1

Etica profesionalaEtica este definit ca "tiina care se ocup cu studiul principiilor morale, cu legturile lor de dezvoltare istoric, cu coninutul lor de clas i cu rolul lor n viaa social; totalitatea normelor de conduit moral corespunztoare ideologiei unei clase sau societi".

Etica profesionalaEtica reprezint forma de cunoatere i legitimare n contiin prin intermediul normelor i imperativelor morale, a unor acte i fapte omeneti.Dei nrudite, conceptele de etic i moral, au origini i substane diferite: etica este teoria i tiina moralei, n timp ce morala reprezint obiectul de studiu al eticii.

Etica profesionala Putem considera etica drept o tiin a comportamentului, a moravurilor, un ansamblu de prescripii concrete sau o teorie asupra moralei. Etica reprezint "ansamblul regulilor de conduit mprtite de ctre o comunitate anume, reguli care sunt fundamentate pe distincia ntre bine i ru, n timp ce morala cuprinde un ansamblu de principii de dimensiune universal-normativ."

Misiunea eticii Misiunea eticii este nu numai de a expune aspectele teoretice ale moralei, ci i de a constitui un ghid practic, real, n ndrumarea i ameliorarea vieii morale a societii.

Rolul eticii Rolul eticii este s ajute oamenii s decid ce este mai bine s fac, pe ce criterii s aleag i care sunt motivaiile morale n aciunile pe care le ntreprind.Vrei sa schimbi lumea, incepe de la sine !

Probleme centraleCe ar trebui s facem (ce ar fi bine, drept, corect, onest)?Vrei sa schimbi lumea, incepe de la sine !Cum ar trebui s-i judecam pe alii i pe noi nine ?Ce scopuri sunt demne de a fi urmate n via?

Probleme centraleCare este cel mai bun mod de via?Vrei sa schimbi lumea, incepe de la sine !Ce fel de persoan ar trebui s fiu?

Cum trebuie s-i tratm pe alii i s admitem s fim tratai de ceilali?

Vrei sa schimbi lumea, incepe de la sine !

Salut eusunt AnaEu sunt VictorEu sunt AndreiEcaterinaIar eu sunt Ion,si indiferent de sex, rasa , nationalitate sunt bucuros sa va cunosc !Pentru ca sunt EDUCAT !

Valorile fundamentaleBineleVrei sa schimbi lumea, incepe de la sine !Adevrul moralIubirea aproapeluiDreptateaOmeniaResponsabilitatea

Sa simulam un exemplu de etica profesionala, sociala si de zi cu zi !!!Vrei sa schimbi lumea, incepe de la sine !

Cum sa ajung pe strada Igor Vieru ?Psst..ce nebun, pe la Balti Urca in 22ha ha,Salut Buiucani !De ce sa-l ajut?Eu stiu,deam ii bine ha haCu totii am fost in asa situatii, cred ca e vorba de etica

Cum vad eu asa situatie !!!Vrei sa schimbi lumea, incepe de la sine !

Cum sa ajung pe strada Igor Vieru ?Uhhh. Playstation, Bob ce spui ? Autocarul 5 !Urci de pe strada Stefan cel Mare ! Desigur,eu dupa bere ! Vrei sa schimbi lumea,incepe de la sine !!!!!!Eu o sa fiu cu Arsenal!Aaa,da,bere vreu si eu !

In continuare , vom vorbi despre UTLITARISM !!!Vrei sa schimbi lumea, incepe de la sine ! Utilitarismul

Utilitarismuleste o teorie moral care permite o evaluare a aciunilor indivizilor i are dou dimensiuni eseniale: un criteriu albineluii alrului, unimperativ moralmaximizeaz binele, o regul de evaluare a aciunii morale conform acestui criteriu.Utilitarismul formuleaz rspunsuri la ntrebri de forma: ce trebuie fcut, ce trebuie s admirm, cum e bine s trim cu ajutorul unor termeni mprumutai din economie, cum ar fi:maximizare(a utilitii, a fericirii),profit(obinerea plcerii).

Jeremy Bentham (utilitarismul egoist) Bentham susine c o aciune este n conformitate cu principiul utilitii atunci cnd tendina ei de a spori fericirea comunitii este mai mare. El declara c nu exist plceri mai bune dect altele(ex.plcerea de a mnca nu se deosebete de plcerea de a primi premiul nobel),plcerile se deosebesc dup criterii cantitative: unele sunt mai intense, mai economice. n teoria lui Jeremy Bentham, o aciune conform cu principiul utilitii este corect sau cel puin nu este incorect .

Dar Bentham nu folosete cuvntul datorie n acest context, pentru el, drepturile, ndatoririle sunt noiuni juridice, legate de noiunile de porunc i pedeaps. Ceea ce numimdatorii moralepresupun o legislaie a moralei (poate o fiin divin), dar noiunile teologice sunt n afara scopului teoriei lui Bentham. A vorbi despre drepturile i datoriile naturale sugereaz existena unei legi fr legislator, ceea ce pentru Bentham e un nonsens la fel de mare precum a vorbi de un fiu fr prini. El condamn, de asemenea, credina n drepturile naturale datorit faptului c au inspirat violen i vrsri de snge, cum a fost cazul n excesele Revoluiei Franceze. John Stuart Mill(Utilitarism altruist) PentruMillutilitateaeste fundamentulmoralei. Conform acestui principiu aciunile sunt corecte proporional cu tendina lor de a promovafericireai sunt incorecte n msura n care tind s produc inversul fericirii. Prin noiunea de fericire Mill nelege prezena plcerii i absena durerii, dar termenul de plcere trebuie neles ntr-o accepiune general care nu nseamn doar plcere fizic ci i plcerea frumosului, a decorativului, a delectrii. Mill sustine ca termenul moralitatii,il constituie folosul,utilul individual,alegerea morala realizandu-se prin calcularea foloaselor unei situatii.

18 El acorda prioritatea satisfactiilor intelectuale fata de cele senzoriale ,considerate inferioare;intelegand prin ,,fericireprezenta placerii sau absenta suferintei iar prin ,,ne-fericiresuferinta sau lipsa placerii,Mill arata ca atat pentru utilitarism cat si pentru alta doctrina,doua lucruri sunt dezirabile:fie placerea insasi si mijloacele pentru a o procura fie cai pentru a inlatura suferinta.Filosoful arata ca oamenii se deosebesc in functie de modul de a-si procura fericirea; exista cei care isi satisfac rapid si complet dorintele deci nivelul aspiratiei este scazut iar ceilalti avand un nivel al aspiratie mai inalt ,vor gasi greu fericirea dar vor invata sa suporte cu intelepciune si calm imperfectiunile.,,E bine sa fii un Socrate nefericit,mai degraba decat un imbecil multumit,,Exist cel puin trei critici care se pot face la adresa utilitarismului: (1). dificultatea practic de a-l aplica cci n ce fel am putea determina cu acuratee fericirea pe care e probabil s-o produc o aciune individual sau o regul general? (2). caracterul lui inechitabil: se poate ntmpla ca fericirea majoritii s poat fi obinut cel mai eficace prin sacrificarea unei minoriti inocente sau printr-o instituie evident nedreapt, cum este sclavia? (3). unilateralitatea sa, constnd n faptul c moralitatea este analizat exclusiv prin prisma aciunilor i a consecinelor lor, niciodat prin cea a motivelor sau a inteniilor.