulþi ani, Justiþiei militare!

Plutonier Radu SÃCÃREA

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 8 (311) din 2 mai 2011 Pagina 3

I n f a n t e r i a - RR ee gg ii nn aa bb ãã tt ãã ll ii ii ll oo rr

ZZ ii uu aa JJ uu ss tt ii þþ ii ee ii mm ii ll ii tt aa rr ee

CMYK

Curierul ARMATEINr. 8 (311) din 2 mai 2011Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

P r io r i tã þ i l e Fo r þe lo r Te res t re române pen t ru anu l 2011Interviu cu ºeful Statului Major al Forþelor Terestre, general de brigadã Ariton IONIÞÃ

— Domnule general debrigadã, dupã o scurtãperioadã de absenþã, aþirevenit în Statul Major alForþelor Terestre, la con-ducerea acestei categorii deforþe. Ce repere v-aþi stabilitacum, la început de drum?

— M-am întors în ForþeleTerestre dupã mai bine dedoi ani ºi, pentru perioada ceurmeazã, îmi propun conti-nuarea proiectelor începutede predecesorul meu, dom-nul general-locotenent Ghi-ca-Radu, sau aflate în cursde derulare; de asemenea, nepropunem derularea cores-punzãtoare a participãrii For-þelor Terestre în teatrul deoperaþii din Afganistan, con-form cu angajamentele asu-mate de Statul român, ob-þinerea unui plus calitativ înceea ce priveºte selecþia personalului încadrat pefuncþii-cheie în cadrul structurilor de Forþe Terestredin teatrul de operaþii, îmbunãtãþirea infrastructuriiCentrului de Instruire pentru Luptã a Forþelor Teres-tre ºi punerea unui accent deosebit pe promovarea înfuncþii superioare a celor mai buni ofiþeri, maiºtri mi-litari ºi subofiþeri, având în vedere faptul cã resursaumanã, la ora actualã, reprezintã principala bogãþie aForþelor Terestre. Nu în ultimul rând, având în vedereefectele crizei economice care ne afecteazã ºi pe noidin punct de vedere financiar, pentru acest an, ne pro-punem o judicioasã ºi eficientã utilizare a resurselormateriale ºi financiare aflate la dispoziþie, provocareaprincipalã pentru noi fiind nu aceea de a conserva si-tuaþia existentã la aceastã orã în Forþele Terestre, cichiar ºi în aceste condiþii dificile sã facem paºi înainteîn unele domenii prioritare, cum ar fi continuarea pro-cesului de operaþionalizare a unitãþilor ce urmeazã sãfinalizeze acest proces în anii urmãtori, menþinereaoperativitãþii structurilor deja afirmate în urmã cu unan sau mai mulþi, continuarea participãrii noastre laactivitãþi ºi exerciþii în cadrul iniþiativelor regionale,implementarea noii concepþii de hrãnire la nivelulForþelor Terestre, continuarea procesului de opera-þionalizare a structurilor de mentenanþã transformate,precum ºi menþinerea la un nivel corespunzãtor acapacitãþilor noastre de intervenþie la urgenþe civile ºicalamitãþi naturale.

— Suntem deja în cea de a douaetapã a Strategiei de transformare aArmatei României, etapa integrãriioperaþionale depline în NATO ºi înUniunea Europeanã – perioada 2008-2015. Ce implicaþii sunt, în acest an,pentru Forþele Terestre?

– Pentru acest an, ca ºi în anii urmã-tori, ne propunem continuarea procesu-lui de standardizare a instrucþiei ºi aevaluãrii militarilor marilor unitãþi ºiunitãþilor, a procesului de comandã-control, a procedurilor de lucru ºi ope-rare utilizate în armatele statelor mem-bre NATO, avansate din punct devedere militar, realizarea nivelului deîncadrare conform capabilitãþilor esen-þiale ale Alianþei, continuarea procesu-lui de reorganizare ºi restructurare con-form prevederilor Planului Cadru apro-bat de Ministerul Apãrãrii Naþionale,bineînþeles, fãrã afectarea din nici unpunct de vedere a personalului ForþelorTerestre; de asemenea, creºterea capa-bilitãþilor de acþiune operaþionalã a co-mandamentelor ºi forþelor, în raport cumisiunile specifice fiecãrei structuri.Totodatã, o provocare deosebitã pentrunoi, în acest an, o reprezintã implementarea strategieilogistice aprobate la nivelul Ministerului ApãrãriiNaþionale ºi încadrarea cu personal a structurilor dementenanþã nou-înfiinþate în anii anteriori.

— Dupã cum cunoaºtem cu toþii, traversãm operioadã dificilã din punct de vedere economic ºifinanciar. Sunt schimbãri, în acest an, în domeniul

programelor de dotare ºi înzestrare a unitãþilor cutehnicã de luptã ºi armament?

– Sunt unele schimbãri, în sensul cã unele pro-grame pe care noi le considerãm prioritare ºi care auresursele financiare alocate le continuãm, ºi bineînþe-les cã sunt ºi situaþii în care unele programe nu leapreciem ca fiind prioritare în perioada urmãtoare ºipentru care nu avem resursele financiare alocate, ºideci urmeazã a fi amânate pentru anii urmãtori. Dinacest punct de vedere, criza economicã ne afecteazã ºipe noi ºi este normal ca sã ne reprioritizãm uneleobiective de performanþã, în concordanþã cu resurselela dispoziþie.

— Cât de mult este influenþat procesul de instruirea militarilor de perioada dificilã din punct de vederefinanciar pe care o traverseazã societatea noastrã?

– În primul rând, þin sã precizez faptul cã, aºa cumeste ºi firesc, la nivelul marilor unitãþi ºi unitãþilor dinForþele Terestre, instrucþia, la aceastã datã, se des-fãºoarã în condiþii bune, bineînþeles cu unele speci-ficitãþi în funcþie de tipul structurii, ºi mã refer aicidacã structura urmeazã sã participe în acest an înteatrele de operaþii, dacã este în curs de operaþio-nalizare pentru a fi pusã la dispoziþia Alianþei saudacã este afirmatã în anii anteriori º.a.m.d. În prin-cipiu, noi ne-am canalizat eforturile financiare ºimateriale de aºa manierã încât instrucþia sã aibã cât

mai puþin de suferit. Nu pot, însã, sã nu specific fap-tul cã a trebuit, în acest an, sã ne adaptãm ºi din acestpunct de vedere situaþiilor existente, în special în sen-sul concentrãrii eforturilor pentru atingerea anumitorobiective ºi standarde de instruire apreciate ca fiindprioritare, sau în direcþia optimizãrii modului de uti-lizare a resurselor, indiferent cã sunt materiale, finan-ciare, umane, de carburanþi ºi lubrifianþi.

În orice caz, în acest an – mai mult decât înanii anteriori, – ne instruim, dar nu ne permitemsã risipim.

— Cum apreciaþi cooperarea dintre militariinoºtri ºi cei ai altor state, aliate sau nu, atât înteatrele de operaþii, cât ºi cu ocazia diferitelormisiuni ºi exerciþii comune?

— Atât eu, cât ºi alþi factori cu funcþii derãspundere din cadrul Ministerului Apãrãrii Na-þionale, dar ºi din NATO ºi din mediul interna-þional în general, o apreciem ca fiind excelentã.Suntem prezenþi în multe zone de cooperareexternã; în teatrele de operaþii din Afganistan cuaproximativ 1.500 de militari; de asemenea,avem prezenþã în Bosnia-Herþegovina; parti-cipãm cu structuri ºi efective la grupurile de luptãale Uniunii Europene; participãm la numeroaseiniþiative regionale cu structuri militare parteneredin Ungaria, Slovacia, Ucraina, Serbia; par-ticipãm la exerciþii de instruire în comun bilate-rale în þarã ºi în strãinãtate; suntem membri aiFINABEL; participãm la Conferinþa anualã a ºe-filor statelor majore ale forþelor terestre din Eu-ropa; participãm cu experþi la grupurile de lucru

ale Alianþei Nord-Atlantice; deþinem ºi preºedinþiaunora dintre ele. De asemenea, anul trecut, am orga-nizat Conferinþa la nivel întrunit a ºefilor de geniu dinstatele membre NATO, avem o cooperare excelentãcu partenerul nostru strategic – Statele Unite aleAmericii – în special, în domeniul instruirii militarilorcare urmeazã sã participe la misiuni în teatrele deoperaþii. În plus, beneficiem de sprijinul structurilorODC ºi CUBIC ºi folosesc încã o datã acest prilej dea mulþumi pentru cooperare ºi pentru rezultatele buneobþinute în acest sens, în special de cãtre militariinoºtri care urmeazã sã participe la misiuni în teatrelede operaþii. ªtim bine cã structurile noastre din teatreau fost înzestrate, în ultima perioadã, cu autovehiculecu nivel de protecþie performant, ºi mã refer aici laautovehiculele HUMVEE ºi MRAP, ceea ce nu s-ar fiputut realiza fãrã sprijinul partenerilor americanicãrora noi, Forþele Terestre, le mulþumim.

— Având în vedere cã interviul va apãrea în preaj-ma Zilei Forþelor Terestre, vã rugãm ca, în în-cheiere, sã transmiteþi câteva gânduri pentru între-gul personal din categoria noastrã de forþe, cu prile-jul acestei aniversãri.

— Folosesc acest prilej pentru a transmite tuturormilitarilor din Forþele Terestre, de la general la gradatvoluntar, cã îi respect ºi-i apreciez în mod deosebitpentru munca lor de zi cu zi. Tuturor militarilor noºtri

le transmit multã sãnã-tate ºi-i asigur de totsprijinul nostru pe mili-tarii rãniþi în teatrele deoperaþii, aflaþi acum latratament, indiferentdacã se aflã în þarã sauîn spitalele militare dinGermania ºi, mai ales,vreau sã transmit gân-durile noastre bune, deîncredere, sprijin ºisperanþã tuturor famili-ilor ºi urmaºilor milita-rilor care ºi-au respectatjurãmântul militar ºi aufãcut sacrificiul supremîn teatrele de operaþii.De asemenea, transmitrespectul nostru, alcomenzii Statului Ma-jor al Forþelor Terestre,familiilor militarilornoºtri ºi le mulþumescpentru înþelegerea ºisprijinul pe care-l a-cordã oamenilor, înþele-gând greutãþile ºi pri-vaþiunile serviciului mi-

litar. Transmit gândurile noastre bune ºi mulþumiripentru efortul depus militarilor aflaþi la mii de kilo-metri distanþã de familii, în teatrele de operaþii dinAfganistan ºi din Bosnia-Herþegovina.

Colonel Dragoº ANGHELACHEFoto: Adrian Curiman

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 8 (311) din 2 mai 2011

L a 25 octombrie 2010, în faþa PalatuluiNaþional al Copiilor, s-a ridicat Monumen-tul eroilor militari români cãzuþi la datorie. La optluni distanþã, în faþa aceluiaºi monument, StatulMajor al Forþelor Terestre a primt Drapelul de Lup-tã. Drapelul de luptã este simbolul onoarei, vitejiei ºigloriei militare. El evocã trecutul de luptã pentru li-bertate naþionalã a poporului român, precum ºitradiþiile unitãþii, amintindu-i fiecãrui militar datoriasfântã de a servi cu credinþã patria, de a apãra cuorice preþ unitatea, suveranitatea ºi independenþaRomâniei. Dimensiunea istoricã a Forþelor Terestreºi a biruinþelor lor izvorãºte din vremuri imemoriale,începând cu anonimii luptãtori pedeºtri. Istoriaarmatei de uscat reprezintã o însumare a istoriilorarmelor ºi specialitãþilor ce au compus-o de-a lungultimpului ºi o compun ºi în prezent: infanteria, vânã-torii de munte, tancurile, artileria, geniul, apãrareaNBC etc. Denumite ca atare sau nu, forþele terestreau fost, la români, nu numai cea mai numeroasãcomponentã a oºtirii, dar ºi singura categorie de forþecapabilã sã angajeze, sã desfãºoare ºi sã desãvâr-ºeascã lupte, bãtãlii ºi operaþii, îndeplinind misiunideosebit de grele, uneori fãrã sprijinul celorlaltecomponente ale armatei, situaþie mai frecvent întâl-nitã înainte de Primul Rãzboi Mondial.

Ceremonia de primire a Drapelului de Luptã decãtre Statul Major al Forþelor Terestre a fost prece-

datã de ceremonia de depuneride coroane de flori la monume-tele Infanteriei, Artilerie ºiGeniului, cu ocazia aniversãriiZilei Forþelor Terestre ºi bu-curiei de a-l cinsti pe SfântulMare Mucenic Gheorghe, Pur-tãtorul de Biruinþã, ca patronspiritual ºi ocrotitor al catego-riei noastre de forþe. Acestaconstituie, de fapt, un momental continuitãþii ºi trãiniciei fiin-þei naþionale, sub semnul viteji-ei, puterii ºi al credinþei.

Ceremonialul militar a înce-put cu prezentarea onorului mi-nistrului Apãrãrii Gabriel O-prea, urmat de trecerea în revis-tã a detaºamentelor ºi salutulformaþiei ºi invitaþilor. La cere-monial, au participat reprezen-tanþi ai Ministerului ApãrãriiNaþionale, autoritãþi publicelocale, cadre militare în rezervã ºi retragere, veteranide rãzboi, ataºaþi militari strãini ºi o numeroasã asis-tenþã. Drapelul de Luptã a fost înmânat ºefului Sta-tului Major al Forþelor Terestre, general de brigadãArinton IONIÞÃ de cãtre ministrul Apãrãrii GabrielOprea, dupã citirea decretului prezidenþial. A urmat

apoi rostirea jurãmântuluide credinþã de cãtre deta-ºamentele de militari. Pri-mul detaºament a fost al-cãtuit din militari ai Di-viziei 1 Infanterie „Daci-ca”, urmat apoi de altedouã detaºamente repre-zentând celelalte douãdivizii. În mesajul sãu,ministrul Apãrãrii GabrielOprea a amintit cã: „Înaceastã zi de sãrbãtoare,gândurile noastre se în-dreaptã spre militarii ro-mâni care îºi îndeplinesccu cinste ºi devotamentmisiunile în afara þãrii, înoperaþiuni sub egida Uni-unii Europene ºi NATO,pentru apãrarea intere-selor României ºi secu-ritãþii internaþionale, pre-cum ºi spre personalul

militar ºi civil care, în marile unitãþi ºi unitãþileForþelor Terestre de pe întreg cuprinsul þãrii, prindãruire ºi muncã, fac posibilã îndeplinirea cu suc-ces a misiunilor de luptã. E de datoria noastrã sã-iomagiem pe toþi militarii care, de-a lungul istoriei,au luptat pentru libertate, unitate naþionalã ºiintegritate teritorialã ºi i-au slujit cu devotament peromâni. Îmi exprim omagiul ºi recunoºtinþa în faþamemoriei eroilor cãzuþi pe câmpurile de luptã ºi înteatrele de operaþii, pentru ei datoria faþã de þarãsub Drapelul tricolor reprezentând þelul suprem”.Ceremonialul militar s-a încheiat cu defilarea deta-ºamentelor, urmatã apoi, seara, de o retragere cu tor-þe pe itinerariul Universitatea Naþionalã de Apãrare„Carol I” – B-dul Cotroceni – B-dul Iuliu Maniu – B-dul Vasile Milea ºi comandamentul Statului Major alForþelor Terestre.

În etapa actualã, Forþele Terestre constituie ocomponentã importantã a securitãþii României prinrelevanþa misiunilor acestora pentru nevoile de secu-ritate ale þãrii, care sunt nemijlocit legate de capaci-tatea lor intrinsecã de a acþiona în toatã gama ope-raþiunilor militare. Menþinerea capacitãþii de luptã aacestei forþe, în prezent ºi în viitor, simultan cutransformarea sa într-o forþã militarã pentru secolulXXI, cere un efort cumulativ pe termen lung, detimp ºi de resurse. În acest context, Forþele Terestrevor continua sã fie puse în faþa dificilei decizii de amenþine permanent echilibrul constant între cerinþeºi resurse.

Plutonier Radu SÃCÃREA

LL aa cc ee aa ss aa nn ii vv ee rr ss aa rr ,, aa mm pp rr ii mm ii tt îî nn dd aa rr .. .. ..

Î n preambulul zilei de 29 aprilie, s-a sãrbãtoritZiua Veteranilor de Rãzboi la Palatul CerculuiMilitar Naþional din Bucureºti, în prezenþa ministruluiApãrãrii naþionale, domnul Gabriel Oprea, în cadrulConferinþei Naþionale Extraordinare a AsociaþieiNaþionale a Veteranilor de Rãzboi (ANVR).

În cuvântul sãu, ministrul Gabriel Oprea a subliniatcã lucrãrile Conferinþei Naþionale Extraordinare aANVR se desfãºoarã, în acest an, în întâmpinarea uneisãrbãtori de suflet, Ziua Veteranilor de Rãzboi. „Este ozi specialã în calendar, consacratã drept moment dereferinþã pentru a vã cinsti ºi omagia pe dumneavoas-trã, venerabilii ostaºi ai þãrii, care ne-aþi învãþat, de-alungul timpului, lecþia demnitãþii ºi a patriotismului,dovedindu-ne cu puterea faptelor de arme cã iubireade þarã este cea mai nobilã virtute. În memoria eroilorcare ºi-au dat viaþa pe câmpurile de luptã în cele douãrãzboaie mondiale, în memoria camarazilor noºtricare au cãzut în misiunile din teatrele de operaþii ºifaþã de dumneavoastrã, veteranii de rãzboi, cei careactiveazã acum în rândurile Armatei României au mi-siunea sacrã sã þinã sus steagul datoriei împlinite ºi sãlupte cu profesionalism ºi determinare pentru pro-movarea ºi apãrarea intereselor de securitate ale þãrii,oricând þara o va cere”, a subliniat ministrul Apãrãriinaþionale. Referindu-se la activitatea Asociaþiei ºi aveteranilor de rãzboi, ministrul Gabriel Oprea a arãtat:„Asociaþia Naþionalã a Veteranilor de Rãzboi repre-zintã, atât pentru militarii în activitate, cât ºi pentruîntreaga societate româneascã, o veritabilã ºcoalã apatriotismului, a demnitãþii ºi a onoarei. Din întâlni-rile pe care le-am avut constant cu dumneavoastrã, cupreºedintele Asociaþiei, domnul general Marin Drag-nea, ºi cu veteranii de rãzboi, în diverse ocazii, cunosc

problemele cu care vã confruntaþi. Personal, dar ºiprin specialiºtii din cadrul ministerului, cu atribuþii înasigurarea asistenþei veteranilor, vã suntem aproapecu cele mai bune soluþii în sprijinul dumneavoastrã.Suntem bucuroºi cã ºi astãzi cãlãuziþi paºii celor careactiveazã în Armata României, cu gândul ºi cu sfatul,dar mai ales prin exem-plul extraordinar de dã-ruire ºi devotament cucare aþi slujit Þara subDrapel”.

În semn de preþuirepentru eforturile depuseîn rememorarea mo-mentelor de glorie aleoºtirii române, conti-nuarea tradiþiilor noas-tre eroice, pentru apã-rarea onoarei ºi demni-tãþii militare, cu ocaziaaniversãrii „Zilei Vete-ranilor de rãzboi, 2011”,ministrul Apãrãrii naþio-nale a acordat Asocia-þiei Naþionale a Vetera-nilor de Rãzboi o Diplo-mã de Excelenþã ºi oplachetã aniversarã.

La conferinþã au par-ticipat, alãturi de vete-ranii de rãzboi, secretarul de stat Mihail Vasile-Ozunu,ºeful Statului Major General, general-maior ªtefanDãnilã, reprezentanþi ai Administraþiei Prezidenþiale, aiMinisterului Administraþiei ºi Internelor ºi instituþiilor

din sistemul de siguranþã naþionalã, ai AsociaþieiNaþionale a Cadrelor Militare în Rezervã ºi Retragereºi ai autoritãþilor publice locale.

În cadrul activitãþii, generalul în retragere MarinDragnea a prezentat Raportul Conferinþei Naþionale ºis-a aprobat Hotãrârea Conferinþei Naþionale Extraor-

dinare a Consiliului Naþional, Biroului Executiv ºiBiroului Permanent al Asociaþiei Naþionale a Veterani-lor de Rãzboi.

Plutonier Radu SÃCÃREA

ZZ ii uu aa VV ee tt ee rr aa nn ii ll oo rr dd ee RR ãã zz bb oo ii

Î ndo ia la în Cred in þã

Î n prima zi a Sfintelor Paºti, seara, ne spuneSfântul Apostol ºi Evanghelist Ioan, S-a arãtatIisus Hristos, înviat, ucenicilor Sãi, ascunºi de fricaiudeilor, într-o camerã din Ierusalim, ºi le-a spus:„Pace vouã!”. Dupã ce i-a liniºtit, cãci erau tulburaþi ºicuprinºi de fricã ºi i-a încredinþat de învierea Sa dinmorþi, arãtându-le mâinile ºi coasta strãpunse de cuie ºisuliþã pe cruce, le-a adãugat: „Precum M-a trimis peMine Tatãl, aºa vã trimit ºi Eu pe voi.”

Dar pentru a-i întãri cu „putere de sus” la aceastãmisiune dumnezeiascã de înnoire a lumii, Mântuitorul„a suflat asupra lor” Duh Sfânt ºi le-a dat puterea sãierte pãcatele oamenilor, zicând: „Luaþi Duh Sfânt!Cãrora veþi ierta pãcatele, le vor fi iertate, ºi cãrora leveþi þine, vor fi þinute.” (Ioan 20, 22-23) Apostoliiaveau datoria sã-i înveþe voia lui Dumnezeu, dar sã-icureþe ºi de pãcate, adicã sã le dezlege pãcatele prinspovedanie, fãrã de care nu poate fi iertare, pocãinþã ºimântuire. De aceea, Domnul întemeiazã acum tainaSpovedaniei, ca urmaºii lor, episcopii ºi preoþii, sãspovedeascã pe cei ce cred ºi sã-i dezlege de pãcate.Aceasta este singura cale de mântuire a creºtinilor:Credinþa dreaptã în Dumnezeu, împlinirea poruncilorevanghelice ºi dezlegarea pãcatelor prin spovedanie.

În anul 2011, la 1 mai, este Duminica a II-a dupãPaºti, cunoscutã ºi sub numele de „Dumnica Tomei”.Aºadar, cu rânduialã dumnezeiascã, Apostolul Tomanu era de faþã cu ceilalþi apostoli când S-a arãtat Dom-nul. ªi când i-au spus toþi: „Am vãzut pe Domnul!”, elnici nu s-a bucurat, nici n-a voit sã creadã, pânã nu avãzut cu ochii ºi a pipãit cu mâna rãnile Mântuitorului.Dupã opt zile, adicã în Duminica a II-a dupã Înviere,iarãºi S-a arãtat Iisus Hristos ucenicilor Sãi, trecândprin uºile încuiate. Atunci era de faþã ºi Toma. Dupã cele-a zis din nou: „Pace vouã!”, a spus cu mustrare pen-tru Toma: „Adu-þi degetul tãu încoace ºi vezi mâinile

Mele ºi adu-þi mâna ta ºi o pune în coasta Mea. ªi nufii necredincios, ci credincios!”. Iar Toma, pipãind ºivãzând rãnile Domnului, cuprins de fricã ºi uimire, astrigat cu smerenie ºi credinþã: „Domnul meu ºi Dum-nezeul meu!”. Mântuitorul, însã, l-a mustrat pentrupuþina lui credinþã, zicând: „Pentru cã M-ai vãzut,Tomo, ai crezut? Fericiþi cei ce n-au vãzut ºi aucrezut!”. (Ioan 20, 28-29)

Toma era un apostol îndoielnic. El a crezut numaidupã ce a vãzut ºi a cercetat adevãrul, pipãind rãnile luiHristos. De aceea, l-a ºi mustrat Domnul, cãci „cre-dinþa vine din auz”, iar nu din pipãire ºi vedere. Cre-dinþa vine din interior, din inimã, iar nu din afarã.Credinþa vine din cuvânt. Din cuvântul de învãþãturãauzit din gura mamei ºi a tatãlui. Cãci pãrinþii trupeºtine sunt primii dascãli de religie în viaþã. Apoi, credinþanoastrã în Dumnezeu ne vine ºi se întãreºte în noi dinpredica preotului la bisericã, din sfaturile date debãtrâni, din citirea cãrþilor sfinte ºi, mai ales, din cuvin-tele ºi învãþãturile pe care le auzim zilnic în SfântaEvanghelie.

Îndoiala lui Toma la Învierea Domnului a avut ºi unrol providenþial. Cãci, prin pipãirea rãnilor Mântuitoru-lui, Toma dovedeºte celor necredincioºi cã Hristos aavut cu adevãrat trup omenesc, asemenea nouã, afarãde pãcat, ºi cã a pãtimit cu trupul pe cruce pentru mân-tuirea lumii. Iar dacã Toma s-a îndoit de Învierea Dom-nului, dupã ce ºi-a pus mâna pe coasta Lui, s-a cãit denecredinþa sa ºi, cãzând în genunchi, ºi-a mãrturisit culacrimi credinþa ºi pãcatul sãu, prin aceste cuvinte:„Domnul meu ºi Dumnezeul meu!”.

Oare câþi dintre creºtinii de astãzi nu cad în pãcatulîndoielii ºi al necredinþei în Dumnezeu? Dar, dintrenoi, câþi creºtini nu se îndoiesc de existenþa lui Dum-nezeu? Câþi nu-L înjurã ºi-L hulesc? Câþi nu cautãdovezi ºi zic: „Nu cred pânã nu vãd!”? Nici mãcar labãtrâneþe nu se întorc la Dumnezeu ca sã plângã cu

amar la Petru, viaþa lor din tinereþe, cheltuitã în des-frâu, în rãutãþi ºi necredinþã.

Puþini sunt acei ce se pocãiesc de pãcate labãtrâneþe. Cei mai mulþi mor aºa cum au trãit, înnecredinþã ºi nepocãinþã, spre a lor veºnicã osândã. Cuadevãrat, mare dar este credinþa în Dumnezeu însoþitãde fapte bune! De aceea a zis ºi Mântuitorul cãtreToma cea de-a zecea fericire: „Fericiþi cei ce n-auvãzut ºi au crezut!”.

Dar cei mai mulþi se leapãdã ºi se smintesc de Bise-rica întemeiatã de Hristos din cauza mândriei ºi neas-cultãrii lor. Se smintesc de Maica Domnului, de SfântaCruce, de sfintele icoane ºi le numesc idoli, de sfinþi ºide cinstea lor ºi-i numesc oameni de rând, iar pe ei senumesc drepþi ºi mântuiþi. Se smintesc de preoþi, nu lerecunosc harul Duhului Sfânt primit la hirotonie ºi îijudecã. Se smintesc de Tainele Bisericii întemeiate deHristos, prin care se revarsã harul Duhului Sfânt, ºi lerefuzã pe toate. Se smintesc de învãþãtura Sfintei Scrip-turi ºi o rãstãlmãcesc dupã voia ºi mintea lor.

Se cade nouã, astãzi, sã ne bucurãm cã stãm neclin-tiþi în dreapta credinþã ºi suntem fiii Bisericii lui Hris-tos de douã mii de ani. De aceea ne bucurãm pentruÎnviere. Sã ne bucurãm pentru mãrturisirea de credinþãa lui Toma ºi sã ne rugãm lui Dumnezeu ca ºi ceilalþiîndoielnici ºi doritori de semne sã mãrturiseascã ºi eipe Hristos împreunã cu Apostolul Toma.

Fiecare Duminicã este un Paºti, este ziua ÎnvieriiDomnului, ziua bucuriei ºi a mântuirii noastre!

Sã pãstrãm cu sfinþenie credinþa curatã ºi fierbinteîn Dumnezeu. Sã ne ferim de necredincioºi, de sectanþiºi de îndoielnici, ca sã nu cãdem în cursele lor. Sãpãstrãm cu grijã frumuseþea cultului ortodox ºi toatãtradiþia strãbunã moºtenitã de la înaintaºi ºi sã trãim înpace ºi iubire unii cu alþii ca, împreunã, sã cântãm cuîngerii „Hristos a Înviat!”. Amin!

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 8 (311) din 2 mai 2011Pagina 6

M i h a i l R A C O V I Þ ÃMihail Racoviþã a fost comandantul Corpului de

Cavalerie în primii doi ani de rãzboi, în timpul cãroracorpul sãu a ajuns din România pânã pe coasta esticã aMãrii Negre, în Caucaz. A luat parte la luptele pentruBasarabia, reuºind sã elibereze Chiºinãul printre altele,ºi apoi a înaintat pânã pe Nipru, unde a luat parte înmarea bãtãlie de la Marea de Azov. A primit OrdinulMihai Viteazu clasa a III-a, pe17 octombrie 1941, pen-tru modul în care forþele de sub comanda sa au forþatNistrul ºi au urmãrit trupele sovietice în retragere, cap-turând 12.783 de prizonieri, 450 de vehicule ºi 70 detancuri.

În 1942, a fost promovat la gradul de general decorp de armatã ºi a condus Corpul de Cavalerie în Cau-caz, pe malul estic al Mãrii Negre, unde a înaintat pânãîn peninsula Taman ºi a luat parte la ocuparea portuluiAnapa ºi Norovosiysk. Pe 1 ianuarie 1943, a fost înlo-cuit. Racoviþã a fost numit apoi comandant al garni-zoanei Bucureºti, pânã pe 1 noiembrie, când a primitcomanda Corpului Mecanizat. A preluat apoi Armata aIV-a, pe 25 ianuarie 1944, pe care a condus-o în timpulluptelor defensive din vara acelui an, respingând câte-va atacuri sovietice. A fost ultimul ofiþer român deco-rat cu Crucea de Cavaler. Existã o teorie despre o con-spiraþie de a deschide linia frontului pentru ArmataRoºie pe 20 august, în care era ºi el implicat alãturi dealþi generali. El este considerat „creierul” operaþiunii.Dar, aceastã teorie nu a fost demonstratã concret. Tre-buie reþinut faptul cã, în timpul ofensivei sovietice, seafla în concediu la Bucureºti. Astfel, pe 24 august1944, a fost numit ministru al Apãrãrii. A rãmas înaceastã poziþie pânã pe 5 noiembrie. A fost arestat în1946. Ca o ironie a soartei, în toamna anului 1947,conform dispoziþiilor Direcþiei Siguranþei Generale din17 octombrie, Serviciul de Informaþii al Armatei înce-pea acþiunea de urmãrire a unor generali în stare de li-bertate, între care se afla ºi Mihail Racoviþã, fostulministru de Rãzboi în primul guvern instituit dupã 23august 1944, cel care ceruse cercetarea generalilor Ilieªteflea, Petre Dumitrescu, Ion Arbore, ºi semnase,apoi, în octombrie 1944, primele ordine de arestare ageneralilor români.

În mod concret, era acuzat cã a întreþinut „un spiritcavaleristic de castã”, cã era reacþionar din punct devedere politic, fiind ºi în legãturã cu membri marcanþiai P.N.Þ. I s-a imputat ºi faptul cã, „în procesul masa-crelor de la Iaºi, în calitatea pe care a avut-o, a cãu-tat sã-i micºoreze importanþa, a scos din cauzã vino-vaþii ºi a sabotat judecarea”, cã în Consiliul Superior

al Oºtirii „face opoziþie în spirit antidemo-cratic”.

Avea sã fie arestat de organele DirecþieiGenerale a Securitãþii Statului, la 2 iunie1950, învinuit cã a fost general în armataburghezã ºi trimis la Sighet, la 5 iulie1950. Cu o lunã mai devreme, la 5 iunie,într-un referat-sintezã al acestei direcþii,generalul Mihail Racoviþã era consideratun „element care nu se va încadra nicio-datã în spiritul noii vremi, ci din contrãeste un duºman al regimului ºi al priete-niei cu U.R.S.S. ªi, capabil de a între-prinde o acþiune de subminare a regimuluidemocratic”. Concomitent, a mai fostacuzat cã în funcþia de comandant al Cor-pului de cavalerie, în timpul Campanieidin Est, a aprobat ºi ordonat execuþii departizani în localitãþile Ozariniþi, Visco-pole, Melitopol etc. Conform mandatuluide arestare, agenþii trebuiau sã-l ducã lapenitenciarul Jilava. La adresa indicatã,generalul nu era însã cunoscut, aºa cumpreciza procesul-verbal din 2 mai 1951.

ªi, totuºi, dosarul a fost pus pe rol la 12mai 1951, judecarea amânându-se mereupânã în anul urmãtor. Deºi se ceruserãrelaþii ºi de la Direcþia Generalã a Peniten-ciarelor, la 1 februarie 1952, aceasta comu-nica: „Nu avem nici un deþinut cu numelede mai sus în penitenciarele noastre”. Înfinal, în lipsa acuzatului, Curtea Bucureºti,Secþia 1 penalã, l-a condamnat, prinDecizia nr. 2205, din 21 mai 1952, lamuncã silnicã pe viaþã pentru crime derãzboi ºi la degradarea civicã pe 10 ani.Mandatul de executare a pedepsei 9 (nr. 218 din 12februarie 1953) cerea „tuturor agenþilor forþei publicesã dea tot concursul legiuit pentru executarea prezen-tului mandat”. În acest timp, Mihail Racoviþã se aflaîn penitenciarul Sighet, unde a ºi decedat, la 28 iunie1954, de miocarditã cronicã, trecerea generalului înnefiinþã nefiind comunicatã, la timp, familiei.

În pofida excesului de zel dovedit în perioada cânda fost ministru de Rãzboi, când a cerut cu prea mareuºurinþã judecarea ºi condamnarea foºtilor camarazidin timpul campaniei din Est, Mihail Racoviþã a fost ungeneral competent al Armatei române, care se remar-case de la începutul carierei militare ca un ofiþer inte-ligent, cu mult simþ practic, „calm în concepþie, darprea energic în execuþie”, îndeplinind în anul 1918misiuni de repatriere a prizonierilor români din Germa-

nia. Cunoscãtor al limbilor englezã, francezã ºi ger-manã, a contribuit la traducerea unor regulamente deprofil, fiind „un element de valoare în armata cava-leriei”, dupã cum îl caracterizau ºefii ierarhici.„Inteligent, competent, priceput, punctual, discret, plinde iniþiativã, hotãrât, instruit, modest - îl aprecia, în1929, generalul Ion Prodan, iatã însuºirile ce fac dincolonelul Racoviþã un ofiþer de stat major de elitã, undistins ofiþer superior, care va merge cu paºi grabnicispre cele mai înalte trepte”.

Aprecierile comandantului Diviziei I Cavalerieaveau sã fie confirmate în anii urmãtori, generalulMihail Racoviþã fiind promovat, în cele mai înalte pos-turi în armata cavaleriei, pe care a reprezentat-o cucompetenþã.

Plutonier Radu SÃCÃREA

Armata I, momente de glorie ºi onoare (VIII)

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

LECÞIA DE ISTORIE

- Care este diferenþa dintre unnegru ºi o anvelopã de maºinã?

- Anvelopa nu cântã când îi puilanþuri...

☺ªah mat în trei mutãri: Negrul ia

Dama, Dama ia valuta, Albul iaSIDA...

☺- Cum salvezi un negru de la înec?- Îi iei piciorul de pe cap...

- Cum recunoaºte un poliþist înAfrica de Sud, dacã vede pe ºosea opatã imensã de sânge, a cui a fost pata,a unui câine sau a unui negru?

- Dacã vede dâre de frâne, înseam-nã cã a fost a unui câine...

☺- ªtii ce poartã mai nou tinerii sud-

africani la gât?- ...dobermani!

☺Un ºeic revine în vizitã la Paris ºi,

revãzând turnul Eiffel, zice:- De atâþia ani sondeazã ãºtia aici

dupã petrol ºi tot mai insistã...☺

- De ce nu calci cu maºina un þiganpe bicicletã?

- Pentru cã s-ar putea sã fie bici-cleta ta...

☺- John!

- Da, sir!- Unde este câinele?- Fãcea politicã ºi l-am împuºcat!- Cum þi-ai dat tu seama cã fãcea

politicã?- Pãi, l-am vãzut când mânca rahat

în grãdinã!☺

- Ce faci atunci când îþi spune doc-torul cã mai ai doar ºase luni de trãit?

- Te duci ºi le petreci cu soacrã-ta.Vor fi cele mai lungi zile din viaþa ta...

Pe perioada crizei economice, gu-vernul român va asigura slujbe pentruºomeri. Ele vor fi oficiate de preoþi,episcopi ºi mitropoliþi...

☺- Care este limita bãutului decent?- Sã bei pânã þi se pare frumoasã,

dar încã sã nu vrei sã o ceri de ne-vastã!

☺Când ajung acasã, praf îi fac

chiloþii nevesti-mii!- De ce, omule?- Pãi... mã strâng ca naiba!

☺Femeile sunt ca medaliile

olimpice: trebuie sã lupþi pentru ele,apoi îþi atârnã de gât o viaþã întreagã!

☺Celibatarul este atras de toate

femeile, pe când bãrbatul cãsãtorit

este atras de toate, cu excepþia uneia...☺

O doamnã aflatã la volan vede înfaþa ei doi bãrbaþi care se cãþãrau dezor pe un stâlp de telegraf. Trecând pelângã ei, le strigã:

- Hei, nu vã speriaþi. Am carnet de10 ani de zile!

☺- Ce ar fi lumea fãrã bãrbaþi?- O lume plinã de femei libere,

fericite ºi... grase!☺

Soþul: - Încercãm o nouã poziþie înseara aceasta?

Soþia: - Sigur. Tu stai la maºina decãlcat, iar eu, pe canapea, beau bere ºirâgâi...

O nouã specie de oameniO descoperire provoacã dezbateri în lumea ºtiinþi-

ficã. Unii cercetãtori cred cã au descoperit o nouãspecie de oameni dupã ce au analizat mai multe fosilegãsite în AfricaUn craniu desco-perit în aprilie2010 în Africade Sud se credecã ar aparþineunei noi speciide oameni, carear fi trãit pe Pã-mânt înainte deHomo Sapiens.Confrom cerce-tãtorilor, aceºtioameni erau bipezi ºi aveau trãsãturi foarte apropiatede cele ale omului modern. Fosilele dateazã de douãmilioane de ani ºi ar putea da peste cap toate teoriilecu privire la evoluþia umanã. Dimensiunile creieruluierau foarte mici, conform mãsurãtorilor, specia fiindapropiatã mai mult de Australopithecus decât deHomo Sapiens. Tocmai de aceea, mulþi oameni de ºti-inþã sunt sceptici cu privire la aceastã nouã descope-rire.

Motivaþia - rol important în scorul testelor de IQ

Un nou studiu aratã cã abilitatea testelor de IQ dea-þi prezice viitorul, în ceea ce priveºte succesul lalocul de muncã ºi educaþia, este strâns legatã de cât demotivat eºti în momentul efectuãrii testului. Cu altecuvinte, un test pentru determinarea IQ-ului poateoferi o perspectivã bunã asupra vieþii celui care facetestul, dar motivul poate sã nu fie cel la care vã gân-deaþi, a explicat autorul studiului, Angela Lee Duck-worth. Testele pentru mãsurarea coeficientului deinteligenþã sunt evaluãri parþiale, deoarece cercetã-

torii leagã scorurileobþinute în urmaevaluãrii de succe-sul sau eºecul dinviitorul subiectului.Pe de altã parte,testele de IQ numãsoarã doar inte-ligenþa, ci ºi capaci-tatea de a devenimai inteligent. So-ciologii cred cã a-cestea reprezintãmãsurãtori precise

referitoare la cât de bine pot învãþa oamenii. Deasemenea, ea a mai spus cã nu toatã lumea care faceun test de IQ acordã acestuia o atenþie deplinã: Amlucrat foarte mult în sãli de clasã din mediul urban ºia fost evident faptul cã unora dintre aceºti copii nu lepãsa, a explicat Angela. Au pus creioanele pe bancãdupã una sau douã întrebãri. Era evident cã nicimãcar nu au încercat sã facã testul, a adãugat ea.Duckworth a spus cã a vrut sã ºtie cât de importantãeste motivaþia celui care realizeazã testul în scorul ob-þinut, dupã ce a analizat mai multe studii ºi a observatcã stimulentele potenþeazã scorurile obþinute la aces-te teste. Cu toate acestea, concluziile studiului nuaratã cã aceste scoruri IQ sunt toate determinate demotivaþie.

Hitler a ordonat crearea unor farfurii zburãtoare

Potrivit unor martori oculari, o farfurie zburãtoareinscripþionatã cu zvastica ar fi zburat de-a lungul

Tamisei în 1944. Se pare cã dispozitivul era capabilsã zboare 2.000 de kilometri, Statele Unite luând ºiele serios în calcul ameninþarea Germaniei. Arhivelesecrete ale naziºtilor au arãtat cã planul de atac alLondrei ºi al New York-ului al lui Hitler nu era o fan-tezie, ci o realitate. În valea Jonas din Turingia, încentrul Germaniei, exista o reþea de tunele, undesclavi ai lui Hitler lucrau la construcþia armei minune,sub conducerea generaluilui SS Hans Kammler. DeºiGermania a distrus multe dintre documente, existãindicii clare cã arma a existat cu adevãrat ºi au fostconstruite în jur de 15 prototipuri. (F.C.)

MOZAICCurierul ARMATEINr. 8 (311) din 2 mai 2011

Pagina 7

Vremuri bune pentru lunetiºti...

Puºtile nu vor mai rata vreo þintã.O echipã de ingineri de la Labora-torul National Oak Ridge, din SUA, ainventat un sistem dereglare prin laser, careasigurã menþinerea a-decvatã a cãutãrii uneiarme cu lunetã pe þintadoritã. Noul Senzor deCompensare Reticu-larã mãsoarã vagiledeformãri ºi variaþii depoziþie ale unei þevibalistice ºi compen-seazã automat felul încare acestea ar afecta traiectoria unuiglonte, ajustând þinta lunetei conformacestor date. Aceastã acurateþesporitã le poate permite lunetiºtilor sãbeneficieze la maximum de armelede foc moderne cu o razã de acþiunede pânã la 3,5 kilometri. Concomi-tent cu sistemul de reglare a þintei,cercetãtorii au dezvoltat ºi un sistem,tot pe bazã de laser, de urmãrire aproiectilului, capabil sã ofere infor-maþii despre traiectoria glontelui.Cele douã implementãri se adreseazãexclusiv armatei ºi poliþiei.

Nintendo anunþã o nouã consolã Wii

În faþa concurenþei terminalelormobile inteligente ºi a tabletelor mul-timedia, Nintendo a lansat dejaprimul contra-atac, consola 3DS.Consola portabilã este dotatã cu

tehonologie 3D care nu necesitã uti-lizarea ochelarilor. Nintendo a a-nunþat o scãdere a profitului de 52%în ultimele 12 luni. Grupul sperãtotuºi într-o revenire, în faþa con-curenþei terminalelor mobile inteli-

gente ºi a ta-bletelor multi-media. A douafazã a ofensi-vei va avea locanul viitor, cucomercializa-rea unei noivariante a con-solei Wii. Nin-tendo a anunþat

cã noua consolã Wii va fi prezentatãla salonul E3, care se va deschide pe7 iunie, la Los Angeles.

Ipad-ul chinezesc Iatã cã a sosit rândul tabletelor

sã fie piratate. Chinezilor nu le-a luatprea mult timp sã copieze gadget-urile momentului.Cele mai vândutemodele de pe piaþãsunt copiate flagrantºi vândute la un sfertde preþ. Oricum, facchiar mai puþin de-cât costã. Ne placesau nu, marea ma-joritate a tabletelorsunt fãcute în China.Însã, chinezii nu ºtiusã facã doar produse de foarte bunãcalitate, ci ºi unele foarte ieftine.Cum ar fi o tabletã cu care încearcã

sã intre pe piaþa noastrã. La primavedere, seamãnã cu un Samsung darºi cu un Apple. Când apeºi pe butonºi încerci sã intri în meniu, veidescoperi cã nu prea funcþioneazã.Iar, dacã te uiþi cu ºi mai mareatenþie, vei observa cã are caracterechinezeºti. Clienþii s-au plâns cã foliade plastic este denivelatã, iar pro-gramele instalate se încãpãþâneazã sãnu funcþioneze. ªi nici afiºajul nu areluminozitate. Cu toate acestea, peinternet sunt la vânzare cu sutele pepaginile de anunþuri. Importatoriiserioºi le ocolesc însã. Chinezii aucopiat tableta Apple la doar douãsãptãmâni de la lansarea ei în aprilieanul trecut. Iar clona aproape perfec-tã se numeºte iPed, iar preþul esteunul mult mai accesibil, de doar 105dolari. În schimb, cel mai ieftinmodel de iPad costã 500 de dolari. ªichinezii de la Eken au realizat o altãclonã a faimosului iPad numitã su-gestiv aPad. Gadgetul are un ecran

de 8 inci, pro-cesor Rockchip,128MB de RAMºi o memorie in-ternã de 4GB.Tableta costãdoar 140 de do-lari ºi poate ficomandatã de pediverse site-uridin China. Un altmodel care riva-

lizeazã iPad-ul este Haipad. Costãdoar 128 de dolari ºi vine în cinciculori diferite. (F.C.)

DE LA LUME ADUNATE. . .

SS oo ff tt && TT ee hh nn oo ll oo gg ii ee

Nimic nu este clar, dacã nu este clarexprimat.

Dacã nimic nu este original, atuncinici înþelegerea nu va fi decât... neo-riginalã.

Primul pas pentru a nu fi nefericiteste sã nu ai timp sã te gândeºti lanefericire.

Învaþã sã cunoºti oamenii printreoameni; învaþã sã meditezi asupra lorîn singurãtate.

Fiecare lucru are frumuseþea lui, darnu oricine o vede.

Noi trãim prin încurajare ºi murimfãrã ea, încet trist ºi furios.

Sunt întotdeauna plin de speranþã,pentru cã un creºtin este un prizonieral speranþei.

Ajunge cel mai sus acela care ajutãpe altul sã urce.

Nu-i pasã nimãnui cât de multe ºtii,decât dupã ce aflã cât de mult îþi pasã.

Cel care se ºtie iubit poate sã semulþumeascã ºi cu o bucatã de pâine,în timp ce tot luxul lumii nu satisfacepoftele celui însingurat.

Când o persoanã se aflã jos în lumeaaceasta, un gram de ajutor este maibun decât un kilogram de predicã.

Cuvintele bune preþuiesc mult ºicostã puþin.

Iubirea este ca cele cinci pâini ºi doipeºti din Sfânta Evanghelie. Nuîncepe sã se înmulþeascã pânã nu odai altora.

Selecþie realizatã deCol. (r.) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ªª tt ii ii nn þþ ã㪪 tt ii ii nn þþ ãã

1. Cei care rãpesc oameni nu maisunt interesaþi de tine.

2. În caz de luare de ostateci, tuvei fi între primii eliberaþi.

3. Nimeni nu se aºteaptã de latine ca sã alergi undeva.

4. Dacã seara eºti sunat dupã ora21:00, eºti întrebat dacã «Nu te-amtrezit?».

5. Oamenii nu se mai întreabãdacã eºti ipohondru.

6. Nu mai existã nimic de în-vãþat pe calea cea mai grea.

7. Lucrurile pe care le cumperiacum nu se mai uzeazã.

8. Poþi cina ºi la 4:00 dupã-masa.

9. Poþi trãi fãrã sex, dar fãrã o-chelari, nu.

10. Te angajezi în discuþii seri-oase despre sistemul de pensii.

C a r e s u n t a v a n t a j e l ed a c ã a i t r e c u t d e 5 0 d e a n i ?

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr .8 (311) din 2 mai 2011Pagina 8

- Domnule sublocotenent, sunteþi cel mai tânãr ofiþeral Batalionului 20 Infanterie ,,Scorpionii Negri” ºi, deasemenea, vã aflaþi la prima dumneavoastrã misiuneexternã. Credeþi cã teatrul de operaþii este o oportunitatepentru a pune în practicã cunoºtinþele dobândite încadrul Academiei Forþelor Terestre al cãrei absolventsunteþi?

- Teatrul de operaþii este, înainte de orice, un examende viaþã, care, ulterior, devine locul în care un comandantaplicã toate cunoºtiinþele militare ºi de leadership acumu-late în Academia Forþelor Terestre.

Datoritã rezultatelor mele ºi a modului în care amrãspuns provocãrilor fiecãrei misiuni (dintr-un total depeste 300 avute pânã la aceastã datã) sunt sigur cã numaiAcademia Forþelor Terestre poate forma ofiþeri capabilisã înþeleagã complexitatea mediului acþional ºi sãrãspundã unor provocãri atât de complexe. Un rezultat alAcademiei este faptul cã pregãtirea nu lasã niciodatã loc„ºansei” sau „întâmplãrii” ºi controleazã obiectivevoluþia acþiunilor în care eºti implicat. ªlefuirea unuicaracter puternic ºi formarea unui lider în adevãratul sensal cuvântului se poate face numai în ani de muncã, subatenta observare ºi îndrumare a unor cadre militare ºi deînvãþãmânt competente ºi cu experienþã. Astfel, mulþu-mesc tuturor persoanelor care au concurat la formareamea, devenind mai mult decât îndrumãtori de destine,adicã mentori.

- Comandanþi un pluton de infanterie ºi am sesizat, petimpul misiunii alãturi de dumneavoastrã, cã militariicare îl încadreazã rãspund cu promptitudine ordinelorprimite. Cum aþi realizat aceastã coeziune a plutonuluiîntr-un timp atât de scurt, având în vedere cã aveþi operioadã de numai patru luni la comandã?

- Subordonaþii mei au realizat faptul cã, doar prin coe-ziune, putem face faþã pericolului prezent aici. Dupãmulte provocãri, au conºtientizat cã nu se poate decâtÎMPREUNÃ, sub o singurã comandã, prin ordine execu-tate întocmai ºi în cel mai scurt timp. Am luat în consi-derare mereu sfaturile lor datoritã experienþei unora din-tre ei, mai ales a comandanþilor de grupã care se aflã chiarla a patra misiune. Am ºtiut sã îi ascult pe toþi ºi, astfel,sã aleg cel mai bun curs de acþiune. Per total, colectivuleste tânãr, media de vârstã fiind 27 ani, acest faptreprezentând un alt atu al plutonului meu. Ca urmare, amdevenit o echipã, chiar dacã de nivel pluton, dar care afost capabilã sã rãspundã în cele patru luni de misiunescurse pânã acum la grele provocãri, fãrã nici mãcar ozgârieturã. Moralul oamenilor, dupã fiecare confruntare,a crescut ºi ne-am obiºnuit sã fim mereu pregãtiþi.

- Viaþa militarilor din bazele înaintate este durã ºi vi-tregã, dacã pot spune aºa. Cu ce probleme s-au confrun-tat subordonaþii dumneavoastrã în baza înaintatã undevã desfãºuraþi activitatea ºi care a fost modalitatea derezolvare a acestora?

- Încep prin a vã preciza premisa expusã subordona-þilor mei încã de la începutul pregãtirii din þarã: „Nu avem

aºteptãri! Singura noastrãgrijã sã fie o pregãtire durãpentru a putea face faþãoricând neprevãzutului. Vãcer sã acceptaþi încã de peacum cã va fi greu ºi vã cersã vã adaptaþi pentru cãadaptarea este trãsãtura debazã a militarului.” Astfel,am acceptat repede condiþiileoferite de baza înaintatã ceavea sã devinã pentru urmã-toarele ºase luni „casa noas-trã”. Au fost ºi mici lipsuri cucare ne-am obiºnuit ºigreutãþi depãºite cu gândul lacei dragi. ªtiam cã va fi greu,dar am înaintat mereu. Amprivit întotdeauna spre scopulfinal: Sã ne întoarcem acasãcu toþii ºi sãnãtoºi! ªi amlãsat structurile abilitate sãrezolve problemele legate decazare ºi masã.

Într-o bazã înaintatã estemult mai greu. Pe de o parte,existã izolarea ce poate ficonsideratã o vulnerabilitate. Pe de altã parte, posibili-tãþile de agrement ºi recreere sunt mult mai mici decâtîntr-o bazã mare. La acestea, se adaugã greutãþile spaþiu-lui de luptã specific zonei: praf, cãldurã, insecte. Au fostºi sunt încã momente în care subordonaþii mei nu pot fiajutaþi decât cu o strângere de mânã sau cu o bãtaie peumãr. Vorbesc acum de soþi iubitori, de tineri tãtici, desãrbãtori departe de cãldura cãminului în sânul familiei.Am încercat sã le ofer timp pentru familiile lor, ºi astaîncã din timpul pregãtirii, iar aici, împreunã cu coman-danþii mei, am achiziþionat ºi asigurat permanent o cone-xiune la internet pentru ca subordonaþii sã fie liniºtiþi,ºtiind cã, în þarã, familiile lor sunt în regulã.

- Ce recomandãri aþi putea da unui tânãr ofiþer careîºi începe cariera la o vârstã fragedã ºi ar urma sãtreacã prin aceleaºi provocãri ca ºi dumneavostrã?

- Le recomand sã accepte cã va fi greu ºi cã vor lipsimult timp de lângã cei dragi. Sã ia foarte în seriospregãtirea din Academia Forþelor Terestre, sã se perfec-þioneze constant în timpul liber pentru ca, atunci când vortrebui sã dea testul adevãrat al pregãtirii lor – care estecomanda unor forþe luptãtoare în T.O.-, sã le poatã trececu brio.

Seriozitatea, tãria de caracter, rezistenþa fizicã si psi-hicã, buna cunoaºtere a limbii engleze, psihologia omuluiºi leadership-ul sã fie preocupãri permanente. Trebuie sãpriveascã optimist spre viitor ºi sã înþeleagã cã cel puþino misiune în T.O. este o condiþie esenþialã a unei cariereadevãrate de ofiþer. De asemenea, le propun sã fie încre-zãtori, sã asculte sfaturile profesorilor ºi ale comandan-þilor lor. Sã fie corecþi, sã înþeleagã cã oamenii sunt dife-

riþi ºi cã trebuie ascultaþi când au nevoie; sã nu permitãnimãnui sã le submineze autoritatea sau sã le calcedemnitatea. Sã urmeze litera regulamentului, dar sã îºi as-culte mereu instinctul. Ei vor fi singurii care vor rãspun-de pentru acþiunile lor, deci sã cântãreascã cu atenþiefiecare decizie pe care o vor lua, iar când vor comanda„ÎNAINTE!”, sã fie pregãtiþi de orice. Le recomand sã nuaibã prejudecãþi, sã se încreadã în forþele lor, sã îºi în-deplineascã rolul ºi sã nu dea dovadã de slãbiciune. Spec-trul de înþelegere al sistemului militar, la acest nivel, va fialtul; vor avea alte aºteptãri ºi motivaþii dupã o primãmisiune.

- Misiunea „Scorpionilor Negri” se apropie de final.Cu ce impresii pãrãsiþi aceastã þarã, domnule sublocote-nent ºi, totodatã, ce gânduri de viitor aveþi?

- Afganistanul este o þarã pe care, cu cât o cunosc maibine, cu atât o înþeleg mai puþin... Foarte frumoasã, dar ºipericuloasã în acelaºi timp. Am fost martor la rãsãriturispectaculoase, la apusuri înduioºãtoare, ploi efervescentedupã care a biruit soarele. Acestea sunt peisajele care aupãstrat în inima noastrã romantismul, peisaje care tezguduie ºi ne dau speranþa sã continuãm ºi sã fim siguricã ziua întoarcerii acasã este aproape. Am devenit, fãrã sãvrem, martori la o transformare, atât a peisajului odatã cuvenirea primãverii, cât ºi a oamenilor locului. Am dusmisiuni într-un loc pe care îl consider neprietenos dintoate punctele de vedere. Acest spaþiu m-a fãcut sã reali-zez ce frumoasã este România ºi norocul de a fi român.Iar legat de viitorul meu… Nu voi fi un om obiºnuit, pen-tru cã am dreptul sã fiu extraordinar! (Peter O’Toole).

Plutonier-adjutant Mihai OANE Foto: Plutonier-adjutant Cristian SURUGIU

Î ncepu t de ca r i e rã în Tea t ru l de Opera þ i i d i n A fgan i s tan

Cooperarea româno-afganã a învins barierele credinþei în FOB Bullard

S corpionii Roºii au întâmpinatÎnvierea Domnului nostru IsusHristos în casã nouã. Cu binecuvântareaÎnalt Prea Sfinþiei Sale AcademicianIrineu POPA – Mitropolit al Olteniei ºiArhiepiscop al Craiovei, ºi sub îndru-marea preotului George PRETORIAN,infanteriºtii olteni au construit o bisericãdin lemn în FOB-ul Bullard din Afga-nistan. Este cea de-a treia bisericã dinlemn pe care Scorpionii Roºii o constru-iesc în teatrele de operaþii, dupã cea dinKandahar, în anul 2002, ºi cea din WhiteHorse (lângã Nasiriya), în Irak, în 2004.

Eforturi susþinute au fãcut ca, în nu-mai douã saptãmâni, cu aportul celor maipricepuþi ºi motivaþi militari conduºi deplutonierul-adjutant Vasile Paul - cel ca-re a construit toate cele trei biserici aleScorpionilor Roºii – mica bisericã sã fiegata ºi sã fie sfinþitã, purtând hramul Sfântului GheorghePurtãtorul de Biruinþã, cu numai câteva zile înainte demarea sãrbãtoare a tuturor creºtinilor.

Slujba Învierii Domnului nostru Isus Hristos i-a adusalãturi, umãr lânga umãr, pe cei care îºi desfãºoarã activi-tatea împreunã, indiferent de religie ºi de crezul fiecãruia.Alãturi de infanteriºtii de la Craiova, a fost ºi echipa decomandã a batalionului afgan, militari cu care ScorpioniiRoºii executã majoritatea misiunilor în zona de respon-sabilitate. Au fost depãºite barierele credinþei, dorinþa dea fi alãturi de camarazii români la cea mai importantã sãr-bãtoare religioasã a tuturor credincioºilor creºtini fiind

mai presus de tot ºi de toate, în acea noapte sfântã ºiaducãtoare de Luminã a Învierii.

Ziua de Paºte a fost o zi normalã din punct de vedereal executãrii misiunilor pentru toþi Scorpionii Roºii. Zonade responsabilitate de aprovimativ 2.000 de km pãtraþi afost acoperitã permanent pentru a asigura securitatea ºistabilitatea din zonã, care le sunt atât de necesare tuturorlocuitorilor districtelor în care acþioneazã Scorpionii Roºii– nordul Qalatului ºi Shah Joy.

Partenerii afgani ne-au asigurat de recunoºtinþa ºirespectul lor ºi în ziua de Paºte. În numele bunelor relaþiipe care Scorpionii Roºii le au cu reprezentanþii forþelor desecuritate afgane ºi cu liderii locali de diferite ranguri din

districtul Shah Joy, comandantul acestora, locotenent-colonelul dr. Dan Ionescu i-a invitat pe toþi sã serveascãmasa de Paºte împreuna cu militarii români ºi americanidin FOB-ul Bullard. Astfel, invitaþii noºtri au fost pre-zenþi la un crâmpei de creºtinãtate, gãzduit cu bunãtate depamântul Islamic al Afganistanului, demonstrând cãDumnezeu are mai multe nume, dar credinþa este una sin-gurã.

Chiar dacã s-au aflat în misiuni specifice sau de patru-lare, Scorpionii Roºii au avut ºi timpul necesar pentru a seaºeza la o masã de Paºte îmbelºugatã, în care ouãle roºii,salata boeuf, drobul ºi cozonacul au pãstrat interesul celmai mare al tuturor militarilor din Bullard, români, ameri-cani sau parteneri afgani, cãrora li s-a alãturat guverna-torul districtului Shah Joy, Abdul Qayoum. Sfânta masã afost presaratã cu bucate specifice româneºti, gãtite demeºterii bucãtari. Cu mãiestrie, au facut ca gustoaselebucate pregãtite odinioarã de bunicile de la þarã sã seregãseascã pe mesele militarilor olteni aflaþi atât dedeparte de casã ºi de cei dragi.

Gândurile noastre, ale militarilor olteni din Batalionul26 Infanterie „Neagoe Basarab”, s-au îndreptat perma-nent spre îndepãrtata noastrã þarã, spre familiile pe carele-am lãsat acasã cu bunele ºi cu relele vieþii cotidiene,spre soþiile, fiii ºi fiicele noastre, care ne aºteaptã cubraþele deschise, spre pãrinþii cu care obiºnuiam sã cioc-nim un ou roºu ºi sã închinãm un pahar, spre îngrijorareaacestora ºi rugãciunea fierbinte la Dumnezeu sã nemenþinã sãnãtoºi ºi sã se aducã pe toþi acasã.

Tuturor acestora, precum ºi celor care au rãmas acasã,la Craiova, noi dorim sã le transmitem cele mai calde gân-duri ºi cele mai sincere urãri de bine. Hristos a Înviat!

Maior Cristian CÃNUCI

SSuubbllooccootteenneenntt CCããttããlliinn BBÃÃLLAAªªAA,, ccoommaannddaanntt ddee pplluuttoonn îînn ccaaddrruull BBaattaalliioonnuulluuii 2200 IInnffaanntteerriiee „„SSccoorrppiioonniiii NNeeggrrii””