Curierul ARMATEI 2004-2014/Arhiva 2004/150.pdf · ZIUA EROILOR …IN MEMORIAM… S E M P E R P R I...

““ MMãã mmiiººcc îînnttrree DDuummnneezzeeuu ººii nneeaammuull mmeeuu..”” ((PPEETTRREE ÞÞUUÞÞEEAA))

ARMATEIACTUALITATE

Curierul

REPERE ÎN COTIDIAN

Anul VI Nr. 10 (150) 31 mai 2004 16 pagini 3500 lei

DEPEªELE “CURIERULUI”

ÎN FLANCUL STÂNG

KAKI 100%

LECÞIA DE ISTORIE

UNIVERS SPIRITUAL

RECUNOªTINÞÃVEªNICÃ EROILOR

NEAMULUI!

Compensaþia pentru chirie

“ G A R D A P O D U L U I ”

VIAÞA LA FLUVIU

FÃURITORII DE PODURI

PESTE APE

În Afganistan

ZIUAEROILOR

…IN MEMORIAM…

SS EE MM PP EE RR

PP RR II NN CC EE PP SS

AR

ACTUALITATE Curierul ARMATEIPagina 2Nr. 10 (150) din 30 mai 2004

AR

Iran-proteste la ambasada Angliei înIran. Aproximativ 400 de oameni ºi-au expri-mat protestul pentru a patra oarã în mai puþinde o sãptãmânã, în faþa ambasadei britanicedin Iran, împotriva acþiunilor militare ameri-cane din Irak. Un jurnalist al agenþiei de presãReuters, martor la scenã deschisã, a vãzut celpuþin douã petarde ºi câteva roºii aruncateînspre ambasadã de studenþii care strigau:“Moarte Angliei! Moarte Americii!” Poliþialocalã, cu bastoane ºi scuturi, a reuºit sã þinãmulþimea departe de poarta principalã aambasadei. “Aceastã instituþie trebuie închisã,iar ambasadorul mercenar trebuie expulzat!”– se mai striga din când în când. Lucrurile nus-au oprit însã aici. Ministrul de Externe alIranului a declarat, duminicã 23 mai, laTeheran, cã a trimis un avertisment diplomaticStatelor Unite în legãturã cu acþiunile din Irak. Sudan - Miliþia arabã a omorât cel

puþin 56 de oameni într-un raid în vestulSudanului, la numai o zi dupã ce guvernul adeclarat cã situaþia din regiune este stabilã. Afganistan – Un soldat norvegian a

fost ucis la Kabul. – Soldatul a murit în urmaunui atac cu grenadã împotriva forþelor inter-naþionale de menþinere a pãcii în Kabul.Evenimentul a avut loc duminicã, 23 mai,seara, iar grenada a lovit un vehicul al I.S.A.F.care patrula prin capitala afganã. “Am înþelescã o grenadã a ratat vehiculul, dar a doua l-alovit din plin. În maºinã se aflau patru sol-daþi”, a declarat maiorul Rita LePage. Esteprimul soldat norvegian care a murit la dato-rie, în acest an în timp ce forþele N.A.T.O.încearcã sã facã din Kabul o zonã sigurã ºisecurizatã, în ciuda militanþilor islamici dinsud sau din est care continuã sã destabilizezeþara. 11 norvegieni au murit de anul trecut ºipânã în prezent, în urma unor explozii, mineanti-personal sau atacuri cu bombe. India– La Lowermunda, 28 de oameni au fostuciºi într-un autobuz, care a trecut peste ominã de teren plantatã de guerilele separatiste.În vehicul se aflau soldaþi indieni împreunãcu familiile lor. Evenimentul s-a produs lanumai o zi de la numirea primului ministruMammohan Singh. Se pare cã India ºi Pa-kistanul încã nu au gãsit o cale de mijloc, deºiau început un lung proces de pace încã de anultrecut, pentru a rezolva disputa asupra tero-rismului, disputã care a fost cauza a douã dintrei rãzboaie. “Noul guvern al Indiei ºi-a amâ-nat negocierile cu Pakistanul în ceea cepriveºte armele nucleare, tocmai pentru a dao ºansã lui Singh sã-ºi punã la punct cabine-tul”, a declarat Ministrul de externe al Pa-kistanului. Irak – Tancuri americane,trupe de uscat ºi avioane au lansat o ofen-sivã majorã împotriva miliþiei shi’ite din Irak,ucigând 20 de oameni aflaþi într-o moschee ºibombardând alte câteva poziþii din juruloraºului sfânt Najaf. În urma luptelor din zonãau murit cel puþin 34 de oameni ºi au fostrãniþi câteva sute, inclusiv civili. Armataamericanã a spus cã respectã locaºurile sfinte,dar va ataca orice moschee implicatã ºifolositã în luptã. “M-am simþit umilit”, adeclarat Ali Wasi. “Sanctitatea noastrã a fostviolatã. Aceste case pentru rugãciune sunt celemai valoroase lucruri ale noastre, ale shi’iþilor.Le voi rezista americanilor pânã la ultima meapicãturã de sânge!” (C.F.)

RR AA II DD UU RR II PP EE GG LL OO BB

Î nfiecare an, la10 iunie,paraºutiºtiimilitari maiadaugã ocifrã lângãcele care audevenit isto-rie. 63 de anieste o cifrã,sau mai rea-list – operioadã încare istoriamilitarã aromânilor nuîi uitã pe ceicare ºi-auasumat toate

riscurile pentru a fi utili forþelor în sprijinul cãro-ra au acþionat.

Meritã sã ne amintim ce a fost pânã acum. La10 iunie 1941, a fost înfiinþatã, prin Decret-lege,semnat de mareºalul Antonescu, ªcoala deParaºutiºti Militari, constituitã în companie deparaºutiºti (prima din armata românã), iar în 1942,odatã cu înfiinþarea celei de-a doua companii, seconstituia primul batalion de paraºutiºti. În anul1943, mareºalul Antonescu ordonã, prin Decret-lege, extinderea acestei categorii de trupe la efec-tivele unui corp de paraºutiºti, format din unitãþiluptãtoare- batalioane, regimente, mari unitãþi - ºiun centru de instrucþie.

În iunie 1944, batalionul a fost dislocat laCurtea de Argeº pentru ,, aplicaþii speciale”. Dinordinul Subsecretariatului de Stat al Aerului s-aconstituit un Detaºament operativ comandat decãpitanul Mihai Þanþu, format din trei companii depuºcaºi, un pluton misiuni speciale ºi o companiearmament greu. Detaºamentul a fost destinat caforþã de primã intervenþie în dispozitivul de sigu-ranþã al Capitalei. La 15 august 1944, detaºamen-tul s-a deplasat la Bucureºti, în cazarma de laFlotila 1 Aerostaþie, unde a fost echipat pentruluptã ºi consemnat în cazarmã.

Cu toate acestea, se pare cã scopul pregãtiriide la Curtea de Argeº fusese cu totul altul. Potri-vit ordinului Marelui Stat- Major, cazarea efec-tivelor s-a fãcut într-un sanatoriu nou construit,dar neterminat. Localitatea era feritã de ochii spi-onajului extern ºi oferea, prin natura terenului,condiþii prielnice de antrenament. Aerodromul cupistã de pãmânt era accesibil avioanelor Ju-52.Caracterul instrucþiei a fost schimbat. S-au con-ceput acþiuni noi. Totul se desfãºura pe timp denoapte. ,,Tema” generalã a pregãtirii era între-buinþarea în luptã a subunitãþilor mici, organizatead-hoc, în funcþie de caracterul misiunii ºi de natu-ra obiectivului. Erau aºa-zise subunitºþi de coman-do.

În perioada 23-28 august 1944, dupã ieºireaRomâniei din rãzboiul împotriva Naþiunilor Unite,Batalionul de Paraºutiºti a fost folosit pentru:apãrarea pãrþii de nord a Capitalei (aeroporturileBãneasa, Pipera, Otopeni, satele Bãneasa,Herãstrãu, Pipera) - Detaºamentul Cãpitan MihaiÞanþu ºi Gruparea Cãpitan-comandor TeodorDobre ; apãrarea aerodromului Boteni (unde seaflã Statul Major al Aerului)- plutonul sublocote-nentului Vasile Fulicea; asigurarea pazei Subse-cretariatului de Stat al Aerului ºi arestarea mili-tarilor germani cantonaþi în hotelurile Bavaria,Princiar, Wilson, Excelsior ºi Ambasador- plu-toanele sublocotenentului Vasile Fruginã ºi rigoreMesteº; asigurarea pazei ComandamentuluiApãrãrii Antiaeriene (Parcul Carol)- plutonulsublocotenentului Grigore Mesteº. În luptele pen-tru apãrarea capitalei, pierderile paraºutiºtilor aufost de 19 morþi, 59 rãniþi, 3 dispãruþi.

La 15 decembrie 1944, în cadrul general deorganizare a Aeronauticii, Flotila 1 Aerostaþie

s-a transformat în Baza Specialitãþi Aeronautice.În cadrul acesteia, Batalionul de Paraºutiºti adevenit Batalionul 5 Pazã, având în subordinecompaniile 33, 34 ºi 35 pazã.

Comisia Aliatã de Control (sovieticã) a dis-pus, la 1 martie 1945, desfiinþarea Batalionului 5Pazã. Personalul sãu a fost mutat în alte structuridin Aeronauticã sau lãsat la vatrã.

Trupele de paraºutiºti au fost reînfiinþate la 9noiembrie 1950, prin înfiinþarea Batalionului 1Paraºutiºti, pe lângã Centrul de Instrucþie al Avi-aþiei de la Tecuci. Din organica batalionului maifãceau parte: un pluton de cercetare, un pluton detransmisiuni, un pluton pionieri ºi un plutonaruncãtoare de flãcãri.

Pe 6 februarie 1951, batalionul a trecut în sub-ordinea Regiunii 1 Militare ºi a fost dislocat îngarnizoana Botoºani. În urma solicitãrilor adresateministrului forþelor armate, dupã trei luni, batal-ionul a revenit pe aerodromul Tecuci. Comandantal batalionului a fost numit locotenentul-majorGrigore Baºtan. Pe 2 august 1951 s-au efectuatprimele salturi, din avioane Junkers-52, cuparaºute tip ,,Aurel Vlaicu”, de la altitudinea de1.000 m. În noiembrie, batalionul a fost dislocat îngarnizoana Buzãu.

Pe 20 noiembrie 1952, batalionul s-a trans-format în Regimentul 246 Aerodesant ºi a fostsubordonat Comandamentului Forþelor AerieneMilitare.

În octombrie 1962, unitatea a participat la omare aplicaþie de cooperare cu armatele altor treiþãri vecine, în Dobrogea. Regimentul a avut la dis-poziþie, pentru prima datã în evoluþia sa, un numãrmai mare de avioane (12 avioane Ly-2).

În 1973, Regimentul 60 Desant-Paraºutare atrecut din subordinea C.I.T. în cea a Comanda-mentului Aviaþiei ºi Apãrãrii Antiaeriene. Înperioada 10 - 19 aprilie 1973 s-a desfãºurat pro-gramul de omologare prin salturi a paraºutelorB.G.7 - M ºi B.G.3 - M (de la numele lui BaºtanGrigore, artizanul acestui tip de paraºutã, un numecare va deveni celebru pentru toþi paraºutiºtii mil-itari români de dupã 1950, a cãrui aurã legendarãa rãmas vie în conºtiinþa epocii, inclusiv dupã dis-pariþia sa prematurã, în 1983, la gradul de gener-al).

În 1974, Regimentului 60 Desant Paraºutarei s-a atribuit denumirea onorificã de ,,Bãneasa-Otopeni”, iar la 1 martie 1976, batalionul de cerc-etare din organica regimentului s-a transformat înBatalionul 404 Cercetare (independent).

Anul 1980 a însemnat momentul mãririi efec-tivelor de paraºutiºti prin înfiinþarea altor treiunitãþi similare: Regimentul 62 Paraºutiºti, Reg-imentul 54 Paraºutiºti ºi Regimentul 64Paraºutiºti, în garnizoanele Caracal, CâmpiaTurzii ºi Boteni (lângã Bucureºti).

La 30 noiembrie 1990, în urma restructurãriicelor patru regimente ºi a Secþiei Paraºutiºti dinComandamentul Aviaþiei Militare, s-a înfiinþatComandamentul Trupelor de Paraºutiºti, avândîn subordine trei brigãzi de paraºutiºti ºi un cen-tru de instrucþie dislocate astfel: Brigada 1Paraºutiºti la Câmpia Turzii, Brigada 2 Paraºutiºtila Clinceni ºi Brigada 3 Paraºutiºti la Bacãu.Fiecare brigadã avea în subordine batalioane deparaºutiºti ºi misiuni speciale, Centrul de per-fecþionare a Pregãtirii Cadrelor din Trupele deParaºutiºti rãmânând dislocat, în continuare, laBuzãu.

În anul 1997 a luat fiinþã ªcoala de Aplicaþiepentru Paraºutiºti, iar dupã 1997, când schim-barea mediului general de securitate a determinatmutaþii profunde în concepþia de întrebuinþare aarmatei s-a trecut la importante reduceri aleforþelor chemate sã o punã în practicã.

Începând cu anul 1998, au fost desfiinþate suc-cesiv comandamentele brigãzilor , iar la sfârºitulanului 2002 Comandamentul Trupelor de

P A R A ª U T I ª T I I N O ª T R I

(continuare în pag.3)Colonel Costel ANIÞA

ACTUALITATECurierul ARMATEI Pagina 3Nr. 10 (150) din 30 mai 2004

“Da, eu sunt cel care lipseºte de la apelul de searã. Am bilet de voie pentru eternitate…”.

În fiecare an, Ziua Înãlþãrii Domnului ne aminteºte,cu aceeaºi luminã simbolicã, de jertfele eroilor neamu-lui, cunoscuþi sau anonimi, care au cãzut la datorie pen-tru a se înãlþa eroic în veºnicie. Manifestãrile specificeacestei zile de cinstire a eroilor au debutat în garnizoanaMihail Kogãlniceanu, cu executarea apelului solemn, lacare a participat personalul comandamentului Brigãzii34 Mc.Trt. “Vasile Lupu” ºi al Batalionului 361 Infan-terie. Locotenent-colonelul Marinel Florescu, coman-dantul B.361 Infanterie, continuatorul tradiþiilor Regi-mentului 36 Infanterie, a dat citire celor 44 de eroi cãzuþila datorie la Turtucaia, Mãrãºeºti, Cotul Donului, Sân-georgiu sau în Ungaria. “CINSTE ªI ONOARE MEM-ORIEI LOR!” au fost cuvintele rostite de comandantulBg. 34 Mc.Trt. în încheierea acestei emoþionante festiv-itãþi. A urmat oficierea unei slujbe religioase la BisericaSfântul Spiridon din cazarma Brigãzii 34 Mc. Trt. Încontinuare, personalul militar ºi civil din garnizoana M.Kogãlniceanu, precum ºi numeroºi membri ai comu-nitãþii locale, au asistat la desfãºurarea ceremonialuluimilitar ºi religios cu depunere de coroane la Monumen-tul Eroilor R.36 Infanterie ºi la Monumentul Eroilor dinlocalitate. Cu aceastã ocazie, au fost comemoraþi cei cares-au jertfit în lungul ºir de rãzboaie ºi bãtãlii ºi în Rev-oluþia din Decembrie 1989 ºi a fost rostitã o emoþionan-tã alocuþiune de cãtre comandantul Bg.34 Mc. Tr., col.dr.Virgil BÃLÃCEANU.

Evocãrile omagiale au continuat cu depunerea decoroane la Troiþa din Parcul Tineretului din garnizoanaM.Kogãlniceanu ºi s-au încheiat cu un scurt programartistic prezentat de micii colaboratori ai Cercului Mili-tar de la Grãdiniþa nr.4 ºi de elevi de la Liceul Teoretic.

Comandantul Bg. 34 Mc.Trt., un pluton de militari,drapelul ºi garda de onoare au participat în dupã-ami-aza aceleiaºi zile la apelul solemn, depunerea de coroaneºi defilarea gãrzii de onoare, în cadrul ceremonieicomemorative organizate de comunitatea localã acomunei HORIA la Monumentul Eroilor cãzuþi în primulºi al doilea rãzboi mondial.

Aceste activitãþi s-au constituit într-un înãlþãtoromagiu, adus eroilor acestui pãmânt ºi un angajament alurmaºilor de peste secole sau decenii de a fi la înãlþimeacelor care ºi-au dat viaþa pentru destinele României.

Doloresa GHENCIU

Împlinirea, la 31 mai 2004, a 145 de ani de exis-tenþã neîntreruptã a armei geniu în Armata Românieiconstituie un prilej de evidenþiere a importanþei saledeosebite în peisajul militar românesc, dar ºi atradiþiilor deosebit de bogate ale acesteia, deomagiere a tuturor geniºtilor care, prin eroism ºispirit de sacrificiu, au contribuit la îndeplinirea ide-alurilor poporului român.

Apãrutã, iniþial, ca un corp tehnic de lucrãtori,cu o structurã militarã, dar cu atribuþii ºi în dome-niul lucrãrilor publice, arma geniu s-a impus în rân-dul celorlalte specialitaþi militare, atât prin impor-tanþa misiunilor sale, mereu mai complexe, cât ºiprin calitatea deosebitã a corpului de cadre. Armãpreponderent tehnicã, a creat ºi a fost deservitã de-a lungul întregii sale istorii de oameni de excepþie,cu o înaltã pregãtire profesionalã ºi o þinutã moralãincontestabilã. Acest fapt este confirmat ºi de pleia-da de personalitaþi ale vieþii militare, ºtiinþifice, cul-turale sau politice pe care corpul ofiþerilor din armageniu i-a dat societãþii româneºti: un mareºal alRomâniei, opt miniºtrii de rãzboi, patru miniºtrii ai

lucrãrilor publice, zece ºefi ai Marelui Stat Major,ºapte membri ai Academiei Române, membri aiunor prestigioase academii ºi societãþi ºtiinþifice depeste hotare.

Este o realitate faptul cã de la înfiinþarea sa,arma geniu a contribuit substanþial la toatemomentele importante ale istoriei militare alepoporului român, plãtind istoriei un important tributde sânge ºi sudoare în acþiuni militare pe câmpulde luptã, dar ºi pe frontul, mai paºnic, al recon-strucþiei þãrii dupã conflictele militare, sau a rea-lizãrii unor importante lucrãri de fortificaþii, lucrãride amenajare a teritoriului ºi construcþii industrialesau civile. Prin modul cum au înþeles sã-ºi îndeplin-eascã misiunile încredinþate, prin dãruirea lor ºi prinspiritul de sacrificiu, aceºti oameni, de multe orianonimi, ºi-au câstigat stima ºi preþuirea, atât acamarazilor, cât ºi a întregii populaþii.

Dupã 1990, militarii din arma geniu au avut oparticipare deosebit de importantã la efortul armateiromâne de integrare în structurile militare euroa-tlantice, prin executarea cu rezultate remarcabile a

misiunilor de menþinere a pãcii în teatrele de operaþiidin Bosnia - Herþegovina ºi din Irak.

Domnilor generali, ofiþeri, maistri militari, sub-ofiteri, militari angajaþi pe bazã de contract ºi salari-aþi civili, dragi ostaºi, acum, la ceas aniversar, vãadresez tuturor îndemnul de a vã ridica profesion-alismul ºi maiestria profesionalã, de a dobândi noicompetenþe, pentru ca, împreunã cu militarii dincelelalte arme ºi specialitaþi militare, sã fiþi înmãsurã sã rãspundeþi misiunii nobile de apãrare avalorilor esenþiale ale României ºi aliaþilor acesteia.

Totodatã, vã cer maximã angajare în procesulde transformare a Forþelor Terestre pentru a vãîndeplini cu devotament ºi profesionalism sarcinileîncredinþate ºi a ridica permanent capacitatea com-bativã a tuturor structurilor de geniu.

Fiþi demni de înaintaºii voºtri, manifestaþi-vãprin fapte recunoºtinþa ce le-o datoraþi, iar prin efor-turile voastre sã continuaþi tradiþiile deosebite alearmei geniu ºi sã slujiþi cu devotament neamulromânesc.

Cu prilejul Zilei Armei Geniu, vã adresez sin-cere felicitãri pentru realizãrile dumneavoastrãdeosebite ºi vã urez multã putere de muncã, noi ºiînsemnate succese profesionale în activitateaviitoare, sãnãtate ºi bucurii.

ªeful Statului Major al Forþelor TerestreGeneral locotenent dr. Eugen BADALAN

MESAJULªEFULUI STATULUI MAJOR AL FORÞELOR TERESTRE

CU PRILEJULANIVERSÃRII A 145 DE ANI DE LA ÎNFIINÞAREAARMEI GENIU

RREECCUUNNOOªªTTIINNÞÞÃÃ VVEEªªNNIICCÃÃEERROOIILLOORR NNEEAAMMUULLUUII!!

Paraºutiºti ºi-a încetat

activitatea odatã cu integrarea sa în Stat-ul Major al Forþelor Terestre.

Astãzi, trupele aeropurtate româneºtise aflã în subordinea Statului Major alForþelor Terestre, fiind reprezentate de obrigadã aeropurtatã (Clinceni), trei batal-ioane de paraºutiºti independente (Buzãu,Bacãu ºi Câmpia Turzii), o ªcoalã deAplicaþie (Buzãu).

Din anul 2002, Batalionul 60Paraºutiºti a intrat în subordinea C. 1A.Trt. El este demn continuator al tradiþi-ilor de luptã ale primului batalion deparaºutiºti din Armata României ºi Regi-mentului 60 Paraºutiºti. Corpul decomandã ºi luptãtori care încadreazã sub-unitãþile este format din profesioniºtidesãvârºiþi care au la activ mii de salturi cu

paraºuta ºi au desfãºuratzeci ºi zeci de aplicaþii cu

tematicã specificã apreciate cu califica-tive superioare.

Subunitãþile de cercetare în dispozitivdin Batalionul 313 Cercetare ºi Batalionul528 Cercetare precum ºi cadrele cu funcþiide rãspundere din comandamentele aces-tor unitãþi sunt pregãtite ºi în acelaºi timpsunt în mãsurã sã acþioneze pentruîndeplinirea misiunilor specifice de cerc-etare în dispozitivul inamicului, prinparaºutare. Ei gândesc, simt ºi se com-portã asemenea celorlalþi paraºutiºti dinArmata României.

Sperãm sã constituie un argumentforte experienþa vastã a paraºutiºtilor ºi acercetaºilor paraºutisti din C.1 A.Trt.,raportatã la nevoile operaþionale ale struc-turii de forþe de tip N.A.T.O., pentru per-petuarea acestor specialitãþi în viitoareastructurã organizatoricã a M.U.

Apãrãtoriicrestelor

La 1 iunie 2004 se împlinesc 35 de anide când, în Baza Ordinului ministruluiforþelor armate, numãrul M 20/16.04.1969,s-au înfiinþat Batalionul 30 Vânãtori deMunte “Dragoslavele dislocat în garnizoanaCâmpulung Muscel ºi Batalionul 33 Vânã-tori de Munte dislocat în garnizoana Curteade Argeº. Ambele unitãþi fãceau parte dinBrigada 4 Vânãtori de Munte. Astãzi,aparþin Brigãzii 2 V.M. “Sarmisegetusa”.

De la înfiinþare ºi pânã în prezent, prinactivitãþile desfãºurate în procesul instruirii,aceste batalioane au contribuit la pregãtireaa numeroase contingente de temerari – ade-vãraþi cunoscãtori ai munþilor, laîndeplinirea cu succes a misiunilor vânãto-rilor de munte.

Aceste unitãþi, se pot mândri cu oameni de caracter, buni profesioniºti, animaþide simþul datoriei ºi forþa exemplului oferit de înaintaºi ºi pot face faþã misiuniinobile ºi sacre de apãrare a patriei, contribuind cu toatã rãspunderea ºi energia laîndeplinirea intereselor naþionale ºi aºteptãrilor pe care partenerii din N.A.T.O. leau de la Armata României, implicit ºi de la ei. Întrucât,“regrupãrile de forþe suntla ordinea zilei, noi le dorim, B. 30 ºi 33 V.M. viaþã lungã, iar celor ce le asigurãfuncþionarea, precum ºi familiilor acestora, multã sãnãtate, prosperitate ºiîmplinirea tuturor dorinþelor.

Maior Ion PAPALEÞ

P A R A ª U T I ª T I I N O ª T R I(urmare din pag.2)

Pagina 4Nr.10 (150) din 30 mai 2004 DEPEªELE “CURIERULUI” Curierul ARMATEI

* Pentru prima oarã de la al doilea rãzboi mon-dial, Ziua Eroilor devine prin Legea 379 din 2003zi de sãrbãtoare naþionalã, care coincide cu mareasãrbãtoare creºtinã a Înãlþãrii Domnului Isus Hris-tos, potrivit tradiþiei româneºti. * La Nassiriyasituaþia este relativ calmã dupã patru ziledeosebit de grele pentru forþele coaliþiei. Militariiromâni nu au fost implicaþi în operaþiuni alãturi detrupele italiene. Singura misiune executatã deBatalionul 26 Infanterie a fost paza Bazei WhiteForce situatã la 5 km de Nassiriya. Marþi, 18 mai,Batalionul 26 Infanterie a arborat drapelul naþionalîn bernã, aºa cum a fãcut Regimentul 11Bersaglieri în memoria militarului italian cãzutla datorie. * Marþi, 18 aprilie a.c., la sediul Minis-terului Apãrãrii Naþionale, a avut loc ºedinþaComitetului ºefilor statelor majore. Agendaºedinþei, care a fost condusã de ºeful Statului MajorGeneral, general dr. Mihail Popescu, a inclus ana-liza ºi dezbaterea unor probleme referitoare la sta-diul îndeplinirii obiectivelor privind restructurareaºi modernizarea forþelor armate, a studiului "Forþaobiectiv 2007 - revizuitã fundamental", a situaþieipavilioanelor din unele cazãrmi care ar putea fitransformate în locuinte de serviciu pentru mili-tari, precum ºi a unor aspecte ale activitãþii curente.A fost discutat, de asemenea, un studiu realizat deStatul Major al Forþelor Terestre, intitulat "Con-cepþia cu privire la soldatul mileniului III". Comite-tul ºefilor statelor majore are în compunere ºefiicategoriilor de forþe ale armatei, locþiitorul ºefuluiStatului Major General, directorul ºi directoriiadjuncþi ai SMG. * În perioada 18-29 mai a.c., înzona Sistemului Hidroenergetic ºi de Navigaþie"Porþile de Fier I", instituþii din cadrul Guvernuluiºi instituþii aparþinând sistemului naþional deapãrare a României, au execuat, în cooperare cuArmata Uniunii Statale Serbia ºi Muntenegru, peambele maluri ale Dunãrii, activitãþi de antrena-ment prilejuite de pregãtirea exerciþiului "BLUEROAD 2004". Desfãºurarea propriu-zisã a exer-ciþiului, în sistem întrunit, a fost programatã pen-tru perioada 25-29 mai. "BLUE ROAD 2004" aavut drept scop testarea capacitãþii de gestionare aunei crize transfrontaliere ºi de rãspuns comun laacþiuni ostile de tip asimetric. Pe timpul exerci-þiului reprezentanþii celor douã þãri vecine au lucratcu standarde ºi proceduri comune. * Începând demiercuri, 19 mai ºi pânã la 27 mai, România a par-ticipat la un exercitiu UE de gestionare a crizelor.România a fost invitatã sã participe alãturi de cele4 state membre N.A.T.O., nemembre ale UE: Bul-garia, Islanda, Norvegia ºi Turcia, în conformitatecu aranjamentele de la Nisa. * Luni, 17 mai a.c.,domnul dr. George Cristian Maior, secretar de statºi sef al Departamentului pentru Integrare Euroa-tlanticã ºi Politicã de Apãrare, a participat laReuniunea miniºtrilor apãrãrii din Uniunea Euro-peanã, în format 25+5 (statele membre ale U.E.,cãrora li s-au alãturat Bulgaria, Islanda, Norvegia,România ºi Turcia), care s-a desfãºurat la Bru-xelles. Demnitarul român a avut o intervenþie încare a reiterat angajamentul României la dez-voltarea capabilitãþilor europene de apãrare, evi-denþiind hotãrârea þãrii noastre de a fi parte activãa acestui proces. De asemenea, domnul Maior areafirmat disponibilitatea þãrii noastre de a parti-cipa la viitoarea misiune a Uniunii Europene înBosnia ºi Herþegovina cel puþin la nivelul la careþãra noastrã este angajatã actualmente în misiuneaSFOR condusã de N.A.T.O. * În perioada 17-28.05, în Spania, o delegaþie militarã din StatulMajor al Forþelor Terestre a participat la exerciþi-ul "VALLADOLID 2004" .* În zilele de 19-20.05,o navã din Forþele Navale Române a participat laexerciþiul antisubmarin “LIVEX”, în apele inter-naþionale ale pãrþii de Vest a Mãrii Negre.

Mirela ªtefania BÃLAªA

ªª TT II RR II LL EEPP EE SS CC UU RR TT

TABÃRÃ MILITARÃ ROMÂNO-GERMANÃÎn perioada 14-28 mai, anul curent, s-a desfãºurat la Focºani, o tabãrã militarã româno-ger-

manã pentru îngrijirea mormintelor de rãzboi aparþinând militarilor germani cãzuþi în lupte peteritoriul þãrii noastre. O subunitate de militari români din cadrul Brigãzii 282 Mecanizate s-aalãturat militarilor germani dintr-o unitate de recunoaºtere blindate din Gotha, în vederea real-izãrii de lucrãri de întreþinere la morminte situate în cimitire militare din localitãþile Bordeºtiºi Tifeºti. Activitatea a avut loc în conformitate cu prevederile Acordului între GuvernulRomâniei ºi Guvernul Republicii Federale Germania privind mormintele de rãzboi româneºtidin Germania ºi mormintele de rãzboi germane din România, ratificat prin Legea nr.170 din1997.

Programul militarilor germani a inclus, pe lângã lucrãrile de restaurare din cimitire ºi oserie de acþiuni cu caracter instructiv – exerciþii în comun cu militarii români, prezentarea arma-mentului ºi a tehnicii militare aflate în dotarea Brigãzii 282 Mecanizate, trageri cu armamen-tul de infanterie – concursuri sportive, precum ºi vizitarea unor obiective turistice din judeþulVrancea: biserici, muzee, mausoleele de la Mãrãºeºti ºi Soveja.

Biroul de Presã al M.Ap.N.

Program de distrugere a surplusului de armeConform MEDIAFAX, România deruleazã un program de distrugere a surplusului de arme

mici ºi mijlocii ºi de muniþie, finanþat de S.U.A. ºi Norvegia, se aratã în secþiunea privindRomânia din raportul de monitorizare referitor la situaþia armelor mici ºi mijlocii în Europa deSud-Est, elaborat de organizaþia Safe World. În programul de distrugere sunt incluse 1950.000de arme, inclusiv pistoale, arme automate, lansatoare de grenade, mortiere. De asemenea, pro-gramul vizeazã 36 de milioane de unitãþi de muniþie, se aratã în raportul organizaþiei non-guver-namentale cu sediul la Londra.

Ministerul român de Externe a prezentat un program naþional în acest sens dupã vizitafãcutã în România, în anul 2002, de cãtre o delegaþie americano-norvegianã. Compania Naþion-alã Romarm a fost desemnatã de cãtre Ministerul Apãrãrii Naþionale pentru gestionarea pro-gramului. Principala preocupare a M.Ap.N. a fost legatãde stocul de muniþie veche, care putea crea riscuri pentrupopulaþie, se aratã în raport.

Potrivit MEDIAFAX – judecãtorii ºiprocurorii militari îºi vor depune, la CurteaMilitarã de Apel sau la Parchetul Curþii Mil-itare de Apel, candidaturile pentru funcþia demembru al Consiliului Superior al Magis-traturii, au hotãrât, miercuri, 12 mai 2004,membrii Comisiei juridice a Camerei Dep-utaþilor. În acest sens, parlamentarii vor prop-une modificarea proiectului de lege privindorganizarea ºi funcþionarea ConsiliuluiSuprem al Magistraturii. Astfel, judecãtoriide la Curtea Militarã de Apel ºi de la tri-bunalele militare îºi vor desemna, în cadrulcelor douã adunãri generale, câte un candidat

pentru funcþia de membru al C.S.M., dintrejudecãtorii care ºi-au depus candidaturile.De asemenea, procurorii de la ParchetulCurþii Militare de Apel ºi de la parcheteletribunalelor militare îºi vor alege, în celedouã adunãri generale, câte un candidat.

Potrivit legii în vigoare, în ConsiliulSuperior al Magistraturii sunt aleºi: treijudecãtori de la instanþa supremã, doiprocurori de la Parchetul instanþei supreme,ºase judecãtori de la curþile de apel, treiprocurori de la parchetele curþilor de apel,doi judecãtori de la tribunale ºi un procurorde la parchetele tribunalelor.

MM aa gg ii ss tt rr aa þþ ii ii mm ii ll ii tt aa rr ii vv oo rr pp uu tt ee aa cc aa nn dd ii dd aa pp ee nn tt rr uu ff uu nn cc þþ ii aa dd ee mm ee mm bb rr uu îî nn CC .. SS .. MM ..

Paginã realizatã decãpitan Gabriel PÃTRAªCU

Normele cu privire la acordarea com-pensaþiei lunare pentru chirie, elaborate deDirecþia Financiar-Contabilã a M.Ap.N. aufost aprobate prin Ordinul ministruluiapãrãrii nr. M.75, din 6 mai 2004.

Au dreptul la compensaþie lunarã pentruchirie:

- cadrele militare în activitate, numiteîn prima funcþie sau mutate în interesul ser-viciului într-o altã garnizoanã decât cea încare îºi au domiciliul ºi care nu deþinlocuinþã proprietate personalã în acea gar-nizoanã, nici ei ºi nici soþiile sau soþii aces-tora;

- cadrele militare în activitate, numiteîn prima funcþie sau mutate în interesul ser-viciului într-o altã garnizoanã decât cea încare îºi au domiciliul, care ulterior îºi sta-bilesc domiciliul în noua garnizoanã, dar nudeþin locuinþã proprietate personalã înaceastã garnizoanã, nici ei ºi nici soþiile sausoþii acestora;

- cadrele militare în activitate care,iniþial, au deþinut locuinþã din fondul loca-tiv de stat, iar ulterior, în baza unor hotãrârijudecãtoreºti de divorþ, au pierdut benefici-ul folosinþei acestor spaþii;

- cadrele militare care iniþial, au primitlocuri de cazare în cãminele militare, iar,

ulterior, opteazã pentru închirierea de spaþiilocuibile de la persoane fizice sau juridice;

- cadrele militare în activitate care auprimit locuinþe din fondul locativ de stat ºi,ulterior, acestea au fost redobândite de pro-prietarii de drept;

- persoanele chemate sau rechemate înrândul cadrelor militare în activitate, dacãsunt încadrate în unitãþi militare situate înalte garnizoane decât în cele în care îºi audomiciliul.

Compensaþia lunarã pentru chirie se cal-culeazã în raport cu solda lunarã corespun-zãtoare lunii pentru care se cuvine acestdrept, în cuantum de: 50% din solda lunarã,dacã locuiesc în municipii, staþiuni turistice,ori balneare sau în localitãþi cu situaþiideosebite; 40% din solda lunarã, dacã locui-esc în alte localitãþi.

Pentru intervalul cuprins între 7 decem-brie 2003 ºi 5 mai 2004, cadrele militare înactivitate, care la data intrãrii în vigoare aLegii nr.5/6/2003 aveau dreptul la compen-saþie lunarã pentru chirie în condiþiile sta-bilite prin acest ordin, beneficiazã de sumereprezentând diferenþa dintre cuantumulprimit în aceastã perioadã ºi cel prevãzut denoile reglementãri.

Maior Ion PAPALEÞ

Compensaþia pentru chirie

PUNCTE DE VEDERECurierul ARMATEI Pagina 5Nr. 10 (150) din 30 mai 2004

Am cãutat ca în toate materialele pecare le-am trimis din teatrul de operaþii dinAfganistan sã scot în evidenþã profilulluptãtorului trecut prin misiuni de luptãîn cadrul unei coaliþii antiteroriste, misiu-ni din ce în ce mai dificile la care militariifocºãneni au rãspuns profesional, lucid ºinecesar în concordanþã cu provocareamajorã a secolului XXI-terorismul - la care nu sun-tem simpli spectatori, ciparticipanþi activi. Am maivorbit ºi despre modul încare noi ne-am acomodatspaþiului de existenþã peperioada misiunii, de trãi-rile ºi sentimentele care ne-au încercat atunci cândplecam în misiune, demodul de petrecere a aceluifoarte scurt timp liber, darnu am mers chiar pânã îndetaliu. De aceea, pânã laîncheierea misiunii, voiîncerca sã vã familiarizezpe cât posibil cu ceea ce aînsemnat Afganistanulpentru militarii noºtri.

Partea I...Dimineaþa, înainte de toate, trebuie sã

ne acomodãm cu ceva diferenþe specificezonei ºi anume: temperaturile situateundeva la 50 de grade Celsius , ora Zulu,care favorizeazã programul pentru mili-tarii aliaþi din Afganistan ºi nu numai, por-tul obligatoriu al armamentului individualºi al þinutei de protecþie (casca ºi vestaantiglonþ).

Ora 02,00 Z (ora 05.00 ora României).Tabãra începe sã prindã viaþã, o parte dincei care nu sunt angrenaþi în misiuni, iaucu asalt baza sportivã. Alergãri uºoare,lucru la aparate, într-un cuvânt, fortifi-carea ºi tonificarea organismului ºi astapânâ când soarele nu începe sã emitã pre-tenþii termice ºi sã ne alunge cu razele luisfredelitoare.

Programul de dimineaþã mai cuprindeduºul ºi toaletarea individualã, apoi setrece la întreþinerea sectoarelor din câmpºi totul din proprie iniþiativã, igienareprezentând într-un asemenea loc princi-pala activitate pentru evitarea îmbol-nãvirilor .

Micul dejun se serveºte într-o salã demese imensã amenajatã într-un cort dotatcu aer condiþionat unde mãnâncã militariiromâni ºi americani. Tacâmurile, pahareleºi farfuriile sunt de unicã folosinþã, multi-tudinea de fructe, sucuri, îngheþatã, dul-ciuri ºi cel puþin ºase feluri de mâncare,te duc uneori cu gândul la cei rãmaºiacasã.

Tot dimineaþa se face revista presei,pusã la dispoziþie de ofiþerul de relaþii cuîntregul personal al campusului.

La ora stabilitã are loc ºedinþa de lucruºi informare a comandantului de batalionîn care sunt analizate misiunile executateºi în curs de pregãtire, precum ºi celelalteactivitãþi necesare desfãºurãrii în bunecondiþii a vieþii în campus. Problemele

ridicate au întotdeauna o rezolvare com-petentã ºi clarã din partea statului major ºia comenzii batalionului.

Lucrul în echipã a dus pânã acum larezolvarea tuturor problemelor ivite,dar ºi la îndeplinirea cu succes a misi-unilor încredinþate.

Operaþiunile se reiau dupã ºedinþa de

lucru în acelaºi ritm cu care ne-amobiºnuit de-a lungul misiunii.

Activitatea principalã pe linie decooperare cu partenerul american înaceastã sãptãmânã a constituit-o briefing-ul de prezentare al compartimentului ope-raþii ºi planificare. La activitate au parti-cipat ºefii compartimentelor similare de la

Brigada Bronco ºi Divizionul FA 3-7,însoþiþi de ofiþeri din cadrul comparti-mentelor respective. Întâlnirea face-to-face cu noul staff care ne planificã misiu-nile în aria de responsabilitate - trebuieamintit cã trupele americane au fãcutînlocuirea la începutul lunii mai - a con-stituit un bun prilej de abordare în termeni

operaþionali a tot ceea ceînseamnã misiune pentrupartea românã.

Invitaþilor le-a fostprezentatã structura ºidotarea batalionului, posi-bilitãþile de lucru în echipamixtã, dar ºi condiþiile detrai ºi cazare ale militarilor.Pe timpul prezentãrii cam-pusului ºi a standurilor deprezentare, invitaþii au fostplãcut surprinºi sã constatecã toþi cei cu care au stat devorbã cunosc limba englezã.

Standurile de prezentarede la echipament, la tehnicamilitarã, au captat atenþiainvitaþilor, aceºtia apreciindgradul de compatibilitate altehnicii româneºti cu ceaamericanã, fiind interesaþi

de performanþele tehnice ale TAB-ului 77cât ºi de cele ale TAB-ului 79 .

Viaþa militarilor focºãneni continuãdupã acelaºi program în aceastã lume anisipului fierbinte unde profesionalis-mul ne detaºeazã de slãbiciuni.

Cãpitan Ene Toni

La Negoieºti, între 17 ºi 20 mai, a avutloc etapa pe Corpul 1 Armatã Teritorial aconcursurilor aplicativ-militare de varã.Totul s-a desfãºurat conform regulamen-tului ºi calendarului sportiv, iar comitetulde organizare l-a avut ca preºedinte pedomnul colonel Florea ROªU, din BiroulInstrucþie al corpului. Responsabil cuorganizarea tehnicã a probelor a fostdesemnat domnul maior Lucicã STROIE,ºeful compartimentului educaþie fizicã dinaceeaºi structurã, iar de organizareatragerilor s-a ocupat domnul maior IonOARGÃ de la Batalionul 300 Deservire.La start, s-au înscris 10 loturi care aureprezentat marile unitãþi ºi unitãþile sub-ordonate nemijlocit Corpului 1. Probeleconcursului au fost: patrulã, duel de foc ºitriatlon militar de varã (tragere, aruncareagrenadelor ºi alergarea în teren variat). Lasfârºitul acestora s-au stabilit clasamenteindividuale ºi pe echipe, dar, în clasa-mentul general, locul I l-a ocupat Brigada2 Infanterie, locul II Brigada 2 V.M. ºilocul III Brigada 34 Mecanizatã Teritori-alã. S-au decernat cupe pentru primele treilocuri la clasamentul general ºi placheteºi medalii pentru primele trei locuri laprobe. “Am constatat, în legãturã cuprimele patru loturi, o evoluþie faþã de aniiprecedenþi, ne-a declarat domnul maior

Stroie. S-au pregãtit mai bine ºi au obþinut,bineînþeles, rezultate mai bune. Cu aceastãetapã s-au încheiat concursurile aplicativ-militare ºi s-a fãcut clasamentul final alanului 2004. Primele trei locuri sunt:Brigada 2 Infanterie cu 209 puncte, Briga-da 2 V.M. cu 200 puncte ºi Brigada 34Mecanizatã Teritorialã cu 181 puncte. Tre-buie sã specific cã în clasificare au intratmarile unitãþi ºi unitãþi care au primit ordinsã participe cu loturi complete la toate con-cursurile din calendarul sportiv. PentruBrigada 2 V.M., care nu a fost laconcursurile aplicativ–militare de iarnã,etapa pe Corpul 1 Armatã Teritorial, s-aacordat, totuºi, punctajul maxim de 95 depuncte datoritã participãrii cu loturile bata-lioanelor din subordine direct la etapa peStatul Major al Forþelor Terestre.”

Cristina FRATU

FOCªÃNENII, ÎN LUMEA NISIPURILOR FIERBINÞI

ANUL SPORTIV 2004 LA FINISH

Pagina 6Nr.10 (150) din 30 mai 2004 ÎN FLANCUL STÂNG Curierul ARMATEI

Este ca o misiune de luptã pe timp depace. De ea depinde buna desfãºurare aactivitãþilor ce au loc pe un pod de pon-toane, ziua sau noaptea. Fie timp bun saurãu, ea este prezentã prin militarii care oîncadreazã ºi care executã în permanenþãactivitãþi specifice. De modul cum suntinstruiþi ºi intervin, depinde vitalitateapodului. I-am vãzut pe viu la lucru ºi, cuacest prilej, am stat de vorbã cu unii din-tre ei fãrã a încãlca consemnele.

““PPoonnttoonniieerr ddiinn ttaattãã îînn ffiiuu””Caporalul Iulian Zeca priveºte în amonte

cu atenþie. De spiritul sãu de observaþiedepind multe. ªi, oricând, pot apãrea surprize.Înarmat cu o cange ºi echipat cu o vestã desalvare, este gata sã intervinã acolo unde estenevoie. A fãcut armata la jandarmi, iar pasi-unea pentru armatã ºi, mai ales, pentru armageniu, l-a determinat sã se angajeze la aceastãspecialitate militarã. “Bunicul, tata ºi ununchi au fãcut armata tot la pontonieri ºi euam dorit sã continuu tradiþia. Chiar dacã acumsunt angajat ca ºofer, particip la construirea,întreþinerea ºi strângerea podului. Am efec-tuat cu maºina pe care o am în primire trans-portul pontoanelor, aducându-le în zona undes-a instalat podul. Dupã lansarea acestora laapã, am participat nemijlocit la realizareapodului, iar acum, dupã cum vedeþi, fac partedin garda podului. Viaþa aici, în naturã, estemai deosebitã decât în cazarmã. Aici nu suntaceleaºi condiþii pe care le avem ºi în unitate.Pânã în prezent, nu am prea avut timp liberdin cauza volumului mare de muncã. Poate,pe viitor”.

Are 23 de ani ºi atunci când timpul îi per-mite, joacã fotbal la F.C. Brãila. Doreºte sã îºiîntemeieze o familie. Însã, mai întâi, vrea sãurmeze cursurile unei ºcoli militare de sub-ofiþeri pe filierã indirectã, specialitatea geniusau auto pentru cã îi place ceea ce face.

VViiggiilleennþþãã mmaaxxiimmããDin 30 în 30 de minute, se verificã mira

care se aflã montatã la capãtul podului ºi princare garda urmãreºte creºterea sau scãdereanivelului apei. În schimbul pe care l-am gãsitpe pod, aceastã sarcinã îi revenise soldatului

Marius Bujea care notaîntr-un carnet nivelulapei.

“Trebuie sã fimfoarte atenþi, îmi spunesoldatul Bujea, oricândnivelul apei poate creºte,mai ales cã, în ultimultimp, au fost ºi ploi put-ernice în zonã ºi poateexista riscul unei viituricare, dacã se produce, nepoate crea greutãþi chiarºi ruperea podului. Deaceea, în permanenþã,monitorizãm nivelul apei cu ajutorul acesteimire ºi, în funcþie de aceasta, ºtim ce mãsurisã luãm.

Am fãcut armata la marina militarã camotorist, ambarcat la bordul unei vedete blin-date mari. Îmi place foarte mult apa, dar nuam avut ºansa sã rãmân la marinã, aºa cã m-am angajat aici, la geniu, ca ºofer. Iar, dinmomentul în care dãm pontoanele la apã, ºinoi ºoferii devenim pontonieri. Aºa cã, amºansa sã lucrez tot pe apã sau lângã apã.Doresc sã particip la o misiune internaþionalã.Dupã douã tabere la care am participat pânãîn prezent, nu are ce sã mã mai sperie”. Estepasionat de pescuit ºi are ºi permis. A partic-ipat ºi la competiþii sportive. Dar aici, pânã înprezent nu a avut ºansã. “Nu are balta peºte,domnule, îmi spune Bujea. Oricum e ºiperioada prohibiþiei ºi timpul liber este destulde redus. Aºa cã, altãdatã, în concediu”.

GGeenniiuu ººii ccuullttuurriissmmSunt douã dintre pasiunile caporalului

Dumitru PISCUS. ªi le face pe amândouã cudãruire. Timpul îi permite sã se dedice mai

mult primeia, în defavoarea celei de-a doua.Fiind în permanenþã plecat în tabere, ajungemai rar la salã. A participat la unele concur-suri de culturism în cadrul categoriei de 90 dekg. “Viaþa aici, în tabãrã, este deosebitã. Aercurat, o priveliºte frumoasã, fãrã zgomot,pofta de mâncare a crescut. Noaptea este maigreu, ne confruntãm cu frigul, dar o sã seîncãlzeascã în curând, cãci o sã vinã vara”.Aici, la pod, rãspunde de caii putere daþi laapã. Adicã, de ºalupele ST 240, pe care le areîn primire ºi cu care a ajutat la formareapodului. Permanent verificã starea de flota-bilitate a ºalupei ºi starea motorului. Cu aju-torul acesteia, se poate interveni în sprijinulpodului, dacã situaþia o cere. A venit laaceastã armã de un an de zile. Înainte a lucratla un patron unde siguranþa locului de muncãera precarã. A fost greu la început. A trebuitîn acelaºi timp sã ºi înveþe ºi sã punã ºi înpracticã cele însuºite ºi a reuºit, o dovadãfiind faptul cã a ales sã rãmânã ºi vrea sã dev-inã subofiþer în arma geniu.

CãpitanGabriel PÃTRAªCU

“ G A R D A P O D U L U I ”

KAKI 100%Curierul ARMATEI Pagina 7Nr. 10 (150) din 30 mai 2004

Marinarii obiºnuiesc sã spunã cãprezenþa femininã la bordul unei nave aduceghinion. Însã, la cei care încadreazã Batal-ionul de Nave Treceri Fluviale de la Brãila,nu este aºa. aceastã idee preconceputã a fostdepãºitã deoarece, în mijlocul lor, mai exactîn statul major al batalionului, prezenþa fem-ininã este una numeroasã, dar ºi de calitate.

“Emoþia primului interviu”Pe dig, în dreptul schelei care leagã noua

bazã de mal, opreºte un autoturism de teren.Din el coboarã un subofiþer, echipat în uni-forma marinei militare. Þine într-o mânã ogeantã voluminoasã, iar pe ºoldul drept seobservã tocul unui pistol. Pãºeºte cu fermi-tate pe schelã ºi rãspunde la salutul militaru-lui de serviciu la punctul de acces pe navã.Este plutonierul-major CorneliaMUNTEANU, cea care rãspunde de pãstrareaîn deplinã securitate a documentelor clasifi-cate ce aparþin unitãþii. A terminat ªcoala deSubofiþeri în arma logisticã în anul 1988.Repartiþia a primit-o la o unitate militarã dinSlatina. În timp , însã, a reuºit sã ajungã acolounde ºi-a dorit, adicã acasã la Brãila pentru cãdoamna plutonier-major este brãileancã.“Nuam fost crescutã în puf. Am avut funcþii grele:administrator de baterie, casier iar acum suntaici la noua bazã unde îmi desfãºor activitateaca subofiþer de stat major. Am participat latrageri, aplicaþii ºi alarme. Pentru mine esteun lucru obiºnuit, nu este nimic ieºit dincomun. Chiar dacã mi-am desfãºurat activi-tatea într-o cazarmã sau pe o navã, mai întâiam fost militar ºi dupã aceea femeie. Condiþi-ile de aici care uneori sunt destul de grele,timpul nefavorabil, drumul destul de lung, num-au împiedicat sã îmi îndeplinesc atribuþiu-nile funcþionale. Ceea ce apreciez într-un moddeosebit, este atitudinea colegilor care suntoameni între oameni. Este adevãrat cã ne maitrebuie timp pentru a ne cunoaºte mai bine.Dar suntem împreunã, în aceastã unitate, de

trei ani ºi am realizat o legãturã puternicãîntre noi. Au fost ºi momente mai grele, daratunci se cunoaºte mai bine omul.

Prin tot ceea ce spun, se simte pragma-tismul ºi, totodatã, emoþia. Este prima datãcând se destãinuie unui ziarist. ªi tot înaceeaºi zi va participa ºi la festivitatea deabsolvire a Facultãþii de Relaþii Publice. Îºi

doreºte foarte multca sã lucreze în acestdomeniu pentru carea simþit o atracþiedeosebitã. Considerãcomunicarea ca unadintre cele maiimportante moduride relaþionare întreoameni, fie ei mili-tari sau civili.

Este nevoie ºi de noi

Cu o þinutãimpecabilã (ceea ceîn ziua de astãzi mai

rar vezi), care îþi trezeºte admiraþia ºi respec-tul, domniºoara sergent-major GinaBÃDÃLAN se detaºeazã net printre colegiisãi aflaþi pe puntea navei bazã. Privindu-iepoleþii, constaþi cã sunt foarte noi. “Cu puþintimp în urmã am absolvit ºcoala de subofiþeri,specialitatea logisticã pe filiera indirectã.Viaþa de militar nu mi-afost strãinã pânã la aurma cursurile ºcoliimilitare. Pot spune cãam antecedente în acestsens, deoarece am lucrattot în aceastã unitate lacompartimentul finan-ciar, dar ca civil. Acumam prilejul de a ocunoaºte mult mai bine.Ideea de a lucra pe onavã mi-a plãcut, chiardacã a fost la începutceva neobiºnuit pentrumine. Este cu totul ºi cutotul altceva decât într-ounitate de uscat. A fost oprovocare pentru mine.Viaþa pe apã, tragerile lacare am participat, antre-namentul de stat major, au fost o noutateatrãgãtoare, deoarece fiind încadratã ca sub-ofiþer de stat major la Compartimentul S-4,am participat nemijlocit la toate aceste activ-itãþi. Aºtept cu nerãbdare prima aplicaþie carese va desfãºura pe fluviu. Când eram civil,atribuþiile ºi programul erau altele. Îmi luamgeanta ºi plecam acasã ºi numai dacã erai

chematã la unitate mai veneai. Dacã nu, pro-gramul începea a doua zi. Acum situaþia s-aschimbat. Sunt alte atribuþiuni, alt program,chiar dacã trebuie sã rãmâi câteodatã ºi pesteprogram sau sã vii ºi sâmbãta la serviciu. Unadevãrat militar spune: “Am înþeles”. Proba-bil, s-a înþeles cã e nevoie ºi de noi în armatã.Din câte cunosc, suntem unitatea cu cele maimulte femei, atât militari, cât ºi civili. Nu i-amîntrebat niciodatã pe colegii mei dacã într-adevãr sunt bucuroºi de prezenþa noastrã. Eusper sã fie, dar cel puþin pânã în prezent, neacceptã. ªi asta înseamnã sã fie nevoie detine. Dovedeºte cã putem sã muncim ºi sãfacem ceea ce am dorit-armatã.

Viaþa la fluviu este ºi grea ºi frumoasã.Grea, deoarece condiþiile sunt destul de vit-rege, vara temperaturile sunt foarte mari,iarna este foarte frig, umiditatea foarte ridi-catã. Frumoasã! Cine se mai bucurã de atâtaapã? Nu oricui îi trece Dunãrea pe sub fer-eastra de la birou. Suntem cu adevãrat privi-legiaþi din acest punct de vedere, iar pentrumine ca brãileancã prezenþa fluviului înseam-nã foarte mult Absolvirea de cãtre colega meaa facultãþii este un fapt ce mã bucurã, dar,totodatã, ºi un exemplu care mã provoacã.Am intenþia de a susþine admiterea la o fac-ultate cu specific de finanþe”.

Îi plac foarte mult cãlãtoriile. Când aretimp, colindã mai ales prin munþi. Doreºte sãvadã întreaga þarã. Ca un prim obiectiv viitor,

ar dori sã ajungã în Maramureº. Sã cunoascãlocurile, oamenii ºi obiceiurile de acolo.

“Tot ceea ce este nou pentru mine înseam-nã ºi o provocare. Îmi plac provocãrile,deoarece astfel gãsesc cã viaþa este maideosebitã”.


V I A Þ A L A F L U V I U

REPERE ÎN COTIDIAN Curierul ARMATEIPagina 8Nr. 10 (150) din 30 mai 2004

AR

“Create pentru a satisface niºte trebuinþede folos obºtesc, trupele de geniu organizatemilitãreºte, nu au întârziat de a lua caracterulunor trupe adevãrat tehnice ºi de a deveni unfactor important al armatei noastre, folosi-toare în timp de pace, indispensabile în timp derãzboi”. (C.N. HÃRJEU)

Înaintaºii lor “Sapeuri”, aºa cum au fostdenumiþi unii dintre militarii care au încadratprimul batalion de geniu þineau într-o mânãarma ºi în cealaltã unealta. Au ºtiut sã lupte ºisã munceascã. Au realizat monumentale lucrãride artã, atât în þarã, cât ºi în strãinãtate. Auîntins peste ape poduri pentru folosul armatei,cât ºi al societãþii civile. Iar, pentru a înþelegemult mai bine cum îºi desfãºoarã activitãþilemilitarii geniºti din compunerea Brigãzii 10Geniu, la Brãila, am stat câteva zile printre eipentru ai vedea la ceea ce se pricep cel maibine, adicã a construi în folosul nostru.

CCrreeaattoorrii ddee iimmaaggiinneeCând ajungi în gara Brãilei ºi întrebi de cei

de la geniu, toatã lumea îþi spune cã unitatea seaflã lângã statuia generalului Eremia Grig-orescu care, prin înfãþiºarea marþialã duratã înpiatrã impune respect, atât militarilor, cât ºicivililor. La punctul de control al Brigãzii 10Geniu sunt întâmpinat de cãtre domniºoaraMonica ENE, referentã la relaþiile publice ºicare mã informeazã cã ofiþerul cu Relaþiile Pub-lice, maiorul Didi MILER acordã în acelmoment un interviu unei ziariste aparþinând

presei locale. Odatã ajuns în biroul celor de larelaþiile publice, nu poþi sã nu admiri dotarea pecare o au, dar ºi activitatea pe care o desfãºoarã.Pentru cã, aici, programul începe la ora 07.00ºi se terminã la orele 20.00. Se pregãteºte totceea ce þine de sãrbãtorirea zilei armei geniu.Chiar dacã suntem în 12 mai, iar activitãþile sevor desfãºura în 28 ºi 29 mai, se lucreazã dintimp, ceea ce demonstreazã seriozitate ºi pro-fesionalism. Alãturi de cei doi se aflã ºi doam-na Aurelia ENE referentã la Batalionul 72 Tre-ceri, detaºatã la S-5-ul brigãzii. Împreunã fac oechipã puternicã ºi valoroasã. Îl informez peO.R.P.-ist asupra misiunii pe care o am ºiîmpreunã ne deplasãm la ºeful de stat major albrigãzii, domnul colonel Eugen ENE (este doarasemãnare de nume îmi spune maiorul Miler)care, chiar dacã suntem la prima orã, când toatãlumea are treabã la ºeful de stat major, iar tele-foanele sunã în permanenþã, îºi face timp pen-tru a mã informa asupra activitãþilor ce sedesfãºoarã în brigadã.

MMaarr ii nnaarr ii ii îînn kkaakk ii“Veþi merge la Batalionul de Nave Treceri

Fluviale. Au fost anunþaþi ºi vã aºteaptã”, îmispune maiorul Miler. Pânã acolo o sã vãînsoþeascã domnul plutonier-major AdrianNEGOTEI.

Punem cap compas cãtre unitatea respec-tivã pãºind afarã din oraº ºi depãºind bazanavalã a celor de la marina militarã, mergândpe un drum de þarã. Mã uit cu curiozitate lasubofiþer. Este îmbrãcat într-o þinutã regula-mentarã, dar care este a marinei. Îl întreb cespecialitate are ºi îmi spune cã este genist! “Sevãd navele” ºi îmi aratã cu mâna spre dig, undese vede un grup de nave ancorate una lângãalta. Legãtura dintre uscat ºi nava bazã“BÎRZAVA” se face pe o schelã. Pãºesc pepuntea suspinelor ( care îmi dã fiori) ajungândpe un ponton unde aud sunetul unei siflee, careanunþã prezenþa unui ofiþer care va urca la bor-dul navei. Marinarul de serviciu la schela naveiîmi trece într-un registru gradul ºi numele ºipãºesc pe puntea navei baze, când subofiþerulcare mã însoþeºte îmi face discret un semnarãtându-mi spre pupa navei unde este arboratpavilionul. Iau poziþia de drepþi ºi salut (chiardacã sunt civil îmbrãcat). În apropiere se audbãtãile unui clopot care vesteºte schimbareacartului. Totul se desfãºoarã ca pe un bastimentde rãzboi. Mai am puþin ºi cred cã sunt lordulNelson. Dar îmi revin repede, deoarece, în faþãîmi apare ofiþerul de cart, un maistru de marinãveritabil dar echipat în mozaic. Este NicolaePOPESCU, maistru militar cls. a II-a, absol-

vent al ªcolii de Maiºtri de Marinã din Con-stanþa, promoþia 1993. Din anul 1996, se aflã înacest batalion unde este comandantul Baculuicu numãrul de bordaj 364. Cu colegii geniºtise înþelege bine chiar dacã la început au exis-tat ºi divergenþe. Însã cu timpul acestea au fostdepãºite.

“Eu am fost primul comandant care amvenit cu nava aici, eram singurii la cheu. Nuaveam nimic asigurat, a trebuit sã acostãmdirect la dig. Am luat totul de la început. A tre-buit sã construim pentru navele ºi oamenii carene urmau. Asigurarea cu apã potabilã, curentelectric, cablu telefonic, construirea de garduripentru a delimita terenul batalionului, posturide pazã. Serviciile se fãceau o zi cu o zi. O datãpe lunã reuºeam sã ajungem acasã. Dar au venitºi ceilalþi, s-au fãcut angajãri ºi forþele au cres-cut. Mai greu a fost cu funcþiile. La început,funcþia de comandant de navã era de maistrumilitar cls. a IV-a, iar eu eram ºi sunt încã cls.a II-a. Între timp s-aremediat, dar nu mi-amputut muta familia de laTurnu-Mãgurele. Aºa cãtrebuie sã fac naveta casã o vãd. Pe o navã, celcare rãspunde de tot estecomandantul. Dar, catreburile sã meargã bine,trebuie sã ai un echipajinstruit ºi o navã bineîntreþinutã. Fiecaremembru al echipajuluitrebuie sã cunoascãfoarte bine rolul navei.Îmbarcarea tehnicii ºitransportul acesteia nuse fac la întâmplare.Trebuie þinut cont de

tonaj, de dimensiunile acesteia. Navigaþia pefluviu cere ºi ea o atenþie deosebitã. În perma-nenþã, ascultãm emisiunea “Cota apelorDunãrii”. Prin rutiera Dunãrii ºi buletineleinformative suntem permanenþi informaþiasupra schimbãrilor ce pot apãrea pe fluviu.Înainte de acostare, se face o cercetare a malu-lui, a fundului apei unde vom debarca tehnica.Dacã colegii noºtri se îmbarcã cu tehnica labordul acestor nave înseamnã cã au încredereîn noi ºi în navele noastre. Iar noi, marinari ºigeniºti ne strãduim sã le menþinem încrederea.De modul cum ne facem datoria, depinde exis-tenþa lor ºi a noastrã”.

Însoþit de ofiþerul de cart pãºesc în interi-orul navei. La capãtul culoarului observ unorologiu mare care este aºezat strategic, aºa casã fie în atenþia celor care mai întârzie. Dea-supra unei cabine scrie Locþiitorul comandan-tului, bat la uºã ºi intru, unde sunt întâmpinatde aceastã datã de un genist, sutã la sutã chiardacã e în uniforma marinei, maiorul ªtefanPÃUNEL, locþiitorul comandantului de batal-ion. Este un ofiþer plin de energie ºi foartedirect, aºa cã mã invitã sã mergem pe punteasuperioarã a navei bazã pentru a-mi prezentaunitatea. Vãzutã de sus, Dunãrea, acest drumfãrã pulbere îþi oferã o priveliºte deosebitã.Apele sale se scurg învolburate pe lângã bor-dajele navelor din compunerea batalionului.Sunt diferite tipuri precum, ceamuri, bacuri,remorchere. La bordul lor, îmbrãcaþi în þinutede protecþie membrii echipajelor desfãºoarãactivitãþi de curãþire ºi întreþinere a navelor.Alãturi de nava bazã se aflã ancorat un bac, pepuntea cãruia se instaleazã o copertinã”. Vaparticipa la festivitãþile ce se vor desfãºura cuocazia zilei armei geniului ºi trebuie sã aratefoarte bine. Privesc spre celelalte nave. Toatesunt la fel de bine întreþinute. Nu existã nici odeosebire între ele ºi mã uit spre mal, acolounde este porþiunea de uscat ce aparþine batal-ionului. ªi acolo se poate vedea munca degospodar. O bazã sportivã în curs de amena-jare, parc auto cu strictul necesar. Este singu-ra legãturã care certificã prezenþa pe uscat aacestor geniºti marinari.

“Mai avem multe de fãcut, îmi spunemaiorul Pãunel. Dar, în timp, le vom rezolva.Am construit, dar am executat ºi misiuni detrecere pe timpul aplicaþiilor. Genistul nu sedezminte, fie pe uscat sau pe apã. El luptã, darºi construieºte. Am transportat diferite tipuride tehnicã care aparþin, atât nouã geniºtilor, darºi altor arme. Suntem singura unitate de acestprofil ºi totodatã singurii care avem capabil-itãþile de a efectua treceri peste fluviu în oricezonã a acestuia. Viaþa la fluviu este mult maigrea decât cea de pe uscat, condiþiile sunt maivitrege ºi datoritã faptului cã suntem în plu-tire, pericolul este foarte mare. Avem ºansa sãdispunem de un corp de cadre foarte bine

F Ã U R I T O R I I D E

Curierul ARMATEI Pagina 9Nr. 10 (150) din 30 mai 2004

AR

pregãtit ºi care îºi iubeºte meseria. Pe mãsurafondurilor alocate, executãm întreþinereanavelor, dar nu avem suficiente resurse de a leaduce pe toate la acelaºi nivel. Când este nevoiede a se efectua reparaþii la Opera vie a navelor,le ducem în ºantier unde sunt andocate în ved-erea remedierii deficienþelor apãrute.

Asemenea colegilor mei, a tre-buit sã urmez unitatea. Am lãsat totce am realizat în ºaisprezece ani, laTurnu-Mãgurele ºi am luat-o de laînceput, aici la Brãila. Profesiuneade genist cere ºi sacrificii”.

Vântul a început sã batã cu put-ere, ºoptindu-mi la ureche cã a venittimpul sã plec. Privesc încã o datãapele fluviului care trec mânioasecãtre vale. Salut pavilionul de lapupa ºi în sunetul siflei mã despartde aceºti marinari în kaki, pãºind pepuntea suspinelor. Ajuns pe dig, maiprivesc o datã înºiruirea semeaþã anavelor care nu aºteaptã decâtcomanda:” Sus ancora!”

UUrrmmaaºº ii ii ll uu ii AAppoo ll ll ooddoorr“I-aþi vãzut pe cei de la nave. Aveþi acum

ºansa sã îi vedeþi ºi pe cei de la Batalionul 72Treceri la lucru”, îmi spune maiorul Miler. Aºacã am pornit la drum îmbarcat fiind în cabinaunui DAC 6x6 având ca însoþitori ºi ghizi pelocþiitorul comandantului batalionului 72maiorul Mircea MISCEAC ºi pe ofiþerul curelaþiile publice, cãpitanul Sorin GAFENCU.Aflând cã avem aproape o orã de mers, îmiprovoc gazdele la un dialog.

“Conform planului cu principalele activ-itãþi al batalionului, îmi declarã maiorul MIS-CEAC, în aceastã perioadã a fost planificatã

tabãra de instrucþie a companiei pontonieri.Aceastã tabãrã s-a suprapus cu sarcina de a seconstrui un pod de pontoane în folosul popu-laþiei civile. În urma activitãþilor privind împro-prietãrirea în mediul rural, în zona localitãþiiPiscu din judeþul Galaþi o parte din locuitoriiacestei comune au primit pãmânt situat pemalul stâng al Siretului, localitatea fiind pemalul drept. Vaduri sau treceri amenajate înzonã sunt destul de rare. Ca sã poatã lucrapãmântul, localnicii trebuiau sã parcurgã o dis-tanþã de circa 50 de km. Astfel, la solicitareaautoritãþilor locale, a fost încheiat un protocolîntre primãria comunei Piscu ºi armatã, privindrealizarea unui pod pentru a se veni în sprijin-ul populaþiei din localitate. Astfel, am câºtigat,atât noi cei de la armatã, cât ºi cei din localitate.Noi ne instruim efectivele care au participat larealizarea acestui pod, iar pentru localitate esteo uºurare datoritã scurtãrii drumului pe caretrebuia sã îl parcurgã. Dar o sã vedeþi la faþalocului.” Dupã ce am parcurs vreo 50 km, ºiam traversat localitatea Piscu, ne deplasãm peun drum de þarã paralel cu canale de irigaþii.Vedem oamenii ieºiþi la munca câmpului, întâl-nim numeroase cãruþe ºi un grup de cinci bas-culante încãrcate cu pietriº, pe care le depãºim.“Merg cãtre pod, îmi spune cãpitanul Sorin

GAFENCU”. În curând vedem tabãra geniºtilorperfect mascatã de plopii aflaþi pe malul Sire-tului. O depãºim ºi ne îndreptãm cãtre loculunde vãd douã indicatoare, unul care indicã cãîn zonã deplasarea se face cu 5 km pe orã, iaral doilea spune foarte clar: “Stop!”. Ne oprim

ºi noi ºi privim ceea ce ne oferã natura ºi omul.În faþa noastrã se întinde pe o distanþã de 100m ºi având în compunerea sa 50 de pontoane,un adevãrat pod care respectã toate prevederileregulamentare privind echiparea ºi exploatareaunui pod de pontoane. Totul este fãcut cu pro-fesionalism ºi artã. Mai marele podarilor esteplutonierul-major Florin CIORTAN carecomandã: “Atenþiune!” la apariþia noastrã ºiprezintã raportul locþiitorului comandantuluide batalion. Împreunã pãºim pe pod. Subpicioare simt freamãtul creat de curgereagrãbitã a Siretului transmisã prin ponton.“Orice pod are suflet îmi spune mai marelepodarilor. El trãieºte atâta timp cât este con-struit. Noi, pontonierii îi dãm viaþã ºi dacã îlconstruim ca dupã carte, ne slujeºte cu cred-inþã”. Privesc cãtre rampele de acces de unde s-au excavat zeci de tone de pãmânt. “O soci-etate civilã angajatã de primãrie a excavatpãmântul ºi l-a transportat. Toate acestea s-aufãcut dupã o cercetare atentã în zonã, pentrucã nu, peste tot, e permis sã sapi în mal, îmispune cãpitanul GAFENCU”.

Realizarea podului s-a fãcut cu multãmuncã. Au pregãtit pontoanele ºi cele trebuin-cioase taberei ºi, când totul a fost gata, încazarmã au constituit coloana ºi a începutdeplasarea pe itinerariul Brãila-Piscu. Pentrua preîntâmpina producerea unei coliziuni pedrumurile publice, au efectuat transportul întrei zile. Au ajuns cu ele dupã ce au strãbãtutdrumurile de þarã învecinate cu canalele de iri-gaþii ºi au dat pontoanele la apã. Au intrat înfuncþiune ºalupele ºi bãrcile cu motor care aualiniat ponton lângã ponton. S-au luat mãsuri derealizare a ancorajului. În patru ore au închispodul. Iar la sfârºit, aºa cum e regula, cei carel-au construit, l-au ºi probat pe viu. Podul a fosttraversat cu un autocamion având la bord peºeful lucrãrii. Asta nu înseamnã cã munca lors-a terminat. El trebuie pãzit ºi apãrat. Oricând,Siretul poate provoca surprize. Sunt luate toatemãsurile exact ca în cazarmã, unde se executãserviciul de permanenþã. Existã o gardã a podu-lui, o subunitate de intervenþie care poateacþiona oricând pe apã cu ajutorul ºalupelor însprijinul podului. Accesul pe pod se face pe laun punct de trecere care e dotat cu ceea ce tre-buie. Atunci când au terminat tot ceea ce eranecesar pentru buna funcþionare a activitãþilorla pod, s-au gândit ºi la ei. În apropiere ºi-auridicat tabãra cu toate cele necesare. Zilnic,comanda unitãþii este prezentã printre eiinteresându-se de cum merg treburile ºi de cemai au nevoie. Prin telefon au în permanenþã

legãtura cu cazarma, iar un autocamion estegata întotdeauna, ca maºinã de intervenþie.Oamenii se schimbã din trei în trei ore la pod,fie zi sau noapte. La douã sãptãmâni fãcându-se schimbarea întregului efectiv. Astfel se oferãºansa ºi altora sã simtã pe viu viaþa de tabãrã.

ªi pânã în noiembrie, cãci atunci vordesface podul au timp destul sã seperfecþioneze.

Mi se spune cã existã o legãturãpermanentã cu primãria Piscu,deoarece în amonte se aflã un baraj.S-a încheiat o convenþie între baraj –primãrie ºi tabãrã ca acesta sãinformeze despre creºterea niveluluiapei ºi mai ales atunci când deschidbarajul. Pentru a nu fi surprinºi, lacapetele podului sunt instalate mirecare indicã nivelul apei cu ajutorulcãrora cunosc situaþia. Uneori, petimpul nopþii se iau mãsuri ºi pentrudesfacerea podului. Asta ca omãsurã suplimentarã de siguranþã încazul unei viituri. Civilii sunt civili.

““ZZiiuuaa bbuunnãã llaa ggoossppooddaarrii””Pun întrebarea dacã se circulã ºi pânã sã

mi se rãspundã, la punctul de trecere ºi-a fãcutapariþia coloana de autobasculante pe care odepãºisem. Maºinile ºi ºoferii respectivi sunttrecuþi în jurnal ºi începe traversada. Primamaºinã ajunge la ambarcader ºi intrã pe pod.Militarii din gardã sunt deja la posturi. Suntechipaþi cu veste de salvare ºi cu cãngi. Greu-tatea basculantei încãrcatã este de 40 de tone,exact ceea ce permite ºi podul. Sub roþilemaºinilor pontoanele se miºcã, miºcare care mise transmite ºi mie ºi sincer sã fiu încep sã amemoþii. Privesc spre cei trei interlocutori ai mei.Sunt impasibili. Au încredere în ceea ce au con-

struit. Pe pod în acest moment trec ºi alþi civilipe jos pe bicicletã, trec ºi spun “ziua bunã lagospodari”. Militarii le rãspund. Mã apropii deunul dintre ei ºi îl întreb dacã sunt mulþumiþi deceea ce au fãcut geniºtii. “Suntem domnule,suntem, altfel trebuia sã ocolim vreo 60 km casã ajungem sã ne lucrãm pãmântul. Ne-au aju-tat foarte mult.”

La ambarcader soseºte o cãruþã condusã decãtre un bãtrân având alãturi un copil. Îºiîndeamnã animalele cãtre pod. Caii pãºesc cusfialã. Bãtrânul îl îndeamnã ºi cãruþa înainteazãpe pod. “Bunicule, þine podul?, îl aud spunândpe copil. Þine cã l-au fãcut ai noºtri, îi rãspundebãtrânul”. Trece pe lângã garda podului ºi leureazã sãnãtate. Militarii îi rãspund la salut.Sunt de-ai lor, ºi faptul cã ei, civilii trec pe podînseamnã cã munca lor a dat rezultate.

Pentru mine a sosit momentul plecãrii. Îmiiau rãmas bun de la aceºti oameni care aumuncit ºi muncesc în folosul acelor care leaparþin, adicã a armatei ºi al civililor. Cu toþiiîntruchipeazã un singur simbol, poporul român.


P O D U R I P E S T E A P E

REPERE ÎN COTIDIAN

Pagina 10Nr.10 (150) din 30 mai 2004 Curierul ARMATEI

ZILELE MUZEULUI MILITARCu ocazia împlinirii a 81 de ani de la

înfiinþarea Muzeului Militar Naþional, lasediul instituþiei din strada Mircea Vulcã-nescu, a avut loc, în perioada 14-16 mai a.c.,o prezentare interactivã, în aer liber, a unorelemente de istorie militarã, subsumatãgeneric “Zilelor Muzeului Militar Naþio-nal”. Cu aceastã ocazie, vizitatorii muzeu-lui au avut posibilitatea sã îmbrace costumede epocã, sã admire îndeaproape, sãmânuiascã sãbii, arcuri ºi arme de foc vechiºi sã guste din bucatele gãtite în bucãtãriilede campanie.

Deschiderea oficialã a manifestãriimuzeistice aniversare a avut loc pe data de14 mai, ora 10.00. Cu aceastã ocazie, înprezenþa unor personalitãþi din conducereaM.Ap.N. ºi a altor invitaþi de onoare, au fostexpuse cele mai valoroase piese din colecþi-ile muzeului, inclusiv sectorul inaugurat cuocazia intrãrii României în N.A.T.O. (P.I.)

C u l t u lfaþã de eroiin e a m u l u ieste pentrup o p o r u lr o m â nîntoarcerealui la

rãdãcini. O întoarcere cu smerenie ºi admi-raþie, cu preþuire ºi recunoºtinþã. Fãrã fapteleºi jertfa înaintaºilor noºtri nu am fi existat capopor. Acestea sunt ºi gândurile celor 400 demilitari ai Batalionului 280 Infanterie dinFocºani care se aflã în teatrul de operaþii dinAfganistan, reprezentând cu cinste ºi respectArmata Românã.

Activitãþile dedicate acestei zile atât deimportante pentru toþi românii ºi-au gãsit loccu greu în multitudinea de misiuni în care esteangrenat la acest sfârºit de sãptãmânã bata-lionul focºãnean. În aceastã sfântã zi aÎnãlþãrii la ceruri a Domnului, sã ne amintimde Eroii noºtri, azi, când umbrele lor trecîndurerate cã nu suntem fericiþi cum au vrutei murind, sã-i onorãm cu clipa de adâncãtãcere a reculegerii noastre ºi, prezentândsufleteºte arma celor ce strãbat vazduhulromânesc, sã ºoptim în adâncul constiinþeinoastre: Morþilor, pentru onor!

Acestea au fost cuvintele din mesajulcomandantului Batalionului 280 Infanterie,domnul locotenent colonel Victor Dãscãlescula adunarea prilejuitã de aceste evenimente.

Dupã terminarea Sfintei Liturghiisãvârºite în capela din campusul românesc,la troiþa din faþa bisericii s-a þinut slujba depomenire a Eroilor Neamului Românesc .

Odihneascã-se în pace ºi în paza Dom-nului EROII NEAMULUI ROMÂNESC!

Cãpitan Ene Toni

CCAARRNNEETTCCUULLTTUURRAALL

Mânãstirea care plângeÎn anul 1959, Mânãstirea

Balaciu, cu hramul AdormiriiMaicii Domnului, a fost desfiinþatãprin decret guvernamental, iarcãlugãrii ºi-au luat bruma de avutºi au plecat în lume. În sfântul locaºse aflau douã icoane de preþ, dintrecare una fãcãtoare de minuni. Aces-te douã opere de artã veche, precumºi frumoasa arhitecturã a bisericii,îl fãcuserã pe Nicolae Iorga sãdeclare mânãstirea monumentistoric ºi de artã. Neimpresionaþi deaceste “fleacuri”, activiºtii de atunciau transformat mânãstirea din Bãrã-gan în… fermã avicolã. Odoarelesfântului lãcaº au fost trimise la muzeul dinCãldãruºani.

Mânãstirea este situatã pe malul stângal Ialomiþei: pe celãlalt mal se aflã ruinelecetãþii getice Helis (Piscu Grãsanilor). Dupãinundaþiile catastrofale din anii ’70 ºi dupãcutremurul cel mare din 1977, biserica ºichiliile s-au degradat în aºa hal încât pãsãrileau fost mutate. Au rãmas sã pãzeascã vecheamânãstire doar o babã ºi trei câini. Locuitoriisatelor din preajmã ºopteau cã baba e vrãji-toare, iar câinii – spiriduºi, slugile ei.

Cei ce treceau dupã amurg pe lângãruine povesteau cã din gropniþã ºi din fân-tânã se aud hohote de plâns. Cu câþiva aniînainte de Revoluþie, preotul Barbu dinBalaciu a pus un drug de fier ºi un lacãturiaº pe uºile bisericii, iar baba ºi-a luatcâinii ºi-a plecat. În scurt timp, mânãstireaa fost jefuitã de tot ce mai avea ea, rãmânândîn bãtaia vânturilor, ploilor ºi zãpezilor. Înturle se aciuaserã bufniþe, iar pe grinzi –lilieci.

Rudele stareþului Valerian, îngropatlângã bisericã, au venit ºi i-au luatrãmãºiþele pãmânteºti, ducându-le în

locurile lui natale. Fântâna a secat. Din cândîn când, micul clopot, ce rezistase atârnatde-o grindã, suna a pustiu ºi a jale, bãtut devânt, în vreme ce vaietele de plâns se auzeaude-acum în timpul zilei. Localnicii spuneaucã plânge Maica Prea Curatã, care, chiar deacolo, se înãlþase la ceruri, între ceteleîngereºti.

În anul 1990, mânãstirea a fost reînfi-inþatã ºi s-a trecut la restaurarea bisericii.Pãstor peste câþiva tineri monahi a foststareþul Teofil, la fel de tânãr ca ºi aceºtia.Au muncit alãturi de restauratori ºi de con-structori, ca sfântul locaº sã fie gata cât mairepede. Localnicii au ajutat ºi ei cu ce auputut.

Hohotele de plâns s-au rãrit, auzindu-seultima oarã pe la miezul unei nopþi de 14spre 15 august, când a fost hramul, laînceputul anilor ’90. Atunci a fost vãzutã ºio fãpturã înaripatã, fosforescentã, poposindpe turla bisericii. Unii spun cã era FecioaraMaria, alþii cã era Arhanghelul Gavriil.

Astãzi, mulþi credincioºi, coboarã dinautobuzul ce leagã Bucureºtiul de Urziceni,în Balaciu, mai ales la sfârºit de sãptãmânã,pentru a participa la slujbele mânãstirii.

Primele cuvinte rostite de cei mici repre-zintã un eveniment aºteptat cu emoþie depãrinþi. Spre zece luni, primul “mama”provoacã pãrinþilor un adevãrat extaz. Cuvân-tul reprezintã pentru cei mici cheia înþelegeriiºi cunoaºterii lumii înconjurãtoare. Însã pen-tru a-i ajuta sã înveþe sã vorbeascã repede ºicorect, ar trebui sã le placã pãrinþilor sã vor-beascã.

Dar a comunica nu înseamnã a repetaamuzaþi abrevierile inventate de cel mic saua citi ziarul cu voce tare. Foarte importanteste de a rãspunde gânguritului sãu cu frazefrumoase, îmbogãþite mereu cu cuvintenecunoscute micuþului. ªi, dacã pânã pe lapatru ani, deprinderea limbii materne este demare importanþã, acelaºi lucru este valabil ºiîn ceea ce priveºte învãþarea unei limbistrãine.

La ora actualã nu numai la noi, ci în toatãEuropa, majoritatea pãrinþilor manifestã faþãde copiii lor aceastã dorinþã.

Dar, între deprinderea limbii materne ºiînceputul învãþãturii unei limbi strãine, spunpsihologii, ar fi ideal sã existe un decalajminim de ºase luni.

La 4-5 ani copiii sunt pasionaþi de

lumea poveºtilor ºi mânaþi de curiozitatea dea descoperi “magia cuvintelor”. Este însãacesta momentul potrivit pentru învãþareaalfabetului?

“Când un copil întreabã ceva, este ideal sãi se rãspundã cât mai corect ºi complet –spune psihologul. Ar fi absurd sã nu i se sa-tisfacã aceastã curiozitate. Dar trebuie ºtiutfaptul cã înainte de ºcoala primarã copilulînþelege lumea ca un joc. El are, deci, nevoiemai ales de miºcare, nu de intelectualizare”.În opinia psihologului, interesul unui copilpentru carte sau plãcerea lecturii depindenorm de mediul familial.

În egalã mãsurã, chiar de la 4 ani, copilulpoate descoperi muzica ºi pictura. Sã nuuitãm, toþi copiii adorã pictura. Dacã ei se dis-treazã pictând, sã-i învãþãm sã descopere ºi ooperã de artã. Cea mai simplã modalitate oreprezintã vizitarea muzeelor ºi expoziþiilor.Dar, primele vizite trebuie sã fie foarte rapi-de, aproape ca o cursã, pentru ca în minteacopilului sã rãmânã o senzaþie de regret cã nua putut vedea mai mult. Dacã aþi reuºit acestlucru, puteþi fi siguri cã-i veþi insufla cuuºurinþã gustul artistic.

Paginã realizatã de maior Ion PAPALEÞ

UNIVERS SPIRITUAL

P e n t r u p ã r i n þ iPLÃCEREA LECTURII ª I GUSTUL ARTISTIC

SE DEPRIND DE LA… 4 ANI !

În Afganistan

ZIUA EROILOR

Curierul ARMATEI Pagina 11Nr. 10 (150) din 30 mai 2004LECÞIA DE ISTORIE

Personalitate monumentalã a culturiiromâneºti, bãrbat înzestrat de Dumnezeu cu omemorie fenomenalã, cel mai mare poligraf alneamului românesc (circa 1250 de volume pub-licate ºi 25.000 de articole). Mai nou, acesteaapar în peste 8.000 de site-uri care pot fi acce-sate pe Internet. Iorga s-a nãscut, precum ºi altemulte minþi luminate, în nord de þarã, laBotoºani, pe 5 iunie 1871. În urbea natalã aurmat ºcoala primarã ºi gimnaziul, uimindu-ºiprofesorii.

“Româneºte am învãþat din casa pãrin-teascã – scria Nicolae Iorga în cartea sa auto-biograficã <<O viaþã de om – aºa cum afost>> - adecã din casa mamei, aºa cum sevorbea: limpede, frumos ºi mai ales puternic ºicolorat, fãrã amestecul ziarului, discursului ºicãrþii de succes…”.

A terminat Liceul Naþional din Iaºi, în1888, ºi a reuºit, ca, într-un singur an, sãabsolve Universitatea din Iaºi – “Magna cumlaude”, în 1889. În anul în care se stingeauEminescu ºi Creangã era deja considerat unfenomen. A fãcut studii strãlucite la Paris,Berlin ºi Leipzig, obþinând doctoratul (1893) ºila 23 de ani a devenit membru corespondent alAcademiei. Academician va deveni în 1911.

În 1894, tânãrul savant a câºtigat, prin con-curs, catedra de istorie de la Universitatea dinBucureºti.

A cutreierat marile metropole europene,scotocind în arhive documente cu privire la isto-ria românilor. Cunoºtea aproape toate limbilemoderne (în multe din ele a ºi scris).

Cu armata, de-a lungul tumultoasei salevieþi, Iorga a avut o relaþie specialã. În con-tactele directe ºi indirecte dintre armatã ºimarele istoric s-au manifestat întotdeauna sen-timente de admiraþie ºi respect reciproc pentrucontribuþia esenþialã adusã la propãºireapoporului român, bineînþeles fiecare dintre pãrþiprin mijloacele specifice: Iorga cu pana, arma-ta cu arma. Profunzimea legãturii este datã ºi defaptul cã ambele pãrþi conºtientizau ºi erau ani-mate de sacrificiu – jertfa supremã. În acestsens, prezint mai jos, pe scurt, în favoarea celorafirmate, argumentele mele.

Astfel, începând cu 1913, a pub-licat o serie de articole în presavremii: “Rãzboi?” (14 iunie) – Nico-lae Iorga se declara împotriva acþiu-nilor bulgare din al doilea rãzboi bal-canic; “Rãzboiul” (22 iunie) – era unnou prilej de manifestare a dorinþeide pace; “Pe cine avem în faþã” (26iunie) – îºi manifesta adversitateafaþã de acþiunile Imperiului Habs-burgic.

Tot în iunie i s-a aprobat cerereade a însoþi armata românã pe timpulacþiunilor din Bulgaria. La început alucrat la biroul de presã, în legãturãcu strãinãtatea. Îmbrãcând uniformamilitarã, Iorga a putut urmãri în voietoate acþiunile militare. Între 5 iulie ºi20 august, fiind pe front, a þinut unjurnal de drum, publicat sub titlul“Acþiunea militarã a României”.

În 1914, pe 27 iulie, publicã“Rãzboiul general ºi România” –“…acest odios masacru va fi unuldintre cele mai josnice acte de urãidioatã care s-au sãvârºit vreodatãpe faþa pãmântului, o dovadã atrocea pãcatelor pe care le poate sãvârºiaceastã lume fãrã Dumnezeu ºi fãrãideal”. Mai publicã: “AlexandruBogdan” (17 octombrie) – prilejuit de

moartea cumnatului sãu, cãzut pe front, caofiþer în armata austriacã; “Declaraþia derãzboi a Bulgariei” (11 octombrie). Pe 14decembrie a þinut o cuvântare la discuþia “Adre-sei în Parlament” – “Cu sabia biruitoare înmânã […] vom face un stat naþional ºi unitar”,iar pe 21 decembrie a conferenþiat împotrivarãzboiului la Galaþi: “Rãzboiul actual ºiurmãrile lui pentru viaþa moralã a omenirii”.

14 august 1916, la 10 seara, i se comunicãla Vãleni: “…s-a declarat mobilizarea”. Odatãcu intrarea în rãzboi a României, a publicat, la15 august, articolul “Ceasul”. Pe 16 august,fratele sãu pleca la rãzboi ºi luându-ºi rãmasbun: “Îþi zic la revedere sau adio, cum o vreaDumnezeu ºi te asigur cã acolo unde merg voicinsti numele nostru”.

La 1 septembrie publicã “Lupta de la Tur-tucaia”.

Familia sa a pãrãsit Vãlenii de Munte, la 4octombrie, evacuându-se la Iaºi. Nicolae Iorgaa adus la Bucureºti corespondenþa ºi o parte dincãrþi, restul rãmânând locului, nedescoperite deocupanþii germani. Aceºtia îi vor transformalocuinþa în “oficiul porcilor”.

În noiembrie, cu câteva ore înainte de a fiocupatã Capitala, scãpat de Gh. Murgoci, iadrumul pribegiei deghizat în preot.

În faþa ideii de a pãrãsi Moldova (din cauzapresiunii germane), pe 14 decembrie, þine undiscurs în Parlament: “Sã ne mãnânce câiniipãmântului acestuia mai curând decât sãgãsim fericirea, liniºtea ºi binele din graþiastrãinului duºman”. Discursul a fost trimis pefront ºi rãspândit în toatã þara, afiºându-se peuºile fiecãrei primãrii.

- “(…) ºi astfel – afirma Nicolae Iorga – culacrimi ºi frângere de inimã ajunserãm la acelnou an al lui 1917…”

Pe 17 februarie, începe un curs liber la Uni-versitatea din Iaºi, cerut de MinisterulÎnvãþãmântului cu tema: “Principiul naþional.Originea ºi dezvoltarea lui”. Ministrul derãzboi îl roagã sã þinã o conferinþã ºi elevilorªcolii militare de infanterie din Dorohoi.

Cu articolul “Învãþãturi din buze prietene”

(31 martie) a încheiat volumul III, ultimul dinciclul “Rãzboiul nostru în note zilnice”.

Pe 6 iulie l-a vizitat pe A.D. Xenopol gravbolnav, iar peste câteva zile a conferenþiat înfaþa elevilor ºcolii de ofiþeri. Apoi, însoþit degeneralul Leonte, a mers pe frontul de laMãrãºeºti, în sectorul trupelor din judeþul Pra-hova.

În septembrie, s-a întâlnit cu A.D. Xenopol,Al. Vlahuþã, I. Agârbiceanu, cu ofiþerii ºi diplo-maþii francezi, dar ºi cu numeroºi ofiþeriromâni.

Pe 3 octombrie, s-a întâlnit pe front cu gen-eralul Eremia Grigorescu. Pe 8 decembrie, adiscutat cu generalii Al. Averescu, EremiaGrigorescu, cu Nicolae Titulescu ºi cu I.G.Duca, iar pe 25 decembrie împãrþea soldaþilortutun, ziare, reviste ºi cãrþi. În 1918, pe 14 feb-ruarie s-a întâlnit la Legaþia Franþei cu gener-alul H.M. Berthlot, Saint-Aulaire, G.Enescu,I.G. Duca ºi cu o mulþime de ofiþeri francezi.Francezii erau împotriva armistiþiului.

Pe 17 februarie, în articolul “Grozavã zi,ultimatul german. Dezolare generalã” s-aadresat în scris regelui: “… În tradiþiile þãrii nustã accpetarea unor condiþii ruºinoase. Strã-moºii noºtri ar fi preferat moartea acestei umil-inþe…”. Pe 2 aprilie scrie “Încheierea pãciiticãloase”, iar pe 26 mai asistã la comemorareacelor cãzuþi în rãzboi. Fiica sa Florica secununa, la 3 iunie, cu ofiþerul D. Chirescu laSchitul Repedea.

La 23 martie, 1919 martie vorbeºte elevilorcare depun jurãmântul, la ºcoala de infanterie,iar pe 24 octombrie se întâlneºte cu foºtii sãielevi de la ªcoala de rãzboi ºi cu ofiþeri supe-riori.

La 6 decembrie, un grup de admiratori,printre care industriaºi, ofiþeri, profesori, foºtielevi, negustori i-au dãruit “marelui român ºiînvãþat” casa din ºoseaua Bonaparte nr.8 “…uncãmin pentru dumneavoastrã, unde cei scumpi

“…Vã prezint un bãrbat în multe învãþat ºi a multe scriitor –pe care dacã aº voi sã-l numesc Titus Liviu al Daciei sale Transdanubiene,

ar fi sã ascund ceea ce ar trebui rostit mai devreme…” (Poynter-Oxford, 1930)

… I N M E M O R I A M …

Eliminarea pericolului din Vest, ameninþarea ungarã înurma bãtãliei de la Baia i-a demonstrat voievodului ªtefan cãse confrunta cu un pericol ºi mai mare ºi anume, atitudineaunei grupãri formate din boierii mari care nemulþumiþi demãsurile luate de domnitor doreau revenirea la privilegiile pecare le avusese în timpul domniei lui Petru Aron. Având departea sa sprijinul micii boierimi, a târgoveþilor ºi a þãrãnimiiºi nu în ultimul rând succesul militar obþinut la Baia, domni-torul va trece la eliminarea pericolului intern. Va supunejudecãþii ºi pedepsei cu moartea prin decapitare ºi tragere înþeapã a boierilor ostili. Va lua mãsuri de prindere a adver-sarului sãu, Petru Aron, atrãgându-l într-o cursã ºi executân-du-l prin decapitare. Finalizând aceastã acþiune, în anul 1474,când ultimul ºi unul dintre cei mai mari adversari, de fapt,autorul moral al asasinatului tatãlui lui ªtefan cel Mare, boierulMihu va fi prins ºi executat. Consolidarea poziþiei lui ªtefan,prezentã în mai multe centre din þarã (Bacãu, Piatra, Roman,Hârlãu ºi Iaºi) s-a realizat ºi prin ridicarea în dregãtorii a unor“homines novi”, proveniþi din boierimea mijlocie ºi micã. Pen-tru actele de vitejie, va acorda titlul de rãzeº þãranilor, expri-mat prin scutiri de taxe ºi împroprietãriri cu pãmânt.

O atenþie deosebitã o va da ºi comerþului, acordând priv-ilegii negustorilor strãini care tranzitau Þara Moldovei veninddin Polonia, Ungaria ºi Transilvania îndreptându-se spre celedouã centre comerciale navale, Cetatea Albã ºi Chilia. Prinaceastã mãsurã, va contribui la bunãstarea þãrii. Totodatã, valua ºi mãsuri ample de sprijinire a activitãþilor cu caracter reli-

gios exprimate prin ridicarea a numeroase lãcaºe de cult,împroprietãrirea ºi scutirea de dãri,sprijinirea financiarã a celor dinstrãinãtate, precum Mânãstirea Athos.Va încuraja ºi va lua mãsuri de dez-voltare a comerþului practicat de negus-torii moldoveni, în special celdesfãºurat în bazinul Mãrii Negre. Sevor construi numeroase corãbii denu-mite “PÂNZARE”, care au cutreieratMarea Neagrã, Marea Marmara ºiEgee, mãrturie fiind farul construit pemuntele Athos din porunca lui ªtefan.O altã mãsurã care va permite consolidarea domniei va fi luatãla 28 iulie 1468 când la Suceava, în prezenþa unei solii polone,el îºi va asuma din nou angajamentul de fidelitate faþã de regat-ul Poloniei ºi faþã de coroana polonezã în termenii cei mairiguroºi, adicã cei mai restrictivi cu privire la dreptul sãu deiniþiativã pe plan extern. Desfãºurãrile de politicã generalãaveau sã-i permitã lui ªtefan sã restrângã simþitor valoareapracticã a obligaþiilor asumate. Toate aceste mãsuri întreprinsede cãtre voievod i-au permis consolidarea domniei deoarecepentru Moldova începeau sã se contureze douã mari pericole:invazia tãtarã ºi atitudinea ostilã a domnului Þãrii Româneºti,Radu cel Frumos.


Stejarul din BorzeºtiCONSOLIDAREA DOMNIEI

(continuare în pag. 12)Colonel VALERIU GOGOI

Pagina 12Nr.10 (150) din 30 mai 2004 INTERACTIV Curierul ARMATEI

Forward passage of line – Atacul dinmiºcare – Înaintarea sau atacul executate de cãtreo forþã prin liniile altei forþe aflate în contactnemijlocit cu inamicul.

Fragmentary order (FRAGO) – Ordinsimplificat (fragmentar) – Formã abreviatã deordin de operaþii, emis în funcþie de situaþie, ceeliminã nevoia de a reformula informaþiiconþinute în ordinul de operaþii de bazã. Poate fiemis pe secþiuni.

Free drop – Largare prin cãdere liberã –Procedeu prin care aeronavele largheazã mate-rialele ºi încãrcãtura fãrã utilizarea paraºutelor(deplasarea acestora se datoreazã greutãþii pro-prii ºi gravitaþiei).

Free form message text – Mesaj text liber– Mesaj text fãrã model prescris. Permite oredactare rapidã, precum ºi o administrare ºitratare manualã.

Free mine – Minã liberã/în derivã – Înoperaþiunile navale cu mine, minã ancoratã alcãrei ancoraj a fost rupt sau tãiat sau care dispunede rezerva de flotabilitate necesarã plutirii.

Free play exercise – Exerciþiu (aplicaþie)liber – Exerciþiu (aplicaþie) desfãºurat în scopultestãrii capacitãþii forþelor în condiþii speciale ºi/ sau de rãzboi simulate, limitat numai derestricþiile impuse de regulile de siguranþã lapace.

Front – Front – 1. Spaþiul lateral ocupat detrupe care se întinde din extremitatea unui flanc

la extremitatea celuilalt flanc; 2. Linia de con-

tact dintre douã forþe opuse; 3. În situaþia ine-xistenþei unei situaþii de luptã, direcþia spre careo formaþiune este îndreptatã cu faþa.

Frontal attack – Atac frontal – Atac îndrep-tat împotriva forþelor inamice aflate în poziþiifrontale.

Full command – Comandã completã (inte-gralã) – Autoritatea ºi responsabilitatea militarãcu care este învestit un ofiþer superior pentru ada ordine subordonaþilor. Aceasta acoperã toateaspectele operaþiilor ºi administraþiei militare ºinu existã decât în armatele naþionale. Termenulde comandã, în sensul sãu internaþional, implicãcel mai mic grad de autoritate care este utilizatîntr-un sens pur naþional. Se înþelege cã nici uncomandant N.A.T.O. nu are comanda integralã aforþelor care-i sunt subordonate. Aceasta înseam-nã cã naþiunile, când afecteazã forþe pentruN.A.T.O., nu le dau decât sub comandamentoperaþional sau control operaþional.

Fully planned movement – Deplasareplanificatã integral – Deplasare pregãtitã îndetaliu, având la bazã date certe, pentru care esteasigurat sprijinul necesar. Acest tip de deplasarepoate fi executat odatã cu declararea mãsurilorde alertã sau la cerere.

Functional command – Comanda funcþio-nalã – 1. Organizarea comenzii pe baza funcþi-unilor militare ºi nu pe cele ale zoneigeografice. 2. Organizarea ºi exercitarea comen-zii prin funcþiuni militare.

DDIICCÞÞIIOONNAARR NN..AA..TT..OO..Gastritele sunt afecþiuni inflamatorii difuze

ale mucoasei gastrice, ce pot avea caracter acutsau cronic. Cele acute apar în contextul unor agre-siuni ocazionale asupra mucoasei gastrice, pe cândcele cronice se instaleazã, fie în continuarea celoracute (dacã acestea nu au fost vindecate), fie înmod insidios, în condiþiile unei unei predispoziþiiereditare sau dupã agresiunii gastrice repetate sauprelungite. GGaassttrriitteellee aaccuuttee se instaleazã caurmare a unor diverse tipuri de agresiuni asupramucoasei gastrice, cum ar fi: agresiuni alimenta-re; prin masticaþie incompletã, abuz de vegetale,ingestie exageratã de alcool, consum de produseprea reci sau prea fierbinþi, abuzuri ocazionale decondimente sau grãsimi prãjite; - agresiuniinfecþioase; în contextul unor viroze respiratorii,viroze herpetice, toxiinfecþii alimentare, infecþiibucodentare sau altor infecþii, agresiunea asupramucoasei gastrice se face, fie prin acþiunea localãa agenþilor infecþioºi sau a toxinelor acestora, fieprin antrenarea lor în circulaþia sangvinã de lafocarul infecþios la peretele gastric;-agresiunichimice; prin acþiunea unor medicamente, sub-stanþe toxice sau prin reflux duodenogastric;- agresiuni alergice; datoritã unor sensibilitãþi ladiverse alimente sau medicamente. În urma aces-tor agresiuni mucoasa gastricã se congestioneazã,apãrând uneori hemoragii difuze sau eroziunisuperficiale. Boala se instaleazã brusc, cu greþuriºi vãrsãturi, dureri în etajul abdominal superior,eructaþii, gust neplãcut ºi senzaþie de plenitudine.GGaassttrriitteellee ccrroonniiccee se instaleazã insidios ºi apardin cauza infecþiilor gastrointestinale, agresiuniloralimentare prelungite ºi repetate (exces de alcool,condimente, grãsimi prãjite, deficit proteic, vita-minic ºi mineral, nerespectarea normelor de igienãalimentarã), stresului ºi unor medicamente.

Consecinþa acestor agresiuni asupra mucoa-sei gastrice se reflectã în modificãrile structuralede diferite severitãþi ale mucoasei, astfel încât gas-tritele cronice apar sub diverse forme: gastritasuperficialã; o formã precoce cu alterarea mucoa-sei de acoperire fãrã interesarea glandelor secre-torii din profunzime; gastrita atroficã; se carac-terizeazã prin alterarea severã a celulelor epitelialeºi reducerea grosimii mucoasei; celulele secretantede acid clorhidric ºi pepsinogen (enzimã ce inter-vine în digestia proteinelor) sunt reduse pânã ladispariþie, modificându-se astfel volumul secreþieigastrice; atrofia gastricã se caracterizeazã prinreducerea importantã a grosimii mucoasei ºi prindispariþia formaþiunilor glandulare, secreþia acidãfiind practic absentã.

Din punct de vedere clinic, gastritele croniceau, în general, o simptomatologie redusã. Bolnaviiacuzã cel mai adesea lipsa poftei de mâncare,balonãri postprandiale, senzaþie de saþietate pre-lungitã, disconfort dupã consumul de alimentegreu digerabile, dureri postprandiale în etajulabdominal superior cu caracter continuu sau inter-mitent ºi cu o localizare difuzã.

Tratarea corectã ºi din timp a gastritelor acuteºi cronice reprezintã singura modalitate de pre-venire a complicaþiilor bolii ºi de asigurare a unuiconfort de viaþã pacienþilor.

În cadrul mãsurilor terapeutice, un rol deosebitrevine regimului alimentar. Concepþiile dietote-rapeutice moderne recomandã evitarea regimurilorprea restrictive ºi dezechilibrate în principii ali-mentare.

Un regim alimentar monoton, cu alimente fãrãgust, prezentat necorespunzãtor preferinþelor bol-navului duce în final la nerespectarea dietei pre-scrise. Recomandarea unui regim mai larg, apropi-at de obiceiurile alimentare ale pacientului,preparat dietetic ºi servit într-o formã apetisantãduce la acceptarea ºi respectarea în tocmai a dieteide cãtre majoritatea pacienþilor.

O recomandare generalã referitoare ladieta gastriticilor este aceea cã mesele sunt serviteîntotdeauna la aceeaºi orã, puþin abundente ºi maifrecvente (4-5 mese/zi).

Locotenent medic VIOREL STOICA

ALIMENTAÞIA ªIBOLILE DIGESTIVE ( I I )

Nivelul Sistemului Naþional de alertã teroristã

1.2.

3.

4.

5.

Serviciul Român de Informaþii (S.R.I.) plaseazã România în dreptul culorii albastru,ceea ce corespunde nivelului “precaut” în ceea ce priveºte riscul unui atac terorist

VerdeAlbastru

Galben

Portocaliu

Roºu

ScãzutPrecaut

Moderat

Ridicat

Critic

Un atentat este puþin probabil.Risc scãzut de producere a unui atentat

terorist.Risc general de producere a unui aten-

tat terorist. Un atentat este posibil.Risc semnificativ de producere a unor

atentate teroriste ºi se estimeazã cã un aten-tat este probabil.

Risc iminent de producere a unor aten-tate.

ai dumneavoastrã ºi unde preþioasele cãrþi ºimãrturii ale trecutului sã-ºi gãseascã un vred-nic acoperãmânt…”. Cu aceastã ocazie gene-ralul Tr. Moºoiu l-a felicitat în numele armatei,iar Liviu Rebreanu ºi Ovidiu Hulea i-au urat“..mulþi ani spre deplina glorie a neamului…”.Din toate colþurile þãrii ºi din toate zonelesociale a primit sute de felicitãri.

La 18 noiembrie 1922, s-a întâlnit cu ge-neralul H.Ph.Petain cu care a discutat desprestarea armatei române.

Din 1924 este profesor ºi la ªcoala derãzboi.

În 1925, H. Berthlot l-a invitat la 2 martie,la comandament, în Strasbourg între ofiþeriisãi.

Între 15 iulie ºi 15 august au avut loc“Cursurile de la Vãleni”, unde Nicolae Iorga avorbit despre “Concepþia actualã a Pãcii; Cul-tura de dupã rãzboi”.

S-a întâlnit ºi a vizitat alãturi de rege ºi Al.Averescu Oituzul, Oneºtii ºi Grozeºtii, în

perioada 18-20 septembrie 1931. Pe 30decembrie a fost invitat la conferinþadezarmãrii de cãtre Albert Thomas.La 21 februarie 1934 a conferenþiat la

Palatul Cercului Militar despre lectura ofiþe-rilor, iar la 9 mai la ªcoala de rãzboi. În 1936,la 3 decembrie, pe tema “Cum apãrãmArdealul?” a conferenþiat la Ligã. Pe 9 martie1940, i-a apãrut articolul “Superiori ºi infe-riori”.

La 11 octombrie, cu aproape o lunã înaintede a fi omorât (27-28 noiembrie în PãdureaStrejnic) Nicolae Iorga a scris urmãtoareapoezie:

“… Au fost tãiat un brad bãtrânFiindcã fãcea prea multã umbrãªi atuncea din pãdurea sumbrãSe auzi un glas pãgân…Moºneagul stând pe culme dreptA fost la drum o cãlãuzãªi-n vremea asprã ºi hursuzãEl cu furie a dat piept…”.Când Nicolae Iorga, prin opera sa, intra în

gloriam aeternitas avea 69 de ani, 5 luni ºi10 zile.

…… II NN MM EE MM OO RR II AA MM ……(urmare din pag. 10)

(( uu rr mm aa rr eeddiinn nnrr..99((114499))//22000044))

—— AAþþii zzbbuu-rraatt ddiinn PPaakk-iissttaann ??

— Dacã tucrezi asta,poate. Graniþadintre acesteþãri este înc o n t i n u a r eextrem de

dificilã, dar n-am stat niciodatãîntr-un singur loc, ci permanentam fost într-o continuã miºcareprintre oamenii mei.

—— CCâânndd aa ffoosstt uullttiimmaa ddaattããccâânndd vv-aaþþii îînnttââllnniitt ssaauu aaþþii ddiissccuu-ttaatt ccuu OOssaammaa bbeenn-LLaaddeenn ?? EEsstteeîînn vviiaaþþãã??

— M-am întâlnitacum o lunã, dar suntem în con-tact permanent. Este foarte bineºi puternic.

—— UUnnddee eessttee eell aaccuumm ??— Tu crezi cã-þi voi spune?

Toatã lumea poate sã cunoascãcã nu este în zona tribalã dinPakistan .

—— AAii ssppuuss ccãã eeººttii îînn ccoonn-ttaacctt ccuu OOssaammaa ?? CCaarree eessttee

mmoodduull ddee ccoommuu-nniiccaarree ??

— Nu pot sãintru în detalii,dar existã câte-va cãi. Noi

avem propriulnostru sistem de comunicare.

—— RReeggrreeþþii ccãã ttee-aaii ccuunnoossccuuttccuu OOssaammaa ººii ccãã aa lluuppttaatt aallããttuurriiddee ttiinnee,, îînn þþaarraa ttaa ??

— Osama este cel mai maremujahedin al prezentului. El nueste un terorist (...), el a luptat ºia salvat Afganistanul. Cum sãregret alianþa cu el? El este nevi-novat, mai mult de atât, chiarnimeni din Arabia Sauditã nueste împotriva lui, are mulþi pri-eteni ºi în Pakistan, cum ar fi,fostul ministrul de interne Moin-uddin Haider ºi chiar preºedin-tele, generalul Musharraf, carei-a cerut sã se întâlneascã, darOsama l-a refuzat. Acum plãtimun preþ greu în urma acesteidecizii, dar totuºi pentru inde-pendenþa þãrii ºi libertate; nimicnu este prea mult .

—— TTaalliibbaanniiii ppoott ssccããppaa ddeemmâânniiaa SSUUAA cchhiiaarr ººii ffããrrããOOssaammaa??

— Nu ne îngrijorãm de mâniaamericanilor. Ne este teamã doarde mânia lui Dumnezeu. SUA arãsturnat guvernul nostru legit-im.

—— NNuu ccrreeddeeþþii ccãã eerraa nneecceessaarrssãã aauuttoorriizzaaþþii ccoommuunniittaatteeaa iinntteerr-

nnaaþþiioonnaallãã ssãã ssee iimmpplliiccee??— De fapt, mulþi strãini au

venit la mine ºi mi-au cerut sãne ajute, dar ar fi trebuit ca toþioameni mei sã cadã în mâinileamericanilor (...).

—— CCaarree eessttee ooppiinniiaa ttaa ddeesspprreeggeenneerraalluull MMuusshhaarrrraaff ??

— (...) El a comis pãcatemajore, pe care noi nu i le vomierta niciodatã. El ºi-a trãdat þaraºi, împreunã cu Bush, ameninþãunitatea musulmanilor (...) .

—— AAffggaanniiii ººii-aauu sscchhiimmbbaattccoonnssttiittuuþþiiaa ººii,, ccuurrâânndd,, îîººii vvoorraalleeggee uunn nnoouu pprreeººeeddiinnttee.. NNuuccrreezzii ccãã þþaarraa ssee îînnddrreeaappttãã sspprreessttaabbiilliittaattee ??

— (...) America este cel maimare diavol de pe pãmânt, esteinamicul islamului. Totodatã,toþi delegaþii din Loya Jirga suntniºte criminali ºi au ascultat depunctul de vedere al unei femei.Toþi delegaþii au murdãritinocenþa poporului afgan ºi artrebui sã aparã în faþa CurþiiInternaþionale de Justiþie. LoyaJirga a fost numitã de americani,propunându-l pe Karzai capreºedinte. Încã odatã îldenunþãm pe acest Karzai . Poz-iþia noastrã este clarã, noi îi vomomorî pe toþi inamicii islamului.

—— CCee ppããrreerree aaii ddeesspprreepprreeººeeddiinntteellee HHaammiidd KKaarrzzaaii??

— El este o pãpuºã a ameri-canilor, la fel ca Abdul Haq,Abdul Qadeer ºi Ahmad

Masoud. Noi îi condamnãm petoþi aceºti trãdãtori la moarte(...). Vrem sã arãtãm lumii cumîºi trateazã talibanii trãdãtorii.

—— FFoossttuull mmiinniissttrruu,, mmuullllaahhWWaakkiill MMuuttttaawwaakkiill ttrrããiieeººttee îînnSSUUAA.. AAlltt ccoolleegg mmuullllaahh SSiiddddiiqquull-llaahh llaa ffeell.. AAcceesstt lluuccrruu nnuu dduucceellaa oo ssccããddeerree aa mmoorraalluulluuii pprriinnttrreettaalliibbaannii ??

— Talibanii nu sunt demoral-izaþi. Deznãdejdea este oameninþare. Talibanii sunt uniþi.Ei vor rãspunde americanilor ºiforþei de coaliþie la timpul potriv-it ºi-i vom vâna (...). M-ambucurat când am auzit cã ameri-canii ºi-au mãrit contingentul cuîncã 2000 de soldaþi. Aceastãturmã uriaºã (...) va fi vânatãfoarte uºor de noi .

—— OO ppaarrttee ddiinn ssoocciieettaatteeaaaaffggaannãã ddiinn PPaakkiissttaann,, ss-aauu ddeenn-uummiitt ““MMuullllaahh OOmmaarr””.. SSuunntt ttoottssuussþþiinnããttoorriiii dduummnneeaavvooaassttrrãã??

— Pentru un rãspuns concret,întrebaþi-l pe generalul Haider(fost ministru de interne pak-istanez) sau pe generalulMusharaf. Ei s-au întâlnit cumine ºi mi-au spus cã “MullahOmar” este mistic în realitate.Dacã mor astãzi, va apare un altMullah Omar în locul meu . Lafel dacã Osama moare astãzi, altOsama îi va lua locul .

Traducere ºi adaptarelocotenent Toni ENE

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEI Pagina 13Nr. 10 (150) din 30 mai 2004

Structura civi lã º i mil i tarã(continuare din nr.9/2004)Cartierul General al N.A.T.O. din

Bruxelles – este, atât sediu politic alAlianþei, cât ºi reºedinþa permanentã aConsiliului Nord-Atlantic. Aici se aflãbirourile reprezentanþilor permanenþi ºi aledelegaþiilor naþionale, ale SecretaruluiGeneral ºi Secretariatului Internaþional,ale reprezentanþilor militari naþionali, alpreºedintelui Comitetului Militar ºi aleStatului Major Militar Internaþional. Totaici sunt gãzduite ºi misiunile diplomat-ice ale statelor Partenere, Statul major pen-tru consultare, comandã ºi control (C3) alCartierului General, precum ºi uneleagenþii N.A.T.O.

Pentru membri delegaþiilor naþionaleºi reprezentanþii militari din cele 7 noistate care au aderat la N.A.T.O. a fostinauguratã o extensie nou construitã laclãdirea centralã, care va asigura condiþiioptime de funcþionare. Deoarece, pe viitor,nu mai sunt posibilitãþi de extindere, acum2 ani s-a hotãrât construirea unei noiclãdiri cu toate anexele, serviciilefuncþionale necesare ºi condiþii de securi-tate la standardele actuale. Terenul nece-sar a fost deja concesionat de cãtre Guver-nul Belgiei, faza de proiectare a fostfinalizatã, iar construcþia va începe în cur-

sul acestui an. Valoarea totalã a nouluisediu va fi plãtitã prin contribuþia statelormembre cu valori procentuale, stabilitesimilar cu responsabilitãþile de participareanualã la bugetul comun.

Politica ºi adoptarea deciziilor

Consiliul (Conciliul) Nord-Atlantic(NAC) are autoritate politicã ºi puteri dedecizie efective ºi este alcãtuit dinReprezentanþii permanenþi ai tuturorstatelor membre, care se întrunesc celpuþin o datã pe sãptãmânã. Consiliul areun important rol în construirea imaginiipublice ºi emite declaraþii ºi comunicateprin care explicã publicului larg ºi guver-nelor statelor care nu sunt membreN.A.T.O., orientãrile ºi deciziile Alianþei.

Consiliul este singurul organism alAlianþei care îºi revendicã în mod explic-it autoritatea de la Tratatul Nord-Atlantic.Conform prevederilor Tratatului, Consili-ul a primit responsabilitatea de a înfiinþaorganisme subsidiare.

Consiliul oferã astfel, guvernelorstatelor membre, un forum unic pentruconsultãri pe scarã largã asupra tuturorchestiunilor care le afecteazã securitateareprezentând cel mai important organism

decizional N.A.T.O.Chestiunile discutate ºi deciziile adop-

tate la întrunirile Consiliului acoperã toateaspectele activitãþilor Organizaþiei ºi sebazeazã frecvent pe rapoartele ºi reco-mandãrile pregãtite de cãtre comitetelesubordonate, la cererea Consiliului.

Lucrãrile Consiliului sunt pregãtite decomitetele subordonate cu responsabilitateîn domenii politice specifice. O mare partedin aceastã muncã revine Comitetuluipolitic la nivel înalt (S.P.C.), alcãtuit dinreprezentanþi permanenþi adjuncþi, uneoriîntãrit cu experþi naþionali în domenii careau legãturã cu subiectul dezbaterii. În ast-fel de cazuri, acesta este denumit S.P.C.(R).

Comitetul politic la nivel înalt are oresponsabilitate aparte în pregãtireamajoritãþii declaraþiilor sau comunicatelorcare trebuie emise de cãtre Consiliu ºi sereuneºte înaintea întrunirilor ministerialepentru a întocmi astfel de texte care vor fisupuse aprobãrii Consiliului. Alte aspecteale muncii politice pot fi tratate de cãtreComitetul politic ordinar, alcãtuit din con-silieri sau consultanþi politici ai delegaþi-ilor naþionale.

General de brigadãdr. Septimiu CACEU

Al ian þa Nord -AAt lan t i cã

Interviu realizat de un post de radiodin India cu liderul taliban mullahul Omar

Interviul a fost realizat prin telefon mobil decãtre Mohammad Shehzad, care îl cunoºteadin anul 1999, de când a realizat un interviu ºi

a participat la un pescuit cu liderul taliban.

“ARMELE SÃ VORBEASCÃ ªI APOI VOM MAI VEDEA”

Pagina 14Nr.10 (150) din 30 mai 2004 MOZAIC Curierul ARMATEI

Din þinutul mediteranean al florilor de por-tocal, pânã în India, de unde se culegtuberozele, parfumurile parcurg un itinerar si-nuos, urmãrit cu fidelitate de creatorii aromelorsofisticate aflaþi permanent în cãutarea unorinedite resurse odorizante.

Subtile, persistente sau chiar agresive,esenþele obþinute din vegetale au intensitãþidiferite, în funcþie de climã, stadiu de înflorireºi momentul recoltãrii plantelor. “Damasce-na”, un soi de trandafir cultivat pe culmilemuntoase din Turcia, la aproximativ 1000 maltitudine, este cules în special în ultimele douãsãptãmâni ale lunii mai.

În sudul Indiei, între Tamil Nandu ºi Kar-mataka, influenþele musonice, solul umed ºicerul permanent înnorat alcãtuiesc mediulideal pentru iasmin, “piesa de rezistenþã” a re-numitei case de parfumuri Chanel. Aceste de-licate cupe albe se desprind printr-o singurãmiºcare de pe tijele jilave, numai la rãsãritulsoarelui.

Pe lângã esenþele clasice (lãmâi, portocal,mandarin, vanilie, santal), industria par-

f u m u r i l o rare, desigur,armele eisecrete: de lamisterioaselerãdãcini tro-picale, pânãla exotica“ y l a n g -ylang”, oorhidee falsãcu miros dul-ceag ºiameþitor carecreºte înMadagascarsub formã de ciorchini pe trunchiul arborilorprãbuºiþi.

Toate aceste rafinate reþete de compoziþiesunt înregistrate codificat în banca de date alaboratorului experimental de olfactometrie dela Compiegne (Franca). Totuºi, arta de arepera, compara ºi decanta preþioaselemiresme poate fi consideratã opera unor veri-tabili alchimiºti, recunoscuþi pentru capacitãþilelor olfactive deosebite.

Jacques Polge, unul dintre cei mai celebri“detectori” de arome, supranumit sugestiv“Nasul firmei Chanel”, este capabil sãperceapã ºi sã identifice, fãrã ezitare, peste...2000 de nuanþe odorizante. (P.I.)

AArrmmeellee sseeccrreettee ddiinniinndduussttrriiaa ppaarrffuummuurriilloorr

PPaarrffuummuurrii

În Top 20 Spania, “Dragostea din tei” a ajuns peprima poziþie încã din prima sãptãmânã de difuzare,devansând nume grele, precum: Madona, Iron Mai-den, Anastasia, George Michael. În Top 100 Europe,O-zone ocupã poziþia 54. În Franþa, topulradiourilor o claseazã pe locul 10, în urcare, înain-

tea lui Mylene Farmer, In-grid sau Underdog Pro-ject. Dupã Italia, Spania ºi Franþa, O-zone vor atacaMarea Britanie, Germania ºi Scandinavia. Deasemenea, va fi promovatã ºi în Polonia, Ucraina,Cehia ºi Slovacia. Se duc tratative cu case dediscuri din Benelux, Rusia ºi Grecia. Se pare cãalbumul O-zone este promovat dupã o strategie binepusã la punct.

În Italia, piesa moldovenilor a ajuns la urechileascultãtorilor prin intermediul formaþiei “Haiducii”,care a preluat-o fãrã a avea acordul ozoniºtilor.Chiar dacã a creat o copie palidã, Paula Mitrache,de la Haiducii, a reuºit sã intre în topurile dinCizmã, sã caute aceastã melodie la San Remo, ba ºisã ia niºte discuri de aur. Cu aceeaºi piesã, Haiduciiau ajuns ºi în topurile din Albania. Cu toate acestea,este preferatã versiunea basarabenilor.

Pe site-ul francez, www.chartsinfrance.net aapãrut, sub semnãtura lui Lionel Cossin, un articoldespre controversata piesã “Dragostea din tei” con-sideratã un posibil hit al verii 2004. Dacã tot n-amintrat în Uniunea Europeanã acum, ne-am instalat întopurile europene. De remarcat este ºi faptul cã“Dragostea din tei” este comercializatã deja înFranþa ºi sub formã de sonerie de telefon mobil, laun preþ de minimum 1,50 euro.

Giulia nu pierde timpul. Dupã despãrþirea degrupul care a consacrat-o, fosta brunetã de la Candyse ºi grãbeºte sã pregãteascã un album. Giuliapromite cã de acum înainte va cânta doar live, fiind-cã i-au ajuns “patru ani de fãcut play-back cuCandy”. Din strategia carierei sale solo a fãcut parteºi excursia de o sãptãmânã în Tunisia. “Am fostacolo pentru a face fotografiile pentru coperta albu-mului meu, dar ºi un picturial pentru o revistã pen-tru femei”, ne-a spus Giulia.

Cristina FRATU

Iatã alte instrucþiuni reale de pe amba-lajele unor produse aflate încã pe piaþã:

- Pe cutia unei instalaþii de pomchinezeascã: "A se utiliza numai în inte-rior sau exterior". (…deci, sã fie clar, cine outilizeazã în Zona Crepuscularã, pierdegaranþia!).

- Pe manualul unui robot de bucãtãriejaponez: "A nu se folosi în alte scopuri!"(Hmmm, asta chiar mã pune pe gânduri…).

- Pe o cutie de arahide Sainsbury:"Atenþie - conþine arahide!" (Ce chestieinteresantã, dom'le, nu aº fi crezut aºaceva!).

- Pe o pungã de arahide de la o cursã

American Airlines: "Instrucþiuni:Deschideþi punga, mâncaþi arahidele!"(Aoleu! ªi dacã mã opun?!!!).

- Pe manualul unei drujbe Husqvorma:"Nu încercaþi sã opriþi lanþul cu mâna saucu alte organe!" (Care alte organe, Dum-nezeule?!!!).

- Pe un costum de Superman pentrucopii: "Acest costum nu vã permite sã zbu-raþi". (Da'ce, altele îti permit?).

- Pe o periuþã de dinþi oferitã gratuit laun cabinet stomatologic: "Utilizaþi parteacu peri de plastic". (E, na? Nu e gluma,nu?).

Cristina FRATU

SS HH OO WW BB II ZZ

“ O Z O N I ª T I I ”INVADEAZÃ EUROPA

Sub egida"DUPÃ CE CÃ SUNTEM TÂMPIÞI, NE MAI ªI ÎNMULÞIM"Fosta CANDY a

cãlãtorit pânã în Tunisia

În cartea “Genesis” în care ne vorbeºtedespre “Colonizarea planetei Marte de cãtreterrieni”, reputatul poet ºi eseist FrederikTurner încearcã sã ne convingã, poetic cãdãruind viaþã unei alte planete ºi unei altelumi, am putea învãþa, în sfârºit, ce-ar fi tre-buit sã ºtim,pânã azi,despre pro-pria noastrã planetã ºi lume.

“Ceea ce unii viseazã alþii vor ºti sãînfãptuiascã.” (Jules Verne)

În pofida uriaºului volum de cunoºtinþetehnico-ºtiinþifice pe care omenirea le-adobândit pânã azi ºi pe care le utilizãm dis-parat ºi, din pãcate, cu un beneficiu restrâns– Frederik Turner scoate în evidenþã faptul cãne lipseºte, la scara întregului ºi al unei lumibenefice de idei, acea sintezã unificatoare,în stare sã confere un sens civilizator – ºi unscop temerar, umanist – acestui ansamblu dedescoperiri la care s-a ajuns. Ceea ce înseam-nã cã vizãm obiective modeste ºi n-am cãu-tat îndeajuns vectorul salutar în stare sãdirecþioneze întreaga noastrã creaþie; ºi,iarãºi, un om oferit pânã azi milioanelor deentitãþi angajate creator, o OPÞIUNEconvingãtoare, dacã nu îndrãznim sã o con-siderãm un IDEAL ºi un MESAJ esenþial.

Colonizarea lui Marte, în viziunea sa este “ocontrautopie lucidã, marcatã de realism ºiinefabil, fie ºi cenzuratã de o inevitabilã cotãde mister ºi miracol”. Turner susþine cãînsãmânþarea cu viaþã organicã a acesteiplanete, ca ºi crearea unei atmosfere adec-

vate, nu maiconstituie otemã ºtiinþifi-

co-fantasticã. “Cunoºtinþele ºi unelteleºtiinþifice necesare acestei performanþe suntsau vor deveni curând disponibile”. Peaceastã cale omenirea ºi-ar putea asuma mi-siunea grandioasã pe care o reclamã astãziimaginaþia umanã. “Aceasta ar fi pentru noiceea ce erau catedralele pentru cultura euro-peanã din epoca medievalã”. O monumen-talã verticalitate, capabilã sã ne impresionezesufletele, sã ne înfierbânte imaginaþia, sãconfere un sens cunoaºterii la care am ajunsºi sã “reafirme credinþa în valoarea moralã aexistenþei, a tot ce este viu. O contrautopie încare profesorul de studii umanistice, FrederikTurner, de la Universitatea Texas din Dallas,a concurat cu poetul însetat de miracol, “carea <<vãzut>> Ideea transformãrii lui Marteîntr-o planetã summum a tuturor aspiraþiilorºi cunoºtinþelor noastre”.(P.I.)

TRANSFORMAREA LUI MARTE

MOZAICCurierul ARMATEI Pagina 15Nr. 10 (150) din 30 mai 2004

AR

Rãspunsurile testului din nr.9 (149) 15 mai1. Istoriografia îi considerã drept “istorici

naþionali” ai romanilor pe:- Titus Livius (59 Î.Ch.-19 d.Ch.) autorul

celebrei “Ab urbe condita” (De la întemeiereaRomei);

- Publius Cornelius Tacitus (aprox.55-120d.Ch.), autorul mai multor cãrþi vestite, printrecare se numãrã “Istorii” ºi “Anale”;

- Flavius Eutropius (sec.IV d.Ch.), autorulunui cunoscut compendiu (Breviar de la înte-meierea oraºului).

2. Cel mai vechi procedeu de producere aelectricitãþii constã în frecarea chihlimbaruluipe o þesãturã de lânã sau postav.

3. În anul 1546.4. Staþiunea meteorologicã ºi de retrans-

misie radio Albert Point, înfiinþatã în anul 1950,este situatã în arhipelagul arctic canadian la82031’ latitudine nordicã ºi 62005’ longitudinevesticã, fiind consideratã cel mai nordic punctlocuit permanent.

5. Prima aritmeticã a fost tipãritã deUlbrich Wagner (1482).

6. D. Zamfirescu, Opere, IV, 110.Selecþie: maior Ion PAPALEÞ

VERIFICAÞI-VVÃCUNOªTINÞELE!

DE LA LUME ADUNATE

Rezolvarea integramei din nr. 9I; S; S; F; N; N; INFIDELITAE;

CORUPE; REAL; CORECT; CA; IO;RITA; CODOSI; JENE; CURAT; A;CT; SOCA; IAL; ATITUDINE; TI.

EFEMERI

VAS SANGUIN

HAINÃ

GLAS NESIGUR

CONCI

LOCUINÞÃ

INTERPRET

FATA MAMEI

ÎN EXTERIOR

MISTUIT

PERIOADÃ

BOLDURI

CADRUMEDICAL

RIDICÃGREUTÃÞI

PARTE AUNUI ORAª

A FERI

GUST DE PELIN

ABSURD

AMBALAJAGRICOL

A RÃVNI

BIRLIC

ÎNTRECERESPORTIVÃ

CREANGÃ

BALTÃ

PREZICERI

PROGRAM

PRIMAFEMEIE

365 ZILE

RÃZLEÞIT

- De ce a murit amicul tãu?- Din cauza unei tuse incurabile care i-a purtatghinion.-ªi ce, se moare dintr-o tuse?- Când stai ascuns în ºifonierul amantei ºi te apucãcriza, da, se moare!

☺☺De ziua soacrei, Bula se prezinta cu un pachetelîntr-o mâna si cu o pusca în cealalta.- La multi ani, mama soacra! Ti-am adus opereche de cercei din aur.- Multumesc, ginerica. Da cu pusca ce vrei safaci?- Pai, de gauri în urechi nu ai nevoie?

☺☺- Am citit atâtea lucruri îngrozitoare despre

efectele dezastruoase ale bauturii si ale fumatuluiîncât am hotarât sa ma las.- De bautura sau de fumat?- De citit!

☺☺- O blonda si o bruneta, ambele sotii de politisti,stateau de vorba.Bruneta: - Sotul meu are sediul lânga florarie sitot timpul îmi aduce câte o floare.Blonda: - Al meu are sediul lânga Conservator, darniciodata nu mi-a adus o conserva!

☺☺- Într-o frizerie, dupa ce-l taie de doua ori pe client,frizerul încearca sa discute cu el:- Ati mai fost la noi înainte?- Nu, mâna mi-am pierdut-o în razboi!

INTERNET 2 – REPEDE, TOT MAI REPEDEÎncepeþi sã simþiþi diferenþa, nu-i aºa?

Dacã un utilizator de internet ar încercaastãzi, cu un modem de 56 k, sã realizeze undownload al Matrix-ului, i-ar trebui 171 deore – sau 25 de ore prin cablu TV, la 256Kbps. În internetul de mâine, durata acesteioperaþii se va reduce la doar 30 de minute.

Reþeaua reþelelorActualmente, a devenit deja operaþion-

alã o reþea numitã Internet 2, care permitetransmiterea de date cu 2,4 gigabiþi pesecundã (Gbps) – de 45.000 de ori mairepede decât un modem de 56 K.

Inaugurat în 1996 în S.U.A. ºi adminis-trat de Corporaþia Universitarã pentru Dez-voltare Avansatã a Internetului (UCAID),Internet 2 s-a nãscut în urma unui partener-iat între universitãþi, firme ºi agenþii guver-namentale ºi este astãzi o reþea de reþele dehipervitezã, cu legãturi în lumea întreagã.

Trecut puþin, viitor cât cuprinde

Internetul a urmat calea tuturor invenþi-

ilor mari – la început, toþi se întrebau la cevor folosi, prezicându-i descoperirii, celmult, o utilizare în zona divertismentului,pentru ca, mai apoi, sã se mire cum de s-aputut trãi înainte fãrã ea.

În 1969, omul pusese deja piciorul peLunã, dar internetul încã nu exista. Bob Tay-lor, un specialist în informaticã la MinisterulApãrãrii al S.U.A., Agenþia de Proiecte pen-tru Cercetare Avansatã (ARPA), constataineficacitatea modului în care era nevoit sãutilizeze computerele de care dispunea. S-agândit atunci sã le conecteze unele cu altele,pentru schimb de informaþii, dar ºi pentru autiliza puterea de calcul a celui mai rapidcreier electronic dintr-o eventualã reþea. În1969, ARPA a dezvoltat prima reþea – cupatru noduri -, conectând computere guver-namentale sau ale unor universitãþi, fapt cea permis o vitezã de transfer de 50 de kilo-biþi pe secundã (Kbps).

În 1974, în S.U.A., a luat naºtere inter-netul, ca reþea de reþele, odatã cu stabilirea

unui protocol de transfer – adicã a uneimodalitãþi de a conecta diferite reþele. Ceicare l-au stabilit – Vint Cerf ºi Bob Kahn - l-au numit Transmission Control Protocol(TCP – Protocol pentru Controlul Trans-misiei).

Ulterior, a apãrut hypertextul, care trim-itea la o paginã anume, iar în 1993 a luatfiinþã primul program care uºura navigareape internet: Mosaic.

Internetul, aºa cum îl ºtim, are deci doar11 ani. În acest rãstimp, motoarele de cãutarepentru milioanele de site-uri existente azi auevoluat; în paralel s-au dezvoltat noi modal-itãþi de comunicare, precum poºta electron-icã, hat-ul, ºi s-au ataºat la computer camerevideo. ªi, ce e mai important, internetul aevoluat dintr-un instrument de cercetare într-o imensã scenã, unde intrã simultan milioanede actori care pun la cale afaceri, îºi vorbesc,se informeazã sau se distreazã.

((CCoonnttiinnuuaarree îînn nnuummããrruull vviiiittoorr))Cristina FRATU

TERMENEDIN NOU

SPORADICÃ

NEVASTÃ

ASPIRAÞIE

CARACTERTIPOGRAFIC FIRIDÃ

1. Creionul cu minã de grafit, în ce anapare ºi unde?

2. Peniþa metalicã de scris, realizatã deJ.Jansen din Achen, în ce an apare?

3. În ce an a apãrut în S.U.A. procedeul dereproducere pe baza fotoconductivitãþii, cunos-cut mai peste tot sub numele de “xerografie”sau “reprografie”?

4. ªtiþi care este cel mai vechi oraº-capi-talã al unui stat membru O.N.U.?

5. Care este localitatea în care s-a înreg-istrat cea mai mare cantitate de zãpadã într-osingurã ninsoare?

6. Cine a spus: “Adevãrul este o mâncare,[pe] care toþi o doresc, dar puþini o mistuiesc”?

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450/V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: [email protected]

B.0064404 C.10/2004

TTiippooggrraaffiiaa UU..MM..0022221144TTiippooggrraaffii

MM..mm.. MMaarriiaann AArrddeelleeaannTToommaa BBaarrbbuuiinntt.. 00112299

ISSN 1582-1269

Redactor-ººef MMrr.. IIoonn PPaappaalleeþþ 00330077Secretar de redacþieMMrr.. DDrraaggooºº AAnngghheellaacchhee

iinntt..00222277

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiieeDDaanniieellaa DDuummiittrraaººccuu ((ccoorreeccttoorr)) iinntt.. 00774433MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr)) GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu ((ddaaccttiillooggrraaff))

iinntt..00111122

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilorau caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau aREDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere,fãrã a percepe taxe, cu condiþia indicãrii cu exactitate anumãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

RReeddaaccttoorrii

CCpptt.. AAddrriiaannaa MMuunntteeaannuuCCpptt.. GGaabbrriieell PPããttrraaººccuuCCrriissttiinnaa FFrraattuu

iinntt..00115566

afirmã domnul general de brigadã Alexandru DAVID, comandantul Brigãzii 10 Geniu

- Ce activitate a desfãºurat marea unitatepe care o comandaþi din momentul numirii lacomanda acesteia ºi pânã în prezent?

- Sunt la comanda Brigãzii 10 Geniu,începând cu data de 1 iunie 2002. Anterior, amfost comandantul Comandamentului 8 Ope-raþional. Am avut ocazia sã particip direct laconstituirea comandamentului brigãzii ºi adouã dintre unitãþile subordonate.

În acest sens, am avut ºansa unei expe-rienþe anterioare, deoarece în anul 1995, amparticipat ºi am condus nemijlocit înfiinþareaBrigãzii 40 Mecanizate din Dobrogea.

Pe baza acestei experienþe, am acþionatmetodic, iniþial, alegând factorii importanþi aibrigãzii. Am constituit un schelet pe bazacãruia am reuºit sã încadrez comanda brigãziiºi a unitãþilor din subordine cu valori cunos-cute ºi, mai ales, recunoscute de cãtre cei caream fost chemaþi sã înfiinþãm aceste structuri.Eºalonul superior a dovedit foarte multãînþelegere, astfel, cu o singurã excepþie, dinceea ce am propus noi, s-a ºi realizat. Înprezent, fãrã falsã modestie, aprecierilecolegilor, care par a fi mai obiective, ne daude înþeles, cã avem o structurã cu o încadraredemnã de a fi invidiatã. Ea este compusã dinoameni care au comandat unitãþi, oameni cumultã experienþã, valori confirmate care, ºi încontinuare, au dat rezultate. Am avut foartemult de muncã în anul 2002. La început, oricestructurã, pânã se încheagã, cere timp ºi efort.

O altã situaþie care a cerut ºi cere în con-tinuare un volum mare de muncã, este miºcareade materiale care sunt foarte numeroase ºi neridicã probleme.

Ca rezultat al activitãþilor noastre, înperioada iulie-septembrie 2003, am fostchemaþi sã desfãºurãm un exerciþiu tactic înzona Brãila-Gropeni, care a fost prezentatGrupului de Lucru (L.G.-9) al N.A.T.O. (Struc-tura de geniu) Exerciþiul a fost o reuºitã totalã,ceea ce a determinat pe cei care au asistat, sãfacã aprecieri dintre cele mai deosebite laadresa brigãzii. Ca rezultat al acestui exerciþiu,podul de pontoane P.R.-71 este acceptat într-ostructurã de nivel detaºament, aparþinând struc-turilor logistice N.A.T.O. În anul 2009, va tre-bui sã fim gata cu acesta, poate chiar maidevreme.

Tot ca pe o realizare deosebitã, putem sãconsemnãm faptul cã am reuºit sã demonstrãmîn cadrul acestui exerciþiu cã avem capabi-litãþile de a asigura sprijinul genistic unitãþilorluptãtoare. ªi acest fapt l-am demonstratfolosind unitãþi/subunitãþi de infanterie, tancuriºi artilerie pentru a proba capacitatea desusþinere a brigãzii prin eºantioanele pe carele-am avut prezente la acest exerciþiu. A fostrealizat un pod de pontoane cu forþa de suportde 80 de tone ºi o lungime de 30 m, iar cu aju-torul portiþelor au fost transportate subunitãþi deinfanterie ºi artilerie. Am transportat tancuricu ajutorul navelor din compunerea Bata-lionului Nave Treceri Fluviale, în condiþiile în

care, Dunãrea ne-a creat mariprobleme anul trecut. La unmoment dat a scãzut atât demult, încât nu puteam trecemãcar ºi cu portiþa. Aceasta arfi realizarea marcantã a“Brigãzii 10 Geniu”. Mai avemuna de ultim moment. În cadrulexerciþiului “BICAZ 2004”,într-unul din depozitele deza-fectate ce aparþin unitãþii noas-tre, am reuºit sã amenajãm, cutoate cele necesare, un punct decomandã care este funcþionabilºi care, oricând, poate fi un locde rezervã pentru punctul decomandã al brigãzii. Condu-cerea exerciþiului a apreciat în mod deosebitaceastã realizare a noastrã.

- Totodatã, sunteþi ºi comandantul Garni-zoanei Brãila. Cum colaboraþi cu factorii derãspundere din garnizoanã, militari ºi civili?

- În Garnizoana Brãila sunt prezent dinluna aprilie 2002. Ea are o tradiþie frumoasã înceea ce priveºte relaþiile cu autoritãþile locale,relaþii care sunt foarte bune. În aceastã garni-zoanã s-au perindat foarte multe personalitãþiale vieþii noastre militare, inclusiv ªeful Sta-tului Major al Forþelor Terestre. Fiecare a lãsataici în Garnizoana Brãila, lucruri deosebite,ceva ce ne-a permis nouã celor care i-amînlocuit sã menþinem ºi sã dezvoltãm starearelaþionalã pozitivã existentã între instituþiamilitarã ºi societatea civilã din Brãila.

Relaþii bune avem ºi cu celelalte unitãþi,chiar dacã nu aparþin ministerului apãrãriinaþionale, mã refer la cele ale ministeruluiadministraþiei ºi internelor. Ne informãm re-ciproc la ºedinþele consiliului de garnizoanãunde se analizeazã problemele privind disci-plina militarã în garnizoanã, circulaþia rutierã,activitãþile de mobilizare, sprijinul în situaþiide calamitãþi ºi dezastre. Pe unele le-am ºi pusîn practicã în iarna acestui an când, atât judeþul,cât ºi municipiul Brãila au fost izolate de þarãdatoritã condiþiilor climaterice foarte grele.

- Cum participã Brigada 10 Geniu la mi-siunile internaþionale?

- Brigada alocã forþe pentru douã teatre deacþiuni militare. Începând cu anul 1996, prinBatalionul 96 Geniu, am pregãtit subunitãþicare au executat misiuni în afarã, începând cuBosnia. Acum suntem la a 13-a structurã carese aflã în Irak, ºi pentru care pregãtim structuraIrak 3 cu un efectiv de 149 de militari. Situ-aþia mai dificilã o reprezintã starea conflictualãexistentã în Irak. Suntem permanent în legãturãcu militarii noºtri prezenþi acolo care nu au avutprobleme cu populaþia localã. Se aºteaptãliniºtirea lucrurilor ca sã se poatã continua mi-siunea primitã.

Avem ca sarcinã acordarea sprijinuluiexprimat prin militari ºi tehnicã misiunii ANATRAINING în Afganistan ºi care este destulde grea. Majoritatea sarcinilor le rezolvãm prin

Batalionul 96 Geniu.- Anul acesta, la 31 mai, s-aau împlinit 145

de ani de la înfiinþarea primului Batalion deGeniu din Armata României. Ce activitãþi veþiorganiza în acest sens?

- Datoritã cerinþelor militare ºi civile, pedata de 31 mai 1859, prin raportul cu nr.1902,factorii de conducere din acea perioadã, soli-citau domnitorului Al. I. Cuza înfiinþarea unuibatalion de geniu. Domnitorul va punerezoluþia “Se încuviinþeazã.”, luând naºtere ast-fel primul batalion de geniu din ArmataRomânã la Iaºi, comandat de cãtre cãpitanulPanait Donici.

Militarii geniºti au fost prezenþi la toateevenimentele petrecute, atât pe timp de pace,cât ºi pe timp de rãzboi. Au participat laRãzboiul de Independenþã. Au construitCetatea Bucureºtiului. Au fost prezenþi laOperaþiunea de la Flãmânda din primul rãzboimondial ºi nu numai. Au participat la refacereaþãrii dupã rãzboi. În a doua conflagraþie mon-dialã au luptat, atât în Rãsãrit, cât ºi în Apus.Au participat la construirea Transfãgãrãºanu-lui, Canalului Dunãre-Marea Neagrã. Au efec-tuat amenajãri portuare ºi au dezvoltat reþeauaferoviarã ºi rutierã. Au participat la constru-irea marilor reþele de irigaþii.

Anul acesta, când am aniversat 145 de anide la înfiinþarea primului batalion de geniu, amdesfãºurat activitãþi care au cuprins, pe data de28.05 un vernisaj-expoziþie ºi înmânarea dediplome ºi medalii urmate de vizionarea fil-mului“Arma Geniu 145 de ani”. Pe data de29.05, în municipiul Brãila, a fost organizatã odefilare a trupelor, continuatã de ceremonialulde prezentare a drapelelor de luptã, încheindu-se cu un concert festiv al Muzicilor MilitareReunite.

Doresc sã spun, în încheiere, cã structurilede geniu au cãpãtat autoritatea realã în cadrulalianþei N.A.T.O. ªi sunt convins cã vor aveaun viitor deosebit. Iar în ceea ce priveºte Briga-da 10 Geniu, sper ca lucrurile sã capete numaiaspecte pozitive.

Cãpitan Gabriel PÃTRAªCU

Structurile de geniu au cãpãtat autoritate realã în cadrul N.A.T.O.

INTERVIUL NOSTRU Curierul ARMATEIPagina 16Nr. 10 (150) din 30 mai 2004

AR

Curierul ARMATEI 2004-2014/Arhiva 2004/150.pdf · ZIUA EROILOR …IN MEMORIAM… S E M P E R P R I...

Documents

Transcript of Curierul ARMATEI 2004-2014/Arhiva 2004/150.pdf · ZIUA EROILOR …IN MEMORIAM… S E M P E R P R I...