ORGANIZAREA SI ETICA PROFESIILOR JURIDICE

Bibliografie

Instituţii judiciare. Principiile de organizare a justiţiei. Magistratura.AvocaturaEditura C.H Beck 2012 Traian Cornel Briciu

Fişe privind organizarea profesiei de avocat

Editura Hamangiu, Bucureşti 2015 Claudiu Constantin Dinu

Reglementări

Magistratură:

Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor Legea nr. 304/2004 privind organizarea judecătorească Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii Codul Deontologic al Magistraturii

Avocatură:

Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat; statutul profesiei de avocat

Codul Deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeană

Consideraţii generale privind justiţia

Noţiunea de justiţie

Justiţia are mai multe sensuri.

1.Prin justiţie se inţelege funcţia de a judeca adică acea funcţie prin care se decide asupra conflictelor ivite intre diferite persoane fizice sau juridice; decizia care intervine prin aplicarea legii.

Se poate afirma că judecătorul este cel care infăptuieşte justiţia adică justiţia este in realitate o prerogativă suverană care aparţine statului.

2. Prin justiţie se inţelege ansamblul instituţiilor prin intermediul cărora se exercită funcţia judiciară (de a judeca). Din această perspectivă justiţia este un serviciu public al statului care implică mai mulţi „actori”.

Structura organelor judiciare si a funcţiilor acestora respectă o serie de principii care guverneayă justiţia ca serviciu public. Aceste principii sunt idei sau reguli care sunt unanim aplicate intr-o anumită materie; toată materia fiind subordonată acestor principii.

Principii

A. Justiţia este monopol de stat.Intr-o societate modernă rolul de a infăptui justiţia a fost asumat de stat in sensul că numai instituţiile judiciare legal constituite pot infăptui justiţia prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care se exprimă prin autoritatea de lucru judecat si prin forţa executorică.In acest sens Constituţia României respectiv art. 126 alin. 1 precizează „Justiţia se realizează prin Inalta Curte de Casaţie si Justiţie şi prin celelalte instituţii judiciare stabilite de lege.” In acelaşi sens şi art. 1 alin. 1 din legea 304/2004 spune că „Puterea judecătorească se execută prin Inalta Curte de Casaţie si Justiţie si prin lege”.In concluzie, in România justiţia se infăptuieşte numai de Inalta Curte de Casaţie si Justiţie si de alte instanţe judecătoreşti (Curtea de Apel, Tribunalul, tribunale specializate si judecătorii).Art. 126, alin. 5: „Este interzisă infiinţarea de instanţe extraordinare.”Excepţie: Arbitrajul-jurisdicţie privată care are la bază inţelegera părţilor litigante care este aparentă, deoarece hotărârea va ajunge ulterior in faţa instanţelor statale.Judecătorul nu poate să refuze soluţionarea unui litigiu, chiar dacă nu există lege sau reglementare pentru acel litigiu deoarece legea il obligă să soluţioneze cazul prin analogia legii, prin aplicarea principiilor generale ale dreptului sau prin aplicarea cutumei.B. Accesul liber la justiţie

Acest acces liber este consacrat ca atare de Constituţia României reprezentând un drept fundamental prevăzut in art. 21 „Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor sale legitime” iar art. 2 spune că: „Nicio lege nu poate ingrădi exercitarea acestui drept.” prevăzut şi in CEDO, in art. 61 din din convenţie.Acest acces liber la justiţie are două componente;

1. Există obligaţia statului de a reglementa mijloacele procedurale care să permită justiţiarului să ajungă in faţa unei instanţe. Asta nu inseamnă că nu pot exista proceduri prealabile sesizării instanţei pentru că sunt permise de art. 1 alin. 4 din Constituţie care spune că „Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative si gratuite”. Chiar in ipoteza unei judecări arbitrale, părţile nemulţumite au posibilitatea de a se adresa instanţei.Accesul liber inseamnă sa ai acces la minim o instanţă.

2. Pentru a facilita accesul liber la justiţie statul are obligaţia de a crea prin lege anumite pârtii care să faciliteze accesul la justiţie pentru că pot fi impedimente.

Accesul liber la justiţie este un drept ce nu trebuie să fie folosit in mod abuziv. Abuzul de drept poate fi sancţionat de lege.

C. Organizarea justiţiei pe sistemul dublului grad de jurisdicţieO hotărâre dată de judecător poate fi contestată –de un alt judecător -intr-un timp limitatInstanţele judecătoreşti sunt organizate pe nivel ierarhic.

Inalta Curte de Casaţie si Justiţie Curtea de Apel Tribunalul Judecătoria

De regulă, daca o instanţă pronunţă o sentinţă, de ex. Tribunalul, rejudecarea are loc la Curtea de Apel.

Dublul grad de jurisdicţie nu este prevăzut de Constituţie; este posibil să existe o judecată in primă si ultimă instanţă.

D. Egalitatea in faţa justiţieiArt. 16, alin. 1: „Cetăţenii sunt egali in faţa legii si a autorităţii publice fără privilegii si fără discriminări.”Art. 124, alin. 2: „Justiţia este unică, imparţială si egală pentru toţi.” In consecinţă, „justiţia trebuie infăptuită in mod egal pentru toţi cei care se adresează justiţiei fără a se face distincţii sau derogări pe principii de etnie, sex, religie, apartenenţa politică, de avere sau de organizare socială” art. 4, alin. 2.Toate persoanele trebuie să aibă vocaţie egală să fie judecaţi de aceleaşi instanţe, după aceleasi proceduri, având dreptul la aceleasi probe.