CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XIV nr . 13 (339) 16 iul ie 2012 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Oamen i º i t ehn i cã - b inomu l pe r fec t

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

La 30 iunie 2012 s-au împlinit 30 de ani de la înfi-inþarea Regimentului 61 Rachete Antiaeriene „Pelenda-va”. Structura a avut drept act de naºtere Ordinul Gene-

ral al Ministrului Apã-rãrii Naþionale numã-rul 11 din 17 martie1982. La festivitateaorganizatã cu acest pri-lej au participat: dom-nul colonel GheorgheViºan, ºeful de stat ma-jor al Diviziei 1 Infan-terie „Dacica”...

30 de an i de ex i s ten þã!30 de an i de ex i s ten þã!

La începutul luni lui „Cuptor”, când pe ogoarele pa-triei se secerã grâul ºi când floarea soarelui înfloreºte,

militari Diviziei 1 Infanterie„Dacica” au pornit la luptã.Astfel, dupã îmbarcarea înautobuzul „Dacica”,coloana comandamentuluidiviziei, având în frunteDacia Poliþiei Militare, cugirofarul în funcþiune, astrãbãtut cei peste 160 dekilometri pentru a participala „Furia Oltului - 2012”(Furor Alutus - 2012).

LECÞIA DE ISTORIE

Eliberarea Basarabiei ºi Bucovinei

În aceste zile, se împlinesc 71 de ani de la desfãºura-rea faimoasei bãtãlii, victorioase, care a durat 33 de zile.A fost o luptã dusã pentru elibera-rea Basarabiei ºi Bucovinei deNord, sub comanda generaluluiIon Antonescu, proclamat recentîntre primii 10 mari români ai tu-turor timpurilor, pentru ca, în re-plicã ofensatoare a demnitãþii ºicredinþei naþionale, bustul sãu sãfie, imediat, demolat chiar dinpreajma zidurilor propriei ctitorii„Sfinþii Împãraþi Constantin ºiElena” din Bucureºti

Piþigoii albaºtri îºi pierd interesul atunci când fru-museþea partenerelor lor începe sã se ºteargã, petrecândmai mult timp singuri ºi neglijându-ºi copiii, aratã unnou studiu. Dupã ce au atenuat strãlucirea penelor

albastre aflate pe creº-tetul exemplarelor fe-minine ale speciei,cercetãtorii au obser-vat cã partenerii aces-tora plecau pentru pe-rioade de timp mai în-delungate ºi fãceaumai puþine cãlãtoriipentru a-ºi hrãni puii.

C o r e s p o n d e n þ ã d e f r o n tC o r e s p o n d e n þ ã d e f r o n t

Atunci când femelele nu mai suntatrãgãtoare, masculii îºi neglijeazã

partenerele ºi copiii

MOZAIC

Am fost plãcut impresionat de seriozitatea de careau dat dovadã militarii pe timpul pregãtiri ºi desfãºurã-

rii acestui exerciþiu. Încão datã, militarii noºtri,olteni, au dovedit un înaltnivel de profesionalism.Apreciez cã acþiunile aufost foarte bine organiza-te ºi foarte bine conduse,pânã la cele mai mici e-ºaloane; de la nivel bata-lion pânã la nivel grupã,echipã. Tehnica, la rân-du-i, a funcþionat, aº spu-ne eu, ireproºabil.

KAKI 100%

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 13 (339) din 16 iulie 2012Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããCCaapp.. AAllddeeaa MMiirrcceeaa AAlleexxaannddrruuTToommaa BBaarrbbuuGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64412C 13/2012

Washington - Programul american de atacuri cudrone nu se bucurã de popularitate pe plan mondial.Folosirea tot mai intensã de cãtre administraþia preºedin-telui american Barack Obama a dronelor, aeronave fãrãechipaj, pentru a ucide suspecþi de terorism este privitã cudezaprobare de opinia publicã de pe plan mondial, relevãun studiu realizat de organizaþia Pew Research Center,difuzat miercuri de Associated Press. În 17 dintre cele 21de state participante la sondaj, peste jumãtate dintre ceichestionaþi au afirmat cã nu sunt de acord cu atacurileamericane cu drone împotriva unor lideri ºi grupãri extre-miste în þãri ca Pakistan, Yemen sau Somalia. Programul sebucurã în schimb de o majoritate de pãreri favorabile înSUA, 62%, ceea ce face din opinia publicã americanã o ex-cepþie clarã. „Se menþine o percepþie larg rãspânditã cãStatele Unite ale Americii acþioneazã unilateral ºi nu þineseama de interesele altor þãri”, noteazã autorii studiului,precizând cã aceastã percepþie este întâlnitã îndeosebi înrândul þãrilor musulmane, unde eforturile antiteroriste aleSUA continuã sã fie „foarte lipsite de popularitate”.

TOKYO - China a livrat Coreei de Nord patru lansa-toare de rachetã, încãlcând embargoul ONU. China alivrat patru vehicule lansatoare de rachetã Coreei de Nordîn 2011, încãlcând rezoluþiile ONU, care interzic furnizareade armament regimului de la Phenian. Experþii au acuzatChina, principalul aliat al Coreei de Nord, de încãlcareaembargoului ONU, în urma unui marº militar, la 15 apriliela Phenian, în cadrul cãruia au identificat un vehicullansator de rachetã de tip T.E.L (transportor-aruncãtor-lan-sator) de provenienþã chinezã. Potrivit publicaþiei AsashiShimbun, care citeazã diferite surse guvernamentale nipo-ne, Statele Unite, Japonia ºi Coreea de Sud ºtiu de livrãrileilicite ale Chinei cãtre Coreea de Nord, de aproape un an.Sateliþii de spionaj ai celor trei aliaþi au urmãrit transportulcelor patru T.E.L. pe un cargo înmatriculat în Cambodgia,„Harmony Wish”. Natura vehiculelor livrate a fost confir-matã de documentele de export întocmite de un intermedi-ar la Shanghai ºi preluate de gãrzile de coastã japoneze încadrul unei percheziþii a navei în portul Osaka (în sudulJaponiei). Washingtonul, Tokyo ºi Seulul au evitat sã facãpublic acest caz sperând ca Beijingul sã facã presiuni asu-pra Coreei de Nord pentru a o convinge sã reia negocierileprivind programul sãu nuclear ºi sã renunþe la un al treileatest nuclear. Moscova - Putin: Rusia are toate posibili-tãþile pentru o „reacþie adecvatã” la scutul antirachetãRusia are toate posibilitãþile pentru o reacþie adecvatã ladesfãºurarea scutului american antirachetã în Europa, darMoscova ar prefera ca planurile SUA sã fie reexaminate, adeclarat preºedintele rus Vladimir Putin. „Ar trebui sã pri-vim în viitor ºi sã reacþionãm la momentul oportun. Desi-gur cã ar fi mai bine ca partenerii noºtri sã nu facã acestlucru, sã-ºi materializeze proiectul antirachetã, întrucâtaceasta va genera reacþia noastrã”, a afirmat Vladimir Putinla o întâlnire cu militarii unei baze a forþelor aeriene dinRusia, relateazã Itar-Tass ºi Ria Novosti. El a afirmat cã,oricum ar fi întrebuinþaþi termenii, „este vorba de un ele-ment al cursei înarmãrilor”. „Avem toate posibilitãþile pen-tru o reacþie adecvatã”, a dat asigurãri liderul de la Krem-lin, subliniind cã, dacã vor fi îndeplinite toate planurile pri-vind apãrarea „nu va exista o ameninþare deosebitã” pentruRusia. Kremlinul a promis cã, dacã participarea Moscoveila scutul antirachetã va eºua, atunci Rusia va desfãºura ra-chete tactice Iskander în regiunea Kaliningrad ºi îºi va sus-penda eforturile de dezarmare, inclusiv participarea la noilenegocieri START cu Washingtonul. CSAT reduce cu246 numãrul militarilor care pot participa, în 2013, laoperaþiuni în afara þãrii. În ºedinþa CSAT s-a decis caforþele pe care Ministerul Apãrãrii Naþionale le poate punela dispoziþie pentru participarea la misiuni ºi operaþii înafara teritoriului statului român, în anul 2013, scade cu 246faþã de anul 2012. În cadrul ºedinþei s-au aprobat forþele ºimijloacele Armatei României care pot fi puse la dispoziþiepentru misiuni în afara teritoriului statului român în anul2013. Astfel, forþele pe care Ministerul Apãrãrii Naþionalele poate pune la dispoziþie pentru participarea la misiuni ºioperaþii în afara teritoriului statului român, în anul 2013,cuprind 3.390 de militari, comparativ cu anul 2012, cândvaloarea forþelor a fost dimensionatã la 3.636 de militari,ceea ce reprezintã o reducere a forþelor cu 246 de militari,se aratã într-un comunicat al Administraþiei Prezidenþiale.Potrivit sursei citate, din cei 3.390 de militari propuºi pen-tru a îndeplini misiuni în afara teritoriului naþional, în anul2013, pot fi desfãºuraþi în teatrele de operaþii, precum ºi încadrul misiunilor individuale de observare ºi monitorizare2.377 de militari, iar alþi 1.013 militari se vor afla în þarã,cu posibilitatea de a fi dislocaþi la ordin. MinisterulAdministraþiei ºi Internelor va pune la dispoziþia UniuniiEuropene, OSCE, NATO ºi ONU, în anul 2013, un numãrde 300 de jandarmi ºi poliþiºti. (P.I.)

Rezultatele lotului Diviziei 1 Infanterie „Dacica” auconfirmat, dacã mai era nevoie, cã pregãtirea fizicã mili-tarã este una dintre categoriile de pregãtire, de bazã, pen-tru toþi militarii Armatei. Aºadar, la Competiþia Aplica-tiv Militarã de Varã, faza pe Ministerul Apãrãrii Naþio-nale, care s-a þinut pe o vreme canicularã, la Bistriþa, înperioada 2 la 8 iulie 2012, lotul nostru a avut cei maimulþi componenþi la prima participare la un astfel deconcurs - 14 militari. Tot o premierã a fost ºi faptul cã afost echipa cu cei mai mulþi ofiþeri participanþi, dintrecare opt pentru prima oarã. Dacã pânã anul trecut în loterau militari numai de la Brigada 2 Infanterie „Rovine”ºi Brigada 2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa”, acumau venit militari ºi din alte unitãþi ºi mari unitãþi aleDiviziei 1.

La Duel de foc lotul feminin a ocupat locul II. Dato-ritã faptului cã a continuat sã se pregãteascã, în perioadascursã de la faza pe divizie pânã la acest concurs, sublo-cotenentul Aurelian Secuiu, de la Regimentul 51 Artile-rie Mixtã „General Cornel Paraniac”,a obþinut maipuþin cu 4 secunde la 100 metri liber ºi cu 11 secunde lastilul brass, faþã de evoluþiile anterioare, clasându-se,astfel, pe primul loc.

La ªtafeta combinatã (înot) - masculin, lotul, condusde maiorul Marius Popa, s-a clasat pe locul II, iar, în ca-drul clasamentului pe echipe, militarii diviziei noastre auocupat locul I, la masculin ºi locul V, la feminin. LaPatrulã - masculin ºi feminin - au urcat pe treapta a II-aa podiumului.

Dacã anul trecut militarii lotului Diviziei 1 se aflau,la Patrulã, în urma lotului Diviziei 4 Infanterie „Gemi-

na” la o diferenþã de 40 de minute la masculin ºi 4 minu-te ºi 30 de secunde la feminin, anul acesta diferenþa afost de 17 minute la bãieþi ºi de numai 22 de secunde lafete. Rezultatele au confirmat dorinþa militarilor noºtride a obþine, perseverând, calificative din ce în ce maibune. ªi, pentru a confirma acest lucru, sergentul majorVictor Urlan, care scotea un timp cu 3 minute mai maredecât ceilalþi componenþi ai patrulei, a forþat puternicspre final ºi la 300 de metri de sosire a leºinat. Pentru anu fi penalizatã echipa, cu cele 5 minute regulamentare,colegii l-au luat pe braþe ºi au trecut împreunã linia desosire. Abia dupã aceasta l-au predat celor de la ambu-lanþã. În aceste condiþii patrula Diviziei 1 Infanterie„Dacica” s-a clasat pe locul II.

Ca o confirmare a faptului cã e necesar ca pregãtirealotului sã fie continuã la acest concurs s-au remarcat:sublocotenentul Aurelian Secuiu de la Regimentul 51Artilerie Mixtã „General Cornel Paraniac”; sublocote-nentul Florentin Neagoe – comandant patrulã masculin –din Batalionul 117 Logistic; sublocotenentul Ana Luchi-an de la Comandamentul Brigãzii 2 Vânãtori de Munte„Sarmizegetusa” – la Duel de foc ºi Patrulã; sergentul-major Victor Urlan din Brigada 1 Mecanizatã „Argeda-va”; soldatul gradat-profesionist Alin Florea de la Briga-da 2 Infanterie „Rovine”.

Dacã ºi de acum încolo se va respecta ceea ce spunedictonul tuturor sportivilor „Dacã ai câºtigat continuã,dacã ai pierdut continuã!”, va exista posibilitatea ca ºilotul Diviziei 1 Infanterie „Dacica” sã urce pe podiumnumai pe locul unu. Succes!

Colonel Ion Papaleþ

Bistriþa – Concursul Aplicativ Militar de Varã

Conf i rmarea e for tu lu i depusConf i rmarea e for tu lu i depus

Domeniul „rãzboi electronic” este o armã cu o tradi-þie de peste nouã decenii, care s-a perfecþionat continuu,ca o urmare fireascã a evoluþiei mijloacelor electronice,dezvoltãrii tehnologiei ºi transformãrilor survenite la ni-vel conceptual ºi acþional în structura de comandã ºi încea de forþe.

Printr-o bunã instruire, adaptare rapidã la provocãrinoi, în faþa cãrora nu cedeazã niciodatã, militarii de a-ceastã specialitate executã, în comun cu partenerii dinAlianþa Nord Atlanticã, misiuni dintre cele mai variate.De-a lungul timpului ºi-au direcþionat efortul principalcãtre eºaloanele tactice, de nivel batalion ºi brigadã, ºi

au reuºit sã îmbunãtãþeascã echipamentele ºi sã imple-menteze proceduri moderne de lucru. Au acþionat întot-deauna conform reglementãrilor specifice, iar rezultatulfinal a tot ceea ce au întreprins a fost cel aºteptat, adicãfoarte bun. Este o armã a lucrului în echipã, care testea-zã atenþia ºi viteza de reacþie.

Militarii români, reprezentanþii acestei specialitãþimilitare, au soluþionat problemele întâlnite ºi au finali-zat sarcinile primite la un nivel înalt de performanþã,motiv pentru care meritã toate laudele.

LLaa mmuullþþii aannii!!Maistru militar cls.IV-a Monica DEACU

Rãzboiul Electronic, o tradiþie de peste nouã decenii

Personalul comanda-mentului Diviziei 1 Infan-terie „Dacica”, regretãprofund ºi îºi exprimã în-treaga sa compasiune înaceste clipe de mare tris-teþe, pricinuite de trecereaîn eternitate a domnuluigeneral-maior (r.) IulianBACªIª , fost locþiitor alcomandantului.

Regrete eterne ANUNÞPromoþia „23 August 1987” arma INFANTERIE

organizeazã revederea, la împlinirea a 25 de ani de laabsolvirea ªcolii Militare de ofiþeri activi „NicolaeBãlcescu”. Activitatea va avea loc în data de 11 august2012 la sediul Academiei Forþelor Terestre „NicolaeBãlcescu”, din Sibiu.

Confirmarea participãrii se va face prin completareaunui formular ce va fi distribuit la adresele de e-mail,dupã virarea sumelor în contul precizat în formular.

Puncte de contact/comitetul de organizare - Lt.col.Cãtãlin Tîrtan , tel.0728 315 440, RMNC: 2113-512,Lt.col. Marius Popenþa , tel.0745 771 437 RMNC: 972103 1311.

La 30 iunie 2012 s-au împlinit 30 de ani de la înfiin-þarea Regimentului 61 Rachete Antiaeriene „Pelenda-va”. Structura a avut drept act de naºtere Ordinul Gene-ral al Ministrului Apãrãrii Naþionale numãrul 11 din 17martie 1982.

La festivitatea organizatã cu acest prilej au partici-pat: domnul colonel Gheorghe Viºan, ºeful de stat majoral Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, personalul unitãþii,cadre militare active, în rezervã ºi în retragere din gar-nizoana Craiova, foºti comandanþi, personalitãþi publicelocale, precum ºi viceprimarul Craiovei, CristianaCalangiu.

Domnul colonel Gheorghe Viºan, a decorat Drapelulde Luptã al unitãþii cu Emblema de onoare a ForþelorTerestre.

Astãzi, Regimentul 61 Rachete Antiaeriene „Pelen-dava” se prezintã ca o unitate omogenã, capabilã sã facãfaþã misiunilor ce-i sunt încredinþate, dar ºi ca un demn

urmaº al tradiþiilor Regimentului 51 Rachete Antiaerie-ne pe care, cu onoare, le moºteneºte.

Cu aceastã ocazie îi felicitãm pe colegii noºtri ºi ledorim sã aibã puterea de a duce mai departe tradiþiile ºiidealurile rachetiºtilor antiaerieni. (P.I.)

30 de ani de existenþã!

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 13 (339) din 16 iulie 2012 Pagina 3

Poveºti la „gura lui Cuptor”La începutul luni lui „Cuptor”, când pe ogoarele patri-

ei se secerã grâul ºi când floarea soarelui înfloreºte, mili-tari Diviziei 1 Infanterie „Dacica” au pornit la luptã. Ast-fel, dupã îmbarcarea în autobuzul „Dacica”, coloana co-mandamentului diviziei, având în frunte Dacia PoliþieiMilitare, cu girofarul în funcþiune, a strãbãtut cei peste

160 de kilometri pentru a participa la „Furia Oltului -2012” (Furor Alutus - 2012). Odatã ajunºi în raionulTaberei Camp Alutus, militarii ºi-au intrat repede în „ro-luri” ºi în program. Dupã „instalarea” în cortul repartizatºi dupã echiparea cu lenjerie a paturilor am pornit în „re-cunoaºtere” prin tabãrã. Aveam sã descopãr cã militariiBatalionului 300 Sprijin „Sarmis” s-au întrecut pe ei în-ºiºi în ceea ce priveºte organizarea ºi amenajarea taberei,reuºind sã facã acest lucru în numai o sãptãmânã. Cea dedinaintea sosirii noastre aici. Chiar ºi Clubul ofiþerilor„Kogaion” a fost organizat ºi bine reprezentat. De aseme-nea, comunicaþiile ºi informatica, precum ºi militariiBatalionului 49 Apãrare C.B.R.N. erau la datorie. ªi eiºi-au instalat, sãptãmâna trecutã, toate cele necesare func-þionãrii Punctului de Comandã Înaintat al Diviziei 1Infanterie, respectiv transmisioniºti aveau circuitele insta-late, iar chimiºti duºurile pentru îmbãierea personalului.

Într-un alt loc, apropiat de tabãrã, militari Bazei 2Logistice „Valahia”, sprijiniþi de o grupã de specialiºti dela Brigada 2 Infanterie „Rovine”, aveau pregãtite toatemijloacele necesare asigurãrii hrãnirii tuturor participan-þilor la exerciþiu (PGB-urile, grãtarele, autofrigiderele,autocamioanele de transport).Pentru distribuire hranei încondiþii cât mai civilizate ºi pentru evitarea incidentelorde naturã sanitar-veterinarã, Baza 2 Logisticã a asigurattacâmuri ºi veselã de unicã folosinþã. Depozitul de carbu-ranþi ºi lubrifianþi a fost organizat ºi deservit de cãtre mili-tarii Batalionului 116 Logistic, augmentat cu personal ºitehnicã de la Batalionul 117 Logistic.

Tot luni, 2 iulie, în acelaºi timp cu divizia au intrat îndispozitiv ºi militarii Brigãzii 2 Infanterie „Rovine”, careeste de fapt marea unitate ce a fost „jucatã” în scenariileacestui exerciþiu.

Aºadar, revenind, dupã instalarea ºi verificarea siste-melor de calcul ºi a legãturilor, au început ºi „surprizele”,planificate nu inopinante, dar ºi vorbele de duh ale muca-liþilor: „Românu-i frate cu natura…” sau „Cea mai impor-tantã luptã care se va duce va fi cea împotriva Power-Point-ului…”

Istoria sãptãmânii care tocmai a trecutStând de vorbã cu o parte dintre militarii care au parti-

cipat la instalarea taberei am descoperit cã sintagme ca„spirit de corp”, „mândria de a fi militar”, „dragostea demeserie”, nu sunt niºte cuvinte fãrã acoperire. Aceste sen-timente existã, se manifestã ºi produc ecouri. Trebuie nu-mai ca oamenii sã încerce sã descifreze vibraþiile.

Locotenentul Adrian ªtirbu, cel care asigurã coman-da Companiei 1 Sprijin Logistic, din cadrul Batalionului300 Sprijin – un tipfoarte modest, princomportament, dar ºidevotat ºi implicat întot ceea ce face – aînceput sã vorbeascãabia dupã ce l-amprovocat: „Suntemveniþi aici, în zonãîncã de sãptãmânatrecutã, mai bine zisde luni, 25 iunie. Amînceput instalareataberei cu pesteºaizeci de oameniconform recunoaº-terilor fãcute dintimp. Am avut la dis-poziþie 16 autocami-oane cu materiale.

Motivaþi fiind, am încercat sã ne autodepãºim, iarcondiþiile meteo ne-au ajutat ºi ele, în general. Aplouat numai în prima zi, iar în urmãtoarele numaicanicula ne-a mai fãcut probleme. Ne-a forþat ca la prânzsã întrerupem lucrul. Dar, chiar ºi atunci, pe timpul pau-zelor, unii dintre subordonaþi mai fãceau câte ceva. S-alucrat zi-luminã. Ne-am dorit sã terminãm la timp.

Datoritã acestui lucru am numaicuvinte de laudã la adresa sub-ordonaþilor mei.

Eu am încercat sã mã implicpermanent ºi cât mai mult, petoate planurile. Asta ºi pentru cãîmi place sã învãþ lucruri noi, nunumai pe linia pe care suntîncadrat. Când faci ceva dinplãcere, nimic nu e greu, iardacã nu te implici nu ieselucrarea aºa cum trebuie. Deasemenea, experienþa acumulatãe mult mai importantã pe par-cursul carierei, decât accedereafulminantã pe treptele ierarhieimilitare. Aºa cã, întotdeauna,mi-am vãzut de treabã ºi nu amcãutat, cu orice preþ, sã ies înevidenþã. Mi-a plãcut atmosferade lucru, mai ales atunci când aexistat colaborare pe toate pla-

nurile, pe orizontalã ºi pe verticalã.”Locotenentul ªtirbu este promoþie 2008 ºi „a venit” în

armatã pe filierã indirectã. A terminat ªtiinþe economiceºi administrative, iar de aproape cinci ani e încadrat laBatalionul 300 Sprijin „Sarmis”. Nu a rata nici un exerci-þiu la care a luat parte batalionul.

Comunicaþiile ºi informaticaMaiorul Dragoº Petriºor, din statul major al Batalio-

nului 45 Comunicaþiiºi Informaticã „Cãpi-tan Grigore Giosa-nu”, jovial, mi-a rãs-puns: „Marele nostruavantaj a fost faptulcã am venit la recu-noaºteri. Aici, undesunt instalate cortu-rile, ºi nu numai, iar-ba era pânã la piept.Dar pentru cã îi a-vem cu noi ºi pe cole-gii de la Batalionul47 Comunicaþii ºiInformaticã, am de-friºat ºi ne-am insta-lat aici, împreunã, lamarginea pãdurii un-

de, de ce sã nu recunoaºtem, ne bucurãm ºi de ceva maimultã umbrã… Din cauza lipsei de mijloace de transports-a venit în douã serii. Când am ajuns eu, a doua zi,colegii instalaserã majoritatea corturilor ºi a circuitelor,iar noi nu ne-am ocupat decât de rezolvarea problemeloradministrative.”

Locotenentul Nicole Moise, comandant de subunitatela Batalionul 45 Comunicaþii ºi Informaticã, a ajuns întabãrã luni, 25 iunie. Cu reþinerea ºi modestia celor carese întâlnesc mai rarcu presa militarãspunea: „Am venitîn prima serie ºim-am ocupat ºi deinstalarea circuite-lor. De ajutatne-am ajutat sin-guri, de cele maimulte ori. Au fostdestui kilometri defir de întins ºi credcã ne-am achitatonorabil de sarci-nã… Urmeazã sãmai instalãm, în ur-ma reorganizãrilorde ultim moment,alþi câþiva kilometri– numai patru sau cinci – uºor.”

ªi ca un fapt aparte, militarii Batalionului 45 Comuni-caþii ºi Informaticã „Cãpitan Grigore Giosanu”, chiardacã se aflau în mijlocul câmpului, erau cu gândul lacomandantul lor care, la sfârºitul sãptãmânii, a avutnunta. Maiorul Valentin Vãtãºelu împreunã cu toþi ceilalþicolegi au dorit ca ºi prin intermediul ziarului nostru sã îitransmitã „Sãnãtate, fericire, tot binele din lume ºi Casãde piatrã!”

Povestea unei vieþi de militarÎntr-un colþ al locului de dispunere a taberei, la umbra

deasã a pãduri de carpen ºi fag, s-au gospodãrit ºi au orga-

nizat punctul de îmbãiere militarii Batalionului 49 Apã-rare C.B.R.N. Acolo am stat de vorbã cu plutonierul-ma-jor Marian Bîrleanu, ºeful autospecialei ADTT-4 („adi-cã autospeciala de decontaminare tehnicã ºi teren”!).

„Când am venit marþi, 26 iunie, am verificat amplasa-rea ºi ne-am dispus în aºa fel încât sã nu incomodãmprea mult dar, în acelaºi timp, sã fim ºi de ajutor. Aicisuntem o adevãratã echipã. Suntem participanþi vechi laexerciþiile organizate ºi desfãºurate de cãtre Divizia 1Infanterie „Dacica”. ªi, îmi place mie sã cred, ºefii noºtrisunt mulþumiþi de noi, de fiecare datã.

În ultimele douã luni am participat ºi la exerciþiul vâ-nãtorilor de munte de la Cincu. Ne-am descurcat. Acum,aici, vom lucra inclusiv joi seara. Oamenii se bazeazã penoi. Ne place ceea ce facem. Cu privire la tehnicã vã potspune cã suntem conºtienþi de faptul cã dacã folosimtehnica din dotarefacem ore defuncþionare, iar astane permite sã o trimi-tem mai repede la re-parat. Tehnica, ºidacã stã pe locul deparcare ºi dacã func-þioneazã, tot se uzea-zã. Însã dacã o ex-ploatãm o putem re-para mai repede în ur-ma acumulãri acestorore de funcþionare.Despre militari vãspun cã odatã cu func-þionarea maºinilor, ºiei, îºi îmbogãþesc ex-perienþa.”

Din vorbã în vorbã am mai aflat cã plutonierul-majorBîrleanu a fost copil de trupã, de la vîrsta de 13 ani, tot înunitatea în care lucreazã. În 1993, în urma unui memoriu,trimis ministrului apãrãrii de cãtre un consãtean de al sãu,„s-a primit o aprobare la Craiova. Unitatea noastrãaparþinea atunci de Craiova. Ca urmare acestui fapt amfost luat în evidenþa Companiei de Cercetare a unitãþii…Comandantul companiei mã ajuta la teme, tot el mã sfã-tuia ºi îndruma… Mai târziu, comandantul unitãþii, colo-nelul Aldea, m-a sfãtuit ºi m-a ajutat sã fac armata camilitar în termen. Un an de zile. Am fãcut ºi ºcoala degradaþi. Am terminat sergent. Atunci, tot colonelul Aldea,m-a sfãtuit sã mã angajez sergent în unitate. Apoi în2001, dupã un an ºi jumãtate, am fãcut ªcoala de subofi-þeri, la chimie. Dupã ºcoalã am fost repartizat la Foc-ºani, la Brigada 282 Mecanizatã. În 2002, la cerere,dupã alte ºase luni, m-am întors în unitate comandant degrupã cercetare chimicã. Am fost, apoi, la subunitatea dedecontaminare cu care, în NRF fiind, am participat laexerciþiul din Germania ºi la pregãtirea de la Helbrok. Înacel timp devenisem locþiitor al comandantului de pluton.De atunci sunt tot locþiitor.

Legat de colegi ºi subordonaþi pot spune cã au încre-dere în mine. ªi eu mi-am dat silinþa sã-i învãþ tot ceea ceºtiu. Asta cu precãdere pe timpul misiunilor ºi exerciþii-lor când putem sta mai mult timp împreunã ºi, astfel, sepoate face mai uºor transferul de cunoºtinþe.

Am mai remarcat ºi cã aceastã „crizã” i-a maturizatpe mulþi ºi au început sã înþeleagã cã în Armatã au un locde muncã sigur. Asta îi face sã punã mai mult suflet înceea ce întreprind.”

ªi, ca majoritatea militarilor, ºi-a luat ºi el un aparta-ment cu împrumut din bancã ºi încearcã sã se descurce,împreunã cu familia sa, strãbãtând valurile timpurilor pecare le trãim. Pe timpul discuþiei am vãzut în privirea luio oarecare mândrie, iar în comportament un aer desuperioritate atunci când spunea din tot sufletul „Mi-ampetrecut toatã viaþa în Armatã”.

Marcarea focului artilerieiA doua zi, pe timpul executãri unor recunoaºteri ºi a

pregãtirii subunitãþilor pentru forþarea Oltului, imediatdupã barajul de la Izbiceni, militarii Grupului 2 EODîmpreunã cu cei care li s-au alãturat din Batalionul 96Geniu, conduºi de cãtre locotenent-colonelul ClaudiuPraporgescu ºi locotenentul Marian Rãdoi, exersau ºi ve-rificau ce cantitate de trotil sã foloseascã pentru simulareapregãtirii de foc care trebuia executatã de cãtre Batalionul325 Artilerie „Alutus”, al Brigãzi 2 Infanterie. Cum s-arspune, pe timpul forþãrii Oltului de cãtre Batalionul 26Infanterie, geniºtii asigurau „efectele speciale”. Amobservat cum militarii, respectând întotdeauna regulile ºimãsurile de siguranþã, îºi pregãteau ºi întindeau cablurilepentru darea electricã a focului ; am fost impresionat degrija cu care aºezau calupurile de trotil pe pãmânt în aºafel încât sã nu angreneze, pe timpul exploziilor, ºi altecorpuri strãine.

În încheierea materialului meu pot afirma cã mai suntmilitari care mai au „poveºti” frumoase ºi impresionantede spus, atât despre viaþa, cât ºi despre activitatea lor. Nune mai rãmâne decât sã descoperim istorioarele ºi sã-iconvingem sã vorbeascã.

Colonel Ion PAPALEÞ

C o r e s p o n d e n þ ã d e f r o n tC o r e s p o n d e n þ ã d e f r o n t

- CCaa iinniiþþiiaattoorr ººii ppllaanniiffiiccaattoorr aall eexxeerrcciiþþiiuulluuii „„FFuurriiaaOOllttuulluuii –– 1122”” ((FFUURROORR AALLUUTTUUSS –– 1122)) nnee ppuutteeþþii ssppuunneeccaarree aauu ffoosstt eelleemmeenntteellee ddee nnoouuttaattee aappããrruuttee ppee ttiimmppuullaaccttiivviittããþþiiii??

- Nu aº dori sã spun cã existã un anume element denoutate. Noutatea o reprezintã, poate, faptul cã am re-luat acest tip de exerciþiu (ofensiva cu forþarea unuicurs de apã) dupã o foarte lungã perioadã de timp. Defoarte multã vreme în armata românã nu s-a mai orga-nizat un exerciþiu cu forþarea unui curs de apã. Dinacest punct de vedere am putea sã considerãm cã esteo noutate.

Avem ºi alte elemente care sunt într-adevãr de nou-tate. Este vorba despre desfãºurarea unor acþiuni inte-grate la nivelul unei brigãzi cu participarea, atât a eli-copterelor, cât ºi a avioanelor de vânãtoare-bombarda-ment. Brigada 2 Infanterie „Rovine” a beneficiat, petimpul exerciþiului, de intervenþia unei celule de elicop-tere antiblindate IAR PUMA SOCAT, precum ºi desprijinul aerian apropiat al unei celule de aviaþie MIG21 LANCER. Pentru aceasta, la nivelul batalionuluicare a executat forþarea, a existat o echipã JTAC (JointTactical Air Controller) ce a asigurat dirijarea la obiec-tiv ºi intervenþia oportunã a aviaþiei de vânãtoare-bom-bardament, asta în condiþiile în care solicitarea ºi misi-unea a fost transmisã direct în carlinga piloþilor.

- AAccuumm,, dduuppãã ddeessffã㺺uurraarreeaa eexxeerrcciiþþiiuulluuii,, ccaarree eesstteeppããrreerreeaa dduummnneeaavvooaassttrrãã ccuu pprriivviirree llaa mmoodduull ddee aaccþþiiuunneeaall ooaammeenniilloorr ººii ddee ffeelluull îînn ccaarree aa ffuunnccþþiioonnaatt tteehhnniiccaa ddiinnddoottaarree??

- Am fost plãcut impresionat de seriozitatea de careau dat dovadã militarii pe timpul pregãtiri ºi desfãºurã-rii acestui exerciþiu. Încã o datã, militarii noºtri, olteni,au dovedit un înalt nivel de profesionalism. Apreciezcã acþiunile au fost foarte bine organizate ºi foarte bineconduse, pânã la cele mai mici eºaloane; de la nivelbatalion pânã la nivel grupã, echipã. Tehnica, larându-i, a funcþionat, aº spune eu, ireproºabil. Trans-portoarele „Pirania” au fost net superioare celor pecare, din pãcate, la avem în înzestrarea majoritãþii uni-tãþilor de infanterie, respectiv TAB-ul ’77.

- AAuu ffoosstt ffooaarrttee mmuullþþii mmiilliittaarrii ttiinneerrii,, uunniiii îînn rrâânndduullppaarrttiicciippaannþþiilloorr,, aallþþiiii îînn aassiisstteennþþãã.. CCuu ccee lleeccþþiiii îînnvvããþþaattee,,ccrreeddeeþþii,, ccãã aauu pplleeccaatt ddee llaa aacceesstt eexxeerrcciiþþiiuu??

- Într-adevãr au fost foarte mulþi participanþi. ªi euam fost surprins, sigur într-un mod plãcut, de faptul cãla nivelul Ministerului Apãrãrii Naþionale a existatpreocupare pentru acest exerciþiu. Am fost vizitaþi deministrul Apãrãrii, domnul Corneliu Dobriþoiu, de ºefulStatului Major General, domnul general-locotenentªtefan Dãnilã, de ºeful Statului Major al Forþelor Te-restre, domnul general-maior Ariton Ioniþã, în condiþi-ile în care nu am avut planificat un DVD-ei (Day Dis-tinguidhed Visitors). Durata vizitei, în acest context, afost una destul de mare.

Am avut, de asemenea, solicitãri de a participa de laceilalþi colegi - comandanþii de divizie, de la coman-danþii de brigãzi, precum ºi de la o serie de comandanþide subunitãþi, de la nivel pluton, companie, din cadrulmarilor unitãþi ºi subunitãþi subordonate diviziei.

Lecþii învãþate cred cã am desprins cu toþi, cei pre-zenþi. Spun asta pentru cã n-aº putea sã vorbesc lamodul general ºi sã indic o anume lecþie, valabilã pen-tru toatã lumea. De ce? Pentru simplu fapt cã, pânã laurmã, decizia pe care o ia comandantul în cadrul uneiacþiuni, în cadrul unei operaþii, poartã amprenta perso-nalitãþii ºi a cunoºtinþelor profesionale ale acelui co-mandant. ªi, de aici încolo, lecþiile învãþate au fost pre-

luate pe specificul ºi modul în care s-a gândit ºi a fostabordat acest exerciþiu; prin punctul de vedere al fiecã-rui comandant, pe fiecare treaptã ierarhicã.

- PPrreessaa mmiilliittaarrãã,, îînn ggeenneerraall,, ee ssoolliicciittaattãã llaa ttooaatteeeevveenniimmeenntteellee ddaarr,, ddee cceellee mmaaii mmuullttee oorrii,, ppeennttrruu „„aa nnuuaaffllaa pprreeaa mmuullttee””,, eessttee eevviittaattãã.. DDuummnneeaavvooaassttrrãã ccuumm vvee-ddeeþþii rreellaaþþiiaa ddiinnttrree mmiilliittaarrii ººii pprreessaa mmiilliittaarrãã??

- Eu cred cã trebuie sã existe o relaþie normalã, decolegialitate. Eu nu am sã refuz nici o datã presa mili-tarã, atâta timp cât, colegii ziariºti, au dorit sau au avutcuprins în strategia lor de comunicare evenimente im-portante din viaþa marii unitãþi sau a unitãþilor subordo-nate. Dar nu pot sã nu remarc cã, de multe ori, ea – pre-sa militarã, a cam uitat de existenþa unor unitãþi ºi mariunitãþi subordonate diviziei, deºi s-au desfãºurat ace-laºi tip de exerciþii, iar, uneori, poate chiar mai intere-

sante decât acesta. ªi care, totuºi, nu au trezit interesulacesteia.

Eu, repet, am toatã deschiderea, n-am refuzat ºi n-osã refuz colaborarea dar, în general, nu-mi plac soluþii-le ad-hoc. Cred cã ºi presa militarã care are acces laPlanul cu principalele activitãþi ar trebui sã fie maiatentã, sã priveascã în perspectivã ºi sã nu-ºi manifestedorinþa de participare de la o zi la alta.

- ÞÞiinnâânndd sseeaammaa ccãã cceeii ddiinn pprreessaa mmiilliittaarrãã llooccaallããvvããdd eevveenniimmeenntteellee llaa oo ssccaarrãã ddee 11 ppee 2255..000000,, iiaarr cceeii ddiinnpprreessaa mmiilliittaarrãã cceennttrraallãã llaa oo ssccaarrãã ddee 11 ppee 550000..000000,,ccuumm aaþþii vveeddeeaa,, îînn vviiiittoorr,, mmoodduull ddee aaccþþiiuunnee aall aacceessttoorraa??

- Pe parcursul carierei mele am avut ocazia sãprivesc ºi sã lucrez pe hãrþi de la 1 pe 5.000 pânã la 1pe 1.500.000. ªtiu ce înseamnã o vedere de ansamblu,precum ºtiu ºi ce înseamnã o vedere focalizatã, pe unanume segment sau pe o anumitã zonã. Dar, aºa cum vãspuneam, cred cã e o chestiune caracteristicã sistemu-lui ºi structurilor militare planificarea activitãþilor pe operioadã mai lungã. ªi aºa mi se pare firesc. Pe de oparte trebuie sã stabileºti activitãþi ºi sã calculezi foartebine resursa, iar, pe de altã parte, zic eu, în cadrulmass-media militarã, trebuie sã fii foarte convins cuprivire la ce anume mesaj trebuie sã transmiþi, pe ceanume vrei sã te axezi. Astfel, þinând seama de strate-gia de comunicare, de obiectivele pe care þi le-ai pro-pus la începutul anului, frunzãrind Planul cu princi-

palele activitãþi ale ministerului, ai posibilitatea sã-þiselectezi de acolo evenimentele importante de la nive-lul structurilor componente. Departe de mine gândul dea spune cã cele mai importante evenimente sunt exclu-siv cele care se petrec la nivelul marilor unitãþi ºi uni-tãþi.

V-am spus cã am avut ocazia sã lucrez pe hãrþi ladiferite scãri, si sunt convins ca trebuie sã ai, întotdea-una, tocmai, pentru o comunicare coerentã, o reprezen-tare extrem de variatã, de la 1 pe 5.000 pânã la cea dela 1 pe 1.500.000, ca sã respectãm stilul în care am dis-cutat pânã acum.

Colonel Ion PAPALEÞ

CMYK

Curierul ARMATEINr. 13 (339) din 16 iulie 2012Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Interviu cu domnul general-maior Nicolaie DOHOTARIU, comandantul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”

OOaammeenn ii ºº ii tteehhnn ii ccãã - bb iinnoommuull ppeerr ffeecc ttOOaammeenn ii ºº ii tteehhnn ii ccãã - bb iinnoommuull ppeerr ffeecc tt

În domeniul militar, ºi nu numai, de-a lungulistoriei, s-a cristalizat, în ceea ce priveºte ierar-hia ºi uniformele militare, o serie de principiicare sã diferenþieze oamenii în funcþie de titlurileºi rangurile avute. Astfel, din definiþia datãcuvântului ierarhie (care a derivat din cuvintelegreceºi ieros – sacru ºi arho - regulã), înþelegemcã acesta presupune un sistem de ranguri pentrua clasifica oameni ºi lucruri, unde fiecare ele-ment al sistemului e subordonat unui alt element.

Suporþii cu însemnele de grad sunt accesoriiale uniformei militare ce reprezintã semne dis-

tinctive pentru fiecare categorie de personal mili-tar ºi pentru fiecare categorie de forþe ale uneiarmate. Conform noului proiect cu privire lagradele soldaþilor-gradaþi profesioniºti din Arma-ta României, aceºtia se vor împãrþi în: fruntaºi,caporali clasa a III-a, caporali clasa a II-a ºi capo-rali clasa I.

Suportul cu însemnele de grad pentru sol-daþii-gradaþi profesioniºtis se poartã, atât la þinu-ta de oraº ºi serviciu, cât ºi la þinuta de instrucþie,pentru militarii din forþele terestre ºi aeriene, peumãr, iar pentru forþele navale, pe mânecã.

Ne-am informat pentru dumneavoastrãViitoarele grade ale soldaþilor-gradaþi profesioniºti

FruntaºCaporal clasa

a III-aCaporal clasa

a II-aCaporal clasa

I

Sponsorul nostru: PRODUCÃTOR DE CONFECÞII MIL-ITARE

ÎNSEMNE GRAD INSTRUCÞIE ªI ORAªPENTRU TOATE ARMELE,

EMBLEME ªI ÎNSEMNE BRODATE

S.C.CONFEXIMP MOD ELO.VROMÂNIA

Loc. CRAIOVA - Jud. DOLJStr. Caracal, Nr. 117 E

Tel: 0251.59.45.10s Fax: 0251.46.24.37Mob: 0723.16.34.87 - 0726.14.41.19Web: http//www.modaelo.ro E-mail: modaelo@yahoo.com

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr.13 (339) din 16 iulie 2012

„Fur ia Ol tu lu i ” ma i pute rn icã decât can icu laFur ia Ol tu lu i ” ma i pute rn icã decât can icu laÎn perioada 2 la 6 iulie s-a desfãºurat, la sud de ba-

rajul de acumulare Izbiceni, pe Râul Olt, exerciþiul decomandament cu trupe în teren. „Furia Oltului – 2012”

(Furor Alutus - 2012).Exerciþiul a fost organizatºi condus de cãtre coman-damentul Diviziei 1 In-fanterie „Dacica”, pe ba-za unui scenariu fictiv. În„rolul principal” a acþio-nat Brigada 2 Infanterie„Rovine”. La acest exerci-þiu au participat mai multde 1200 de militari ºi pes-te 200 de mijloace tehnice

(transportoare „Pirania”, TAB-uri 77, autocamioane,autospeciale, autoturisme de teren, bãrci de asalt etc).Pe timpul activitãþii, în punctele de observare, au fostprezenþi: ministrul Apãrãrii Naþionale, domnul Corne-liu DOBRIÞOIU, ºeful Statului Major General domnulgeneral-locotenent ªtefan DÃNILÃ, ºeful Statului Ma-jor al Forþelor Terestre domnul general-maior AritonIONIÞÃ, comandantul Diviziei 2 Infanterie „Getica”,domnul general de brigadã Nicolae Ionel CIUCÃ, co-mandantul Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, domnulgeneral de brigadã Dumitru SCARLAT, comandanþide brigãzi ºi comandanþi de unitãþi ºi subunitãþi dinBrigada 1 Mecanizatã „Argedava”, conduºi de cãtredomnul colonel Marius HARABAGIU, comandantul

brigãzii.Luna lui Cuptor nu s-a dezminþit. Au fost tempera-

turi extraordinar de ridicate. Uneori, parcã, prea mari.Militarii au folosit cel puþin patru litri de apã de bãutzilnic. Dupã zile întregi de lupte, duse pe aliniamentesuccesive, unitãþile Brigãzii 2 Infanterie „Rovine” ºi-auconsolidat poziþia cuceritã pe malul stâng al Oltului, îndreptul localitãþii Lunca, Teleorman.

Existând condiþii favorabile pentru forþarea Oltuluiºi cucerirea unui cap de pod pe malul drept, în zona lo-calitãþii Izbiceni din judeþul Olt, comandamentulDiviziei 1 Infanterie a instalat un Punct de comandã

înaintat pentru a putea conduce de aproape „ostilitãþi-le”. În noaptea de miercuri spre joi, pe rãcoare, Briga-da 2 Infanterie ºi-a restructurat dispozitivul ºi a înlocu-it forþele de la contact.

Ocupând baza de plecare la forþare, Batalionul 26Infanterie „Neagoe Ba-sarab”, în dimineaþazilei de joi, dupã o pre-gãtire de foc, puternicã,a atacat forþele de pemalul drept, prin douãpuncte de trecere alerâului Olt. Într-unul s-au folosit transportoa-rele „Pirania”, aflate îndotare, iar în celãlaltpunct subunitãþile auforþat trecerea pe bãrci-le de asalt asigurate decãtre geniºtii Brigãzii 2Vânãtori de Munte ºide cei ai Batalionului96 Geniu.

Observatorii (arbi-tri) au stat alãturi de

executanþi si au monitorizatpermanent activitatea. Uneori,fãrã a se observa, au ºi inter-venit pentru corectarea anu-mitor deficienþe

Dupã debarcarea pe malulopus, datoritã înverºunãrii cucare au luptat militarii Batalio-nului 26, dar ºi a susþinerii cufoc din partea Batalionului 325Artilerie al Brigãzii 2, ina-micul a fost nevoit sã se retra-gã pe un aliniament intermedi-ar creându-se condiþiile nece-sare introducerii în luptã, la or-dinul comandantului Brigãzii2 Infanterie, a eºalonului doi.Un elicopter MEDEVAC a preluat 4 militari rãniþi ºii-a scos în afara „pericolului”.

Pe timpul acþiunii pentru înfrângerea rezistenþeiopuse de adversar, comandanþii de subunitãþi, prin in-termediul FAC-ului (forward air controller - ofiþer deserviciu la punctul înaintat de dirijare al aviaþiei tac-tice), au cerut sprijinul aviaþiei de vânãtoare – bombar-dament. Celula de MIG-uri Lancer, venitã imediat însprijin, a atacat în picaj mai multe þinte indicate deaceºtia.

Dupã mãrirea capului de pod, s-a trecut la consoli-darea acestuia ºi, în final, dupã „epuizarea” resurselor,adversarul a considerat cã e necesar sã execute uncontraatac. Profitând de situaþie a intrat în luptã cu osubunitate de infanterie pe TAB-uri. Aceasta a atacatparalel cu Oltul, dinspre localitatea Izbiceni spre Bara-jul Izbiceni, în speranþa „desprinderii” de mal a dispo-zitivului Batalionului 26 Infanterie ºi încercuireaforþelor ajunse pe malul drept. Pentru a putea respinge

contraatacul, comandanþii de subunitãþi au cerut, prinradio, sprijinul elicopterelor antiblindate care s-au ridi-cat la rasul pãdurii de pe malul stâng, de unde au lansat

rachetele antiblindate, de la punct fix, apoi au atacat, înpicaj, cu tunurile ºi mitralierele de la bord, forþeleostile.

Datoritã surprinderii provocate de atacul cu elicop-tere, precum ºi datoritã focului susþinut cu armamentulde pe „Pirania”, adicã din cauza inferioritãþii numericeºi tehnice, adversarul a renunþat la contraatac ºi ºi-a re-tras forþele pe un aliniament favorabil, probabil în spe-ranþa cã îºi va putea reface forþele pentru un noucontraatac.

Dupã încheierea „ostilitãþilor”, strângerea materia-lelor, verificarea tehnicii ºi întreþinerea acesteia, searatârziu, militarii participanþi au rãsuflat uºuraþi. Canicu-la, care îi toropise toatã ziua, a cedat în faþa rãcorii nop-þii, iar participanþii la activitate, în braþele lui Moº Ene,uitând de efortul uriaº de peste zi, au început sã „vise-ze” la urmãtoarele exerciþii.

Colonel Ion PAPALEÞ

În aceste zile, se împlinesc 71 de ani de la des-fãºurarea faimoasei bãtãlii, victorioase, care a du-rat 33 de zile. A fost o luptã dusã pentru eliberareaBasarabiei ºi Bucovinei de Nord, sub comandageneralului Ion Antonescu, proclamat recent întreprimii 10 mari români ai tuturor timpurilor, pentruca, în replicã ofensatoare a demnitãþii ºi credinþeinaþionale, bustul sãu sã fie, imediat, demolat chiardin preajma zidurilor propriei ctitorii „SfinþiiÎmpãraþi Constantin ºi Elena” din Bucureºti. Este,neîndoielnic, cazul ca, peste toate disputele sterile

de politicã internã ºi externã, lipsite de temei ºi deperspectivã, sã revenim asupra paginilor deexcepþie ale trecutului nostru.

S-a afirmat, din primul moment, implicareaRomâniei, la 22 iunie 1941, în cel de-Al II-leaRãzboi Mondial pentru eliberarea provinciiloristorice din Est ºi Nord ºi pentru anulareaameninþãrii comuniste (pentru atât ºi pentru nimicmai mult). Discuþiile ºi toate cercetãrile dinultimele decenii referitoare la cauzele îndepãrtatesau imediate ale rãzboiului, analiza condiþiilorconcrete în care ostilitãþile româno-sovietice audevenit inevitabile, s-au dovedit ºi vor rãmâne,oricând, extrem de interesante ºi de utile, iar nici-decum, dupã cum se afirma cândva sau dupã cumar mai dori careva azi, provocatoare ºi, mai ales,nostalgice. Beneficiar al unor solide studii ºi infor-maþii ºi al unei experienþe netãgãduite în domeniuldiplomaþiei române ºi europene, Grigore Gafencu,un strãlucit practician ºi un excelent memorialistal perioadei 1939-1941, a insistat asupra originilorRãzboiului Româno-Sovietic din 1941, depistând,aºadar, cauze care, în timp, coborau cel puþin pânãspre anul 1812, când, în urma faimoasei Pãci de laBucureºti, Rusia a ocupat Basarabia. „Lovituracea dintâi, care a zdruncinat temelia unei Româ-nii (independente), chezãºie de siguranþã ºi depace, acoperire fireascã ºi atât de folositoare aunui hotar întins ºi însemnat al Rusiei, a fost datã,din nenorocire, de guvernul sovietic. Cele ce seîntâmplã azi (rãzboiul!) sunt urmãrile acestei ne-norociri care a dus acum la un rãzboi între douãpopoare care niciodatã în istoria lor nu au luptat

unul împotriva altuia”. Astfel cã declanºarea osti-litãþilor, calificate de autoritãþile de la Bucureºti,în evident scop propagandistic, drept începutulRãzboiului Sfânt, a provocat un entuziasm cvasi-general în rândurile opiniei publice naþionale.Ceea ce se petrecuse, la numai un an dupã pierde-rea þinuturilor istorice, era pur ºi simplu neaºteptatºi incredibil pentru cei mai mulþi, astfel cã, în pri-ma ordine, ambele proclamaþii, cãtre þarã ºi Arma-tã, ale generalului Ion Antonescu, preºedinteleConsiliului de Miniºtri ºi Conducãtorul Statului,

au avut un ecou imediat ºi imens, mai cu sea-mã cã, intervenind prin surprindere ºi fiindexcelent scrise, adresate de-a dreptul inimilorromânilor simpli, rãspundeau direct aºteptãri-lor tuturor. A intrat, deja, în legendã îndem-nul lui Antonescu, adesea invocat în cazul u-nor condiþii imposibile: „Ostaºi, vã ordon:Treceþi Prutul!”. Mai ales cã ordinul exprima,fãrã nici o reþinere, scopul chemãrii la rãzboi:„Zdrobiþi vrãjmaºul din rãsãrit ºi miazã-noapte. Dezrobiþi din jugul roºu al bolºevis-mului pe fraþii noºtri cotropiþi. Reîmpliniþi întrupul þãrii glia strãbunã a Basarabiei ºi co-drii voievodali din Bucovina, ogoarele ºi pla-iurile voastre”. Proclamaþia cãtre þarã reluaideea, subliniind cã Rãzboiul Sfânt ce înce-puse se purta „nu numai pentru reclãdirea

drepturilor naþionale, dar ºi împotriva celui maimare duºman al lumii: bolºevismul”. Presa acelorzile, peste diferenþele de nuanþe ºi dispoziþiile pri-mite din partea Puterii, a reflectat veridic ºi dinbelºug mãreþia clipelor. Relativ la atitudinea faþãde rãzboi, ea avea sã se desprindã categoric dinrezultatul referendumului naþional de la 9 noiem-brie 1941. Þelurile campaniei din Rãsãrit au fostexpuse, din prima clipã, nu numai prin proclama-þiile lui Ion Antonescu, dar ºi prin inspiratul Cu-vânt rostit, la Radio Bucureºti, în miezul zilei de22 iunie 1941, de cãtre Mihai Antonescu, dejaomul numãrul 2 al regimului, urmat, în curând, dealþi lideri civili ºi militari sau de corifeii spirituali-tãþii naþionale. În fond, ceea ce a contat decisiv afost credinþa în misiunea ostaºului de pe front.Este de la sine înþeles cã, în condiþiile date, dinpartea Conducãtorului Statului ºi Comandantuluide Cãpetenie al Armatei Române nu puteau ºi nuau pornit, cãtre toþi admiratorii ºi suporterii sãi demoment, în afara de consideraþiile specifice fiecã-rui mesaj primit, decât asigurãri ferme de încrede-re în victoria pe Frontul de Est! În acest sens, pil-duitor rãmâne mesajul adresat lui Mihai I de pefront, la 23 iunie 1941, ca rãspuns la telegrama dinajun a suveranului: „Mulþumesc respectuosMajestãþii Voastre pentru cuvintele de îmbãrbãta-re ºi de apreciere cu care aþi cinstit Armata ºi pemine. Fiþi sigur, Majestate, de devotamentul nos-tru. Pentru þarã ºi pentru Majestatea Voastrã nebatem. Pentru þarã ºi pentru Majestatea Voastrãtrebuie sã învingem”. (O.M.)

www.istorie.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 13 (339) din 16 iulie 2012Pagina 6

E l i b e r a r e a B a s a r a b i e i º i B u c o v i n e i

V i a þ a o a m e n i l o r º i s u f e r i n þ a

CCaarr tteeaa dd ii nn vv ii tt rr ii nnãã

Cândva am fos t p r i n þe sãCoºmaru l une i mame

ACE - Pentru prima oarã în România, formaþia ACE va con-certa, pe 24 iulie în Club Fabrica în Bucureºti.

Înfiinþatã în 2010, ACE ºi-a impresionat publicul încã de laînceput prin „sunetul rock agresiv, armonios îmbinat ºi extremde sofisticat”. Trupa este formatã din vocalistul Nimo, violonis-tul Rookie Fiddler, basistul Toshi, Shunji – tobe ºi Kentaro – chi-

tarã. În 2010, aulansat mai multemateriale, prin-tre care ºase sin-gle-uri, care auºi apãrut pe al-bumul „BlackAlbum”.

Pentru primaoarã în Români-a, formaþia deJ-rock Anli Pol-licino va concer-ta, pe 24 iulie înClub Fabrica înBucureºti.

R e p e r e c u l t u r a l e

În Melbourne, în primãvara anului1980, Jacqueline Pascarl, pe atunci o tâ-nãrã încrezãtoare, dar ºi credulã, dedoar 17 ani, fãcea cunoºtinþã cu Bahrin,un tânãr student la Arhitecturã. Se în-drãgostesc, îºi fac planuri de cãsãtorie ºipleacã în þara lui Bahrin, Terengganu,un sultanat al Malaysiei, bogat în petrol.Acolo, vor fi pregãtiþi pentru o viaþãregalã, el fiind un prinþ malaysian, iarea devenind prinþesa Yasmin. Dar, ime-diat dupã cãsãtorie, lucrurile se schimbãîn rãu. În aceastã poveste dramaticã,Jacqueline Pascarl ne descrie cum soþulei s-a transformat peste noapte într-untiran, cum palatul în care locuia i-a devenit închisoare, pânãcând, la 22 de ani, a reuºit sã se întoarcã împreunã cu cei doicopii mici ai ei în Australia. Acolo, s-a luptat sã obþinã singurãcustodia copiilor. Dar, ºapte ani mai târziu, prinþul se rãzbunã ºiîi rãpeºte pe copii. Drama personalã de pânã atunci se transformãîntr-o ºtire de rãsunet internaþional, cu consecinþe grave.

Maestrã în arta suspansului, Rodi-ca Ojog-Braºoveanu se aratã o finãcunoscãtoare a mãºtilor dincolo decare se ascund întotdeauna oamenii,atât în literaturã, cât ºi în viaþã.Aceastã carte o dovedeºte din plin.

În „Bunã seara, Melania!”, autoa-rea înlãturã, pas cu pas, mãºtile fiecã-rui personaj. ªi, ca în orice romanpoliþist care se respectã, nimeni nu ecine pare a fi.

Povestea ºi calitatea scriiturii ga-ranteazã plãcerea lecturii, fie în tihnade acasã, fie în vacarmul oraºului.

În societatea de azi nu existã om caresã nu întâmpine suferinþa în viaþa lui, sãnu încerce paharul amar al durerilor. Ve-dem oameni îndureraþi, necãjiþi, chinuiþi,cãzuþi la pãmânt de multa greutate a su-ferinþei. ªi nu numai feþele oamenilorsunt învinse, ci, îndeosebi, ºi înainte deorice, inimile lor. De aceea este nevoiesã vedem câteva ascunziºuri ale acesteimari chestiuni - a suferinþelor ºi a dureriiîn viaþa noastrã.

Suferinþa este legatã strâns cu viaþaoamenilor. Domnul i-a asigurat pe uce-nicii lui cã vor avea multe suferinþe înviaþa lor. „În lume necazuri veþi avea”.Sfinþii Pãrinþi, vorbind din experienþã,ne spun cã, în principal, trei sunt cauze-le. Diavolul, oamenii ºi firea cauzatã, cutoate patimile care sunt înscãunate îninima noastrã. Suferinþa provenitã de ladiavol este destul de dureroasã ºi o în-cearcã aceia care lucreazã binele ºi sestrãduiesc sã pãstreze porunca luiHristos. Suferinþa provine de la oameniicare calomniazã ºi defãimeazã. ªi atuncisunt trezite de multe ori în noi supãrãri.Pentru ce acesta pe care l-am ajutat, sã

se comporte în acest fel? Mai mult, suntoameni care-i prigonesc pe oamenii luiDumnezeu, cum a fost în situaþia profe-þilor ºi a Sfinþilor Apostoli, creând astfelprobleme ºi suferinþe.

Încã avem ºi suferinþa care provinedin firea noastrã cãzutã, din patimile ca-re sunt înscãunate, precum am spus maiînainte, în inima noastrã. Awa Doroteiscrie despre aceastã situaþie: Este posibilsã ne aflãm într-o bunã stare ºi sã avempace interioarã ºi liniºte ºi atunci, dacãfratele nostru spune un cuvânt, ne agi-tãm ºi ne pronunþãm împotriva lui ºi îlcondamnãm ca provocator ºi cauzã asupãrãrii.

Acestea trei sunt cauzele fundamen-tale ale suferinþelor care vin în viaþanoastrã. Pe primele douã le primesc sfin-þii, pe a treia o primim în principal noi,care încã nu am fost curãþiþi de patimi.Primele douã cauze nu ating starea inte-rioarã a sufletului, din moment ce, cupuþinã rãbdare, primeºte oricine harulîmbelºugat, a treia cauzã însã, dacã nueste vegheatã, va crea o stare groaznicã.Astfel avem douã feluri de suferinþe, cea

exterioarã ºi cea interioarã.Suferinþa ºi durerea în viaþa noastrã

sunt necesare, pentru cã sunt participarela Patima lui Hristos. În învãþãtura ºiTradiþia ortodoxã existã un continuu dis-curs pentru asemãnarea cu Hristos. Însãaceastã asemãnare nu este exterioarã ºimoralã, cât este misticã. Totuºi trebuiesã trecem de încercãrile, de suferinþeleprin care Acela a trecut.

Foloasele suferinþelor ºi încercãrilorîn viaþa noastrã sunt foarte multe. Dure-rea este o nouã revelare a lui Hristos înom. Prin durere se naºte o nouã existen-þã. Durerea creeazã premisele sã se des-chidã o altã lume, care mai înainte eranevãzutã în noi.

Sfântul Maxim Mãrturisitorul în modrepetat în operele lui vorbeºte despreprezenþa binefãcãtoare a suferinþei ºi adurerii sau, cum le caracterizeazã, „pa-timi involuntare”. Acestea constituiepentru Sfântul Maxim un puternic mij-loc ca sã se cureþe omul de „patimile vo-luntare”.

Acelaºi sfânt spune: „Atacurile în-cercãrilor pentru unii se nasc spre ridi-

carea pãcatelor deja fãcute, iar pentrualþii spre ridicarea celor sãvârºite a-cum, altora le sunt aduse spre împiedi-carea celor ce urmeazã sã fie sãvârºite.În ambele cazuri, spre probarea celorcare se întâmplã precum a fost pentruIov”.

În aceeaºi perspectivã se încadreazãºi Sfântul Grigorie Paloma când spunecã: „relele ajutã credincioºii la îndrep-tarea pãcatelor, la exerciþiu, la probare,la cotropirea chinului acestei vieþi, laîndemnul de a dori cu înfocare ºi de atrãi cu încãpãþânare acea înfiere carese înveºniceºte, ºi mântuirea, ºi viaþa cuadevãrat nouã, ºi fericirea”.

Prin suferinþã ne amintim de Dumne-zeu, ne raportãm la El ºi este mãritã ast-fel marea harismã a rugãciunii, dacã de-sigur întâmpinãm suferinþa cu seriozita-tea cerutã ºi în atmosfera pe care o des-crie Tradiþia ortodoxã.

Aceste foloase ale suferinþei le-au cu-noscut sfinþii, de aceea, dupã cuvântulSfântului Ioan Sinaitul, erau însetaþi desuferinþe.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Lec þ ia de i s to r i e

B u n ã s e a r a , M e l a n i a !

Priveºte în jurul tãu ºi ai sãvezi cã nu eºti singur deºi totul înjurul tãu este tãcut;

Când nu poþi fi cu cel pe careîl iubeºti vei sta lângã cel care teiubeºte;

Lumea e a ta, nu conteazã câþio vor;

Bucuria face sângele sã fiarbã;Trãieºte clipa la maximum fã-

rã sã eziþi un moment;Nu-þi fie teamã sã înaintezi,

teme-te doar de încremenire;Dacã te concentrezi pe ºarpe,

s-ar putea sã-þi scape miºcãrilescorpionului;

Nu îi cere unei femei imposi-bilul. E capabil sã vi-l dea;

Bãrbatul ideal nu bea, nu fu-meazã, nu se drogheazã, nu înjurãºi nu existã;

Dacã-þi ajung banii înseamnãcã nu-þi ajunge imaginaþia;

Rãbdarea este ceva ce admirila ºoferul din spatele tãu ºi dis-preþuieºti la cel din faþa ta.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

Atunci când femelele nu mai suntatrãgãtoare, masculii îºi neglijeazã

partenerele ºi copiiiPiþigoii albaºtri îºi pierd interesul atunci când

frumuseþea partenerelor lor începe sã se ºteargã,petrecând mai mult timp singuri ºi neglijându-ºicopiii, aratã un nou studiu. Dupã ce au atenuat strã-lucirea penelor albastre aflate pe creºtetul exempla-

relor feminine ale speciei, cercetãtorii au observatcã partenerii acestora plecau pentru perioade detimp mai îndelungate ºi fãceau mai puþine cãlãtoriipentru a-ºi hrãni puii.

Atât masculii, cât ºi femelele din speciaCyanistes caeruleus (piþigoi albastru) au pene pecreºtetul capului ce reflectã lumina ultravioletã.

În cadrul experimentului, cercetãtorii au aºtep-tat ca puii cuplurilor de piþigoi sã iasã din ou, dupãcare au aplicat pe creºtetul femelelor un ulei cebloca lumina ultravioletã.

„Investiþia masculului în hrãnirea puilor a fostafectatã în mod semnificativ de reducerea capaci-tãþii de reflectare a luminii ultraviolete a penelorde pe creºtetul femelei. Masculii care aveau capartener o femelã a cãror pene de pe creºtet numai reflectau lumina UV efectuau mai rar cãlãtoriide hrãnire a puilor”, scriu cercetãtorii în studiulpublicat în jurnalul Frontiers in Zoology.

Rezultatele studiului aratã cã femelele-piþigoitrebuie sã investeascã o cantitate semnificativã detimp pentru a se îngriji dacã doresc sã continue sãfie atrãgãtoare.

În naturã, femelele din aceastã specie cu o igie-nã personalã precarã riscã sã-ºi piardã strãlucireaalbastrã din cauza prafului, a poluãrii ºi a paraziþi-lor.

Acesta este unul dintre puþinele studii care seapleacã asupra atractivitãþii femelelor ºi a reacþieimasculilor, majoritatea cercetãrilor efectuate în lu-mea animalã studiind eforturile depuse de masculipentru a capta atenþia femelelor.

Vom putea fabrica „oase de schimb”pentru a le înlocui pe cele fracturate

Folosind bucãþi de os uman sau animal dreptmatrice, o echipã de cercetãtori de la UniversitateaColumbia, SUA, a crescut peste 50 de oase sãnã-toase, pornind de la celule stem. Dintre oasele ast-fel obþinute, cel mai mare are o lungime de aproxi-mativ 6 centimetri. Printre altele, specialiºtii aucreat un os zigomatic (numit ºi osul malar sau ju-gal), o parte dintr-un femur ºi o articulaþie temporo-mandibularã complexã, care este localizatã înainteaurechii ºi care ne permite sã mestecãm, sã vorbimºi sã zâmbim.

În prezent, procesul de creºtere dureazã întretrei ºi cinci sãptãmâni, dar echipa de cercetãtori în-cearcã sã diminueze acest timp. În timpul formãriinoilor oase, matricea veche, pe care acestea suntcreate, se descompune. Rezultatul final este un osregenerat complet.

„Aratã ca un os, se simte ca un os ºi rãspundeca un os”, a declarat chirurgul Sidney Eisig, cola-borator în acest proiect.

La fel ca pielea umanã, þesutul osos este foarteactiv din punct de vedere metabolic ºi se regenerea-zã rapid, lucru care permite oaselor rupte sã se vin-dece. Astfel, þesutul osos poate fi mai uºor de rege-nerat decât anumite tipuri de muºchi. (O.M.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 13 (339) din 16 iulie 2012 Pagina 7

JVC atacã Hardcore cu Adixxion

Într-o perioadã în care din ce înce mai mulþi producãtori de dispozi-tive electronice cocheteazã cu ideeaunei camere video rezistente la in-temperii (ºocuri, frig, praf, etc), JVCs-ar putea sã fi gãsit combinaþiaperfectã.

GC-XA1 Adixxion este cea mainouã camerã a celor de la JVC ºi, fã-rã nici un accesoriu suplimentar, de-ja este încãrcatã de funcþii idealepentru scenariile de offroad. JVCAdixxion rezistã la apã, praf sau ºo-curi direct din magazin, toate fãrãnici o husã sau carcasã achiziþionatãseparat.

GC-XA1 vine cu un modul inte-

grat WiFi, pentru o descãrcare rapi-dã a clipurilor. Nu lipseºte nici mã-car posibilitatea de a filma întreagaexperienþã, lucru posibil prin inter-mediul unui LCD instalat pe latera-lul camerei. Aceasta din urmã este ofuncþie cu atât mai specialã cu câtAdixxion este printre singurele ca-mere, dacã nu chiar singura, care areuºit performanþa sã integreze unLCD într-un dispozitiv atât de bunîn condiþii neprielnice. Cu alte cu-vinte, dacã sunteþi pregãtit sã treceþipeste un set de dimensiuni un picmai generoase, pânã la sfârºitulacestei veri veþi putea achiziþiona ocamerã video bunã la toate. Vã vacosta 350 dolari.

Galaxy Note 2 va fi lansatînainte de Iphone 5

Primele informaþii neoficialedespre o posibilã lansare Galaxy No-te în 2 octombrie, au apãrut în urmãcu câteva sãptãmâni. Noul modelNote va avea un design similar cuGalaxy S III ºi un ecran SuperAMOLED mai mare faþã de primaversiune lansatã anul trecut, care vamãsura de 5,5 inch.

Samsung va lansa Galaxy Note 2în septembrie, cu o lunã mai devre-

me faþã de data iniþialã. Potrivit maimultor site-uri, coreenii vor sã pre-zinte noul model Note 2 înainte delansarea iPhone 5.

Conform site-ului GSM Arena,

acesta ar putea avea o memorieRAM de 2 GB, o camerã cu o rezo-luþie de 8 MP ºi un senzor îmbunãtã-þit, un nou chip Exynos 5250 ºi unprocesor dual-core ARM-15. Potri-vit altor surse, camera ar putea aveao rezoluþie de 12 MP. Este de aºtep-tat ca Note 2 sã aibã instalatã nouaversiune de sistem de operare An-droid 4.1 Jelly Bean.

NAVSOP este o nouã alternativã pentru GPS

ºi GLONASSÎn cazul în care simþeaþi cã inter-

acþionaþi cu prea puþine acronime acãror semnificaþie nu o ºtiþi, în cu-rând veþi mai putea adãuga unul larespectiva listã - NAVSOP.

BAE System, o companie cu rã-dãcini adânci în tehnologii de apãra-re, tocmai a anunþat o nouã tehnolo-gie de localizare intitulatã NAVSOP- Navigation via Signal of Opportu-nity. Plecând de la fundamente dejacunoscute, de tip triangulare prinWiFi sau turnuri ale operatorilor detelefonie, BAE Systems a perfecþio-nat respectiva tehnologie ºi a mai a-dãugat alte câteva mijloace pentru o

precizie cât mai mare.NAVSOP foloseºte aproape orice

sursã de semnal sau interferenþãpentru a-ºi fixa o poziþie. Chiar dacãvorbim despre posturi radio/TV, tri-

angulare celulare sau chiar de dispo-zitive de bruiaj al celor GPS, toateacestea ºi multe altele transformãNAVSOP într-unul dintre cele maideºtepte metode de localizare. Nicimãcar nu are nevoie de detalii legatede tipul semnalului pe care îl folo-seºte ca o sursã de informare.

Perfect mai ales în zone unde nuexistã semnal GPS, BAE sperã caaceastã nouã tehnologie sã se reflec-te în dispozitive noi mai ales pentrua priva soldaþii sau ambarcaþiunilemilitare de interferenþele aferentetehnologiei GPS. Pe lângã faptul cã,din implementarea NAVSOP în a-parate, ar ieºi extrem de multe avan-taje, de departe cea mai utilã mi separe imposibilitatea blocãrii locali-zãrii prin aceastã soluþie.

Office 2013 trece pe MetroÎncepe cu icoanele

Deºi se vehiculau mai multeschimbãri estetice în MicrosoftOffice 2013, pe lângã cele din versi-unea alpha lansatã acum câteva

luni, e interesant sã vezi cã trend-ulrespectiv începe încã de la icoanelede pe desktop.

Având în vedere cã, dacã se res-pectã termenul celor de la Microsoft,la începutul lunii viitoare ar trebui sãvedem prima versiune beta de Offi-ce 2013 pentru utilizatori, elemente-le Metro nu puteau sã lipseascã nicide aici. Dacã mai jos vedeþi primeleicoane scãpate pe internet direct dinnoua suitã office, profitãm de ocaziepentru a reaminti ºi alte elemente pecare le vom vedea în noul MicrosoftOffice 2013.

În primul rând, Microsoft a con-firmat cã o iteraþie din noua variantãva avea terminaþia RT, o particulari-tate care confirmã o versiune a suiteiOffice optimizate pentru Windows 8for ARM. Respectiva versiune va fipreinstalatã gratuit pe tablete cu pro-cesoare ARM ce vor rula WindowsRT. (O.M.)

www.playtech.ro

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

Cel mai înalt animal este girafa. Cu gâtul ei lung, eamãsoarã mai mult de 5m înãlþime.

În fiecare zi, un elefant trebuie sã mãnânce mai mult de 200 de kilograme dehranã ºi sã bea 200l de apã.

Dintre toate mamiferele, leneºul este cel mai lent. El poate sta zile în ºirnemiºcat, agãþat cu capul în jos pe ramurile arborilor din pãdurile Americii deSud. El nu se deplaseazã cu mai mult de 1km/h.

Pasãrea colibri este cea mai micã pasãre ºi, de asemenea, singura care poatezbura ºi înapoi.

Cea mai mare ºopârlã din lume este dragonul de Komodo, care atinge o lun-gime de 3m.

Pãianjenul orb, care trãieºte în Asia de sud-est, þese cele mai mari pânze (cuo suprafaþã de aproape 2m). Firul este atât de rezistent, încât din el se fac pla-se de pescuit.

Primele organisme vii au apãrut acum 3.500 milioane de ani.Existã 7 genuri ºi 32 de specii de delfini.Crocodilul nou-nãscut e de trei ori mai mare decât oul, din care abia a ieºit. Existã un mic peºtiºor, înarmat cu un ac ascuþit, care e unul din duºmanii cei

mai primejdioºi ai rechinului. În lumea animalelor recordul la sãrituri este deþinut de antilopa cu labe negre

care sare peste 12m. Cangurul cenuºiu sare peste 8m, delfinul 5m, elanul 4m. Una dintre cele mai curioase ºi rare maimuþe din lume este cea denumitã

mustaþa regalã. Aceastã maimuþã este atât de micã, încât încape într-o palmã,în schimb are niºte mustãþi foarte mari.

Numai 10 minute sunt suficiente pentru ca o cãmilã sã bea 125 litri. Cantita-tea reprezintã porþia de apã necesarã pentru 14 zile. În acest interval de timppierde 30% din greutate.

În jungla sud-americanã din Columbia a fost descoperitã cea mai puternicãotravã naturalã cunoscutã. Ea se poate gãsi în pielea unei mici broaºte.

www.stiatica.ro

Totul despre animale...

Militarii aflaþi în misiune sunt asaltaþi de acronime.Unul dintre acestea este FOB (bazã de operaþii înaintatã).Puþini ºtiu ce se ascunde în spatele acestor litere. Într-unastfel de loc, militarii români muncesc, trãiesc ºi luptãtimp de ºase luni

Românul sfinþeºte loculViaþa militarilor aflaþi în misiune în Afganistan se în-

vârte în jurul unor baze de operaþii înaintate, mai pe scurtFOB-uri. Mai mici sau mai mari, aceste structuri asigurãtraiul de zi cu zi al militarilor, cu toate facilitãþile la dispo-ziþie, de multe ori mai bune decât în orice poligon din þarã.

Am vizitat un astfel de FOB împreunã cu consilierulcomandantului Grupului de Comandã Zabul, plutonierul-adjutant Cristian Toma ºi SGM (plutonier-adjutant princi-pal) Joseph Marra în una din zilele trecute. Aceastã bazãare o particularitate, faþa de celelalte. În 2009, FOBMescall era construit de o companie din cadrul Batalionu-lui 21 Vânãtori de Munte General Leonard Mociulschi,care astãzi se aflã din nou în misiune în Afganistan, dupãpatru ani, în acelaºi loc. În urma recunoaºterilor fãcute demaiorul american Brian Mescall, al cãrui nume îl poartãFOB-ul, s-a luat decizia construirii acestei baze. În timpulacestor misiuni, militarul american cãdea la datorie.Avantajul cel mai mare al acestei baze este poziþia domi-nantã în teren, de unde se poate observa ºi monitoriza cir-culaþia autovehiculelor pe autostrada A1 ºi valea râuluiTarnak.

Dupã un zbor scurt cu elicopterul am ajuns pe un podiºcu priveliºte superbã. FOB-ul, înconjurat de binecunos-cutele HESCO (structuri modulare genistice ce se folo-sesc la fortificaþii militare), se impunea semeþ în peisaj. Înplin deºert, cu munþii la orizont, cu albia Tarnak-ului lapicioare, baza pãrea desprinsã dintr-un aspect selenar.

Culorile care dominã zona sunt bej ºi gri. Peste toate, vân-tul ridica din când în când, deja cunoscutul praf.

În posturile de pazã, vânãtorii de munte erau atenþi laorice miºcare. Aºa am început sã descopãr munca unormilitari ºi locul lor de trai pentru ºase luni. Am fost întâm-pinaþi de locotenentul Mircea Merluºcã, comandantulcompaniei ºi al bazei. Ofiþerul ne-a prezentat FOB-ul,istoricul locaþiei, precum ºi misiunile actuale ale vânãto-rilor de munte în aceastã zonã din provincia Zabul. Sub-ofiþerii seniori, român ºi american, au trecut sã inspectezecondiþiile de viaþã ale militarilor români ºi americani ºi cese poate îmbunãtãþi la acestea.

Este interesant faptul cã aceeaºi companie care aconstruit baza s-a întors dupã aproape patru ani în ace-laºi loc, care evident a evoluat mult din 2009 pânã acum,a declarat locotenentul Mircea Merluºcã. S-a pãstrat to-

tuºi aerul românesc, care îl poþi respiraprin aerul deºertului afgan. Viaþa aicireprezintã un compromis între ceea ce artrebui sã faci ºi ceea ce poþi realiza fizic curesursele pe care le ai la dispoziþie, cu tim-pul pe care îl ai la îndemânã, cu posibilitã-þile specifice unui teatru de operaþii, cu li-mitãrile de rigoare.

Toatã viaþa FOB-ului graviteazã în jurulpatrulelor. Tot ritmul din bazã este dictat deritmul de plecare ºi sosire al patrulelor.Maiºtrii de la mentenanþã, cei de la bucãtã-rie, transmisioniºtii, serviciile în punctul decomandã, medicul, toatã lumea îºi concen-treazã atenþia pe patrulã ºi bunul mers alacesteia. Practic de munca patrulelor depin-de atât rezultatul misiuni pe care o are com-pania de îndeplinit în aceastã zonã, cât ºiviaþa ºi securitatea proprie. Fiind elementulprincipal, toate resursele sunt îndreptate cã-tre patrulã.

Îmbarcaþi pe MRAP-uri sau debarcaþi,pe jos, vânãtorii de munte sunt într-o cursãcontracronometru, tot timpul cu mâinile pe arme. Contea-zã modul în care te pregãteºti ºi felul în care îþi faci trea-ba. Asta conteazã cel mai mult. Oamenii au resursa nece-sarã, totul depinzând doar de atitudinea cu care privesclucrurile pe care le au înaintea lor, a explicat locotenen-tul Mircea Merluºcã modul de a acþiona al subordonaþilorsãi.

Patrulele vin ºi pleacã, indiferent de orã sau de condi-þiile climaterice. Securitatea zonei depinde de prezenþalor. Pe maºinile de luptã sau pe jos, militarii români suntacolo, la datorie. Chiar dacã pericolul este la tot pasul, un

ochi este la afganul de rând ca-re doreºte pacea, iar celãlaltcautã… Insurgenþii pot oricândsã provoace! De aceea, vânã-torii de munte sunt prezenþi tottimpul în aria de responsabili-tate, gata oricând de acþiune.Pacea se câºtigã greu în Afga-nistan, greu de tot…

24 de ore din 24, ºapte zile din ºapteAdministrarea unei astfel

de baze impune un om deºtept,activ ºi plin de viaþã. De el de-pinde aproape tot. Are în grijãcazarea militarilor, masa, echi-pamentul, armamentul ºi mu-niþia. O furnicã ce nu stã ni-ciodatã! Aºa l-au prezentatsubordonaþii pe plutonierulStelian Marian, administra-torul companiei ºi al bazei. Nuîºi face probleme cu timpul.Pentru ºase luni, el este la dis-poziþia vânãtorilor de munte:nu este uºor sã ai aceastã

funcþie. Ai tot timpul activitate, încerci sã-i mulþumeºti petoþi militarii, dar este bine cã am timp, 24 de ore, 7 zilepe sãptãmânã. A gãsit FOB-ul total schimbat. S-a bucu-rat cã a revenit tot aici. Nu se aºtepta sã fie atât de plãcutºi de bine. Am plãcerea sã vãd totul, mai mult sala debriefing ºi o troiþã pe care am ridicat-o în cinstea cama-radului nostru, Claudiu Chira, a spus plutonierul MarianStelian. Ne bucurãm cã suntem aici ºi în acelaºi timp nepare rãu cã el nu este lângã noi. Când ºtim cã ºi el a par-ticipat la tot ce este aici ºi de câte ori vedem troiþa ºi salade briefing unde am pus o pozã în memoria lui, ne estedor de el.

Am dorit sã aflãm mai multe, dar atribuþiile îl cereauîn altã parte. Intrau militari în serviciul de pazã ºi trebuiasã fie lângã oamenii sãi. Zic eu cã, în general, îi mulþu-mesc absolut pe toþi, îmi dau silinþa, în limita posibilitã-

þilor pe care le avem aici. Ei sunt mulþumiþi ºi sper sã-iajut în continuare, a încheiat subofiþerul.

Campionul din FOB MescallCaporalul Florin Jitaru este unul dintre cei mai titraþi

sportivi ai armatei române. Concurent la atletism, pentat-lon, are la activ multe campionate europene ºi mondialesportive militare. Este la a treia misiune. Am revenit peaceste meleaguri ale Afganistanului, în FOB Mescall, aafirmat caporalul Florin Jitaru. Am contribuit la construc-þia acestei baze. Am avut emoþii pentru început, când amajuns din nou aici. Îmi aduc aminte de postul de observa-re din postul înaintat al FOB-ului din care am suprave-gheat zona timp de ºase luni, în 2009.

Pentru un sportiv de performanþã, pregãtirea pentrumisiune este mai uºoarã. Este obiºnuit cu eforturi în caretrebuie sã fie foarte activ. De asemenea, aici trebuie sã fiefoarte atent la orice reacþie. Mi-e dor de sportul militar ºide zonele în care am fost ºi am participat, dar în acelaºitimp aceste lucruri mã ajutã foarte mult în misiune, pen-tru cã pot face faþã la acþiuni riscante, a concluzionatFlorin.

Noaptea a venit pe neaºteptate peste FOB Mescall.Însã acþiunile vânãtorilor de munte au continuat. Patruleleveneau ºi plecau. Militarii din posturile de pazã s-auschimbat dupã efectuarea serviciului. Soarele a pãrãsit cugreu cerul, în valuri de vânt ce ridicau la cer nori de praf.Cei ce erau în misiune erau focusaþi pe îndeplinirea ei, iarmilitarii din bazã, de la odihnã, încercau sã vorbeascãacasã în România. Aºa s-a scurs o zi în FOB Mescall, un-deva în Afganistan…

CMYK CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 13 (339) din 16 iulie 2012Pagina 8

FF OO BB -- uu ll .. .. .. ,, cc ãã ss uu þþ aa mm ee aa dd ii nn AA ff gg aa nn ii ss tt aa nn

Procesul continuu de transformare ºi adaptare a forþelor armate din întreagalume la realitãþile societãþii de azi ºi ale teatrelor de operaþii a dus la creºterearolului subofiþerului, maistrului militar ºi soldatului gradat profesionist, procescare a contribuit la eficientizarea acþiunilor militare, ca parte a canalului de spri-jin pentru susþinerea actului de comandã ºi îndeplinirea misiunilor asumate.

Organizarea CCoommppeettiiþþiieeii SSuubbooffiiþþeerruulluuii//SSoollddaattuulluuii AAnnuulluuii 22001122, ce va avealoc de aceastã datã la Craiova, are ca scop selecþionarea celui mai bine pregãtitmilitar care sã reprezinte structura din care face parte în toate etapele dedesfãºurare pânã la nivelul Forþelor Terestre. Schimbul de experienþã dintre par-ticipanþi este foarte important, mai ales cã, militarii înscriºi la linia de startprovin din unitãþi diferite, cu misiuni specifice. Probele competiþiei sunt orien-tative, acestea putând fi modificate, simplificate sau completate, dar totulpleacã de la cunoºtinþele acumulate, comportament, condiþia fizicã ºi pregãtireamilitarã generalã ale fiecãrui concurent în parte.

Doar astfel poate fi ales acel luptãtor capabil sã conducã, sã instruiascã ºi sãmotiveze personalul din subordine pentru îndeplinirea misiunilor ce le revin,generând în mod real ºi obiectiv, fenomenul ppeerrffoorrmmaannþþãã.

TTee pprroovvooccããmm,, OOrriiuunnddee,, OOrriiccâânndd,, ssãã ffiiii pprriimmuull””

SemnalI n s t r u c þ i a a l t f e lI n s t r u c þ i a a l t f e l

În comunitatea naþiunilor contribuitoare cu trupe dinbaza aerianã Kandahar/ Afganistan, Armata României,prin detaºamentul Elementului Naþional de Sprijin a de-venit o prezenþã activã ºi binecunoscutã, atât datoritãprofesionalismului militarilor români cât ºi datoritã par-ticipãrii la manifestãri sportive de amploare organizate lanivelul bazei. Un astfel de prilej l-a constituit ziua de 4iulie 2012, ziua Statelor Unite ale Americii când a fostorganizat Crosul Independenþei competiþie ce a avut lastart peste 1000 de participanþi aparþinând tuturor arma-telor partenere din baza aerianã Kandahar.

Alergarea s-a derulat pe distanþa de 2,36 mile (apro-ximativ 3800m) pentru a marca împlinirea a 236 de ani

de la obþinerea independenþei de cãtre Statelor Unite aleAmericii.

Spre satisfacþia noastrã, crosul a fost câºtigat de cãtremaiorul Alexandru Belehuz din cadrul Elementului Na-þional de Sprijin, care a trecut primul linia de sosire cutimpul: 11 minute ºi 53 secunde. Reprezentanþii Regio-nal Command South ºi cei ai United Service Organiza-tion l-au felicitat pe militarul român ºi i-au oferit premiisimbolice în cadrul unei festivitãþi organizate la finalulcompetiþiei.

Plutonier-major Lucian IRIMIA

Competiþie sportivã în Afganistan