Gazeta basarabiei 81

gazeta

BASARABIEIZiarul migranţilor moldoveni

http://www.moldinit.com

Anul VI, Nr. 12, 1-15 septembrie 2014

PAG

2PAG

4PAG

7

Apelul diasporeila unitate

Limba Română sărbătorită la Dublin

Prima tabără de varăa moldovenilor din Padova

CONFERINŢA DESCHISĂ

Republica Moldova 2020: contribuţia diasporei la

dezvoltarea ţării de origine

pag. 3

Finele lunii august a anu-lui curent a fost o perioadă încărcată pentru Diasporă. La Chişinău s-a desfăşurat o suită întreagă de evenimente pen-tru, şi cu participarea directă a conaţionalilor noştri din afară.

EDITORIAL

gazetaBASARABIEI2 1-15 septembrie 2014

„Gazeta Basarabiei” este o publicaţie în bază de voluntariat, fără apartenenţă politică şi non profit, care îşi propune să ia atitudine vizavi de: • Viaţa comunităţii basarabene peste hotare; • Evenimentele social-economice şi politice din R.Moldova şi ţările de reşedinţă ale migranţilor moldoveni; • Noutăţile legislative privind migraţia; • Invitaţii la evenimente culturale şi anunţuri. La momentul actual, este unica publicaţie în limba română, realizată de către şi pentru migranţii moldoveni, deschisă tuturor doritorilor de a colabora cu noi. REDACTOR-ŞEF: Jana RENIŢĂ RedactoR: Oleg Chicu REDACŢIA: Dorin DUŞCIAC (Franţa), Olesea TANASCIUC (Portugalia, tel. de contact: + (351) 910-909-910, E-mAIl: [email protected]) , Aliona PURCI (Italia),

Svetlana LISAGOR VERGIS (Grecia) CARICATURI: Veronica PINTEA-BET DESIGN: Corneliu COMENDANT SOCAl mEDIA mANAGER: Victoria RUDI DISTRIBUŢIE: Ghenadie CIUBARA, Ecaterina DAMIAN Opiniile exprimate în articolele ziarului aparţin autorilor.Publicaţia este distribuită gratis la Roma, Veneţia, Padova, Bologna, Torino, Milano, Treviso, Verona, Brescia, Rimini, Faenza, Parma, Florenţa, Paris (Franţa), Lisabona (Portugalia), Atena (Grecia); varianta electronică o puteţi primi scriindu-ne la

adresa: [email protected] FONDATOR: Asociaţia Obştească FAMILII MIGRANTE Adresa redacţiei: Str. Hristo Botev 29/55, Chişinău Tel. de contact: 0039 3273857381. Publicaţia este înregistrată la Ministerul Justiţiei al R. Moldova cu nr. de înregistrare 259 la 20.02.2012 IDNO:1012620001401 Tiparul este executat la Tipografia „PRAG 3”, Chişinău TIRAj: 6000 ex. P-publicitate, PP- publicitate politică. Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul articolelor publicitare.

Finele lunii august a anu-lui curent a fost o perioadă încărcată pentru Diasporă. La Chişinău s-a desfăşurat o suită întreagă de evenimen-te pentru, şi cu participarea directă a conaţionalilor noş-tri din afară. Suita de eveni-mente a demarat cu a doua ediţie a Taberei DOR, care anul acesta a întrunit 101 copii de-ai noştri, care locu-iesc în peste 15 ţări ale lumii. Biroul pentru Relaţii cu Dias-pora, organizatorul acestei tabere de vară, a reuşit ast-fel să adune la Chişinău, pe durată unei săptămîni, un număr important de copii, care au avut o frumoasă experienţă de apropiere cu cultura, limba şi tradiţiile pământului de care ei (sau părinţii lor) s-au îndepărtat.

În perioada 26-27 august la Chişinău şi-a ţinut lucrări-le prima ediţie a Conferinţei Deschise “Republica Moldova 2020. Contribuţia Diasporei la dezvoltarea ţării de origi-ne”. Acest eveniment a fost organizat de către o echipă formată din 10 voluntari din Diasporă, care locuiesc în 10 ţări diferite. Scopul princi-pal al Conferinţei Deschise a fost acela de a crea o platfor-mă propice pentru transferul de competenţe, experienţă profesională, bune practici şi idei inovatoare, din Diaspo-ră către Republica Moldova. Personalităţi marcante, prin-tre care Preşedintele Parla-mentului Republicii Moldova Igor Corman, fostul Prim-ministru al ţării noastre Ion Sturza, ES Ambasadorul Uniunii Europene la Chişi-nău Pirkka Tapiola, Senato-rul român pentru Diasporă Viorel Badea, reprezentanţi ai diasporei şi ai societăţii civile din Republica Moldo-va, membri ai Guvernului şi deputaţi de la Chişinău, au luat parte la sesiunea plenară de deschidere a evenimentu-lui, intitulată în mod origi-nal şi sugestiv „Eurosfatul Republicii Moldova: contri-buţia Diasporei la parcursul European al ţării”. Au urmat 6 sesiuni tematice (atelie-re de lucru), în cadrul cărora aproximativ 30 de persoa-ne din diasporă, specialişti în diverse domenii, au pre-zentat rezultatele muncii lor şi au explicat cum pot aceste rezultate să servească la pro-movarea unor standarde noi, europene, în ţara noastră. Caracterul original al Con-ferinţei Deschise se bazea-ză pe faptul că pentru prima dată în Republica Moldo-va a fost experimentat (cu mare success!) un nou for-mat de interacţiune: Diaspo-ră – Guvern – Societate civilă din Republica Moldova. Dia-logul tripartit a generat nu

Apelul diasporeila unitate

doar un contact direct foar-te eficient, dar şi a pus bazele unei colaborări frumoase în viitor. Anume prin astfel de metode se obţine o implicare mai directă şi mai pregnantă a Diasporei în procesele care se referă la dezvoltarea ţării de origine. Mai e de notat faptul că această Conferinţa Deschisă „Republica Moldova 2020” nu a necesitat absolut nici un fel de cheltuieli din banii publici, graţie faptu-lui că echipa de organizatori a reuşit să identifice o serie de parteneri care au spriji-nit evenimentul, inclusiv din punct de vedere financiar.

Rezultatele Conferin-ţei Deschise vor fi în curând publicate într-o broşură, care va cuprinde toate pre-zentările într-un format anumit, specific procesului de elaborare a documente-lor de politici publice. Aceas-tă broşură urmează apoi să fie prezentată factorilor de decizie din ţara noastră, şi, sperăm, va deveni o sursă de inspiraţie în procesul decizi-onal al viitorului Guvern.

În perioada 28-30 august în Republica Moldova s-au desfăşurat Zilele Diasporei – prima ediţie a acestei suite de evenimente s-a remarcat prin caracterul său divers şi interesant. Zilele Diasporei au fost urmate, în perioada 1-3 septembrie, de cel de-al 6-lea Congres al Diasporei. Evenimentul cel mai impor-tant al acestui Congres a fost lansarea unui Apel la unita-te a tuturor forţelor politice pro europene în campania electorală, care va demara în curând în Republica Mol-dova. Lansat la iniţiativa dnei Ala Mîndîcanu (Mon-treal, Canada), acest Apel a întrunit o largă adeziune a delegaţilor la Congres, a fost votat unanim de către delegaţii prezenţi şi ulteri-or prezentat personal Prim-ministrului ţării noastre, dlui Iurie Leancă. Domnia sa a oferit o înaltă aprecie-re acestui Apel, care consti-tuie o dovadă clară a unităţii şi a mobilizării Diasporei într-un moment deosebit de important pentru viitorul ţării noastre.

În scurt timp, în Republi-ca Moldova va începe o nouă campanie electorală. Dias-pora deja şi-a spus cuvân-tul: cetăţenii din afara ţării optează în mod deschis pen-tru continuarea şi chiar acce-lerarea apropierii Republicii Moldova de Uniunea Euro-peană. Urmează ca Diaspora să-şi spună cu fermitate şi cu încredere cuvântul şi în ziua

votului.Dorin Duşciac

Chişinău, Republica Moldova

Mai mulţi copii din satul Nicoreni, raionul Drochia, au participat la cea de-a doua edi-ţie a turneului de fotbal între copii. Anul acesta, părinţii copi-ilor care muncesc peste hotare, au venit să îi susţină. Eveni-mentul are scop caritabil, iar banii adunaţi sunt daţi celor cu dificultăţi financiare în familie.

Victoria Pistol a spus că iniţiativa a venit din partea familiei sale, care locuieşte în Italia. „Noi am venit doar cu propunerea, iar sătenii au întâmpinat-o cu entuziasm. Am adunat repede banii nece-sari pentru organizare. Îmi amintesc că unii săteni mă opreau să îmi dea măcar câte

Turneu de fotbal la Nicoreni

10 lei”, a spus Victoria Pistol. Înainte de începerea tur-

neului, sătenii au făcut ordi-ne pe stadionul sătesc, au amenajat stadionul cu baloa-ne, iar muzicanţii din sat

s-au arătat dispuşi să contri-buie prin organizarea unui program artistic pe parcur-sul întregii sărbatori cu un repertoriu de cântece pen-tru copii.

Potrivit organizatorilor, fiecare jucător a avut la sfâr-şitul meciului câte un hot-dog, iar câteva mame au organizat o masă festivă pli-nă de dulciuri.

„A fost o satisfacţie mare pentru săteni, e frumos şi plăcut să vezi un stadion plin de copii bucuroşi”, spu-ne Alexandru Dolganiuc, antrenorul din sat, care a muncit mult timp în Marea Britanie.

„În afară de bucuria imen-să a copiilor, turneul de fot-bal a fost o experienţă bună şi pentru noi, am demon-strat că putem face foar-te multe lucruri frumoase”, a declarat Tatiana Ataman, directoarea casei de cultură din sat, cu o experienţă de muncă în Rusia.

bit despre schimbările care se produc în Republica Moldo-va, despre importanţa conti-nuării parcursului european al ţării noastre, în special în legătură cu situaţia din regiu-ne şi a îndemnat diaspora să se implice activ în scrutinul din 30 noiembrie.

La rândul său Preşedinte-le Parlamentului Igor Corman a menţionat necesitatea valo-rificării experienţei reprezen-tanţilor diasporei pentru a schimba în bine realităţile din Republica Moldova şi a con-strui împreună viitorul euro-pean al ţării. Igor Corman a subliniat că: „implicarea dias-porei în procesul decizio-nal din Republica Moldova a început, unii reprezentanţi ai diasporei ocupând deja func-ţii publice”. Preşedintele Par-lamentului şi-a exprimat speranţa că reprezentan-ţii diasporei vor participa şi în continuare la elaborarea politicilor publice şi chiar vor deveni deputaţi. ”Trebuie să schimbăm lucrurile în ţară pentru ca moldovenii să nu plece peste hotare, ca majo-ritatea cetăţenilor să se sim-tă confortabil acasă, să aibă locuri de muncă, să aibă un venit asigurat. Astfel, se vor crea condiţiile ca şi alţi mol-doveni plecaţi să revină”, a menţionat Preşedintele Par-lamentului în mesajul adre-sat diasporei. Igor Corman a subliniat că în realizarea acestui obiectiv este necesară conjugarea eforturilor autori-tăţilor şi diasporei. Totodată, Igor Corman a dat asigurări că autorităţile depun eforturi pentru a-i ajuta pe conaţiona-lii noştri stabiliţi în alte ţări.

Majoritatea delegaţilor de la Conferinţa deschisă şi Con-gres s-au reîntors în ţările lor de destinaţie, au revenit la grijile cotidiene şi fac pla-nuri/proiecte pentru ţara de origine cu care vor reveni în vara următoare. Atâta timp cât acestor oameni le pasă, Moldova trebuie să le vină în întâmpinare şi să susţină ini-ţiativele frumoase menite să modernizeze ţara.

Diaspora acasăAcest sfârşit de august şi

început de septembrie a fost unul fierbinte pentru dias-pora care a revenit acasă. În această perioadă au avut loc un şir de evenimente care au fost iniţiate, organizate şi pro-gramate pentru şi de către oameni din diasporă. Iniţi-al a avut loc Conferinţa des-chisă, apoi în perioada 28-30 august, în Republica Moldova, au fost organizate, în premie-ră, Zilele Diasporei urmate de al VI-lea Congres al Diasporei 1-3 septembrie.

Conferinţa Deschisă "Republica Moldova 2020 Contribuţia Diasporei la dezvoltarea ţării de origi-ne" a înregistrat o participa-re activă a celor interesaţi, pe 26-27 august, atât factori de decizie de cel mai înalt

nivel Preşedintele Parlamen-tului Igor Corman, miniştri: Monica Babuc, Valentina Buliga, deputatul Ana Guţu, Elena Beleacova – şef BRI, cât şi societatea civilă din RM: Antoniţa Fonari, Ser-ghei Ostav, Victor Chirilă ş.a. Absenţi au fost doar invitaţii miniştri şi viceminiştri din fracţiunea PLDM, inclusiv actualul Şef al Biroului pen-tru relaţii cu diaspora.

Pe 28 august Guvernul şi-a deschis larg uşile pentru diaspora Republicii Moldo-va. Miniştrii şi Premierul au fost gazde pentru vizitatori şi au răspuns la întrebările invi-taţilor. Prim-ministrul Iurie Leancă a primit cetăţeni în audienţă între orele 10.30 şi 11.30, după deschiderea ofi-cială a Zilelor Diasporei, care

a avut loc în clădirea Guver-nului.

În perioada 1-3 septem-brie, la Chişinău, s-au reunit peste 145 de cetăţeni ai Repu-blicii Moldova din 28 de ţări la cel de al VI-lea Congres al diasporei. Pe parcursul celor trei zile, participanţii au dis-cutat despre politicile pentru diasporă, impactul migra-ţiei asupra proceselor eco-nomice, sociale, academice şi politice din ţară, impactul politicilor elaborate şi imple-mentate în Republica Moldo va. La reuniune au mai par-ticipat: Prim-ministrul Iurie Leancă, deputaţi, miniştri, reprezentanţi ai societăţii civile, ai instituţiilor publi-ce şi ai diasporei. La deschi-derea lucrărilor Congresului Premierul Iurie Leancă a vor-

gazetaBASARABIEI 31-15 septembrie 2014

Cercetarea, acade-mică sau cea bazată pe experienţa profe-sională, cuplată cu inovarea, inspirată din experienţele perso-nale şi profesionale acumulate, reprezintă o investiţie în viitor.

— Victoria Rudi: De ce aţi ales 2020 drept linie temporală în titlul eve-nimentului?Dorina Baltag: Inspira-

ţia pentru acest titlu, trebuie să recunosc, a fost influenţa-tă de mediul în care trăiesc şi activez. Locuind în Olanda şi lucrând în Marea Britanie, am observat cum programul Orizont 2020 a devenit punc-tul central al tuturor tendin-ţelor din viaţa publică, dar şi privată. Atât strategia unei instituţii publice, cât şi a unei întreprinderi economice sau a unei universităţi, va avea la bază cercetarea şi inovarea, or esenţa celui mai mare pro-gram European pentru Cer-cetare şi Inovare – Orizont 2020 – este anume acesta. Luând în consideraţie că inte-grarea europeană este obiec-tivul de politică externă, dar şi internă nr. 1 pentru Mol-dova, precum şi semnarea Acordului de Asociere, mi-a părut firesc ca evenimentul din 26-27 august curent să complementeze aceste ten-dinţe europene.

Cercetarea, academică sau cea bazată pe experien-ţa profesională, cuplată cu inovarea, inspirată din expe-rienţele personale şi profesi-onale acumulate, reprezintă o investiţie în viitor. Cerceta-

rea şi inovarea sunt esenţia-le pentru o creştere durabilă. Acestea şi stau la baza Con-ferinţei Deschise Republica Moldova 2020: contribuţia diasporei la dezvoltarea ţării de origine.

— Ce te-a îndemnat să te implici în organizare?Rolul de co-organizator

la această conferinţă este pentru mine o formă de contribuţie la procesele de schimbare de acasă. Cred că nu contează dacă eşti în Moldova sau înafara ei, întotdeauna poţi contribui într-un fel sau altul la dez-voltarea ţării tale şi la pro-movarea acesteia.

— Prin ce se deosebeşte acest eveniment de altele?Din punctul meu de vede-

re, caracterul inovativ al aces-tui eveniment este reflectat prin intermediul obiectivelor Conferinţei. Ne propunem să creăm o platformă triparti-tă de comunicare între mem-brii diasporei – factorii de decizie – şi societatea civi-lă de acasă. Cred că, pentru prima dată în Republica Mol-dova, va avea loc o interacţi-une între aceşti 3 actori. Pe lângă aceasta, un alt obiectiv este să aducem potenţialul

Suport pentru studenţi Campanie socială pentru migranţi

„Sănatatea ta - viitorul tău”

Asociaţia culturală „Fraternita Mon-diale ” Florenţa (Italia) împreuna cu un colectiv de 10 medici din Clinica SAN-COS (Chişinău) anunţă despre lansa-rea unui proiect social pentru protecţia sănătăţii migranţilor din Italia – „Săna-tatea ta - viitorul tău!”. Proiectul vine în spijinul migranţilor care sunt în dificulta-te (statut ilegal, lipsa poliţei de asigura-re medicală sau în situaţii de vulnerabilitate) pentru a preveni şi identifica situaţii critice de sănătate.

În perioada 23-25 octombrie 2014, la sediul Asociaţiei din Florenţa str. Generale Carlo Alberto 15 va fi organizat un centru de sănătate mobil, unde moldovenii care locuiesc în Regiunea Toscana, vor avea posibilitatea gratuit să verifice starea sănătă-ţii la medicii: terapeut, cardiolog, ginecolog, urolog, dermatolog, neurolog, oftalmolog, psiholog, imajist (cu examinare ultrasono-grafica), teste şi analize de laborator.

Înscrierile se pot face prin e-mail: [email protected] Mai multe detalii puteţi afla pe web: www.sancos.md

Absolvenţii moldoveni, care au făcut studii în stră-inătate şi doresc să revină temporar sau permanent în Moldova pentru a se angaja în instituţiile pri-vate sau publice vor putea beneficia de suport. Orga-nizaţia Internaţională pen-tru Migraţie, misiunea în Republica Moldova (OIM), în parteneriat cu Biroul pentru Relaţii cu Diaspora, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Edu-caţiei şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a lansat, în cadrul ediţiei a VI-a a Congresu-lui Diasporei, un program care va oferi 30 de granturi absolvenţilor moldoveni din străinătate.

Concursul este deschis pentru tinerii moldoveni, cu vărsta între 18-35 ani, cu studii superioare în stră-inătate, în domeniu exact sau umanitar, care doresc să revină temporar sau per-manent în Moldova pen-tru a se angaja în instituţiile publice sau private. Vor avea prioritate in procesul de selectare tinerii care se află la moment peste hotare, dar vor putea aplica şi cei care au revenit recent în ţară, dar nu mai devreme de 1 mar-tie 2014. Tinerii care nu vor beneficia de suport financi-ar, vor primi asistenta logis-tică prin accesul la ofertele de angajare.

„Programul va funcţiona în baza principiului primul

venit, primul servit. Supor-tul financiar va fi acordat aplicanţilor pe măsura iden-tificării locurilor de muncă/stagiere şi a plasării acestora în câmpul muncii, iar priori-tate li se va acorda tinerilor care doresc să se angajeze în sectorul public.”, a menţio-nat Oxana Maciuca, Asistent migraţie şi dezvoltare, OIM.

OIM va oferi asistenţă logistică şi va acorda bene-ficiarilor suport financiar pentru acoperirea cheltuie-lilor de transport, precum şi alocaţii lunare de 3000 Lei Moldoveneşti pentru o peri-oadă de până la 6 luni. Ter-menul limită pentru aplicare este 1 octombrie 2014.

Acest concurs este desfă-şurat în cadrul proiectului:

„Încurajarea parteneriatului public-privat pentru o dez-voltare economică durabi-lă în Moldova”, finanţat de Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei şi implementat de Organizaţia Internaţio-nală pentru Migraţie, misi-unea în Republica Moldova în parteneriat cu Guvernul Republicii Moldova. Obiec-tivul proiectului este de a aborda fenomenul exodului de creiere prin promovarea transferului de idei noi şi de abilităţi în procesul migraţi-ei tinerilor şi mobilităţii edu-caţionale.

Pentru informaţii supli-mentare, vă rugăm să o contactaţi pe Oxana Maciu-ca, Asistent migraţie şi dez-voltare, OIM, Tel:(+373 22) 232940 (ext.113), E-mail: [email protected] , www.iom.md

CONFERINŢA DESCHISĂ

Republica Moldova 2020: contribuţia diasporei la dezvoltarea ţării de origineInterviu cu Dorina Baltag, doctorand la Facultatea de Politică, Istorie şi Relaţii Internaţionale la Universitatea din Loughborough, Marea Britanie. Cercetarea Dorinei analizează performanţa diplomatică a Uniunii Europene în Europa de Est, pentru care Dorina a fost numită cercetător Marie Curie în cadrul programelor PC7 ale Comisiei Europene, în proiectul INCOOP coordonat de Universitatea de la Maastricht

iecte, şi de ce nu – posibili-tatea de creare a reţelelor de excelenţă între Moldova şi statele de unde vine diaspo-ra. Unul dintre rezultate de lungă durată este activizarea unei baze de date ale dias-porei la care oricare insitu-ţie, organizaţie să poată avea acces (la cercetările academi-ce, de politici, ştiinţifice etc.) şi să creeze colaborări pentru punerea acestor cunoştinţe în practică.

— Şi acum ce urmează?Încurajator este că eve-

nimentul a fost unul de anvergură şi s-a bucurat de prezenţa a peste 130 de parti-cipanţi, membri din diasporă, societatea civilă de acasă, pre-cum şi reprezentanţi ai fac-torilor de decizie. În cadrul atelierelor de lucru s-au gene-rat sugestii, propuneri, s-au creat anumite colaborări, îndeosebi cu societatea civilă. Una dintre sugestii din par-tea participanţilor, pe care o îmbrăţişăm, este să continu-ăm astfel de evenimente anu-al sau bianual, pentru a aduce pe agenda publică rezultatele cercetărilor şi pentru a facilita procese de dezvoltare durabi-lă în Republica Moldova.

Interviu realizat de Victoria Rudi

academic şi ştinţific acumu-lat peste hotare şi să-l facem disponibil pentru cei de aca-să (instituţii publice, ong-uri, think-tanks, antreprenori ş.a.).

Formatul conferinţei este relativ nou, cel puţin în ceea ce priveşte evenimentele cu şi pentru disaporă de până acum. Ziua de lucru a Confe-rinţei a fost divizată în ateli-ere de lucru, unde membrii din diasporă şi-au prezentat contribuţiile, într-un cadru contructiv şi au încercat să se genereze sugestii, daca nu şi soluţii, prezentând totodata şi studii de caz. Iar modera-torii invitaţi au fost din par-

tea societăţii civile, precum şi instituţiilor publice de resort.

Nu în ultimul rând, cred că inovativ este că această iniţi-ativă vine din partea moldo-venilor stabiliţi peste hotare, reflectă o organizare ad-hoc şi munca voluntară depusă de echipa de organizare.

— Cum asiguraţi continui-tatea conferinţei?Conferinţa din 2014 este

doar un prim exerciţiu. Eve-nimentul va servi drept platformă pentru interconec-tarea diasporei cu societatea civilă şi factorii de decizie, precum şi utilizarea poten-ţialului lor (ştiinţific, cultu-

ral, social, economic etc.). De asemenea, conferinţa oferă posibilitatea de networking, lansarea de iniţiative şi pro-


publicitate

La comandă autocar • microbuz

La comandă autocar • microbuz

Moldova /+37322/282445 O� ciu282447 O� ciu068041111 O� ciu282446 Depozit068034444 Depozit

Austria /+43/6769330838

389099 3608 Milan389099 3662 Roma389099 3646 Torino389099 3833 Bolonia329436 4368 Parma, Verona329367 9050 Mantova, Valegio389099 3725 Monza, Dezenzano389099 3750 Mestre, Iesolo, Vicenza389999 0262 Viaregio, Massa, Carara320491 8484 Elba, Piombino, Sardegna327056 1002 Lido di Veneţia, Casavio, Padova

I N

MoldovaItalia Austria

I N

Italia /+39/

Telefon reclamaţii /+373/ 691 360 01

327056 1002 Lido di Veneţia, Casavio, Padova327056 1002 Lido di Veneţia, Casavio, PadovaA 5-ea CĂLĂTORIE GRATIS!

Igor • NicolaeIgor • Nicolae

Sărbătorile Naţionale ale Republicii Moldova, „Ziua In-dependenţei” şi „Limba Noas-tră”, au prilejuit şi în acest an un eveniment de suflet, la care au participat cu mult drag cetăţenii Republicii Moldova, stabiliţi cu traiul în Irlanda. Evenimentul a avut loc pe data de 31 August 2014, la Dublin şi a fost organizat de Comuni-tatea Basarabenilor din Irlan-da „Moldova Vision”.

În cuvântarea de deschi-dere a evenimentului s-a menţionat importanţa lim-bii române pentru păstrarea identităţii acelora care actu-almente trăiesc şi activează în afara ţării de origine. Acest lucru este foarte important mai ales in cazul generaţii-lor tinere, întrucât cunoaşte-rea „rădăcinilor” reprezintă o parte definitorie a profilu-lui social, moral şi identitar a personalităţii în devenire. De asemenea, a fost invocată şi importanţa Independenţei pe care ţara noastră a obţinut-o în 1991.

În cadrul evenimentului au avut loc mai multe activităţi culturale la care au fost impli-caţi atât adulţii cât şi copiii. Cel mai emoţionant moment

a fost recitalul de poezie în cadrul căruia au fost decla-mate versuri de Grigore Vie-ru şi Alexei Mateevici. Artiştii autohtoni au încântat partici-panţii cu un repertoriu muzi-cal autentic şi ireproşabil.

Tot în cadrul acestui eveni-ment, organizatorii au reuşit să realizeze şi un act de cari-tate. Ei au colectat bani de la conaţionali pentru ai dona copiilor nevoiaşi din R. Moldo-va şi pentru a susţine proiec-tul domnului Ion Lazarenco - „Nistru uneşte Moldova” şi intenţia dumnealui de a tra-versa prin înot strâmtoarea „Le Manche”. Astfel, de la par-ticipanţii la eveniment, pre-cum şi de la alţi conaţionali, s-au adunat 450 euro iar Aso-ciaţia „Moldova Vision” a donat 500 euro.(Pentru mai multe detalii despre acest pro-iect accesaţi pagina de Face-book – Nistru Uneşte Moldova sau Moldova Vision precum şi pe www.moldova.ie)

Organizatorii evenimen-tului au mulţumit celor peste o sută douăzeci de persoane care au venit la sărbătoare şi desigur statului Irlandez pen-tru ospitalitate şi suportul acordat.

Limba Română sărbătorită la Dublin

Diaspora, identitate şi globalizare

Între timp, a apărut şi Ambasada. La şezători ne cunosteam din ce în ce mai bine, mulţi veneau doar pen-tru a întîlni vechi prieteni, a face noi contacte sau a mân-ca ceva tradiţional de-acasă, deşi cu echipa aveam la fieca-re eveniment şi o agenda de lucru.

Nu suntem primii care şi-au dorit să consolideze mica noastră diasporă. Alexan-dru Smulco, Viorel Roşcovan, Alexandru Smulco, Vasi-le Tofan, Eugen Comendant şi alţii, adunau moldovenii la un meci de fotbal, frigărui sau călătorii prin Olanda. La moment grupul pe Facebook creat de ei numără peste 400 de membri.

În concluzie, spunem deseori oricărui interesat - Nimic nu e bătut în cuie. Dacă cineva doreşte să aloce timp prin organizarea unei şezători sau al unui proiect, sau doreş-te să preia rotaţia prin propu-nerea unui plan preliminar de acţuni pe 1 an de zile, sun-tem mereu foarte deschişi şă sprijinim logistic şi cu sfaturi această perspectivă. Suntem şi acţionăm conform principi-ilor unei comunităţi: aceasta nu ne aparţine, ci facem par-te din ea.

Oricare nu ar fi forma-tul, devine evident că iniţia-tivele venite din diasporă în folosul ţării de origine se vor multiplica, iar comunicarea online e modalitatea primară de comunicare între diaspo-ră şi instituţiile din Moldova. Există deseori situaţii când comunităţile de moldoveni din diverse ţări (ex. moldo-venii din Italia, Grecia, Rusia) îşi unesc eforturile pentru a face lobby în folosul R. Mol-dova. Moldovenii preocupati de o anumită problematică se adună în grupuri, semnează petiţii şi speră să fie auziţi şi protejati de cei de-acasă.

Evident că în astfel de ini-ţiative se urmăresc şi sco-puri personale, dar ar fi naiv şi stupid să nu admitem acest lucru: fie vizibilitate mai mare în mass-media, fie lărgirea reţelei sociale şi de contacte, sau un buget suplimentar la salariu. Oricare n-ar fi moti-vaţia intrinsecă în momentul în care aceasta urmăreşte să ajute societatea să progrese-ze sau rezolvă o problemă cu impact asupra unui grup sau întregii societăţi, aceste iniţi-ative au nevoie de susţinere.

Initţative din diasporă: • Comunitatea KOOLTU-

RE TRICOLORE (Canada) e un ghem format integral din iniţiative, ale Natei Albot: IA MANIA, Festivalul MAI DUL-CE, Concursul tinerilor desig-neri moldoveni MÎNDRIA. Aici vorbim de mii de oameni din Moldova care au vizualizat un eveniment sau altul, care au participat în organizare la aceste 3 evenimente. Respec-tiv, presupun că e vorba de alo-carea a multor ore de lucru şi un efort comun considerabil.

• Şcoala de vară pentru copii, TINCO la informatică, initiativă lansată de o echi-pă diversă formată din tineri din diasporă, reprezentaţi ai ONG-urilor din Moldova şi tineri profesori de informa-tică.

• Sărbătorile naţionale sunt o adevărată ocazie pen-tru derularea a tot felul de iniţiative, deseori sprijinite de cei din diasporă. Mă refer

la organizarea diferitor săr-bători, concerte, în Franta, Italia, Grecia, Canada.

Iniţiative online de acasă:• Curaj.md este o adevara-

ta initiativa de curaj, derulată de ani de zile. Şi-a propus sa asculte şi să facă auziţi oame-nii cărora nu li s-a făcut drep-tate. Oleg şi Ghenadie Brega organizează discuţii online cu oameni de peste hotare, cu toţii vor să-şi expună păre-rea vizavi de diverse proble-me legate de drepturile lor ca migranţi, lucrători, oameni cu dizabilităti, etc.

• „Alo Bebe”, o iniţiati-vă venită din partea unei mămici, dar în primul rând a unei specialiste în psiholo-gie, care a atras prin subiec-tele abordate multe femei, prin împărtăşirea unor pro-bleme similare, iniţial întâl-nite în sistemul educaţional. După 6 ani, în sfârşit, a menţi-onat autoarea blogului Diana Guja, că blogul său şi-a atins un scop important şi anu-me de a oferi femeilor o plat-formă de discuţii deschise a unor subiecte delicate cum ar fi violenţa domestică.

• „Upgrade în Educatie”, o altă initiativă venită din par-tea mămicilor, apărută drept urmare a conştientizării lacu-nelor care există în mode-lul tradiţional de educaţie în Republica Moldova. Totoda-tă identificare a cât mai mul-tor persoane interesate de o educaţie mai bună şi încrede-rea în potenţialul acestora de a produce schimbarea.

Alte iniţiative la fel de inte-resante din domeniul artă, cultură şi comunitate:

• Cocoşul Roşu, lansa-tă după denumirea lucrării „Povestea cu Cocoşul Roşu”, al lui Vasile Vasilache, prin care tinerii au deschis porţi-le unui colţ de bucurii pentru copii. Comunitatea încurajea-ză dialogul cultural organi-zând activităţi pentru artişti, dar şi pentru copii, este un atelier independent al unei echipe de artişti – manageri culturali, care explorează arta contemporană ca mijloc de transformare personală, pro-fesională şi socială.

• Restaurarea fântânii Cadâna de la Lipnic din seco-lul XV, iniţiativa Irinei Ghel-bur, al lui Marian Chirtoacă, al lui Simion Berzoi şi Vladei Ciobanu.

• Laborator Teatral Foos-book, al lui Dl. Mihai Fusu, care într-un mod actoricesc a întrunit în scurt timp aproape 500 de fani de teatru din Mol-dova pe care îi informează, antrenează şi invită la diverse evenimente importante din domeniu.

• Evenimentele muzicale şi teatrale ale Spălătoriei, sunt cu impact şi de durată.

• Briciul, este unical în felul său şi nu doar fiindcă e lansat de una dintre cele mai pro-fund-creative minţi ai gene-raţiei mele, Marin Basarab, ci prin stilul său de a face critică în cinematografie.

Probabil nu au fost enume-rate marea majoritate ale ini-ţiativelor din Moldova şi din diasporă la fel de importante, fapt pentru care încurajez pe alţii să completeze şirul.

Irina BurlacuOlanda

Acest articol are scopul de a elucida câteva tendinţe din lumea virtuală interprinse din partea diasporei cât şi a celor care locuiesc curent în Mol-dova, care au scop să rezol-ve anumite probleme sau să realizeze un proces/eveni-ment social. Tendinţele au fost observate pe parcursul unui an şi nu respectă o anu-mită metodologie riguroasă de cercetare, ci propune citi-torului o combinaţie de teorii sociologice/sociale împreună cu o gamă de acţiuni observa-te pe web, care explică aceste tendinţe. Acestea ne vorbesc despre importanţa iniţiati-vei unui individ aflat oriunde pentru a rezolva o problema sau a atinge un scop în ţara natală. În consecintă, vorbim despre globalizare, identitate şi identitate naţională. Pentru început, se propune cititori-lor un sumar despre activită-ţile Comunităţii Moldovenilor din Olanda ca un exemplu de derulare a unei iniţiative şi efortului comun.

COmUNITATEAmOlDOvENIlOR DIN OlANDA

“- Salut Dumitru, ne auzi?- Da, vă aud, şi eu şi can-

gurii”, spune râzând Dumitru Dediu, plecat într-o deplasare de serviciu în Australia.

Pe Skype eram vreo 5 per-soane şi planificam următoa-rea Şezătoare a moldovenilor aflaţi în Olanda. Cam aşa au derulat organizarea mai mul-tor activităţi de grup ai cona-ţionalilor din Olanda, care şi-au dorit să se întîlnească mai des. Când am început să zumzăi la cap pe toţi că tre-buie să facem ceva, fiindcă pe atunci nici măcar nu aveam ambasada în Olanda, nu eram extrem de optimistă şi am fost sprijinită doar fiindcă am apelat la prieteni (Dorina Bal-tag, Artur Vacarciuc, Dumitru Dediu, Irina Bocan, Alexandru Bivol). Un grup pe Facebook exista de mult timp (Moldo-veni în Olanda), însă am aflat de el în scurt timp după, ceea ce poate avea să mă descu-rajeze în dezvoltarea iniţia-tivei. Nu întrebaţi cum şi de ce în loc să fac altceva cu tim-pul meu liber m-am apucat să scriu emailuri, să inves-tighez posibilitatea lansării unei asociaţii, dar vă poves-tesc pentru că sper să inspire pe alţii din diasporă spre noi iniţiative proprii.

Din start, apelativul „dias-pora” nu se asocia cu cel mai pozitiv lucru şi mulţi evitau acest cuvânt. Cumva mass-media a reuşit să dea o cono-taţie semi-pozitivă acestei noţiuni din cauza efectului negativ al migraţiei, remi-tenţelor, etc. Cert e, că dias-pora (încă) nu se asociază cu „Eroii” care salvează econo-mia ţării, de exemplu, cum deseori sunt numiţi migranţii filipinezi. Cu sau fără cuvân-tul diasporă, împreună am

înţeles că vrem să facem ceva pentru a consolida comunita-tea din Olanda şi eventual de a ajuta cumva/cândva pe cei de acasă – fiind totuşi suntem din cei din categoria „privele-giaţi”.

Am înţeles în scurt timp că împreună cu Dorina şi Ale-xandru suntem în 3 la volanul dezvoltării iniţiativei. Avem viziuni şi valori aproapia-te, astfel pentru noi e foarte important de a fi deschişi, a fi flexibili şi sprijinitori unii faţă de alţii. Suntem avantajaţi că ne aflăm în acelaşi oraş, însă şi mai mult suntem avantajaţi că avem un stil comun. Atunci când lansaţi ceva în afara ser-viciului formarea unui grup mic care iau decizii poate fi foarte eficient.

Astfel, s-a creat o viziu-ne a unei comunităţi în care oricine, poate face orice îşi doreşte şi visează, in sensul activismului civic. Dorina şi Alexandru au organizat pri-ma şezătoare şi au rugat din cei prezenţi să preia urmă-toarea şezătoare, ca princi-piul bulgărului de zăpada. Ideea a fost susţinită. La una din şezători cineva s-a apro-piat cu un plan de organizare gata făcut pentru următoarea şezătoare, ce includea loca-ţie, data şi cheltuielile. Fieca-re poatea fi un iniţiator, noi pe de altă parte am propus să oferim suportul logistic şi orice alt sprijin e necesar.

Fără finanţe sau timp mult la îndemână, căci totuşi avem cu toţii câte un job de zi, ne-am propus să facem ceva. Principiul organizării era simplu: ne întâlnim (onli-ne) şi vedem ce putem face împreună. Ca rezultat, am organizat o serie de şezători şi s-a lansat platformă onli-ne „NorocOlanda” - www.norocolanda.nl şi 2-3 proiec-te sociale. Mi se pare că un mod frumos de consolidare a comunităţii, poate fi anume implicarea în proiecte socia-le. (Puteţi lansa campanii de informare sau ajutor soci-al, etc. Un exemplu în acest sens din august 2014, organi-zez Schimb Cultural Suedia – Moldova http://www.diaspora.md/?pag=news&tip=noutati_rm&opa=view&id=1008&l= ).

Prima platformă online a unei diaspore sub formă de open-space, aceasta presu-pune că poate contribui ori-cine cu text sau design. Nu ne aşteptăm la texte forma-le neapărat, încurajăm plasa-rea informaţiei personalizate despre experienţa de studii sau lucru în Olanda, etc.

Ne-am propus să dezvol-tăm o structură stil Olandez: non-conformistă. Chiar dacă nu suntem înregistraţi ofici-al ca asociaţie, ne-am gândit la principiul rotaţiei de un an, prin care oricine într-un set de 2 oameni – o femeie şi un băr-bat - pot prelua gestionarea NorocOlanda.


publicitate publicitate

PISA

BRINDISI

MOLDOVA

RUSSIA

UCRAINA

ITALIA

GENOVA

TORINO

ALGHERO

CAGLIARI

OLBIA

PALERMOCATANIA

CROTONE

LAMEZIA

BARI

TRIESTE

CHISINAU

MOSCA

SAN PIETROBURGO

MILANO

ROMA

VERONA

KIEV

BOLOGNA

VENEZIA

2 NUOVIVOLI DAVENEZIA!

Spre Moldova,Rusia și Ucraina,din toată Italia

SERVIZI AEREI INTERNAZIONALI

92,00 €

C

M

Y

CM

MY

CY

CMY

K

În premieră pentru Republica Moldova, Partidul Democrat din Moldova, va organiza alegeri deschi-se pentru a decide lista candidaţilor săi pentru Par-lament, în baza unui proces de alegere deschisă, la care vor putea participa toţi cetăţenii Republicii Moldova.

„Pentru prima dată în Moldova, un partid le va oferi moldovenilor dreptul de alege direct candida-ţii pentru Parlament. PDM va organiza în premie-ră alegeri deschise pentru selectarea candidaţilor noştri pe lista electorală. Pe această cale, lista elec-torală a PDM nu va fi stabilită la sediul central al partidului, ci la urne, cu voturile membrilor şi sim-patizanţilor din toate raioanele”, a afirmat Mari-an Lupu, în cadrul unui briefing de presă. Liderul PDM a accentuat noutatea acestei propuneri şi a spus că acest demers va fi un pas spre reforma-rea sistemului politic. „Până acum, clasa politi-că nu a ascultat de dorinţa exprimată de cetăţeni, care au vrut să aleagă deputaţi în Parlament, prin vot direct, fie el uninominal sau mixt. Dar noi ştim foarte bine că oamenii aşteaptă de la politi-cieni nu cuvinte, ci fapte, lucruri concrete. Iată de ce PDM începe astăzi din interior această reformă. PDM respectă ceea ce au cerut oamenii şi, aşa cum este absolut corect, noi le dăm cetăţenilor posibi-litatea să aleagă candidaţii Partidului Democrat. Chem toţi membrii, simpatizanţii şi prietenii Par-tidului Democrat să participe la acest vot deschis şi să aleagă candidaţii pentru Parlament!”, a spus Marian Lupu.

Alegerile deschise vor avea loc pe 28 septem-brie, la sediile PDM din ţară, şi a subliniat că vor putea participa toţi cetăţenii cu drept de vot din Republica Moldova, indiferent dacă sunt sau nu sunt membri ai Partidului Democrat. Cetăţenii vor fi informaţi asupra acestei proceduri de alegere deschisă, fiind garantată o procedura de vot clară şi transparentă.

Între timp se caută soluţii pentru a da aceaşi oprortunitate de vot cetăţenilor moldoveni din străinătate.

Sursa: pdm.md

Premierăpentru Moldova

zente prin intermediul ambasadei. La ultimul concert, un sprijin impor-tant am avut şi din partea Partidului Democrat din Moldova.

— Am aflat că aţi iniţiat o afacere, despre ce este vorba?Am deschis în Chişinău, pe bulevar-

dul Decebal 26/2, un magazin de haine pentru bărbaţi, femei şi copii. Hainele sunt toate importate din Italia şi sunt sută la sută „Made in Italy”. În Chişi-nău găseşti produse sau foarte scum-pe sau ieftine, dar de proastă calitate. Noi oferim calitate la un preţ convena-bil pentru fiecare buzunar. Cu timpul mi-aş dori chiar să producem o parte din haine în ţara noastră. Sunt mul-te fabrici din Europa care se transferă aici, deci, se poate. Desigur, design-ul, stilul şi calitatea rămân aceleaşi.

— Cu ce problemă vă confruntaţi în cadrul acestei afaceri?La început ne-am ciocnit cu un

şir de probleme de ordin birocratic (certificate, licenţe, extrase etc.). Cea mai mare problemă, însă, a apărut la vamă. Taxele de vămuire sunt exage-rat de mari. Sperăm ca apropierea de UE să rezolve cumva şi această pro-blemă, căci altfel este foarte greu să te descurci. Cred că toate preţurile în R.M. variază anume din cauza taxei vamale.

— Dar cu mediul asociaţiilor cum rămâne, o să continuaţi?Sigur că da. Cum v-am spus la

început, sunt când aici, când în Ita-lia. Ţin legătura cu membrii de acolo care mă aşteaptă mereu. Vom conti-nua cu diferite activităţi, concerte. Fiind aici, poate o să reuşesc să coo-perez mai uşor cu autorităţile şi cu artiştii. Cum am mai zis, o să încerc şi aici să contribui cu ce pot, acolo unde va fi nevoie.

Oleg Chicu, Chişinău

Fiecare schimbare îşiare momentul potrivitInterviu cu Marina Negară, preşedinta asociaţiei „ANIMI” din Roma

În ultimul timp am ocazia să întâl-nesc în Chişinău tot mai mulţi cona-ţionali reîntorşi de peste hotare. Săptămâna aceasta am întâlnit-o pe Marina Negară. Mulţi dintre moldo-venii aflaţi în Italia au cunoscut-o la numeroasele şi frumoasele concer-te organizate de Domnia sa la Roma precum şi în alte oraşe din peninsulă.

— Marina, iată-te reîntoarsă aca-să. Este o reîntoarcere definiti-vă sau pe o anumită perioadă?Nu pot să spun că este o reîntoar-

cere definitivă, pentru că plec des-tul de des înapoi, la Roma. Totuşi, începând cu anul acesta petrec mai mult timp aici, în Moldova. De când am fost plecată, gândul de a mă reîn-toarce mereu m-a ispitit. Au trecut aproape cincisprezece ani până am luat această decizie. Cred că fiecare schimbare îşi are momentul potrivit. Sper să nu mă dezamăgesc şi să reu-şesc să mă reintegrez în propria ţară.

— Ce ne poţi spune despre experi-enţa ta de migrant?Am plecat în Italia la începutul

anului 2000. În acea perioada aproa-pe toţi cei care aveau posibilitate lăsau Moldova şi plecau în căutarea unui viitor mai frumos. Italia era pe primul loc în discuţiile moldoveni-lor, mai ales ale femeilor. Ajunsă la Roma, am lucrat la fel ca toate feme-ile noastre – am făcut curăţenie în case, am acordat asistenţă bătrânilor, am lucrat în calitate de chelneriţă etc. La început a fost foarte greu, dar am

reuşit să trec peste toate şi să-mi con-struiesc, în cele din urmă, acel viitor mai luminos. În acelaşi timp, încer-cam să investesc cumva şi în propria persoană. A fost o experienţă destul de interesantă şi utilă. Sper să pot contribui la dezvoltarea ţării mele prin intermediul cunoştinţelor căpă-tate în această perioadă.

— De unde a venit ideea de a des-chide o asociaţie şi ce aţi reuşit să faceţi în cadrului ei?Idea s-a născut din dorul de casă

pe care îl aveam mereu. Eram de mult timp la Roma, dar nu cunoş-team pe nici un moldovean. Începu-sem deja să uit şi tradiţiile noastre. Principalul scop era acela de a ne uni, de a ne întâlni periodic şi de a ajuta persoanele care aveau vreo proble-mă. Pe urmă am văzut că moldovenii erau dornici de concerte, de interpre-ţii noştri, de obiceiurile noastre şi am

început să organizăm diferite eveni-mente culturale. În decurs de patru ani asociaţia a adunat mai mult de două mii de membri şi am reuşit să organizăm zece concerte. Asociaţia se numeşte„ ANIMI” şi se descifrează în felul următor: Asociaţia Naţională a Imigranţilor Moldoveni din Italia.

— Aţi întâlnit dificultăţi la organi-zarea acestor concerte?Noi mereu am organizat eveni-

mente foarte mari. Cel mai mare a fost anul acesta, pe 9 martie, unde au fost peste cinci mii de spectatori. Putem spune ca a fost un record. Este destul de dificilă organizarea unor astfel de concerte, mai ales când nu ai susţinere din nici o parte şi nu prea cunoşti anumite nuanţe. La început, primul ajutor şi sprijin a fost mereu din partea sponsorilor italieni. Un anumit suport au acordat şi autorită-ţile din ţară, care au fost mereu pre-


Transport Italia2 Roma: C IN 850 Marin Godonoagă, tel. 328 09455692 Torino: Lev Tolstoi 33, Ruslan 079990441,Eugen 328 0092107, tel. 388 5620521,2 Imperia, Arma di Taggia, San Remo:Ion tel.32068158642 Verona: Vasile Alecsandri 1, of 550 Grigorie tel.068936729 2 Florenţa: str.Burebista 17, et.1, of.1; tel: 523338/57-19-45; 069397251 2 Perugia, Bologna, Roma: SRL "PROVIRAJ" Creanga 6/3 tel. 74 87 612 Brescia: Tel. 069372396 sau 069168150 Dima şi Ion2 Trento: Ion tel. 069033544

2 Bologna: Bulevardul Decebal 99, tel 7838688 sau 069095937 2 Milano: Italia-star.md, Vlad 069247308 şi Tudor 069175716 2 Asti: Ion 069723551, Tamara 320 32863332 Rimini şi Faenza: Str.Vasile Alexandri 13 tel. 069114311; 7292222 Como: Sergiu Mirciu tel. 0691310272 Veneţia, Treviso - Gara Feroviara, str. Piata Garii ½; 79469869 Leonid, 79069549 Rita, 23730221 oficiu2 Grosseto: Valeriu Iabanji, tel. 0691551112 Padova: str. Burebista 90, Valera tel. 0691391052 Vicenza şi Padova: preluarea pasagerilor sau coletelor la domiciliu: tel. 389 9937983, 320

6025763, Vladwww.colete.weebly.comTransport GreciaNatalia Travel, str. Ismail 27/1, tel. 27 23 46Atena: Agenţia Art Tur Chişinău: str. Vasile Alecsandri 14, of. 14, tel. +373 0 22 79 65 34/ 690 60008Transport de mărfuri şi pasageriMoldova-Franţa2 Paris: Nation +33 688 176 488 (Vitalie); +33 672 971 385 (Nina); +33 670 987 686 (Anatol)Transport Belgia2 Bruxelles: tel. 0032 486 289 874Transport PortugaliaMilos Tur 636-937, 279-668, 279-669, [email protected]

Moldova - Europa Transport de mărfuri şi pasageri

Responsabilul Biroului pentru relaţiile cu Diaspora, Victor Lutenco a afirmat că apropierea de Europa înseam-nă oportunităţi pentru ambele părţi, iar aceasta va fi posibilă doar prin schimbarea radica-lă a atitudinii Guvernului şi a cetăţenilor. O schimbare care a început şi a adus deja diferite avantaje, precum liberalizarea pieţei serviciilor aeriene care a permis scăderea preţurilor la bilete pentru călătoriile spre Chişinău. Continuarea aces-tui program depinde însă şi mai departe mult de cetăţeni, de aceea data de 30 noiembrie 2014 va fi fundamentală pen-tru reconfirmarea căii europe-ne a Republicii Moldova.

La finalul evenimentu-lui coordinatoarea asociaţi-ei Dacia, Tatiana Ciobanu, a înmânat mai multor tineri diplome de merit din partea Casei-muzeu „Alexei Matee-vici” din Zaim, pentru efor-turile depuse spre cultivarea valorilor naţionale.

Marcela Ciobanu, Asociaţia Dacia, Roma

Cristina Maidan, o fană a for-maţiei „Catharsis”, le-a făcut o surpriză interpreţilor şi a cântat la chitară cântecul „Adio”, din repertoriul lor.

Comunitatea moldoveni-lor din Portugalia aduce sin-cere mulţumiri BRD-ului, Guvernului R. Moldova şi For-maţiei “Catharsis” pentru sera-ta minunată de care am avut parte.

După spectacol, reprezenta-ţii diasporei, au fost invitaţi la o discuţie cu domnul Ministru Bumacov. Principalele subiec-te abordate au fost : subsidi-ile în agricultură; parcelarea pământului; calitatea produ-selor alimentare şi a vinurilor; problema corupţiei în R. Moldo-va; situaţia economică şi politi-că din stânga Nistrului.

“UE utilizează produse şi tehnologii avansate în toate sfe-rele economice şi are un sistem de control al calităţii foarte efici-ent. Avantajul diasporei constă în faptul că ea a însuşit aceste metode avansate de lucru şi ar fi bine să le aplice acasă, în Mol-dova. De asemenea, ar fi bine ca diaspora să investească în pro-pria ţară, să cumpere terenuri agricole sau să deschidă o afa-cere. Pentru a distruge corup-ţia în R. Moldova este nevoie de timp, şi acest lucru trebu-ie făcut nu numai prin vorbe dar şi prin fapte. Toate aces-te scopuri comune pot fi atinse numai prin continuarea cursu-lui european al ţării noastre”, a menţionat dl Vasile Bumacov.

Nadejda Boghenco,Lisabona, Portugalia

La data de 1 august 2014, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a lansat serviciul e-Visa, care permite solicitanţilor de viză de scur-tă şedere în Republica Moldo-va să-şi întocmească dosarul în regim online, accesând porta-lul guvernamental www.evisa.gov.md.

e-Visa este echivalentul vizei tradiţionale şi reprezin-tă o autorizaţie imprimată care conferă străinului dreptul de a intra pe teritoriul R. Moldo-va prin orice punct de trecere a frontierei. Pentru obţinerea vizei, solicitantul va completa cererea în format electronic la care va ataşa pachetul necesar de acte. În cazul aprobării cere-rii, persoana va achita taxa de viză prin intermediul cardu-

lui bancar şi va recepţiona viza electronică la adresa e-mail.

e-Visa facilitează obţinerea vizei de către cetăţenii stră-ini domiciliaţi în ţările în care nu există misiuni diplomatice sau oficii consulare ale R. Mol-dova, prin anularea obligati-vităţii prezenţei personale la ghişeu.

Proiectul aduce o contri-buţie importantă în domeniul turistic şi de afaceri, cetăţe-nii străini urmând să benefi-cieze de un serviciu eficient, comod, rapid şi sigur. Serviciul e-Visa este parte a proiectului e-Transformare, susţinut de Banca Mondială şi implemen-tat prin intermediul Centrului de Guvernare Electronică.

www.mfa.gov.md

Institutul Cultural Român (ICR) Bruxelles sărbătoreşte ziua naţională a Republicii Mol-dova împreună cu misiunile diplomatice ale României şi ale Republicii Moldova la Strasbo-urg şi la Bruxelles, miercuri 27 august.

În seria evenimentelor cul-turale prevăzute cu această oca-zie se înscrie şi concertul festiv de acordeon al grupului Con-certino, organizat la Strasbourg de Asociaţia studenţilor români (ADERS), cu sprijinul Institutu-lui Cultural Român Bruxelles.

Concertino accordion-band a concertat alături de acorde-onişti celebri precum Frank Marocco şi Richard Galliano şi a câştigat peste douăzeci de pre-

mii la festivaluri internaţiona-le în Canada, Coreea de Nord, Rusia, Italia, Austria, Cehia, Franţa, Germania, Elveţia etc.

Grupul de instrumentişti din Chişinău va susţine un tur-neu în trei ţări europene: Fran-ţa, Germania şi Elveţia şi primul spectacol din acest turneu va avea loc la Strasbourg în 27 august.

Prin asocierea cu evenimen-tele organizate de ziua inde-pendenţei Republicii Moldova, ICR Bruxelles celebrează spa-ţiul cultural comun România - Republica Moldova şi apar-tenenţa Republicii Moldova la spaţiul cultural european.

Sursa: www.icr.ro/bruxelles

Ziua naţională a Republicii Moldovala Strasbourg şi la Bruxelles

Viză online

PORTUGALIA

Catharsis la Lisabona în cadrul campaniei „EU aduc Europa acasă!”

La 13 iulie, la Lisabona, cu ocazia semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europea-nă, cetăţenii moldoveni, stabi-liţi în Portugalia, au fost invitaţi la un concert susţinut de for-maţia „Catharsis”. Evenimentul a fost organizat de către „Cen-trul Cultural Moldav” şi Aso-ciaţia „Mioriţa” cu sprijinul Guvernului Republicii Moldova în cadrul campaniei „EU aduc Europa acasă!” .

La concert au fost prezenţi peste patru sute de specta-tori, majoritatea moldoveni rezidenţi în oraşele : Cascais, Oeiras, Lisabona, Setubal, Bar-reiro, Sintra şi Porto.

De asemenea, în cadrul aces-tui eveniment a fost organi-zată şi o expoziţie de pictură a doamnei Anna Petrova, origi-nară din Republica Moldova dar stabilită cu traiul în Portugalia.

Oaspeţi de onoare la eveni-ment au fost : Vasile Bumacov, Ministru al Agriculturii Repu-blicii Moldova; Valeriu Turea, Ambasadorul Republicii Moldo-va în Portugalia şi Oleg Railean, Consulul Ambasadei Republicii Moldova în Portugalia.

Primul cuvânt i s-a oferit domnului Bumacov care a ţinut să salute comunitatea moldove-nilor din Portugalia, după care reprezentanţii diasporei au prezentat un spectacol cu tema-tica -„ EU aduc Europa acasă!”.

Urcaţi pe scenă, membrii for-maţiei „Catharsis, Ion Raţă şi Mihai Budurin au transmis dias-porei un mesaj de mulţumire din partea Prim-ministrului Repu-blicii Moldova, Iurie Leancă.

În cadrul spectacolului a evoluat şi colectivul de dansa-tori din cadrul „Centrului Cul-tural Moldav”.

Campania„EU aduc Europa acasă!” la Roma

Duminica, 20 iulie, a avut loc la Roma ultima etapă a turneului organizat în cadrul campaniei „EU aduc Europa acasă!”, lansată pe 27 mai, de către prim-ministrul Repu-blicii Moldova, Iurie Leancă, esenţa campaniei fiind cea de a mobiliza cetăţenii aflaţi în afara hotarelor prin interme-diul asociaţiilor spre promo-varea integrării europene a Ţării noastre.

Evenimentul, organizat de asociaţia Dacia, a fost găzdu-it de Teatro delle Emozioni iar oaspeţii de onoare au fost Ambasadorul Republicii Mol-dova la Roma, Stela Stîngaci, Ministrul Afacerilor Interne, Dorin Recean şi şeful Biroului pentru Relaţiile cu Diaspora, Victor Lutenco.

Interpreta Liuba Borş şi ansamblul Arţăraş au des-chis concertul prin cântecele şi dansurile tradiţionale pre-cum Doiul şi Bătrâneasca iar interpretul, poetul şi scriitor George Lupaşcu a încins spi-ritul românesc cu piesele din repertoriul său.

Tanăra şi frumoasa inter-pretă Isabelle Haile a adus pe scenă "clasicul" Mociriţă cu tri-foi, modernul Timpul şi o sur-priză etno-rock – Zig Zagga a cântăreţei Loredana.Marea surpriză însa a fost formaţia Catharsis, artiştii Ion Raţă şi Mihai Budurin au ridicat sala la dans cu piesele: Mi-e dor, Vino în al 9-lea cer, Fată dra-gă şi altele.

Pe tot parcursul evenimen-tului, atât cei din sală cît şi cei de pe scenă, au trăit o atmo-

sferă de solidaritate, frăţie firească şi voie bună. Prezenţa în sală a românilor de pe cele două maluri ale Prutului ne-a reamintit că drumul Republi-cii Moldova spre Europa tre-ce doar prin adevărul istoric al poporului nostru. Şi dacă paşi buni şi importanţi au fost făcuţi de către Guvernul RM spre integrarea europeană, precum semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Euro-peană de pe 27 iunie şi libe-ralizarea regimului de vize în spaţiul Schengen, cel din urmă însemnând mult pentru marea parte a cetăţenilor mol-doveni, nu putem uita că avem în faţa noastră încă un drum lung de parcurs în ceea ce pri-veşte redobândirea identităţii de Neam care neapărat trece prin redobândirea limbii, isto-riei şi tradiţiei comune româ-neşti.

Ministrul Afacerilor Inter-ne, Dorin Recean a făcut un apel concetăţenilor pentru a le cere susţinerea în acest par-curs european atât de cruci-al pentru ţara noastră, fiind ei în primis cei care trăiesc cu adevărat realitatea europea-nă şi care pot prin experienţa lor să contribuie în acest pro-ces şi să-i încurajeze şi pe cei de acasă. De asemenea minis-trul a îndemnat la o mai acti-vă implicare a concetăţenilor în domeniul economic, fiind alocate acum şi în Republi-ca Moldovă diferite fonduri europene spre dezvoltarea tehnologică în domeniul agri-col şi zootehnic, în particular adresate mediului rural.


În data de 27 iunie 2014, la Bruxelles a fost semnat acordul de asociere între Republica Moldova şi Uniu-nea Europeană.

Cu acest prilej, în mai multe colţuri ale lumii, dias-pora moldovenească a orga-nizat un şir de evenimente festive, prin care a promovat susţinerea parcursului euro-pean al R. Moldova.

În ajunul semnării, la Atena, a fost organizat un flashmob în susţinerea Guvernului de la Chişinău, cu participarea şcolii de dan-suri populare şi moderne din cadrul Uniunii Moldo-Elene „Alexandros Ipsilan-tis”. Pentru câteva minute, piaţa Korai, din centrul capi-talei elene, „a fost invadată” de cele mai cunoscute piese muzicale din Republica Mol-dova şi Bucovina, sub ritmu-rile cărora organizatorii au dansat şi au fluturat tricolo-rul R. Moldova alături de cel al ţării gazdă.

La Atena, în acest context, în data de 29 iunie curent, asociaţia „Orfeu”, Uniunea de prietenie Moldo-Elenă „Al. Ipsilantis” şi asociaţia „Tyras”, sub egida Ambasa-dei Republicii Moldova în Grecia, au organizat Adu-narea Generală a diasporei cu titlul „Republica Moldo-va asociată cu Uniunea Euro-peană”. La eveniment au fost prezenţi : Vicepreşedinte-le Parlamentului Republi-cii Moldova, doamna Liliana

Cea mai mare bogăţie din această lume sunt copi-ii. Ei ne dau speranţă atunci când cădem în deznădej-de, ei ne dau putere atunci când credem că drumul s-a sfârşit, cu ei ne mândrim când au făcut ceva bun dar şi ne întristăm atunci când ei sunt trişti.

Pentru copii, cred eu, cea mai frumoasă perioa-dă, este atunci când merg în vacanţă, mai ales la bunici. Vacanţele petrecu-te la bunici nasc o mulţi-me de momente plăcute. Bunicii sunt foarte fericiţi să petreacă timpul cu nepo-ţii iar cei mici, la rândul lor, se bucură de noi experien-ţe pe care le vor povesti cu mare drag prietenilor, cole-gilor de grădiniţă sau de şcoală. Părinţii au şi ei par-te de ceva timp pentru a se relaxa fără a-şi face mari griji deoarece sunt siguri că au lăsat copiii pe mâini bune.

Din păcate, nu toţi copi-ii au parte de aşa experi-enţă. Cei care sunt stabiliţi cu traiul peste hotare, de cele mai multe ori, au buni-cii rămaşi în ţară iar părin-ţii nu au posibilitate să suporte cheltuielile pen-tru ai duce în Moldova pe perioada de vară. Astfel, copii sunt lipsiţi de vacan-ţele la bunici şi sunt nevo-iţi să frecventeze taberele de vară cu orar redus, care au şi ele preţuri destul de mari. Anume din aceste motive, un grup de tineri din oraşul Padova (Italia), au organizat, în perioada de vacanţă, o tabără de vară cu specific moldovenesc pentru copiii din comuni-tatea noastră. Dacă la înce-put părinţii erau sceptici şi dubioşi, atunci după prima săptămână au fost chiar ei acei care au insistat pen-tru ca proiectul să conti-nue. Tabăra de vară şi-a început activitatea oficială în Padova, la 5 iunie, prin organizarea evenimentu-lui ”Caravana copilăriei” de către „Asociaţia Cultura-

lă CL Padova”. Acest proiect a fost lansat la Chişinău şi a fost aplicat în mai multe oraşe europene unde exis-tă un număr mare de basa-rabeni. La eveniment au participat atât copiii cât şi părinţii. Copii au reci-tat poezii şi au participat la diferite concursuri în care au fost implicaţi şi părinţii. Astfel, au intrat şi ei, pen-tru câteva clipe, pe tărâmul copilăriei. Roman Talpă, tăticul a două fetiţe super-be, a prezentat un program muzical care a făcut ca pe tot parcursul evenimentu-lui să domine o atmosferă plăcută şi relaxantă. Parti-dul Liberal din Moldova a dăruit copiilor cărţi în lim-ba română.

Pe tot parcursul tabe-rei, copiii au avut posibili-tatea să comunice în limba română, să înveţe poezii, să citească poveştile lui Ion Creangă şi să participe la diferite laboratoare unde ei au învăţat diferite lucruri ce ţin de istoria, geografia şi cultura Republicii Moldova. Tot în cadrul taberei tine-rii au avut parte de lecţii de înot şi gimnastică. De ase-menea au fost organizate şi diferite concursuri sportive.

Este un început fru-mos care a implicat multă muncă din partea echipei de voluntari condusă de către Ecaterina Doni, multă ascultare din partea copii-lor şi desigur multă încre-dere acordată de către părinţi. Sunt mereu bineve-nite astfel de activităţi care pe de o parte ajută părinţii care nu au cu cine lăsa copi-ii în timpul serviciului, iar pe de altă parte menţin şi transmit tradiţiile şi obice-iurile ţării de origine. Chiar dacă sunt departe de casă, ei nu uită de Republica Mol-dova, unde au rămas buni-cii lor, unde este pământul pe care au călcat părinţii lor şi unde poate într-o zi se vor întoarce la fel ca păsări-le călătore .

Aliona Purci, Padova

Prima tabărăde vară a moldovenilordin Padova

GRECIA

Moldovenii din Greciasusţin parcursul europeanal Republicii Moldova

Palihovici; E.S. Ambasado-rul R. Moldova în R. Elenă, dl Valentin Ciumac; preo-tul Sergiu Toia şi mai mulţi conaţionali stabiliţi cu traiul în Grecia.

Scopul adunării a fost acela de a consolida pun-tea de dialog între Guvernul de la Chişinău şi comunita-tea moldovenilor din Elada, precum şi acela de a infor-ma conaţionalii noştri des-pre ultimele evenimente ce vizează R. Moldova.

Reprezentanţii asociaţii-lor au vorbit despre impor-tanţa semnării acordului cât şi despre beneficiile de care va avea parte ţara noastră. De asemenea, ei i-au invitat pe toţi conaţionalii să susţi-nă şi să promoveze parcur-sul european al Republicii Moldova.

În discursul său, domnul Valentin Ciumac a menţio-

nat: „Nu obosesc să spun că anume voi, cei aflaţi peste hotarele ţării, sunteţi medi-atorii cei mai importanţi al parcursului european al ţării noastre, iar rolul vostru în acest sens este extrem de important. ”

Dna Liliana Palihovoci a transmis felicitări diasporei cu ocazia semnării acordu-lui de asociere şi a precizat că Guvernului Republicii Moldova este satisfăcut de succesul obţinut, întrucât acesta va oferi tuturor cetă-ţenilor şansa unui viitor prosper la ei acasă. Dumnea-ei a abordat pe larg şi minu-ţios fiecare întrebare dată de participanţi. Majoritatea întrebărilor migranţilor au fost axate pe teme precum: asigurările sociale şi de pen-sionare; serviciile vama-le; dreptul la muncă în baza paşaportului biometric etc.

Adunarea comunităţii s-a încheiat cu un program fes-tiv prezentat de câteva inter-prete de muzică populară şi uşoară stabilite în Grecia.

Tot cu această ocazie, în data de 12 iulie, la Ate-na, Uniunea Moldo-Elena „Al. Ipsilantis” a organizat un concert cu participarea formaţiei „Catharsis” în cadrul campaniei propuse de Guvernul Republicii Mol-dova sub genericul „EU aduc Europa acasă”. Artiştii au fost întâmpinaţi de aproa-pe patru sute de spectatori originari din R. Moldova, România, Grecia şi Ucraina. Pe scenă au mai evoluat : for-maţia ateniană „Struguraş”, în frunte cu interpreta de muzică populară Valentina Ursache; Elina Stibeliscaia şi Igor Sprîncean, coreografi la şcoala de dansuri populare şi moderne din cadrul Uniu-nii „Al. Ipsilantis”.

Cu un mesaj de felicitare a intervenit Svetlana Lisagor Vergis, preşedinta Uniunii “Ipsilantis”, care a precizat că „nu trebuie să ne permi-tem nici pentru o clipă să fim sceptici în faţa unei rea-lităţi clare şi sigure. Sun-tem europeni, iar integrarea ţării noastre în Comunita-tea Europeană este un pas firesc. Republica Moldova trebuie să-şi întărească rolul său geopolitic şi să se alinie-ze, cât mai curând, alături de celelalte state dezvoltate din Europa!”

Conducerea Uniunii Mol-do-Elene “Al.Ipsilantis” aduce mulţumiri Biroului pentru Relaţii cu Diaspora, Ambasadei Republicii Mol-dova în Grecia, firmei „Car-pathian Bakery” şi echipei organizatorice pentru susţi-nerea acordată în realizarea spectacolului.

Svetlana Lisagor Vergis, Atena

Foto: Veaceslav Bondarciuc


TU ALEGI CANDIDAŢII! Pentru prima dată în Moldova

28 SEPTEMBRIE, LA SEDIILE PDMAlegerea deschisă a candidaţilor Partidului Democrat pentru Parlamentwww.pdm.md





Gazeta basarabiei 81

Documents

Transcript of Gazeta basarabiei 81