PUNCTE DE VEDERE Batalionul are Curierul ARMATEI 2004-2014/Arhiva 2008/251.pdf · Astronomul...

8
Curierul ARMATEI “Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA) Anul X nr. 17 (251) z 15 septembrie 2008 z 8 pagini z 50 bani www.curierul.forter.ro C M Y K Domnule locotenent- colonel, cititorii noºtri s-au obiº- nuit , deja, cu denumirea Batalionului 3 Construcþii. Acum este vorba despre o alta, respectiv Batalionul 3 Geniu. Avem o schimbare de profunzime sau doar de semanticã? De la cine vin ofensele noastre? Unitãþile de artilerie antiaerianã, Batalioanele 3, 228, 348 Art.AA. ºi subunitatea de mitraliere antiaeriene a Batali- onului 284 Tancuri au executat în Capu Midia misiunile reale cu piesele, secþiile, bateriile ºi batalioanele. Direcþionalul pentru spe- cialiºtii în traiectoriile aeriene, colonelul Dumitru TRÃISTARU, din comandamentul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, a trimis cãtre secþia instrucþie ºi echipa de comandã rapoartele de informare, din care s-au desprins concluzii interesante pen- tru viitoarele exerciþii, precum ºi pentru ofiþerii, maiºtrii militari, subofiþerii ºi gradaþii voluntari specialiºti. Abia pe la 1917, Sigmund Freud a fost curios pentru a gãsi ceva despre ofensele aduse omenirii. Premisele pe care le insereazã în maratonul de volu- me „Opere complete” sunt aranjate pe semnificaþii ce þin de timp ºi efectele sociale. Astronomul polonez Nicolae Copernic revoluþioneazã teoria heliocentricã. Postuleazã trei principii ce þin de fap- tul cã „Orbitele planetelor sunt elipse, ele au un focar comun în care se gãseºte Soarele”. Concluzia pe care au tras-o epigonii fizicianului a fost de maniera cã Pãmântul este mai mic decât soarele. Da, de data asta putem spune cã suntem într-adevãr mulþumiþi de ceea ce promite Tomb Raider: Under- world ºi de grafica pe care-o foloseºte. Nu sunt primele screenshot-uri din jocul ãsta, dar cele dinaintea lor nu se comparau cu ce avem acum în faþã. Dânsele dovedesc cã nu doar Lara o sã arate super, ci ºi locurile prin care ea aratã super o sã arate super. Deºi comentariile ar cam fi de pri- sos, publisher-ul cu pricina e de pãrere cã screenshot-urile scot în faþã “vrednicia vizualã” a acestui prim Tomb Raider care-i meºterit cu cele mai noi tehnologii. Eidos mai zice ºi ceva despre “minunat de frumos realizatele temple ale Thailandei, pline de frun- ziº miºcãtor ºi efecte de mediu ºi luminã incredibil de detaliate.” Argint pe apã, aur în cer Sãrbãtori cu „S” mare Depresiunea Mãgura Mãþãu este aproape de Câmpulung Muscel, adicã, îi patroneazã geografic pe vânãtorii de munte din Batalionul 30 „Dragoslavele”. Pentru pregãtirea misiunii din Afganistan, alpeºtrii i-au studiat bine toate nervurile bãtrânei Mãgura, chiar dacã vremea clorofilei a rãmas la timpul trecut. Dacã atunci, pe timpul antrenamentelor, rapoartele despre pierderile materiale ºi umane aveau doar forma didacticã, în realitate, raþiunile sunt supuse la dificile încercãri. Destinul tragic al unui combatant muscelean în teatrul Afganistanului a cutremurat un þinut, o þarã, dar ºi afectele partenerilor cu forþã. 30 august, pe autostrada principalã din Qalat, patrula româneascã din care fãcea parte sergentul- major Dragoº ALEXANDRESCU, comandantul pie- sei 1 din plutonul Ar. 82 mm, a fost surprinsã de un dispozitiv cu acþiune explozivã. Raza de împrãºtiere mare a încãrcãturii pirotehnice a cuprins întreg echipajul aflat în maºina de luptã. Comandantul de grupã ºi-a pierdut viaþa, iar ceilalþi membri ai echipa- jului au fost rãniþi. La faþa locului, a sosit echipa de intervenþie medicalã care i-a transportat pe militari la spitalul din campus. (pag.5) Batalionul are potenþial acþional Du-te în lume ºi fii fericit! ªi þinutul Mãþãului a plâns PUNCTE DE VEDERE UNIVERS SPIRITUAL ACTUALITATE MOZAIC KAKI 100% Batalionul 2 Infanterie „Cãlugãreni con- teazã în vectorul forþelor terestre din Armata României de 15 ani. La 1 septembrie 1993, în actuala cazar- mã, s-a înfiinþat o unitate cu statut special, anume cel de a participa la misiunile inter- naþionale, potrivit noilor tratate ºi concepþii de interopera- bilitate cu structurile Alianþei pe care Armata României le avea în stadiul de proiecte. Minute cu ...simpatie!

Transcript of PUNCTE DE VEDERE Batalionul are Curierul ARMATEI 2004-2014/Arhiva 2008/251.pdf · Astronomul...

Page 1: PUNCTE DE VEDERE Batalionul are Curierul ARMATEI 2004-2014/Arhiva 2008/251.pdf · Astronomul polonez Nicolae Copernic revoluþioneazã teoria heliocentricã. Postuleazã trei principii

CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul X nr . 17 (251) 15 septembrie 2008 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

D o m n u l el o c o t e n e n t -colonel, cititoriinoºtri s-au obiº-nuit , deja, cud e n u m i r e aBatalionului 3C o n s t r u c þ i i .Acum este vorbadespre o alta, respectiv Batalionul 3 Geniu.Avem o schimbare de profunzime sau doar desemanticã?

De la cine vin ofensele noastre?

Unitãþile de artilerie antiaerianã, Batalioanele 3, 228, 348Art.AA. ºi subunitatea de mitraliere antiaeriene a Batali-onului 284 Tancuri au executat în Capu Midia misiunile

reale cu piesele, secþiile,bateriile ºi batalioanele.Direcþionalul pentru spe-cialiºtii în traiectoriileaeriene, colonelulDumitru TRÃISTARU,din comandamentulDiviziei 1 Infanterie„Dacica”, a trimis cãtresecþia instrucþie ºi echipade comandã rapoartele de

informare, din care s-au desprins concluzii interesante pen-tru viitoarele exerciþii, precum ºi pentru ofiþerii, maiºtriimilitari, subofiþerii ºi gradaþii voluntari specialiºti.

Abia pe la 1917, Sigmund Freud a fost curiospentru a gãsi ceva despre ofensele aduse omenirii.Premisele pe care le insereazã în maratonul de volu-me „Opere complete” sunt aranjate pe semnificaþiice þin de timp ºi efectele sociale.

Astronomul polonez Nicolae Copernic revoluþioneazãteoria heliocentricã. Postuleazã trei principii ce þin de fap-tul cã „Orbitele planetelor sunt elipse, ele au un focarcomun în care se gãseºte Soarele”. Concluzia pe care autras-o epigonii fizicianului a fost de maniera cã Pãmântuleste mai mic decât soarele.

Da, de data asta putem spune cã suntem într-adevãrmulþumiþi de ceea ce promite Tomb Raider: Under-world ºi de grafica pe care-o foloseºte. Nu sunt primelescreenshot-uri din jocul ãsta, dar cele dinaintea lor nu se

comparau cu ce avem acum în faþã.Dânsele dovedesc cã nu doar Larao sã arate super, ci ºi locurile princare ea aratã super o sã arate super.Deºi comentariile ar cam fi de pri-sos, publisher-ul cu pricina e depãrere cã screenshot-urile scot înfaþã “vrednicia vizualã” a acestui

prim Tomb Raider care-i meºterit cu cele mai noitehnologii. Eidos mai zice ºi ceva despre “minunat defrumos realizatele temple ale Thailandei, pline de frun-ziº miºcãtor ºi efecte de mediu ºi luminã incredibil dedetaliate.”

Argint pe apã, aur în cer

Sãrbãtori cu „S” mareDepresiunea Mãgura

Mãþãu este aproape deCâmpulung Muscel, adicã,îi patroneazã geografic pe

vânãtorii de munte din Batalionul 30„Dragoslavele”.

Pentru pregãtirea misiunii din Afganistan,alpeºtrii i-au studiat bine toate nervurile bãtrâneiMãgura, chiar dacã vremea clorofilei a rãmas latimpul trecut.

Dacã atunci, pe timpul antrenamentelor,rapoartele despre pierderile materiale ºi umaneaveau doar forma didacticã, în realitate, raþiunilesunt supuse la dificile încercãri. Destinul tragic al

unui combatant muscelean în teatrulAfganistanului a cutremurat un þinut, o þarã, darºi afectele partenerilor cu forþã.

30 august, pe autostrada principalã din Qalat,patrula româneascã din care fãcea parte sergentul-major Dragoº ALEXANDRESCU, comandantul pie-sei 1 din plutonul Ar. 82 mm, a fost surprinsã de undispozitiv cu acþiune explozivã. Raza de împrãºtieremare a încãrcãturii pirotehnice a cuprins întregechipajul aflat în maºina de luptã. Comandantul degrupã ºi-a pierdut viaþa, iar ceilalþi membri ai echipa-jului au fost rãniþi. La faþa locului, a sosit echipa deintervenþie medicalã care i-a transportat pe militari laspitalul din campus. (pag.5)

Batalionul are potenþial acþional

Du-te în lume ºi fii fericit!

ªi þinutul Mãþãului a plâns

PUNCTE DE VEDERE

UNIVERS SPIRITUAL

ACTUALITATE

MOZAIC

KAKI 100%

Batalionul 2I n f a n t e r i e„Cãlugãreni con-teazã în vectorulforþelor terestre dinArmata Românieide 15 ani. La 1septembrie 1993,în actuala cazar-mã, s-a înfiinþat ounitate cu statutspecial, anume cel de a participa la misiunile inter-naþionale, potrivit noilor tratate ºi concepþii de interopera-bilitate cu structurile Alianþei pe care Armata Românieile avea în stadiul de proiecte.

Minute cu . . . s impatie!

Page 2: PUNCTE DE VEDERE Batalionul are Curierul ARMATEI 2004-2014/Arhiva 2008/251.pdf · Astronomul polonez Nicolae Copernic revoluþioneazã teoria heliocentricã. Postuleazã trei principii

Batalionul 2 Infanterie „Cãlugãreni conteazã învectorul Forþelor Terestre din Armata României de 15ani. La 1 septembrie 1993, în actuala cazarmã, s-aînfiinþat o unitate cu statut special, anume cel de aparticipa la misiunile internaþionale, potrivit noilortratate ºi concepþii de interoperabilitate cu structurileAlianþei pe care Armata României le avea în stadiulde proiecte.Misiunile repartizate Batalionului 2 Infanterie„Cãlugãreni” au stat mãrturie a credinþei cã opþiuneapentru a-l înfiinþa nu a fost întâmplãtoare. Foºtii mili-tari ai unitãþii, participanþi la misiunile de amploare,susþin cã, „la Cãlugãreni”, conºtiinþa supremã existãºi este singura capabilã sã aprindã lumina în sufletelemilitarilor infanteriºti, artileriºti, geniºti, automo-biliºti ºi transmisioniºti.

Dupã evenimentele din 1968, Armata Românieiºi-a revãzut strategia de apãrare. A înfiinþat la BrãilaDivizia 67 Mecanizatã ºi câteva batalioane de vânã-tori de munte, la Câmpeni, Abrud, Brad. De la ideeaacoperirii strategice, a apãrut, la 26 septembrie 1968,Batalionul 528 Cercetare.

Dacã era nevoie de o unitate specializatã în procurarea datelor despreadversari, continuu, oportun, activ ºi autentic? Sã revenim la istorie. Laistoria militarã naþionalã, bineînþeles. Capitolul despre cercetaºii dinGrupul 44 Cercetare al Diviziei 8 Cavalerie nu poate fi ºters de gumacomoditãþii. Riscurile pe care ºi le-au asumat cei care observã fãrã a fiobservaþi rãmân atitudini despre creaþiile perene. Ce a înþeles Batalionul528 Cercetare de-a lungul celor 40 de ani? Cã, cine nu se aprovizioneazãcu ceea ce trebuie, este învins fãrã luptã. Dar, cu ce sã se asigure? Cuinformaþii, normal.

Sergent-major Radu SÃCÃREA

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iarbanii se vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO70 TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precumºi suma depusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copiade pe ordinul de platã.

Vã facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºteexclusiv din fondurile strânse din abonamente, ceea ceface ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 17 (251) din 15 septembrie 2008Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

WASHINGTON - Statele Unite nu sunt dispuse sãridice embargoul împotriva Cubei, a afirmat secretarulde Stat american, Condoleezza Rice, în cursul uneivizite în Maroc, la o zi dupã un apel lansat de Havanaîn acest sens, pentru ajutarea cubanezilor afectaþi deuraganul Gustav, relateazã AFP. Cuba a cerutWashingtonului sã ridice embargoul pentru a permite com-paniilor americane sã ajute cubanezii afectaþi de uraganulGustav. "Dacã administraþia Statelor Unite vrea într-adevãrsã coopereze cu poporul cubanez în tragedia provocatã deuragan, ar trebui sã ridice embargoul", se aratã într-uncomunicat al Ministerului cubanez de Externe.Washingtonul menþine un embargou din 1962 împotrivainsulei comuniste, cu excepþia produselor farmaceutice ºialimentare. Vestul Cubei a fost devastat în urmã cu o sãp-tãmânã de uraganul Gustav care, fãrã a provoca oficial vic-time, a distrus total sau parþial 100.000 de clãdiri.

IERUSALIM - Preºedintele israelian Shimon Peress-a declarat împotriva unui atac asupra Iranului, pro-movând presiunile economice pentru a constrângeTeheranul sã renunþe la programul sãu nuclear,relateazã AFP. "O operaþiune militarã nu este necesarã.Nu cred cã americanii judecã în aceºti termeni, deoarecedispun de numeroase alte modalitãþi", a declarat preºedin-tele israelian pentru postul naþional de radio. "Dacã ameri-canii vor forma o coaliþie unificându-ºi poziþiile cu cele aleeuropenilor, vor dispune de suficiente mijloace pentru aexercita presiuni asupra iranienilor", a adãugat Peres, între-bat dacã susþine sau nu o intervenþie militarã împotrivainstalaþiilor nucleare iraniene. Þãrile occidentale ºi Israelulacuzã Iranul cã desfãºoarã un program nuclear în scopurimilitare, sub acoperirea unui program civil. Teheranuldezminte ºi refuzã sã îºi suspende activitãþile de îmbogãþirea uraniului, în pofida a trei rezoluþii însoþite de sancþiuni aleConsiliului de Securitate al ONU. Israelul considerã Iranuldrept inamicul sãu declarat, în timp ce preºedintele iranianMahmoud Ahmadinejad a cerut ºtergerea (statului evreu)de pe hartã BAGDAD - Generalul american DavidPetraeus va preda funcþia de comandant al forþelorcoaliþiei internaþionale în Irak compatriotului sãu, gen-eralul Raymond Odierno, la 16 septembrie, a anunþatarmata americanã, citatã de AFP. "Va preda comanda-mentul la 16 septembrie", a declarat colonelul Steven Boy-lan. Generalul Petraeus a fost confirmat pentru a deveni ºefal comandamentului central pentru toate operaþiunile mil-itare din Orientul Mijlociu, inclusiv în Afganistan. La vârs-ta de 55 de ani, el va avea responsabilitatea operaþiunilormilitare americane în Orientul Mijlociu ºi în Asia centralã.Generalul Odierno a fost pânã în prezent mâna dreaptã ageneralului Petraeus. RABAT - Secretarul de Stat alSUA, Condoleezza Rice, a apãrat strategia adminis-traþiei sale în Irak, precizând cã are o relaþie"deschisã" cu premierul irakian Nuri al-Maliki, înurma informaþiilor conform cãrora Washingtonul l-aspionat, relateazã Reuters. La finalul vizitei de patru zileîn Africa de Nord, Condoleezza Rice a respins acuzaþiilefãcute de jurnalistul american Bob Woodward în cartea saîn care acesta a detaliat modul în care administraþia Bush iadecizii referitoare la Irak. Cartea preciza cã SUA i-au spi-onat pe Maliki ºi alþi lideri irakieni. "Avem o relaþiedeschisã din punct de vedere politic ºi diplomatic cuirakienii care funcþioneazã, iar eu însumi colaborez con-stant cu premierul Maliki. Împãrtãºim anumite informaþiica între prieteni apropiaþi care au trecut prin aºa de multeca noi", a declarat Rice într-o conferinþã de presã organi-zatã la Rabat, capitala Marocului. MOSCOVA -Preºedintele Venezuelei, Hugo Chavez, a anunþat pro-gramul unui exerciþiu naval ruso-venezuelean care vaîncepe la sfârºitul lui noiembrie, organizat conform pla-nurilor Rusiei de a-ºi extinde prezenþa în apele inter-naþionale, relateazã agenþia RIA Novosti. "Venezuela vaefectua exerciþii navale comune în Caraibe la sfârºitul luniinoiembrie ºi începutul lunii decembrie", a declarat Chavez.Potrivit presei, oficiali din marina venezueleanã au precizatcã patru nave de rãzboi ruseºti ºi un numãr de fregatevenezuelene, vase de patrulã, submarine ºi aparate de zborvor lua parte între 10 ºi 14 noiembrie la exerciþii comune.Între 2005 ºi 2006, Venezuela a cumpãrat de la Rusia maimult de 50 de elicoptere, 24 de avioane de vânãtoare de tipSu-30MK2, rachete antiaeriene Tor-M1 ºi mai mult de100.000 de arme de foc AK-103. Potrivit mai multor surse,contractele pentru armament se ridicã la circa patru mil-iarde de dolari.

(F.C.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: [email protected]; [email protected]

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate subsemnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în

vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

CCOOPPYYRRIIGGHHTT:: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþiinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..mmaajj.. MMaarriinn MMiittrrooiiiinntt.. 00111122

RedactoriSSgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64408C17/2008

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

Pentru militarii din plutonul comandat de cãtre locotenentulMarius NEGOIÞÃ, ziua de 25 august va rãmâne în memorialor ca fiind prima misiune pe care au desfãºurat-o în teatrul deoperaþii din Irak.

Pregãtirea misiuniiChiar dacã este duminicã, iar în þarã este o zi de weekend,

aici, în Camp Dracula unde este dislocat Batalionul 341 Infan-terie, zilele curg unele dupã altele încãrcate de activitãþi pentru“Rechinii albi”.

Aflaþi în faþa machetei terenu-lui, cei din pluton ascultã cu atenþieprecizãrile pe care comandantulsubunitãþii le face referitoare lamisiunea pe care o au de îndeplinita doua zi, ºi care va consta în patru-larea, în vederea identificãrii prin-cipalelor coordonate ale misiunilorviitoare pe care le vor desfãºuraconform matricei de angajare. Petimpul misiunii, vor trebui sã fiefoarte atenþi la tot ce va fi în jurullor. O clipã de neatenþie poate aveaurmãri grave. Cei trei comandanþide grupã, plutonierul VasilicãGIURCÃ, sergenþii-majori Daniel ENACHE ºi Elvis RUSU îºinoteazã în propriile carnete principalele date ale misiunii ºisarcinile care revin fiecãrei grupe în parte.

Odatã încheiatã pregãtirea teoreticã, plutonul sedeplaseazã pe locul unde este parcatã tehnica de luptã, undevor face o pregãtire practicã. A doua zi, se va acþiona peTAB-ul din dotarea batalionului. Fiecare grupã trece lapregãtirea propriei maºini de luptã.

Executare misiuniiZiua cea mare a sosit. Plutonul este adunat în careu,

lângã tehnica de luptã. Pe chipuri le poþi citi emoþia primeimisiuni, dar, totodatã, ºi neliniºtea care îi cuprinde odatã cuultimele precizãri pe care locotenentul Ciprian BERCHI leface. Acesta le aduce la cunoºtinþã cã nu este o plimbare ºi cãeste o misiune complexã. Se oficiazã o scurtã slujbã religioasãdupã care militarii se îmbarcã pe tehnicã. Rând pe rândmotoarele sunt pornite de cãtre mecanicii-conductori, sergenþii-majori Marin ENE, Cristian DUMITRESCU ºi Nelu HÎRBU.

Se iese pe poarta campului cu viteza adecvatã cerin-þelor ºi se intrã pe intinerariul de patrulare. Sunt depãºite local-itãþi de unde numeroºii copii irakieni vin la marginea drumuluipentru a le face semn cu mâna românilor, dar, mai ales, sã cearãapã. La fiecare transportor au fost desemnaþi militarii care vorda apã ºi cutii cu sucuri. Din cauza vitezei, acestea sunt arun-cate din mers. Cei cãrora le sunt destinate, au o mare dexteri-tate în a le prinde din mers. Plutonul parcurge kilometrii unuldupã altul. Se trece pe lângã palmieri, cãmile, dar ºi mãgari.Sunt întâlnite maºini ale localnicilor care, cu toatã aus-

teritatea în care trãiesc, sunt de ultimã generaþie ºi, mai ales,aparþin unor firme de renume.

Drumul spre campCu fiecare minut care trece, temperatura creºte. Prog-

noza meteo pentru aceastã zi este de 50 de grade la umbrã. Dince în ce mai des se apeleazã la rezerva cu apã.

Dacã pui mâna pe blindajul transportorului ºi nu aimãnuºile la tine, riºti sã îþi rãmânã pielea ca amintire acolo. De

sub vestele anti-glonþ, transpiraþiacurge în valuri.

Este realiza-tã prima parte amisiunii. Se face oscurtã haltã lângã os u b u n i t a t eaparþinând Brigãzii4 Cavalerie. Ameri-canii ºi românii seinformeazã reciprocasupra stadiuluimisiunii realizatpânã în acel mo-ment. La ordinul

locotenentului Negoiþã, se reia patrularea, de aceastã datãavând ca destinaþie finalã sosirea în camp.

Drumul apei Din cauza temperaturii ridicate, la ultimul transportor

din coloanã începe sã “fiarbã motorul”. Comandantul de plu-ton ordonã oprirea ºi luarea tuturor mãsurilor de siguranþã carese impun într-o asemenea situaþie. Totodatã, raporteazã laPunctul de Comandã despre ce a întreprins ºi, cã dispune deforþele ºi mijloacele necesare pentru remedierea incidentului.

Ca din pãmânt, rãsar în apropiere mai mulþi copii carevin sã cearã apã. “Sacagii plutonului”, sergentul LucianIANCU ºi caporalii Florin AXINTE ºi Sorin BERCARU leîmpart sticle cu apã sau cutii cu sucuri. Toate sunt luate dinrezerva strategicã a fiecãrei grupe participante la misiune. Lesunt oferite din toatã inima. Incidentul este remediat, iar marºuleste reluat cu aceeaºi vitezã ºi concentrare din partea“Rechinilor albi”. Din loc în loc, grupuri de localnici fac semnecu mâinile ºi cer apã pe care o ºi primesc. Tot drumul se trans-formã într-o cale a apei de bãut oferitã de cãtre români.

Plutonul ajunge în bazã. Se trece imediat la pregãtireatehnicii pentru o nouã misiune. Oricând pot fi trimiºi din nou laacþiune, iar tehnica trebuie sã fie gata pentru luptã, indiferentcã este zi sau noapte. Mai târziu, va veni ºi timpul de odihnã.Toþi sunt acum liniºtiþi. Au trecut botezul focului primei misi-uni cu bine.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

Prima misiune

Sãrbãtori cu „S” mare Joi, 4 septembrie, pe platoul deadunare a Brigãzii 2 Infanterie„Rovine”, s-a desfãºurat ceremoni-alul de predare-primire a comenziimarii unitãþi.

Locþiitorul comandantuluiDiviziei 1 Infanterie „Dacica”,generalul de brigadã GabrielGABOR a citit ordinul de numire acolonelului Mihai CIUNGU, fostulconducãtor al destinelor militarilordin Bãnie, într-o funcþie de locþiitoral unei Direcþii din Statul MajorGeneral. Pe a doua poziþie a docu-mentului oficial, a figurat concep-tul de împuternicire la comandaBrigãzii 2 Infanterie „Rovine” acolonelului Viorel ALBÃSTROIU,locþiitorul comandantului. Au par-ticipat la evenimentul militar doarefectivele subunitãþilor de brigadã,comandanþii unitãþilor din subor-dine ºi câþiva invitaþi.

Dacã, despre colonelul MihaiCIUNGU, s-a vorbit în toate publi-caþiile militare, din cauzã cãfuncþiile pe care le-a îndeplinit aufost cu marcã profesionalã, pentrunoul comandant, colonelul ViorelALBÃSTROIU, Brigada 2 Infan-terie „Rovine” reprezintã o altãcoordonatã de imagine. Deºi a fostcomandant de unitate, ºef de birouîn Comandamentul Corpului 1

Armatã Teritorial, absolvent alunor cursuri profesionale dinFranþa, totuºi, a recunoscut cã„numãrul atribuþiilor mã obligã laperformanþã, dar nu oricum, ci cuinvestiþii greu de cuantificat.Prioritarã este operaþionalizareaBatalionului 26 Infanterie, pentrumisiunea din anul 2009. Continuicu implementarea procedurilor deoperare NATO în unitãþile subor-donate. Ne-am remodelat concepþi-ile de cooperare cu reprezentanþiicomunitãþii locale. Le considerimportante pentru noi, pe timp depace, dar cel mai mult pentruviitoarele rotaþii în teatrele deoperaþii. Marea unitate deþineinfrastructurã de pregãtire, arecomandanþi de subunitãþi cu expe-rienþã ºi girul aprecierilor pozitiveîn afara graniþelor þãrii. Suntconºtient cã, de la comandantpleacã iniþiativa, motivaþia ºivoinþa. Din pãcate, ele nu vor aveao finalitate, dacã spiritul coeziv seneglijeazã. Mi-am scos la vedereîndemnul postulat de NichitaStãnescu, în poezia «Noi» – «Nuzicem rãu de nimeni, stãpâni pestepãmânt». Sunt convins cã vaprinde la toþi cei care cred în misi-unile de la Rovine”. (C.D.C.)

se recunoaºte efortul

Comandã nouã la Rovine

Page 3: PUNCTE DE VEDERE Batalionul are Curierul ARMATEI 2004-2014/Arhiva 2008/251.pdf · Astronomul polonez Nicolae Copernic revoluþioneazã teoria heliocentricã. Postuleazã trei principii

Unitãþile de artilerie antiaerianã, Batali-oanele 3, 228, 348 Art.AA. ºi subunitateade mitraliere antiaeriene a Batalionului284 Tancuri au executat în Capu Midiamisiunile reale cu piesele, secþiile, bateriileºi batalioanele. Direcþionalul pentru spe-cialiºtii în traiectoriile aeriene, colonelulDumitru TRÃISTARU, din comanda-mentul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, atrimis cãtre secþia instrucþie ºi echipa decomandã rapoartele de informare, dincare s-au desprins concluzii interesantepentru viitoarele exerciþii, precum ºi pen-tru ofiþerii, maiºtrii militari, subofiþerii ºigradaþii voluntari specialiºti.

DDiinn ccaalliibbrree mmiiccii,,iieess oobbiieeccttiivvee mmaarrii

Pe lângã danturile oþelite ale sistemelor anti-aeriene, mitralierele cu doar 14,5 mm dis-tanþã între plinurile ºi golurile þevilor, sepregãtesc ºi ele sã intre în scenariul cu zeci de secvenþedinamice. Servanþii sunt la posturile de luptã. Corectoriiîºi verificã elementele ordonate. Telemetristul îi asigurãpe toþi cã datele lui sunt corecte. Muniþia este introdusã încutiile cu benzi, cutii fixate pe suporþi. La semnalulcomandantului de pluton, doar se va mânui pârghia dearmare ºi cartuºele vor cãdea în oglinzile capetelormobile. Sunt cartuºe cu gloanþe obiºnuite, B-32. Poate cã,pe la sfârºitul benzii, se mai gãsesc ºi cele cu gloanþe tra-soare. Momentul tactic nu s-a lãsat aºteptat. O celulã deavioane inamice se deplaseazã pe cerul aurit de soarelegalben ca pâinea de grâu. Se introduc doar douã corecþiide deplasare din corectoarele de distanþã. Se vizualizeazãprin reflexvizor ºi macheta este lovitã în aripa din dreap-ta. Arbitrul marcheazã „obiectiv lovit”.În ºapte minute, peste patruzeci de tuburi au ieºit dinjgheabul de evacuare ºi se relaxeazã pe platformelemitralierelor. Se aude întrebarea unui servant, în legãturãcu ce s-a întâmplat pe suprafaþa apei, atunci când

pastilele trasoarelor au plecat spre ea? Mare lucru nu afost. Doar o urmã albã ca de argint s-a vãzut pentru câte-va secunde prin binoclul comandantului de pluton, semnclar cã ochirea s-a fãcut cu ochii vigilenþi ai servanþilorantrenaþi zeci de ore la machetele din poligon.

GGhheeppaarrdduull ss-aa îîmmbbllâânnzziitt ccuu rraaddiioollooccaattoorruull

Batalioanele 3 ºi 348 Art. AA. au în dotare sistemeleGhepard, care sunt sensibile în arhitectura construcþiei ºidificil de mânuit, mai ales, când operatorii ignorã normelede timp. Problemele de tragere au fost planificate pegrade de dificultate. S-a început cu procedeul însoþireradar.Pentru familiarizarea cu semantica germanã, punctãmdoar esenþialul misiunii. Cercetarea în regim radar sepoate realiza pentru distanþele cuprinse între 750 – 15750metri, la obiectivele care zboarã la înãlþimi de pânã la3000 metri.

Procesul de cãutare a þintelor aeriene,atunci când este antrenat radarul decercetare, se realizeazã cu ajutorulazimutului, cu al unei distanþe încli-nate ºi cu cel al unui unghi de înãlþare.Prinderea þintelor aeriene este posibilãcu ajutorul staþiei de radiolocaþie,datoritã unui sistem de antenã capabilsã realizeze directivitatea îngustã înplan orizontal. Când antena se roteºte,concomitent, se antreneazã în miºcarefasciculul de energie proiectat pe indi-cator. Þinta este în fascicul, cândantena se orienteazã spre ea ºi impul-sul apare în desfãºurare pe direcþiarespectivã.Pentru a facilita memoria discursului,conchidem cu o idee formulatã înmaniera: cu radarul de cercetare, estecontrolat semnalul care vine de laþinta inamicã ºi se imprimã pe indica-torul de observare circularã – IOC,

printr-un dreptunghi plin.

CCuumm rreeccuunnooaaººttee GGhheeppaarrdduull??Þintele aeriene sunt vizualizate cu ajutorul staþiei de radi-olocaþie, prin filiaþie cu aparatura terestrã derecunoaºtere. Ce înseamnã aparatura terestrã? O compo-nentã ce funcþioneazã în regim de apel pe un canal de treiimpulsuri pe frecvenþa gamei decimetrice. Aparaturaterestrã de recunoaºtere este construitã în regim elec-trono-mecanic ºi imprimã impulsurile rachetei pentru adetecta obiectivul.La Capu Midia, precizia ºi execuþia au fost probele pen-tru examenul artileriºtilor antiaerieni. Pe care le-au pro-movat participanþii cu note foarte mari. Cine au fost mem-brii comisiei? Deocamdatã, s-au evidenþiat argintul peapã ºi aurul în cer.

Locotenent-colonelDãnuþ CÃLDÃRARU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 17 (251) din 15 septembrie 2008 Pagina 3

De fiecare datã, când Soarele dã în pârg ca oportocalã, oamenii devin ºi ei romantici, mai ales,atunci când au de pregãtit o ºedinþã practicã sau unexerciþiu la tehnica de luptã. Te convingi de roman-tismul unor comandanþi de subunitãþi când scrii înantetul paginii de reporter Batalionul 26 Infanteriesau Batalionul 116 Logistic.

UUnn MMiirraannddoollllaa îînn mmoozzaaiicc ddee ccuulloorriiPicco de la Mirandolla este recunoscut în cultura

italianã a secolului al XIV-lea pentru elocinþa ºi adagi-

ile lui regãsite în creaþiile de mai târziu ale compatri-oþilor sãi. Dar, nu a fost decât o introducere în atmos-ferã, pentru cã, la Batalionul 26 Infanterie, se gãseºteun Mirandolla de calibru mai mic, adaptat la realitãþilede astãzi ºi cu o pregãtire militarã de excepþie. Seprezintã cu o dezinvolturã caracteristicã unui colericdin apropierea Robãneºtiului, locotenentul MarcelENOIU. De la el scoþi uºor doar faptul cã îi place sãacþioneze cu plutonul, în cele mai sensibile misiuni.ªansa de a ºti mai multe despre infanteristul ce îºipoartã cu distincþie semnele de „Scorpion roºu” vine dela ºeful de stat major, maiorul Radu-Mic: „Are culturãmilitarã cât pentru încã trei ofiþeri, concureazã oricândcu cei de la «Beretele verzi», este meticulos ca un biju-tier ºi îi place sã iasã în evidenþã ca un luptãtor de artemarþiale. Cu tehnica de luptã se descurcã la fel de binecum o face cu mijlocul informatic. Vorbeºte cel puþin

trei limbi strãine, aleargã suta de metri sub 12 secundeºi rezistã la stres mai mult decât o fac cei din trupelespeciale”.

Spun ºi ceilalþi colegi, cãpitanul ConstantinPARASCHIV, comandant de companie, locotenentulCristian ÞECU, locþiitor al comandantului de com-panie, cã Marcel a fãcut la exerciþiile de simulare de laCincu artã militarã ºi proba cã cel mai izolat loc dinlume poate deveni, prin practica sugestiei, un trai dinbasme.

NNuu ee aammuurrgguull,, ddaarr zziiuuaa ee ppee rrooll

Subunitãþile trec rapid spre terenurile deinstrucþie. Noroc de marcajele cu steguleþecare aratã compartimentãrile funcþionale, alt-fel ai crede cã s-a mutat în zonã vreun colosindustrial. Sunt vreo ºase transportoare blin-date, trei piese de aruncãtor calibru 82 mm,

câteva insta-laþii FAGOTºi armamentportativ întoatã forþacuvântului.Nu este indi-cat sã circulisingur prinzonã, dacãrecunoºti cãmemoria îþi joacã feste, mai mult, când totul este antre-nat în logica unui discurs tactic de nivel companie.Cãpitanul Cristian CÃNUCI comandã o subunitatecare se antreneazã la maºinile de luptã. Prin scenariu,li s-a ordonat sã execute „LINIA”, adicã sã revinã lapunctul de sprijin de rezervã al companiei.

Comandanþii de plutoane ºi de grupe sunt încãrcaþica niºte pruni altoiþi, au pe capete cãºtile de astronauþiºi îºi ºoptesc în barbã semnale. Când auzi „ad vocem”,în traducere apropo de voce, devine certitudine faptulcã mai este puþin pânã la dinamicã. Este curioasã pre-ocuparea locotenentului Cristian ÞECU pentru a exe-cuta tragerile pe deasupra trupelor proprii. Se uitã prinlunete, mânuieºte mecanismele de ochire în înãlþime,le blocheazã, îi ordonã plutonierului Florea SAS sãnoteze trei valori unghiulare, dupã care strigã „Gata!1,2,3 ascultaþi la mine ºi notaþi!”. De trei zile, sub-unitãþile Batalionului 26 Infanterie s-au lipit de firulierbii ºi au avut binecuvântarea aurului din cer. Mai înglumã, mai în serios, caporalul Marius VLAD, lansametafora pe care, probabil, o ºtia de la poetul IonPillat: „Nu e amurgul încã, dar ziua e pe rol”.

„Scorpionii roºii” s-au antrenat recent ºi la Cincu.Odatã cu revenirea la „maºina de bazã” – unitatea, au

intrat direct în exerciþiile planificate pentru nivelurilegrupã, pluton. Cum ar putea fi evaluaþi? Cu note mari.Dar nu din indulgenþã, ci cu argumentul cã examenulde licenþã va fi în februarie 2009, când vor ateriza spreteatru de operaþii din Irak.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

Examenele dinaintea l icenþei

Ieri, de la Capu Midia

Argint pe apã, aur în cer

Page 4: PUNCTE DE VEDERE Batalionul are Curierul ARMATEI 2004-2014/Arhiva 2008/251.pdf · Astronomul polonez Nicolae Copernic revoluþioneazã teoria heliocentricã. Postuleazã trei principii

Pagina 4

CMYK

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 17 (251) din 15 septembrie 2008

– Domnule locotenent-colonel, cititorii noºtris-au obiºnuit, deja, cu denumirea Batalionului 3Construcþii. Acum este vorba despre o alta, respec-tiv Batalionul 3 Geniu. Avem o schimbare de pro-funzime sau doar de semanticã?

– Într-adevãr, începând cu data de întâi iulie 2008,Batalionul 3 Construcþii a redevenit Batalionul 3Geniu. Spun cã a redevenit deoarece pânã la data deîntâi iunie 2005, unitatea noastrã a avut aceastã denu-mire. Schimbarea denumirii în Batalionul 3 Cons-trucþii a produs confuzie, crezându-se în mod eronat,cã s-a schimbat ºi profilul unitãþii. La acea datãputeam vorbi mai mult despre o schimbare semanticã.Astãzi, lucrurile sunt diferite. Transformarea unitãþii aînsemnat în primul rând o schimbare de profunzime.Subunitãþile din organicã au parcurs un proces dereorganizare în urma cãrora au rezultat noi companii,structurate modular, mult mai bine adaptate cerinþelorunei armate moderne.

– Cât conteazã astãzi, în funcþia de coman-dant, experienþa acumulatã ca locþiitor al unuibatalion de geniu?

– Privind cãtre etapele parcurse în cariera mili-tarã, pot afirma cã funcþia de locþiitor al comandantu-lui a fost cea care a contribuit cel mai mult în acumu-larea experienþei necesare ocupãrii funcþiei de coman-dant. Locþiitorul comandantului, dupã cum ºi denu-mirea funcþiei o spune, este cel care îl înlocuieºte pecomandant la nevoie. El gândeºte ºi acþioneazã ca uncomandant de unitate, de aceea, funcþia reprezintã onecesitate evidentã.

– Unitatea pe care o conduceþi are potenþialacþional similar cu al uneia nominalizate ca opera-þionalizatã?

– Batalionul 3 Geniu are potenþialul acþional pen-tru îndeplinirea cu anumite limite a misiunilor speci-fice, ºi aici mã refer nu numai la sprijinul general degeniu , precum ºi la intervenþia cu forþele ºi mijloaceleîn situaþii de crizã. Necesitatea încadrãrii cu personal ºitehnicã în procent de 100 % reprezintã un factoresenþial pentru îndeplinirea misiunilor specifice. În

prezent, îndeplinirea sarcinilor ce revin unitãþii serealizeazã cu eforturi suplimentare din partea persona-lului existent ca urmare a deficitelor la soldaþi ºigradaþi voluntari. De asemenea, încadrarea cu tehnicã

de geniu este deficitarã, dar, sperãm cã în funcþie defondurile alocate pentru operaþionalizare, sã primim ºitehnica necesarã.

– Odatã cu modificarea profilului instituþiei,s-au schimbat competenþele tehnice ºi conceptualepentru subordonaþi?

– Competenþele în esenþã nu s-au schimbat. Mis-iunile batalionului au suferit schimbãri ca urmare amodificãrii statului de organizare ºi a transformãriisubunitãþilor din subordine. Misiunea Batalionului 3Geniu este, cum am spus mai devreme, sã asigure spri-jinul general de geniu. Subunitãþile din compunerea eipot acþiona independent sau în subordinea unui eºalonde nivel Bg. / B. pentru executarea întregii game demisiuni genistice de sprijin. Ca urmare a încadrãriipersonalului pe noile funcþii, a reieºit necesitatea spe-

cializãrii acestuia conform prevederilor fiºelor pos-turilor. În aceastã perioadã un numãr însemnat de cadreºi s.g.v-iºti îºi desfãºoarã pregãtirea prin cursuri de per-fecþionare.

– Tehnica dindotarea unitãþii asi-gurã nivelurile depregãtire în speciali-tatea geniu?

– Dupã cum bine seºtie arma geniu are opaletã largã despecialitãþi. Tehnicadin dotare, deºi nu estedin cea mai nouã gene-raþie, totuºi, asigurãnecesarul de pregãtirea personalului. Pregã-tirea se executã maiales practic, prinfolosirea tehnicii ºi aechipamentelor la in-strucþie, pe timpuldesfãºurãrii exerciþiilorde tip S.T.X., F.T.X.,precum ºi în activitãþi

complexe organizate de Brigada 10 Geniu (tabere deinstrucþie la cursurile de apã, tabere mobile sau înpoligoane) ºi de alte eºaloane superioare. Menþinereadeprinderilor militarilor care opereazã pe tehnica degeniu s-a realizat, de asemenea, ºi pe timpul executãriidiferitelor lucrãri specifice în folosul armatei, ºi aicivreau sã amintesc de lucrãrile pentru amenajarea/re-facerea drumurilor din poligonul Cincu, în primãvaraacestui an, precum ºi la lucrãrile de reabilitare a cazãr-mii Cheia. Trebuie sã precizez cã în momentul de faþãexecutãm recunoaºteri în judeþul Suceava, în vedereaintervenþiei cu forþe ºi mijloace în sprijinul populaþieiafectate de inundaþiile din aceastã varã.

A consemnatLocotenent-colonel

Dãnuþ CÃLDÃRARU

Militarii au pe lângã ºtiinþadespre tacticã ºi strategie ºi o litera-turã a lor. Cei care au intenþia sã seinspire din psihologia militaruluivor avea ºanse de a deschide o piaþãde imagine. În ultimii douãzeci deani, au dispãrut plãcerile de a maiscoate în faþã chipul combatantului.Publicul de masã vrea ironie,pledeazã pentru informaþia comer-cialã ºi mai puþin pentru cea moti-vaþional-afectivã. Sunt de pãrere cãliteratura despre militari ar avea încontinuare cãutare în spaþiul comu-nicãrii sociale. Sã tot fie vreo treiani de când am prezentat într-uncenaclu studenþesc o poveste despreun locotenent detaºat în economianaþionalã. Titlul stârnea interesul.De fapt, pentru cei care s-au nãscutpe vremuri mult mai interesante, onaraþiune gen „Locuitor în orãºelulde carton” ar fi agreatã mãcar pen-tru arhitectura memoriei. Am avutºansa influenþãrii auditoriului prinretorica expunerii. Conþinutul nuexcela prin figurile de stil. Prezentamai mult realitatea nudã a eveni-mentelor. Fapt pentru care modera-torul întâlnirii nu s-a ferit sã-mispunã „domnule, în literaturã nuintri cu bilet de voie!”. Mi-a rãmaspe circumferinþa minþii expresia.ªtiam cã principiul olimpic „aicâºtigat, continuã, ai pierdut, con-tinuã!” ar putea fi valabil ºi pentrumine. Am refãcut secvenþele deinteres ale naraþiunii. Le-am cerutsfatul apropiaþilor mei, care m-auîncurajat. Mulþi dintre primii cititoriai mei au dat verdictul „arepotenþial ºi forþã, s-ar putea sã iasã

ceva!”. Pasiunea pentru scriituramilitarã s-a regãsit în câteva publi-caþii militare. Pentru început, estebine. Avem nevoie în schimb dereapariþia în decorul ºi în universulcelor care investesc în noi pentrua-i apãra.

Literatura despre militari nu tre-buie romanþatã, doar pentru a pro-mova un curent la modã. Cred cãreceptorul nu are nevoie de balastretoric. El vrea sã ºtie cum a fost laVulcan ºi la Motru-Rovinari, cepoveºti sunt în spatele construcþiilorde irigaþii din Dobrogea, Oltenia ºizona Bucureºtiului. Dacã mai cerear putea afla ºi adevãratele feþe alecelor care au construit Canalul sau„Casa Poporului”. M-am gândit sãnu las în plan secund nici poveºtiletancurilor care contraatacã sau pecele ale tunurilor împinse pe pantelecu unghiuri mari în grade. Semeniinoºtri au dreptul sã cunoascã ce pre-supune apãrarea þãrii, sã înveþe cã asupravieþui înseamnã, de fapt, avieþui.

Sunt mulþi colegi de-ai mei însu-fleþiþi cu harul penelului desprespiritul activ, care vor sã reînceapãcampania scrisului cu subiecte genchipul militarului în câmpul profe-sional ºi social. Avem valori depatrimoniu militar pe care le þinemdoar pentru noi. De aceea, orelansare în spaþiul relaþional civicîn care sã arãtãm ce am fãcut, cumam fãcut construcþiile de perenitate,nu necesitã nici o semnãturã peBiletul de voie, ci doar o datorie debunã-cuviinþã.

(C.D.C.)

În literaturã, cu bilet de voie?

Rãmân la ideea cã, pelângã alte instituþii aflate înslujba culturii naþionale, cer-curile militare au o poziþieprivilegiatã. Afirmaþia nueste doar a mea, ci a maimultor specialiºti, care aucolaborat prin proiectemanageriale cu angajaþii dindomeniul militar specializat.

De fiecare datã, în pagi-na de profil a publicaþieimilitare, am arãtat secvenþedin preocupãrile angajaþilornoºtri, majoritatea foºti mili-tari de carierã, pentru cali-tatea actului de tradiþie ºieducaþie civicã.

Fãrã pretenþia unui ana-list sociolog, am iniþiat odezbatere pe subiectulreceptãrii ideii de culturã ºieducaþie militarã. Discuþiilecu mulþi ºefi de cercuri mili-tare, cu ofiþerii coordonatoridin marile unitãþi ºi unitãþilesubordonate, precum ºiobservarea participativã ladinamica procesului mi-aufolosit în conturarea unorpãreri. Suntem copleºiþi decosmopolitismul eveni-mentelor mediatice. Dindorinþa de a nu cãdea înderizoriu faþã de gusturile ºitentaþiile majoritãþii, uitãmsã fim selectivi. Adicã, de cenu ne-ar plãcea ºi o manea,dacã e pusã pe clape ºi

sparge gradele de rezistenþãle vibraþii? Apropo demanea. Primul care a com-pus pe note un gen muzicalasemãnãtor a fost DimitrieCantemir. Dacã ar ºti epigo-nii, cu siguranþã, ºi-ar afiºapancartele de fani ai domni-torului moldovean.

Evit sã mi se punã adjec-tivul de prefãcut. Ascultmanele ºi chiar le analizezversurile. Unele sunt purtã-toare de emoþii. Altelecurteazã banalul ºi chiartrivialul. Ar fi o lipsã de dis-cernãmânt sã stopezi pro-ducþia de manele. Recu-noaºtem sau nu, deocam-datã, este o sursã, atât cât sepoate, la bugetul statului.„Þigara, cafeaua ºi maneauane þin acum paftaua”, scriaun ziarist într-un pamflet cutitlul „Zise la oha!”.

Cineva sugera sã fimoptimiºti ºi echilibraþi. Sãgândim pozitiv, sã luãmfaptele aºa cum sunt.Manelele au ºi ele efectulbenefic, dacã ºi contextuleste potrivit. Atitudinea deelitism este indicatã, acolounde se potriveºte. Con-certele de Bach ºi Mozartînnobileazã spiritul, curtea-zã afectele ºi dezvoltãimaginaþia. Când vine vorbadespre manele, dacã scena-

riul este adecvat, chiar nusunt nimerite controversele.Ar genera conflicte ce nus-ar putea stinge nici mãcarcu Oceanul Pacific. Pentrutoate premisele pe care leconstruim, omul esteprotagonistul. El decide înplanurile propriilor aºtep-tãri, experienþe, acumulãri ºiplãceri. Echilibrul spiritualnu se moºteneºte, ci este olungã luptã. Cu propriileorgolii, cu limbajul ºi gândi-rea intrate în actul de voinþã.Avântul minþii ºi sensibili-tãþii este dat de actul cul-turii. Fãrã el, nu înþelegemcã suntem în centrul Univer-sului ºi avem cãderea sãraþionalizãm. Altfel, eºeculne va domina. Suntem vul-nerabili, atunci când opþiu-nile sunt divergente. Nelipseºte aptitudinea de auto-evaluare. De aici, pânã lalipsa de imaginaþie ºideprecierea dialogului inte-rior, nu este decât un pas.Avem nevoie de comunicareiniþiatã prin mesajeinteligente. Doar ele potrezolva duelul mentali-tãþilor. Cum? Cu Mozart,atunci când este nevoie ºi cuepigonii, dacã este voie.

Locotenent-colonelDãnuþ CÃLDÃRARU

Ton ºi monotonDe la Mozart, la epigonii lui Cantemir

Batalionul are potenþial acþionalinterviu realizat cu locotenent-colonelul Adrian ILOIU, comandantul Batalionului 3 Geniu

Page 5: PUNCTE DE VEDERE Batalionul are Curierul ARMATEI 2004-2014/Arhiva 2008/251.pdf · Astronomul polonez Nicolae Copernic revoluþioneazã teoria heliocentricã. Postuleazã trei principii

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 17 (251) din 15 septembrie 2008

Depresiunea MãguraMãþãu este aproapede Câmpulung

Muscel, adicã, îi patroneazãgeografic pe vânãtorii demunte din Batalionul 30„Dragoslavele”.

Pentru pregãtirea misiuniidin Afganistan, alpeºtrii i-austudiat bine toate nervurilebãtrânei Mãgura, chiar dacãvremea clorofilei a rãmas latimpul trecut.

Dacã atunci, pe timpulantrenamentelor, rapoarteledespre pierderile materiale ºiumane aveau doar forma di-dacticã, în realitate, raþiunilesunt supuse la dificile încer-cãri. Destinul tragic al unuicombatant muscelean înteatrul Afganistanului a cu-tremurat un þinut, o þarã, darºi afectele partenerilor cuforþã.

OO zzii ffaattiiddiiccãã30 august, pe autostrada principalã din Qalat, patru-

la româneascã din care fãcea parte sergentul-majorDragoº ALEXANDRESCU, comandantul piesei 1 dinplutonul Ar. 82 mm, a fost surprinsã de un dispozitivcu acþiune explozivã. Raza de împrãºtiere mare aîncãrcãturii pirotehnice a cuprins întreg echipajul aflatîn maºina de luptã. Comandantul de grupã ºi-a pierdutviaþa, iar ceilalþi membri ai echipajului au fost rãniþi.La faþa locului, a sosit echipa de intervenþie medicalãcare i-a transportat pe militari la spitalul din campus.

Locþiitorul comandantului Comandamentului 2Operaþional Întrunit, generalul de flotilã aerianã, LiviuBURHALÃ, relata într-un interviu acordat preseicivile faptul cã trei din cei patru militari surprinºi deexplozie sunt în afara oricãrui pericol. Se aflã încã subsupraveghere medicalã în Germania, militarul Matei,despre care medicii spun cã evoluþia sa clinicã poate fiapreciatã într-o perioadã mai lungã de timp.

Au fost contactaþi din redacþie psihologul ºi ofiþerulde relaþii publice ai Batalionului 30 Vânãtori de Munte„Dragoslavele”. Din discursurile lor, s-a înþeles cã pre-siunile psihice sunt puternice, dar oamenii au demni-tate. ªi-au asumat, de la început, riscurile misiunii. Aumaturitate profesionalã. Bineînþeles, în inima fiecãruia,stã de veghe dialogul din care dominantã este credinþacã, uneori, norocul mai þine ºi de hazard, nu doar decum ºtie omul sã îl facã.

RReeccuunnooººttiinnþþãã ººii ssiimmbboolluurriiDupã funeraliile din baza Kabul, corpul neînsufleþit

al sergentului-major Dragoº Traian ALEXANDRESCUa fost pregãtit pentru a fi adus în þarã. Deºi potrivit

graficelor de zbor, detaºamentul ar fi ajuns în þarã fãrãdecalaje de fus orar, totuºi, protocoalele internaþionaleau mai diminuat din bugetul de timp.

Decidenþii au aprobat ca aeronava de transport sãaterizeze pe aeroportul din Craiova.

Miercuri, 3 septembrie, la orele 15, pe un soare deaur ce dãdea în pârg ca o gutuie, peste 200 de militaril-au aºteptat pe eroul de la Qalat. I-au dat onorul o sub-unitate de gardã formatã din militarii Batalionului 26Infanterie „Neagoe Basarab”, Batalionului 495 Infan-terie „ªtefan Soverth” ºi din douã unitãþi subordonateBrigãzii 2 Vânãtori de Munte „Sarmisegetusa”.

Ca semn de respect cavaleresc, a fost apreciatã ºiprezenþa multor ofiþeri activi ºi în rezervã, a ºefuluiStatului Major General, amiralul Gheorghe MARIN, aºefului Statului Major al Forþelor Terestre, generalul-

locotenent doctor Teodor FRUNZETI, a generalului debrigadã doctor Ioan PÂLªOIU, ºef de direcþie înStatul Major General, a locþiitorului comandantuluiDiviziei 1 Infanterie „Dacica”, generalul de brigadãGabriel GABOR.

Preoþii militari ºi doi preoþi civili au oficiatserviciul religios pentru cel care a fost DragoºALEXANDRESCU, militar cãzut la datorie pe frontuldin Afganistan. De reþinut este discursul unuia dintrepreoþii cu rang în ierarhia bisericii de pe meleagulOlteniei – Ne rugãm pentru eroul nostru care s-a mutatîn lumea drepþilor!

Pilda de omenie ºi curajul subofiþerului au fost rãs-plãtite cu avansarea la gradul de sublocotenent (p.m.)ºi cu decoraþia „SteauaRomâniei în grad de cavalercu însemne de rãzboi pentrumilitari”. Brevetul pentrusimbol a fost semnat de cãtrePreºedintele României.Ordinul de avansare a fostcitit de cãtre generalul debrigadã doctor DumitruSESERMAN, ºef de Direcþieîn Statul Major General, iarordinul pentru conferireadecoraþiei a fost anunþat decãtre generalul-locotenent (r)Ion OPRIªOR.

Comandamentul 2Operaþional Întrunit, struc-tura care coordoneazã misiu-nile trupelor române înteatrele de operaþii, a fostreprezentat prin locþiitorulcomandantului, generalul deflotilã aerianã LiviuBURHALÃ, venit chiar dinAfganistan împreunã cusergentul-major Viorel

ALEXANDRESCU, fratele geamãn aleroului sublocotenent (p.m.).

Ministrul Apãrãrii, Teodor ViorelMeleºcanu, a citit mesajul de con-doleanþe. Dumnealui a recunoscut cãmeºteºugul cuvintelor nu poate înlocuidurerea familiei ALEXANDRESCU ºinici pe a celor care l-au cunoscut.

Cei doi copii, Ionuþ ºi Cornel, vorcreºte cu imaginea tatãlui cãzut într-unrãzboi al perfidiei. Chiar dacã vor ficonsolaþi, tot îi va seca dorul de celcare le-a deschis universul copilãriei.

Aproape 50 de oameni au fostimplicaþi în planificarea, organizarea ºieºalonarea transportului eroului înlocalitatea de reºedinþã, CâmpulungMuscel.

FFrraatteellee eerroouulluuii,, oo ffoorrþþãã ppeennttrruu mmoorraalluull ttrruuppeelloorr

Viorel ALEXANDRESCU este un subofiþer nuprea viguros la fizic, dar bine armonizat la minte. Seþine tare, ºtie sã fie amabil când i se pun întrebãri, chiarîi încurajeazã pe ai lui pentru a trece peste clipele careîþi otrãvesc sufletul. Desluºeºti imediat faptul cã poateoricând sã devinã unul ºi acelaºi cu muntele.

Împreunã cu fratele lui, au crescut în spiritul edu-caþiei militare, spirit creat de tatãl lor, fost subofiþersanitar al vânãtorilor de munte.

κi cere permisiunea sã aprindã o þigarã, dupã care

îºi modeleazã vocea pe un registrual politeþii ºi lanseazã mesajul cã vareveni în teatru.

Orice român, fãrã experienþãsau cu ceva filiaþie militarã, arînþelege cã acest subofiþer a crescutcât un munte. Dar nu este vorbadespre munte, la propriu, ci despremoralã, virtute ºi ºtiinþa de aînþelege cã fãrã libertate nu esteonoare pe pãmânt.

Trupele din teatrele de operaþiisunt precursoarele noastre deimagine naþionalã. Ele au întâietatela respect, admiraþie, dar ºi laarmonizarea inteligenþei loremoþionale.

Batalionul 30 Vânãtori deMunte „Dragoslavele” are particu-laritãþi de misiune ce nu s-au mairegãsit pânã acum. Incidentul tra-gic de la Qalat, atitudinea cordialãa lui Viorel ºi faptul cã mai suntîncã cinci luni pânã la realizarea

transferului de autoritate. Din câte s-au scris întratatele de psihologie socialã, s-ar pãrea cã mitulfacilitãþii la alpeºtrii formaþi la Câmpulung Muscel, aravea o altã direcþionare, dacã cererea lui Viorel va fiavizatã favorabil.

FFiirruull iieerrbbiiii aa ppllâânnssDeodatã, cochetul orãºel cunoscut prin caii putere,

Câmpulung Muscel, a ieºit din rama insuportabilã aliniºtii. Oameni de stat, militari cu rang, zeci decoroane înfãºurate de panglici tricolore, maºini, prelaþicu avânt spre infinit i-au traversat strãzile fardate cupiatrã adusã din craniile acoperite de brazi. Tinerii,

copiii, bãtrânii, comercianþii ºi excursioniºtii cupreferinþe pentru piscuri s-au oprit în apropierea locu-lui unde a fost depus corpul eroului Dragoº.

Camerele de filmat ale televiziunilor de toate cali-brele, sutele de aparate foto plimbate peste capetelecurioºilor au surprins ideea de durere înãbuºitã.

Un militar, un erou, un concitadin, un soþ ºi un tatãa fost învins de perfidia prometeicã. Din corola strãlu-cirilor cu perenitate, s-a desprins cea cu numele luiDragoº, fiul lui Traian ALEXANDRESCU, nãscut peplaiurile Câmpulung Muscel, la doar zece kilometri decel mai înalt pas al Meridionalilor, Giuvala ºi deMãgura Mãþãului.

La doar 32 de ani, cordelina destinului i-a fost tãia-tã de semenii al cãror crez a fost ura.

Dragoº s-a întors la Câmpulung Muscel, dar nu laIonuþ ºi Cornel, cei doi copii, ci în pagoda curtatã deîngerii cu aripi de zãpadã. Din evanescenþa aripilorîngereºti au rãmas lacrimile de durere pânã ºi pentrufirele de iarbã.

Respectul ºi salutul tuturor pentru pilda lui de ome-nie a rãmas, acolo, între egretele albe, care îl voracoperi cu trupurile lor într-un consemn de iubire,credinþã ºi liniºte de etern.

Dumnezeu sã îl odihneascã!

Locotenent-colonelDãnuþ CÃLDÃRARU

Sergent-majorRadu SÃCÃREA

Foto: Cãtãlin OVREIU

ªi þinutul Mãþãului a plâns

Page 6: PUNCTE DE VEDERE Batalionul are Curierul ARMATEI 2004-2014/Arhiva 2008/251.pdf · Astronomul polonez Nicolae Copernic revoluþioneazã teoria heliocentricã. Postuleazã trei principii

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 17 (251) din 15 septembrie 2008Pagina 6

Abia pe la 1917, Sigmund Freud a fost curios pentru agãsi ceva despre ofensele aduse omenirii. Premisele pe carele insereazã în maratonul de volume „Opere complete” suntaranjate pe semnificaþii ce þin de timp ºi efectele sociale.

Îndrãzneala lui CopernicAstronomul polonez Nicolae Copernic revoluþioneazã

teoria heliocentricã. Postuleazã trei principii ce þin de faptulcã „Orbitele planetelor sunt elipse, ele au un focar comun încare se gãseºte Soarele”. Concluzia pe care au tras-o epigoniifizicianului a fost de maniera cã Pãmântul este mai mic decâtsoarele. Ceea ce, la modul serios fie spus, a generat o ofensãla adresa omenirii.

Darwin, un precursor al disconfortului afectiv

Charles Darwin, biolog ºi cercetãtor de renume mondial,îºi atrage comentariile negative ale contemporanilor ºi nunumai. Cu „Evoluþia speciilor”, o amplã panoplie a genezeipentru homo sapiens (omul raþional). Se pare cã între afir-

maþia lui Blaise Pascal (Omul este ca o trestie, doar gândi-toare) ºi certitudinea lui Darwin cã strãmoºul nostru estemaimuþã, existã o disputã pe care nu o putem înþelege decâtîntr-un registru mai puþin colocvial – Darwin a creat un dis-confort afectiv ºi nu numai.

Omul, stãpânul propriului suflet?Psihologii ºi psihanaliºtii au afirmat, cã în ciuda tuturor

credinþelor ºi aparenþelor, omul nu este stãpân pe propriul sãudestin, mai ales, nu este stãpân nici pe sufletul sãu.

Deºi se vorbeºte cã putem controla orice cu propriile forþementale, totuºi, de ce-ului nostru interior nu-i putem da or-dine.

Carl Gustav Joung arãta în studiile sale faptul cã suntempurtãtorii unor arhetipuri, adicã evenimentele din copilãrie,din istorie, din experienþele generaþiilor anterioare, dar nu leconºtientizãm decât involuntar. Cât priveºte ºansa de adeveni stãpâni pe sufletele noastre, se pare cã nu vom aveadevreme, din moment ce emoþiile primare, secundare ºi aso-ciate încã mai stau sub oblãduirea întâmplãrii.

De la cine vin ofensele noastre?

Literatura vorbeºte despre viaþa unor domni tirani,vicleni. De altfel, în „Epigonii”, Eminescu spune:

„Iar Negruzzi ºterge colbul de pe cronice bãtrâne, cãci pe mucedele pagini stau domniile române, scrise de mâna cea veche a învãþaþilor mireni…ce arãtau faptele crunte ale unor domni tirani, vicleni”.Personajul se numeºte Iacov Eraclit, poreclit Despotul, de

origine greacã, ce a urcat pe scaunul Moldovei în a douajumãtate a secolului al XVI-lea. Ce a vrut grecul? Sânge,sudoare ºi obedienþã. Din pãcate, nu doar în Moldova s-aupetrecut întâmplãrile, aºa cum ºtim din hrisoave. ÞaraRomâneascã a suferit aceeaºi tragedie umanã, la mijloculanului 1508, când Radu cel Mare a trecut în lumea drepþilor.Succesorul, fiul sãu, pe motivul vârstei biologice nu puteaocupa tronul.

S-au apelat apropiaþii domnului. Armaºul Dracea dinMâneºti avea un fiu pe nume Mihnea. Din raþiuni cu iz politicºi strategic, s-a decis în sfatul dregãtorilor sã vinã la conduce-re Mihnea. Informaþiile oficiale îl recomandau drept un domninteresant ca personalitate, ca viziune diplomaticã, ºi identi-tate socialã.

Dar, de multe ori, socotelile nu prea sunt convergente. Aupe lângã marja de eroare ºi nefericita previziune a eºecului.

Mihnea, Mihnea necaz mare!Mihnea ºi-a înºelat protectorii chiar din primele minute

dupã investirea ca domn. ªi-a lovit apropiaþii ºi principaliiconsilieri. A fost obsedat sã dea curs dorinþelor tatãlui sãu,care, pe patul de suferinþã, l-a încurajat sã fie stâlpul pe caresã nu îl doboare nimeni. ªi-a dat seama cã manipulareacreeazã valoarea, nicidecum buzduganul. I-a promovat înfuncþiile-cheie pe membri familiei vornicului Pârvu Basarab.

Pe fiul mijlociu, Ilie, l-a cununat cu o nepoatã, Ilinca. Doarcã, în seara nunþii, o bandã de criminali aflaþi în Simbria luiMihnea, devenit Mihnea-vodã cel Rãu, l-au ucis pe tânãrulIlie.

Relaþiile cu membri curþii creºteau în antipatie. Mulþiboieri cu rang au renunþat la titlurile oficiale. Politica faþã dePoartã era ºi ea una duplicitarã. Doar cã Mihnea crea în jurulsãu necazuri. Nu se dãdea în lãturi de la nelegiuirile comiseîn vãzul tuturor. Nimeni nu îndrãznea sã îi stea în cale. Drepteste cã, uneori, sentimentul celor care au reuºit sã îi mai fie înanturaj era unul de groazã. O groazã întãritã de ideea uneialianþe a lui Vodã cel Rãu cu Vladislav al Ungariei. Pericolulotoman era iminent. Când a decis cã este momentul sã treacãla ripostã, a fost mult prea târziu. Majoritatea spãtarilor, vor-nicilor ºi cãpitanilor l-au pãrãsit.

Þara Româneascã a suferit de pe urma unui frustrat ºiparanoic. Noroc de un modest român, Dumitro Iacsic, autorulatentatului asupra lui Mihnea Rãul. Motivul eliminãrii a fostunul cu tentã personalã. Vodã i-a siluit sora pãlmaºului.

Nevoia de epilogUneori, adagiul „Rangul este inscripþia pe o monedã,

aurul este omul” se potriveºte oricui, mai mult celor care seangajeazã sã conducã destinele umane.

Toate istoriile lumii au pe paginile maronite de trecereaveacurilor câte un Despot Mihnea. Cã în altã parte au numesonore de felul Richard, Henric sau Ludovic, este altceva. Darcine mai ºtie cât de mult te schimbã scaunul domnesc?

Paginã realizatã de Locotenent-colonel

Dãnuþ CÃLDÃRARU

Mihnea-vodã se numea ºi oºtile îºi pierdea

Rugãciunea ºi cântarea bisericeascãdau expresia trãirii lãuntrice ºi simþiriireligioase, iar sentimentul de aderare ºipreamãrire a lui Dumnezeu, nutrit decredincios în clipele înãlþãtoare aleslujbelor bisericeºti, se sprijinã pe ade-vãrurile dogmatice exprimate sugestivºi nuanþat în textul acestor rânduieli deslujbã, cãci în cultul divin public orto-dox „sensul ritului derivã din ideeadogmaticã sau moralã pe care otãlmãceºti”.

Fiecare rugãciune, imn (tropar sauformulã liturgicã de binecuvântare„Binecuvântat este Dumnezeul nos-tru…”, „Slavã sfintei ºi celei deofiinþã ºide viaþã fãcãtoare ºi nedespãrþitei tre-imi”, „Binecuvântatã este împãrãþiaTatãlui ºi a Fiului ºi a Sfântului Duh…”)reprezintã un adevãr dogmatic îmbrã-cat în haina rugãciunii, trãit ºi experi-mentat de credincioºi cu toatã fiinþa lor.

În cele ce urmeazã vom puncta doarcâteva învãþãturi dogmatice valorifi-cate poetic de iconografii creºtini încompoziþiile lor liturgice care alcãtu-iesc astãzi structura rânduielilor noas-tre de slujbã.

Sfânta Treime este mãrturisitã încult în formulele ecfoniselor deîncheiere a ecteniilor, în formulabinecuvântãrii mari cu care începe ritulTainelor, în binecunoscuta rugãciune„Prea Sfântã Treime miluieºte-ne penoi…” ºi în imnul „Luminã linã” de laVecernie, în care „lãudãm pe tatãl, pefiul ºi pe Sfântul Duh Dumnezeu”.

Prin cântarea „Sfânt, Sfânt,Sfânt…”, tot sufletul este introdus îndoxologia sfinþitoare a Dumnezeuluicelui Unul în Treime.

Trisaghionul „Sfinte Dumnezeule,Sfinte Tare, Sfinte fãrã de moarte,miluieºte-ne pe noi”, care conþine pescurt învãþãtura despre Sfânta Treime,este o urmare a cântãrii serafimice, pe

care a auzit-o proorocul Isaia ºi princare creºtinii au mãrturisit liturgicSfânta Treime. ªi Doxologia „MãrireTatãlui ºi Fiului ºi Sfântului Duh, acumºi pururi ºi în vecii vecilor”, mãr-turiseºte învãþãtura despre SfântaTreime.

Persoanele treimice sunt pomeniteºi invocate în slujbele divine, ca în for-mulele finale ale ecfoniselor rugãciu-nilor, fie în chip succesiv, ca în citatulbiblic: „Harul Domnului nostru IisusHristos ºi dragostea lui DumnezeuTatãl ºi împãrtãºirea Sfântului Duh sãfie cu voi cu toþi”, text întrebuinþat ºi caformulã liturgicã de binecuvântare laLiturghie sau în formula „cu vrednicieºi cu dreptate este a ne închina Tatãluiºi Fiului ºi Sfântului Duh, treimii celeide o fiinþã ºi nedespãrþite”, cântatã caimn al credincioºilor în aceeaºi slujbã.

Cântãrile din Octoich, Triod ºi Pen-ticostar expun pe larg ºi învãþãturadespre Întruparea, viaþa, Crucea,moartea ºi Învierea Mântuitorului. Elerelateazã întreaga operã rãscumpãrã-toare a Domnului nostru Iisus, careînseamnã izbãvire de robia pãcatului ºiîndreptarea omului prin pocãinþã ºi prinînsuºirea roadelor mântuirii câºtigatede Hristos Dumnezeu pentru noi: hardumnezeiesc, curãþire de pãcate, tãmã-duirea fiinþei umane ºi moºtenireavieþii veºnice.

Aproape toatã imnografia noastrãbisericeascã este, de fapt, o dogmaticãdoxologicã care dã mãrturie desprejertfa de sine adusã pe Cruce pentrumântuirea noastrã. „Cel ce rãstignire airãbdat ºi moartea ai stricat ºi ai înviatdin morþi, împacã viaþa noastrã,Doamne, ca cel singur ºi atotputernic”.

Cultul sfintei noastre Biserici are ocununã de imnuri ºi rugãciuni specialeînchinate în cinstea slãvitei ºi de-viaþã-fãcãtoarei Cruci.

Crucea, în imnurile noastre litur-gice, este înþeleasã ca un mijloc derestaurare ºi întãrire a firii omeneºtislãbitã de pãcat: „Veniþi toþi credin-cioºii sã ne închinãm Sfintei Învierii luiHristos, cã iatã a venit prin Cruce,bucurie la toatã lumea…”.

Alãturi de Sfânta Treime ºi Per-soana divino-umanã a Domnului nostruIisus Hristos, Sfânta Fecioarã Mariaocupã un loc aparte în rugãciunile ºicântãrile Bisericii.

Ea este preamãritã ca „începutulminunilor lui Hristos”, ca „ceea ce anãscut pe Sãditorul vieþii ºi ziditorulfãptuirii cu trup”, ca „poarta luminii”,ca „holdã care a odrãslit spicul celdumnezeiesc”, ca „masã care poartãpâinea vieþii”: „Nu vom tãcea, Nãscã-toare de Dumnezeu, pururi a spuneputerile tale , noi, nevrednicii.”.

Dar, Biserica aduce rugãciuni ºiimnuri de laudã ºi bucurie ºi sfinþilor,deoarece sfântul seamãnã cu Hristosprin iubire, fapt pentru care moaºtelelui reprezintã Biserica, AdunareaSfântã în Hristos.

În fiecare sfânt a luat chip Hristos,cãci chipul neprihãnirii, al curãþieisufleteºti ºi al virtuþilor lor sunt o mãr-turie grãitoare a lucrãrii lui Dumnezeuîn lume ºi a prezenþei active a luiHristos în viaþa lor.

Prin cultul ei divin, Bisericaactualizeazã ºi reproduce necontenitopera mântuitoare a Domnului nostruIisus Hristos, „care, ca Om stã în faþalui Dumnezeu, amintindu-ne ºireprezentându-ne în sine pe noi, toþi, ºica Dumnezeu, ne dã darurile iertãrii,harul Duhului Sfânt ºi hrananemuririi.”

Col (r) ªtefan Mitincu

AGENDÃ CULTURALÃ Învãþãturi din rugãciunile bisericii

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

„Manualul de supravieþuire” scris de ªerbanDERLOGEA ºi publicat în anul 2002 la edituraAMALTEA (www.amaltea.ro) stârneºte spiritul,provoacã gândirea ºi genereazã mitul facilitãþii. Cele359 de pagini prind în osatura lor experienþele de viaþãale unui semen de-al nostru, despre care ºtim cã a fostinginer mecanic pânã la pensionare. Dar, exactitateadescrierilor spune cã ºtie bine ce înseamnã domeniulmilitar. La început, informaþiile de terapie cognitivã neînvaþã cã, indiferent cine suntem, ce suntem, avemnevoie de ºtiinþa supravieþuirii. Doar cã, pentru asupravieþui, mai întâi este bine sã ºtim a vieþui. Eveni-mentele ne pot surprinde în diverse posturi, locuri ce nepot schimba destinul. Cum nu suntem stãpâni nicimãcar pe propria viaþã, singura noastrã ºansã rãmâneºtiinþa supravieþuirii. ªerban DERLOGEA foloseºtestilul publicistic într-o manierã uºor preventivã, darîncãrcatã de dinamicã ºi concreteþe. De exemplu, înipoteza uni incendiu, suntem sfãtuiþi pentru „cândobservi începutul unui foc într-o clãdire, ia imediatmãsuri: Nu te speria! Alarmeazã toþi oamenii – þipã câtde mult poþi ºi de tare poþi:FOOC! Dacã existã o alarmãde incendiu, acþioneaz-o!”.

Suntem sfãtuiþi ºicum putem ieºi dintr-osituaþie dramaticã, deexemplu, rãzboiul. Maiîntâi, calmul este cel maibun sfetnic. El devinealiatul nostru pentru a neproteja, alimenta cu celestrict necesare, dar maimult cum putem ieºi dinzona de interes pentruconflict. Despre cele 20de capitole aranjate dupãtoate exigenþele mode-lelor de comunicare, nuputem comenta în câtevafraze. Ar fi o nedreptate,

dar ºi o eroare în ceea ce priveºte politica genurilor tiprecenzie, cronicã etc. În orice caz, autorul a completatun vid informaþional în ºtiinþa supravieþuirii. Dacã mili-tarii de carierã, mai ºtiu ceva despre tehnicile din manu-al, civilii sunt inocenþi, atât pentru ei, cât ºi pentru ceidin jurul lor. Pe lângã eforturile receptãrii, avem obliga-þia sã ne reactivãm deprinderile practice. Drept este cãnu ne încadreazã nimeni în timpi. Singurul inconve-nient rãmâne obstacolul. Aici intervine puterea voinþeide a supravieþui. Încã ceva. Doar voinþa nu este deajuns. Ea devine aliatã numai cu ºtiinþa. Manualul adevenit un complet instrument al ºtiinþei.

Locotenent-colonelDãnuþ CÃLDÃRARU

Cartea din vitrinãA supravieþui înseamnã

a vieþui

LECÞIA DE ISTORIE

Educaþia, o manifestarea inteligenþei libere

Deºi, concediile mai sunt încã pe graficele multora din-tre instituþii, totuºi, cercurile militare din Brãila ºiCraiova fac excepþie de la regula confortului. Acþiuniledin luna august stau mãrturie credinþei, potrivit cãreia,educaþia înseamnã o manifestare a inteligenþei libere,iar cultura este cea mai bogatã corabie care ne poartãspre limanul viselor noastre. Colonelul (r) PetreGURÃU, ºeful cercului militar din Brãila, ºi-a sunatcolaboratorii pentru o misiune de explorare a istorieijudeþului Tulcea. Timp de o sãptãmânã, ofiþerii înrezervã, veteranii de rãzboi, câþiva elevi ºi studenþi aupoposit pe meleagurile tulcene. Lecþiile de istorieînvãþate la Enisala, la Muzeul de Artã Orientalã dinBabadag, dar ºi la Muzeul Deltei, au stârnit sãmânþa demilostenie ºi bunãtate, au înlãturat o etichetã stereoti-patã, aceea cã, în România, minuni nu vor fi vreodatã.Din Cetatea Bãniei, rãmânem cu proiectele depregãtire a cursurilor avizate de instituþiile în drept, cutrei spectacole ce au debutat la luminile rampei, cuocazia unor evenimente ale oraºului ºi judeþului. Agen-da de lucru a ºefului instituþiei, colonelul (r) EcaterinaOREVICEANU, stã deschisã pentru patru momente deintensitate ce vor avea loc la 22, 24 ºi 27 septembrie,cu ocazia „Zilelor Craiovei”.La Craiova, cele mai frumoase zile rãmân cele dedicateteatrului. De ce? Pentru cã, aici, vin toate formaþiile deteatru amatori ce îºi disputã creaþiile pe marea scenã ainstituþiei. Ca privitori, vom avea douã ºanse. Prima senumeºte credinþa cã viaþa noastrã este o carte desemne, iar cea de-a doua se leagã de viziunea luiWilliam Shakespeare – toatã viaþa e o scenã, iar toþioamenii actori. Discursul poate fi plasat în sfera edu-caþiei, ca o manifestare fãrã constrângere a inteligenþeinoastre. Locotenent-colonel

Dãnuþ CÃLDÃRARU

Page 7: PUNCTE DE VEDERE Batalionul are Curierul ARMATEI 2004-2014/Arhiva 2008/251.pdf · Astronomul polonez Nicolae Copernic revoluþioneazã teoria heliocentricã. Postuleazã trei principii

Un scoþian vine acasã ºi îi spunenevestei:

-Am economisit 10 penny astãzi!-Cum?-Nu am luat tramvaiul, ci am fugit

dupã el!-Vai, vai... Puteai sã economiseºti

2 lire!-Cum?-Trebuia sã fugi dupã taxi!

☺☺- Cum a apãrut sârma de cupru?- Doi scoþieni au gãsit simultan un

penny...

☺☺Cica un scoþian se trezeºte într-o

dimineaþã ºi-ºi gãseºte nevastamoartã în pat lângã el. Se speriescoþianul ºi dã fuga pe scãri la servi-toare:

- Daisy, Daisy! Sã fierbi un singurou pentru micul dejun!

☺☺Un scoþian merge la un centru de

închiriat cai-Aº dori sã închiriez un cal.-Desigur, alb, negru, roºcat?-Nu conteazã, zdravãn sã fie, cã

noi suntem 6.

☺☺Doi scoþieni mergeau. Unul dintre

ei scoate un pieptene ºi dupã ce ºi-ltrece prin pãr îl aruncã. Al doileamirat îl întreabã:

- De ce l-ai aruncat?- Pãi, i se rupsese un dinte. - ªi îl arunci doar pentru un dinte?- ... era ultimul!

☺☺Doi scoþieni treceau prin faþa unui

bar. Unul dintre ei întreabã:- Bei o bere?- Da.- Atunci du-te ºi o bea mai repede,

cã eu te aºtept afarã!

☺☺- John! Mergi ºi cere vecinului un

ciocan.- Tatã, vecinul zice cã nu are cio-

can. A avut unul de împrumut, dar l-arestituit stãpânului.

- Dã-l dracului de zgârcit! Du-te-ncasã ºi adu-l pe-al nostru!

☺☺Pe o stradã din Scoþia se întâmplã

un accident rutier. Un turist iese de pecarosabil ºi dã cu maºina într-un pom.Omul se târãºte afarã din maºinã ºirãmâne întins în iarbã. Un scoþiantrece pe jos prin apropiere. Se duce laaccidentat ºi întreabã:

- Sunteþi asigurat?- Da, rãspunde acesta cu greu.- Aveþi o asigurare ºi pentru per-

soanele aflate în maºinã?- Daaaa....- Aveþi ceva împotrivã dacã îmi

rãvãºesc puþin hainele ºi mã întindlângã dumneavoastrã? (F.C.)Joc pen t ru puº t i

Rãspunsurile testuluidin nr. 16 (250)

1. Statuia „Mica sirenã”, simboluloraºului Copenhaga, este opera sculptoruluiEduard Erikson.

2.. „Portretul contesei Spencer ºi al fiiceisale” este opera pictorului englez JoshuaReznolds (1732-1792).

3. Regia filmului „Pisica albã,pisica nea-grã”, aparþine regizorului EmirKusturica.

4. Tragicomedia „Amurg burghez” a fostscrisã de Romulus Guga (1923-1983).

5. Singura dintre „Cele ºapte minuni alelumii antice” care a supravieþuit pânã înzilele noastre este Piramida cea mare de laGizeh.

6. D. STURZA (cf. scrisori cãtre I.Bianu, V, 86

Selecþie realizatã de lt.col. Ion PAPALEÞ

MOZAICCurierul ARMATEINr. 17(251) din 15 septembrie 2008

Pagina 7

Acrobaþie graficã în TombRaider: Underworld

Da, de data asta putem spune cã suntemîntr-adevãr mulþumiþi de ceea ce promiteTomb Raider: Underworld ºi de grafi-ca pe care-o foloseºte. Nu sunt primele

screenshot-uri dinjocul ãsta, dar celedinaintea lor nu secomparau cu ceavem acum în faþã.Dânsele dovedesccã nu doar Lara o sãarate super, ci ºilocurile prin care eaaratã super o sã

arate super. Deºi comentariile ar cam fide prisos, publisher-ul cu pricina e depãrere cã screenshot-urile scot în faþã“vrednicia vizualã” a acestui prim TombRaider care-i meºterit cu cele mai noitehnologii. Eidos mai zice ºi cevadespre “minunat de frumos realizateletemple ale Thailandei, pline de frun-ziº miºcãtor ºi efecte de mediu ºi luminãincredibil de detaliate.”În Tomb Raider: Underworld, Lara o sãaibã parte de un fel de revenire lalucrurile bune de odinioarã, cam cum s-aîntâmplat în Anniversary. Pe scurt, o sãþopãie acrobatic printr-un lanþ de templeîn cãutarea unei arme mitice, care seîntâmplã sã fie power tool-ul, pardon,ciocanul lui Thor. Pe parcurs, o sã maiînjure diverse bestii prin intermediul pis-

toalelor clasic de duble. Cum spuneam,lucrurile bune de odinioarã.

Crysis a costat 15 milioane deeuro! (N-aaveau mãrunt la ei.)

Cu ocazia sindrofiei cunoscutã dreptGames Convention Developers Con-ference, undeva prin mãruntaieleLeipzig-ului, tot felul de secrete cât decât murdare din industria gaming-uluiies la suprafaþã. Desigur, asta se întâm-plã doar dacã cei care le ridicã din adân-curi considerã cã au vreun câºtig deimagine din asta. Cevat Yerli (preºedintele Crytek) a dez-golit un astfel de secret la GC, deºi nu-ichiar aºa de murdar pe cât ar vrea dark-

side-ul din noi. Defapt, nu e murdardeloc – uitaþi-vã ºivoi: crearea lui Cry-sis a costat 15 mili-oane de euro! Vãputeþi imagina ceprofit au avut Cry-tek ºi EA de peurma respectivuluijoc dacã au conside-

rat acest preþ justificat? Sã mai zicã cine-va cã e greu sã obþii câºtiguri pe piaþajocurilor de PC din cauza pirateriei ºi aconsolelor. Nu-i de mirare cã Cevat Yerlise simte îndreptãþit sã spunã cu mândriede veteran: “Dacã n-ar fi fost profitabil,n-aº mai fi stat aici acum.” Desigur, cu

banii pentru Crysis s-ar putea salva anu-miþi non-gameri din anumite pãrþi defa-vorizate ale unei anumite lumi, dar astfelde idei sunt prea Lawful Good pentruaceste vremuri.

Empire: Total War face odemonstraþie live de luptã

navalãÎn Empire: Total War avem pentruprima oarã lupte navale – adicã pe bune,3D ºi tot restul. O sã ne stea sub cursorflote întregi pe care sã le îndemnãm sã seia la harþã cu alte flote întregi, în timp cepe lângã ele pot fiadmirate efectem e t e o r o l o g i c ecorespunzãtoare cuscena maritimã aconflictului. Joculîncepe prin anii1700 (ce vremuri,maicã, ce vre-muri!...) când lup-tele organizate pecantitãþi mari de apã erau foarte la modã.În textuleþul nesurprinzãtor de pomposde pe site-ul segan ni se promit marea cupãmântul: noi tehnologii în materie deengine, un multiplayer refãcut din cappânã-n picioare ºi o revoluþionare aîntregii serii. ªi ºtiþi ce? S-ar putea catoate astea sã fie adevãrate.

(F.C.)

ªti inþãªti inþã

TIMPULPUªTILOR (pl)

REACÞII DEPUªTI

CURAT

PUªTI

ATRIBUTULPUªTILOREXPRESIE

COSMETICE

CASE PEN-TRU PUªTI

FÃRÃ GREU-TATE

GLASULPUªTILOR

REÞINERE

CREATORULPUªTILOR

JOCULPUªTILOR

PUªTI

EVOLUÞIE LASCARÃ

DEPLASÃRIDE

COLOANÃ

STÃ PE CAL

FRICOASE

BUN PENTRUPUªTI (fam.)

ÎNFÃÞIªARE

PRIETEN

ADÃPOST

PANÃ DEINSPIRAÞIE

ÎN LUME!

ÎN CONT!

PUªTI

SATE!

F A - V - A S- M O S - A - O- S E P T E M -BRIE-AZTEC- B R E T E A - N-AUGUST-ORI-RITM-SL-I-TO- I U L I E-IANUARIE-M-AIA-C-REGIE- B O B - O R E- R U G I - A - T U-DR-I- NOIEM-B R I E - M A I-DECEMBRIE-MARTIE.

1. Cum se traduce numele capitaleiSuediei, Stockolm?

2. De unde provine ºi ce semnificaþieare cuvântul „batic”?

3. Cine este autorul nuvelei „StradaLãpuºneanu”?

4. Spuneþi ce substanþã activã beneficãpentru colon conþine mãrul?

5. Care este numele reginei ce a purtatpentru prima datã, rochia albã de mireasã?

6. Ce lucrare de strategie ºi artã militarãa scris generalul strateg prusac, Carl vonKlausewitz?

Cea mai marecolecþie de vase anticea Norvegiei a fostdescoperitã adâncîngropatã în noroi, peºantierul noului tunelde metrou din Oslo.Arheologii norvegieni susþin cã au fost gãsite cel puþinnouã vase, cea mai mare având o lungime de 17 metri.Vasele descoperite sunt într-o condiþie foarte bunã ºiacum, la 400 de ani de când s-au scufundat laBjoervika, un mic golf din Oslo, situat în imediataapropiere a noii clãdiri a Operei Naþionale. ''Pentru noieste ceva senzaþional. Niciodatã nu au mai fostdescoperite atât de multe vase, într-o condiþie atât debunã, în Norvegia'', a declarat Jostein Gundersen,coordonatorul acestui proiect arheologic.

Arheologii susþin cã epavele s-au conservat atât debine întrucât au fost acoperite de noroi ºi apãproaspãtã, ele fiind situate în zona de vãrsare a râurilorîn mare. De asemenea, ei susþin, cã vasele descoperites-au scufundat cel mai probabil în urma incendiului cea mistuit clãdirile de lemn din vechea capitalã norvegi-anã, Oslo, în 1624. Dupã acest dezastru, regeledanezo-norvegian Kristian al IV-lea a mutat centruloraºului din zona afectatã, înainte ca reconstrucþiacapitalei sã înceapã. Specialiºtii arheologi susþin cãnoua descoperire îi va ajuta sã umple golul ºtiinþificexistent în istorie între vasele Vikingilor, de acumaproximativ o mie de ani în urmã, ºi vapoarele moder-ne.

DDeessccooppeerriirree ssuubb nnoorrooiiuull ddiinnOOsslloo

IT-ul, martoral erei digitale

VVeerr ii ff iiccaa þþ ii - vvããccuunnooºº tt iinn þþee llee !!

DE LA LUME ADUNATE...

PRMUL LANUMÃRÃ-

TOAREAPLECAT

DIN MILÃ!

VÂRFULRACHETEI

A ZUGRÃVI

COPIL DETRUPÃ LAOTOMANI

SUSÞINÃ-TOARELEPUªTILOR

DIN NOU

ÎNFIGÃREÞ

CEL DINTÂI

COTÃ MEDIE!

ESTE OCUPATLA MASÃ

101!

CRAI DE LARÃSÃRIT

DEGETEMIJLOCII!

COMPARAÞIE

CURELUªÃDE MEªINÃ

REZOLVA-REA INTE-

GRAMEIDIN NR. TRECUT

DOMENIU ALCULTURII

STÃRI!

VREMEAPUªTILOR

(jur.)

Sony anunþã lansarea în octombrie a dispozitivuluiRolly ºi în magazinele europene. Dupã succesul înreg-istrat anul trecut pe piaþa niponã, compania sperã cãva da lovitura ºi în Europa. Rolly este un player audiode dimensiunile unei palme, care se roteºte ºidanseazã în ritmul muzicii. Sonny Rolly este un gad-get pe care melomanii nu îl pot rata. Simpla folosire agesturilor este suficientã pentru a-l comanda. Deexemplu, pentru rearanjarea melodiilor din playlist,dispozitivul se agitãasemenea unui shaker,iar piesele se amestecãautomat. Sony Rolly esteo combinaþie între unplayer MP3, un boom-box ºi un roboþel. Cu omemorie flash încorpo-ratã de 2GB, Rolly poatestoca pânã la 520 de minute de muzicã în format MP3.Abilitatea lui de a se miºca este obþinutã prin 6 com-ponente mobile, alcãtuite din rotiþe, braþe ºi articulaþii.Miºcarea este coordonatã cu aprinderea a douã rânduride beculeþe în peste 700 de nuanþe. Un amplificatordigital ºi 2 boxe orizontale cu magneþi din neodim lepermit utilizatorilor sã se bucure de sunetul player-ului, de oriunde din camerã. Dupã o singurã încãrcarecompletã, Rolly are pânã la 5 ore de autonomie. Dis-pozitivul beneficiazã de o tehnologie Bluetooth,oferind astfel o varietate de posibilitãþi de conectare.Permite redarea muzicii stocate ºi pe alte dispozitiveBluetooth, precum PC-urile sau telefoanele mobile.Este disponibil în variantele negru ºi alb, la preþul deaproximativ 350 de euro. Cristina FRATU

Manuscrisele de la Marea Moartã vor putea fi încurând la îndemâna oricui. Autoritatea israelianã aantichitãþilor din Ierusalim a anunþat cã acestea vor fifotografiate ºi postate pe Internet. Proiectul presupune

utilizarea celormai moderne teh-nici de fotogra-fiere dezvoltate despecialiºti aiNASA. Ele vor fiutilizate pentru aarhiva ºi a faceaccesibile publi-cului larg miile de

fragmente de manuscrise, care pânã în prezent nu auputut fi studiate de marele public deoarece sunt preafragile. Procedeele utilizate vor permite, printre altele,ºi analizarea stãrii de conservare a acestor documente,care dateazã din secolele III-I înainte de Hristos ºi careconþin extrase din toate cãrþile Vechiului Testament,dar ºi texte apocrife.

Manuscrisele de la Marea Moartã sunt considerateunele dintre cele mai importante descopeririarheologice ale secolului al XX-lea. Ele au fost gãsiteîntâmplãtor, de un pãstor în 1947, într-o grotã de lângãMarea Moartã.

SSoonnyy RRoollllyy vvaa ffii ddiissppoonniibbiillîînn EEuurrooppaa

MMaannuussccrriisseellee ddee llaa MMaarreeaaMMooaarrttãã vvoorr ffii aacccceessiibbiillee

ppee IInntteerrnneett

Du-te în lume ºi fii fericit!

ÞINE LA NIªTERUPTURI

ROIULPUªTILOR

Page 8: PUNCTE DE VEDERE Batalionul are Curierul ARMATEI 2004-2014/Arhiva 2008/251.pdf · Astronomul polonez Nicolae Copernic revoluþioneazã teoria heliocentricã. Postuleazã trei principii

Dintotdeauna, noi, românii, oriundene-am aflat pe acest pãmânt, am ºtiut sãvenim în sprijinul semenilornoºtri ºi, de fiecare datã, amfãcut-o din toatã inima, avândconvingerea fermã cã, la mii dekilometri departe de þarã, putemsã transpunem în fapte, ceea cepãrinþii noºtri ne-au învãþat, ºianume, sã ne ajutãm aproapele lanevoie. Activitãþile de cooperarecivili – militari, desfãºurate decãtre „Rechinii albi” în Teatrulde Operaþii din Irak, se regãsesc pedeplin în aceastã învãþãturã.

Retrãirea clipelorde emoþie

De la sosirea în aceastã zonã a mili-tarilor constãnþeni, misiunea de coope-rare civili- militari (CIMIC) s-a aflatpermanent în atenþia comenzii Batali-onului 341 Infanterie. În acest sens, aufost întreprinse o serie de acþiuni careau constat în luarea de contact ºi întâl-nirea comandantului „Rechinilor albi”,locotenent-colonelul dr.Vasile VREMEcu principalii lideri locali din aria deoperaþii ce revine batalionului româ-nesc. Pe timpul întâlnirilor desfãºurate,s-au purtat discuþii având ca temã con-tinuarea proiectelor CIMIC începute decãtre alte contingente româneºti ºidemararea altor proiecte în aceastãzonã.

Dialogurile purtate au fost transpuseºi în fapte. Încã din þarã, de pe timpulpregãtirii pentru aceastã misiune,echipa CIMIC a batalionului formatãdin locotenent-inginer GabrielSTOICA ºi sergent-major AurelianCAZAN, având sprijinul întregului per-sonal al unitãþii, au reuºit sã adune arti-cole de îmbrãcãminte ºi jucãrii care afost aduse în teatru în vederea dis-tribuirii acestora cãtre localnici ºi copiiilor

La fiecare activitate desfãºuratã înteren de cãtre echipa CIMIC, în locali-tãþile unde s-a mers, au fost dãruite

pachete cu îmbrãcãminte populaþiei.Pentru copii, bucuria cea mai mare a

fost atunci când au primit jucãrii dinpartea militarilor români. Mulþi dintreei au copii ºi, atunci când au dãruitacele pachete, au retrãit clipele deemoþie pe care le-au avut alãturi de ceidragi atunci când le fãceau cadouri.

În preajma celor care suferãOrice activitate de CIMIC este întot-

deauna secondatã de participarea celordin cadrul echipei medicale aRechinilor albi. Pentru cãpitanul doctorGabriel MOLNAR, medicul ºef albatalionului ºi ajutoarele sale, plu-tonier-major Claudia CIOANCÃ ºi plu-tonier-major Valentin DIHOIU,prezenþa la un asemenea gen de activi-tãþi înseamnã de fapt posibilitateaacordãrii unui sprijin umanitar acolounde asistenþa medicalã este destul deredusã ca prezenþã.Toþi trei au experienþa Teatrelor de

Operaþii. Primul a celui din Irak.Ceilalþi doi, ai celui din Afganistan.Toþi au vãzut multã suferinþã. Auînþeles foarte bine cât de importanteste ceea ce ei pot face în sprijinulpopulaþiei irakiene din aceastãzonã. Cã prin ceea ce întreprind potsã contribuie la dezvoltarea unorrelaþii pozitive între localnici ºimilitarii români.

Aflaþi de fiecare datã în mijlocullocalnicilor au efectuat consultaþii ºitratament medical primar în funcþie deposibilitãþile tehnico – materiale avutela dispoziþie. Vârstnicii, tinerii ºi copiii

irakieni au avut ºansa de a beneficia desprijinul medical oferit de mica, dar ini-moasa echipã medicalã româneascã,care cu abnegaþie ºi devotament faþã desemeni îºi face datoria.

Ambasadorii Rechinilor albi

Misiunile CIMIC sunt în plinãdesfãºurare. Toþi militarii batalionuluiau înþeles foarte bine ce înseamnã sãoferi un sprijin celor aflaþi la nevoie. Peparcursul celor ºase luni de misiune vorfi întreprinse ºi alte asemenea activitãþicare sã contribuie la procesul de recon-strucþie ºi cel de stabilitate a Irakului.

Rechinii albi îi considerã pe cei careîºi desfãºoarã activitatea în acest dome-niu cã sunt ambasadorii lor. Deoarece,de fiecare datã sunt în prima linie, undevenind într-un contact paºnic cu local-nicii le demonstreazã cã românii auintenþii paºnice ºi cã doresc sã îi ajute.

Strãbunii noºtri, romanii, dupã cesfârºeau o campanie militarã, treceauimediat la refacerea acelei zone. Pebraþul stâng al fiecãrui „Rechin alb”este dispus ecusonul pe care se aflãinscripþionatã efigia monumentului tri-umfal de la Adamclisi. Moºtenireaprimitã de la înaintaºii noºtri ne obligã,dar, totodatã, ne ºi onoreazã pe noi, cei

veniþi aici în Câmpiile Mespotamieitocmai de la Pontul- Euxin.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

CMYK CMYK

DIN LUMEA MILITARÃ Curierul ARMATEINr. 17 (251) din 15 septembrie 2008Pagina 8

TelefonulCurierului

Maiorul Stelian Pãun, ºef de compartiment încomandamentul Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, s-agãsit în compania cercetaºilor din Batalionul 528.Pe lângã coordonarea activitãþilor de stat major,s-a implicat în practica exerciþiilor de specialitate,mai ales, la instrucþia tacticã ºi la cea de alpinism.Ieºirea în tabãrã a cercetaºilor, pentru 12 zile (1 –12 septembrie), nu a fost doar pentru a marca via-bilitatea planificãrilor de instrucþie, ci s-a modelatpe implementarea atitudinilor ºi comportamentelorobligatorii acþiunilor în câmpul informativ. Temelede supravieþuire ºi de luptã în condiþii de izolare aucreat precedentul schimbãrii felului de a gândi alcercetaºilor în ideea procurãrii datelor despreadversar, despre posibilitãþile lui acþionale în timpºi spaþiu. Sã lupþi într-un teren greu accesibil, sã aiîn jur doar fondul cinegetic protejat prin legeapatrimoniului presupune sã îþi schimbi felul de agândi. Doar implicarea, dinamica, posibilitatea dea observa ºi comunica sunt secretele pentru a con-tura un curs de acþiune valabil în misiunea mariiunitãþi.Dacã a fost beneficã instrucþia într-un loc situat lapeste 50 km de Curtea de Argeº?Documentele sosite la birourile ºi compartimenteledin Divizia 1 Infanterie au specificate concluziileîntr-un registru pozitiv. S-au perfecþionatdeprinderile cercetaºilor pentru a controla terenulpuþin favorabil deplasãrii trupelor, cât ºi cele de aexploata amenajãrile naturale în vederea continu-ãrii misiunilor pe duratã mare de timp.Statul major a fost antrenat pentru a pune în valoa-re ordinele ºi dispoziþiile comandantului în coman-da, coordonarea ºi evaluarea subunitãþilor.Ce mai au de fãcut cercetaºii în viitoarele misiuni? Mai întâi sã revadã concepþia de realizare a legã-turilor de transmisiuni cu eºalonul superior, atuncicând se instruiesc în locuri aflate la distanþe foartemari. Pregãtirea serioasã a grupurilor de cercetareîn dispozitiv, mai ales, în domeniul operativ-infor-mativ ºi în cel al lucrului cu staþiile radio moderne.Perfecþionarea tehnicilor de atac ºi autoapãrare,învãþarea idiomurilor din zonele de interes infor-mativ ºi exerciþiile de folosire a mecanismelor cuacþiune explozivã ar putea fi prinse în programeleºi planurile de pregãtire imediatã.

A consemnatLocotenent-colonel

Dãnuþ CÃLDÃRARU

((uurrmmaarree ddiinn nnrr.. ttrreeccuutt))Analizând acest mediu uman pot fi

subliniate douã aspecte: primul, câmpulde luptã este o zonã a ciocnirilor careimplicã factorii umani. Tancurile,navele ºi avioanele nu sunt aºa deimportante ca oamenii care leacþioneazã. Obiectivul principal este sãdomini mintea adversarului. În con-secinþã, prezenþa elementului uman vafi totdeauna necesarã pentru ca o bãtãliesã aibã loc; al doilea, bãtãlia este oscenã unde imaginile ºi percepþiile, înlocul realitãþii fizice, pot deseori deter-mina rezultatul final. În acest sens, câm-pul de luptã este asemãnãtor oricãruimediu în care este jucatã drama umanã.

În viitorul depãrtat, se poateîntrevede un câmp de luptã automatizatacolo unde funcþiile luptei - identifi-carea, analiza, execuþia - suferã o inte-grare eficace ºi totalã. Informaþiileadunate de senzorii de supraveghere ºide identificare a þintelor vor fi transmiseîn mod automat de reþele de comunicaþiipentru a fi analizate în timp real de sis-

temul de calculatoare. Acest sistem vaselecta apoi armamentul adecvat ºi-l vaîndrepta împotriva þintei fãrã intervenþiaomului. De fapt, primul pas în aceastãdirecþie a fost sistemul de apãrare anti-aerianã PATRIOT, adaptat ca sistemantirachetã pe timpul rãzboiului dinGolf. Sistemul PATRIOT este, totuºi,rudimentar, fiind un sistem de arma-ment automat din prima generaþie ceeace a dus la crearea “Sistemului antira-chetã ºi protecþia sateliþilor”.

Înalta letalitate a câmpului de luptãdin viitor poate inhiba participarea sol-daþilor, iar tehnologiile avansate potoferi “humanoizi” robotizaþi pentru aînlocui infanteriºtii. Aceºti “humanoizi”ai viitorului pot acþiona cu armament ºicu autovehicule de teren robotizate ºiautonome. Totuºi, complexitateacrescândã a noilor arme va necesitaoperatori cu deprinderi tehnice conside-rabile ºi pregãtire necesarã, tinzând sãdevinã mai costisitoare.

Ideile menþionate mai sus sugereazãposibilitatea unui viitor rãzboi robotizat.

Cu toate acestea, chiar dacã se poateimagina un câmp de luptã automatizat,mai este un drum lung pânã acolo. Sã nuuitãm cã rãzboiul reprezintã un procesextrem de dezagreabil, prezentându-seca o componentã esenþialã a riscului demoarte ºi de acceptare a sacrificiului înapãrarea intereselor vitale ale societãþii.Omul va întrebuinþa toate mijloacele ladispoziþie pentru a impune voinþa luiasupra adversarului sãu ºi, probabil, nuva accepta o soartã bazatã pe lupta întreroboþi. În consecinþã, factorul umanîntotdeauna va fi în centrul duceriirãzboiului.

Locotenent-colonelIon PAPALEÞ

Notã: “The Automated Battle: AFeasible Dream?” (Bãtãlia automatiza-tã: un vis realizabil?). În: “MilitaryReview”, SUA, vol. 74, nr.5, mai 1994,p.58-61, 7 ref.

Rãzboiul automatizat - un vis realizabil

PPeennttrruu ssuupprraavviieeþþuuiirree,, cceerrcceettaaººiiii ggâânnddeesscc aallttffeell

Teatrul O.R.P-ului

În sprij inul semenilor noºtri

Subunitãþile de cercetare ºi de geniu din Brigada 2Infanterie „Rovine” au desfãºurat tabãra deinstrucþie la apã.Maiorul Lucian MÎNDROIU, ofiþer în statul majoral marii unitãþi, a spus cã obiectivele de instrucþies-au conturat pe acþiunile practice. Tehnicile desupravieþuire în terenul mlãºtinos, apãrarea unuicurs de apã mijlociu ºi învãþarea procedeelor de alimita pericolele care pot apãrea aici au stat înatenþia comandanþilor de subunitãþi.Iniþiativa ofiþerilor din modulele de cercetare aleunitãþilor din Brigada 2 Infanterie „Rovine” de aredacta un manual pentru supravieþuirea la cursulde apã a fost lãudabilã. Capitolele preferate decãtre autori au vizat indicaþiile pentru a limita peri-colele într-un râu, cum se face pregãtirea înaintede a ajunge la apã, ce ºanse are militarul care nuºtie sã înoate etc.Vremea frumoasã a fost aliata fidelã a discipolilorcare au exersat înotul ºi au respins inamicul ce aîncercat sã traverseze Oltul. Din concluziileofiþerului de stat major, s-a dedus cã cele 12 zile depregãtire la Slãtioara au avut plusul informaþionalpentru executanþi. Secvenþele care au necesitat unnumãr mai mare de exersãri s-au inserat în progra-ma de pregãtire pentru etapa viitoare.

(C.D.C.)

La Slãtioara, cu calm se pluteºte

Prima zi din septembrie1963 marcheazã apariþia înArmata României a unui noudomeniu care, în timp, s-aconstituit în Serviciul Infor-maticã ºi Automatizarea Con-ducerii Trupelor. Actul denaºtere a acestuia îl reprezin-tã înfiinþarea, prin Ordin alMarelui Stat Major, a Grupeide Automatizare în cadrul

Direcþiei Generale a Înzestrãrii. Chiar dacã domeniul a fostunul de pionierat pentru Armata României, tot interesul ºidinamismul informaticienilor militari a fãcut ca, ulterior,structurile organizatorice ºi misiunile lor sã se modifice trep-

tat, astfel încât, acesta sã fie în deplinã concordanþã cuevoluþiile înregistrate pe plan mondial în armatele moderne.Dupã 1990, deschiderea largã a societãþii româneºti pe toateplanurile, inclusiv, pe cel militar, a fãcut posibil accesul latehnologii avansate ºi la o tehnicã de calcul net superioarã,calitativ, atât din punct de vedere hardware, cât ºi software.Toate schimbãrile ºi elementele de noutate au determinatregândirea rapidã a întregii politici în domeniul informaticiimilitare ºi a condus la adoptarea unei noi politici ºi a unei noiconcepþii, substanþial deosebite faþã de perioada anterioarã. Înprezent, informaticienii militari sunt în competiþie cutehnologiile viitorului pentru cã la orizontul cunoaºteriiumane se prefigureazã „era digitalizãrii” ºi ei trebuie sã facãfaþã noilor provocãri ce vor schimba lumea.

Sergent-major Radu SÃCÃREA

O zi a oamenilor din faþa pupitrelor