Etica Si Transparenta 2012

COALA NA IONAL DE STUDII POLITICE I ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE ADMINISTRA IE PUBLIC

ETIC I TRANSPAREN

- Suport de curs -

Lector univ. dr. Victor ALISTAR

BUCURE TI

© Copyright Victor Alistar

© Copyright Victor Alistar 2

Cuprins:

Cap.I. No iunea de integritate public :

I.1 Conflictul de interese i regimul incompatibilit ilor în exercitarea demnit ilor publice i

func iilor publice

I.1.1. Conflictul de interese în exercitarea func iei de membru al guvernului i a altor func ii

publice de autoritate din administra ia public central i local

I.1.2. Conflictul de interese privind ale ii locali

I.1.3. conflictul de interese privind func ionarii publici

I.1.4. Conflictul de interese în forma penal

I.2. Incompatibilit i privind func ia de membru al Guvernului i alte func ii publice de autoritate

din administra ia public central i local :

I.2.1 Incompatibilit i:

I.2.2. Incompatibilit i privind func ia de membru al Guvernului i alte func ii publice de

autoritate din administra ia public central i local

I.2.3. Incompatibilit i privind ale ii locali

I.2.4. Incompatibilit i privind func ionarii publici

I.2.5. Alte conflicte de interese i incompatibilit i

I.2.6. Declara iile de avere i de interese

I.2.7. Alte obliga ii

Cap. II. Transparen a administra iei publice:

II.1 Abordarea la nivelul României

II.1.1 Cre terea transparen ei i integrit ii în administra ia public

II.1.2. Liber acces la informa iile de interes public:

Cap. III. Avertizarea în interes public:

III.1 Abordarea la nivel interna ional

III.2Abordarea în România:

Cap I. NO IUNEA DE INTEGRITATE PUBLIC :

O condi ie esen ial pentru o bun i corect activitate a administra iei publice este cea

privitoare la integritatea personalului care lucreaz în acest sistem.

Integritatea, în principal, presupune conformarea fa de dispozi iile legale cu caracter

imperativ, atât fa de cele prohibitive (ce impun ab inerea de la s vâr irea unei ac iuni de c tre

func ionarii publici), cât i fa de cele cu caracter onerativ (ce oblig pe func ionar s realizeze o

ac iune).

Principalele reglement ri în aceast materie sunt prev zute în Legea nr. 161/2003 privind

unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice

i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei.

Informa iile prezentate în cadrul acestui capitol sunt relevante pentru demntarii,

ale ii locali i pentru func ionarii publici care î i desf oar activitatea în cadrul

administra iei publice din România. Ele nu sunt aplicabile personalului

contractual.

Conform Legii nr. 161/2003 prin conflict de interese se în elege situa ia în care persoana ce

exercit o demnitate public sau o func ie public are un interes personal de natur patrimonial ,

care ar putea influen a îndeplinirea cu obiectivitate a atribu iilor care îi revin potrivit Constitu iei i

altor acte normative 1 . Aceste norme se aplic persoanelor care exercit urm toarele demnit i

publice i func ii publice:

I.1.1 conflictul de interese i regimul incompatibilit ilor în exercitarea demnit ilor publice i

func iilor publice:

consilier preziden ial i consilier de stat din Administra ia Preziden ial ;

prim-ministru, ministru, ministru delegat, secretar de stat, subsecretar de stat i func iile

asimilate acestora, prefect i subprefect;

ale i locali;

Legea în elege prin “ale i locali” urm toarele categorii de persoane: primarii

i viceprimarii, primarul general i viceprimarii municipiului Bucure ti,


1 Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei, art 70


pre edin ii i vicepre edin ii consiliilor jude ene, consilierii locali i consilierii

jude eni.2

func ionari publici.

Reglementarea prin lege a conflictului de lege are ca rol prevenirea, dar i sanc ionarea acelor

situa ii în care decizia luat de un func ionar public, în general, este viciat de anumite interese

patrimoniale, situa ie în care realizarea interesul public i privat, dup caz, este afectat negativ.

Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnit ilor

publice i func iilor publice sunt3:

impar ialitatea,

integritatea,

transparen a deciziei i

suprema ia interesului public

I.1.2 conflictul de interese în exercitarea func iei de membru al guvernului i a altor func ii

publice de autoritate din administra ia public central i local :

Persoana care exercit func ia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de

stat sau func ii asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligat s nu emit un act

administrativ sau s nu încheie un act juridic ori s nu ia sau s nu participe la luarea unei decizii în

exercitarea func iei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru so ul

s u ori rudele sale de gradul I.4 Aceste obliga ii nu privesc emiterea, aprobarea sau adoptarea

actelor normative.

Înc lcarea obliga iilor de mai sus constituie abatere administrativ , dac nu

constituie o fapt mai grav (de exemplu infrac iune), potrivit legii, iar actele

administrative emise sau actele juridice încheiate prin înc lcarea acestor obliga ii

2 Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei, art. 87 iart.883 Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei, art. 71

4 Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei, art. 87 iart.71, alin.1


sunt lovite de nulitate absolut .5

I.1.3. Conflictul de interese privind ale ii locali:

Primarii i viceprimarii, primarul general i viceprimarii municipiului Bucure ti sunt

obliga i s nu emit un act administrativ sau s nu încheie un act juridic ori s nu emit o dispozi ie,

în exercitarea func iei, care produce un folos material pentru sine, pentru so ul s u ori rudele sale de

gradul I. Actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispozi iile emise cu

înc lcarea obliga iilor prezentate sunt lovite de nulitate absolut . 6

Persoana care se consider v t mat într-un drept al s u ori într-un interes legitim

ca urmare a existen ei unui conflic de interese, se poate adresa instan ei de judecat

competente, potrivit legii, în func ie de natura actului emis sau încheiat.7

Conflictele de interese pentru pre edin ii i vicepre edin ii consiliilor jude ene sau consilierii

locali i jude eni sunt prev zute în Legea administra iei publice locale nr. 215/2001, cu

modific rile i complet rile ulterioare.

I.1.4. conflictul de interese privind func ionarii publici

Func ionarul public este în conflict de interese dac se afl în una dintre urm toarele

situa ii:

este chemat s rezolve cereri, s ia decizii sau s participe la luarea deciziilor cu privire la

persoane fizice i juridice cu care are rela ii cu caracter patrimonial;

particip în cadrul aceleia i comisii, constituite conform legii, cu func ionari publici care

au calitatea de so sau rud de gradul I;

interesele sale patrimoniale, ale so ului sau rudelor sale de gradul I pot influen a deciziile

pe care trebuie s le ia în exercitarea func iei publice.8

5 Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei, art. 87 iart.73, alin. 1 i alin. 2

6 Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei, art. 87 iart.76, alin. 1 i alin. 27 Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei, art. 78


În cazul existen ei unui conflict de interese, func ionarul public este obligat

s se ab in de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei

decizii i s -l informeze de îndat pe eful ierarhic c ruia îi este subordonat direct.

Acesta este obligat s ia m surile care se impun pentru exercitarea cu impar ialitate

a func iei publice, în termen de cel mult 3 zile de la data lu rii la cuno tin .9

În aceste cazuri, conduc torul autorit ii sau institu iei publice, la propunerea efului ierarhic

c ruia îi este subordonat direct func ionarul public în cauz , va desemna un alt func ionar public,

care are aceea i preg tire i nivel de experien .10

Înc lcarea acestor dispozi ii poate atrage, dup caz, r spunderea disciplinar ,

administrativ , civil ori penal , potrivit legii. 11

Actele administrative sau juridice încheiate de o persoan afl t în conflict

de interese sunt lovite de nulitate absolut . Aceste dispozi ii nu sunt aplicabile în

situa ia actelor cu caracter normativ.

Orice persoan care se consider v t mat într-un drept al s u sau într-un

interes legitim ca urmare a existen ei unui conflict de interese se poate adresa

instan ei de judecat .

I.1.5. Conflictul de interese în forma penal :

Legea nr. 278/2006, care modific actualul Cod penal în vigoare, a completat incriminarea

faptelor de corup ie cu art. 2531, care prevede c fapta func ionarului public care, în exercitiul

atribu iilor de serviciu, îndepline te un act ori particip la luarea unei decizii prin care s-a realizat,

direct sau indirect, un folos material pentru sine, so ul sau, o rud ori un afin pân la gradul II

8 Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei, art.79. alin.19 Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei, art.79, alin 210 Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei, art.79, alin 211 Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei, art.79, alin 4


inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de munca în ultimii

5 ani sau din partea c reia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura, se

pedepse te cu închisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea dreptului de a ocupa o func ie public

pe durata maxim . Dispozi iile anterioare nu se aplica în cazul emiterii, aprob rii sau adopt rii

actelor normative.

Codul Penal asimileaz no iunii de func ionar public atât demnitarii, ale ii locali,

cât i ambele categorii de personal, definindu-l ca fiind orice persoan care

exercit permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestit , o

îns rcinare de orice natur , retribuit sau nu, în serviciul unei entit i publice.

Rezult de aici c infrac iunea de conflict de interese poate fi imputat i unui

angajat contractual.


I.2. Incompatibilit i:

Incompatibilit ile privind demnit ile publice i func iile publice sunt cele reglementate de

Constitu ie, de legea aplicabil autorit ii sau institu iei publice în care persoanele ce exercit o

demnitate public sau o func ie public î i desf oar activitatea, precum i de dispozi iile

prezentului titlu.

I.2.1. Incompatibilit i privind func ia de membru al Guvernului i alte func ii publice de

autoritate din administra ia public central i local :

Func ia de membru al Guvernului este incompatibil cu:

orice alt func ie public de autoritate, cu excep ia celei de deputat sau de senator ori a altor

situa ii prev zute de Constitu ie;

o func ie de reprezentare profesional salarizat în cadrul organiza iilor cu scop comercial;

func ia de pre edinte, vicepre edinte, director general, director, administrator, membru al

consiliului de administra ie sau cenzor la societ ile comerciale, inclusiv b ncile sau alte institu ii

de credit, societ ile de asigurare i cele financiare, precum i la institu iile publice;

func ia de pre edinte sau de secretar al adun rilor generale ale ac ionarilor sau asocia ilor la

societ ile comerciale;

func ia de reprezentant al statului în adun rile generale ale societ ilor comerciale;

func ia de manager sau membru al consiliilor de administra ie ale regiilor autonome,

companiilor i societ ilor na ionale;

calitatea de comerciant persoan fizic ;

calitatea de membru al unui grup de interes economic;

o func ie public încredin at de un stat str in, cu excep ia acelor func ii prev zute în

acordurile i conven iile la care România este parte.12

Func ia de secretar de stat, func ia de subsecretar de stat i func iile asimilate acestora

sunt incompatibile cu exercitarea altei func ii publice de autoritate.

12 Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei, art.84(lit.a-i)


Membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat i persoanele care îndeplinesc

func ii asimilate acestora pot exercita func ii sau activit i în domeniul didactic, al cercet rii

tiin ifice i al crea iei literar-artistice.13

Func ia de prefect i subprefect este incompatibil cu:

calitatea de deputat sau senator;

func ia de primar i viceprimar, primar general i viceprimar al municipiului Bucure ti;

func ia de consilier local sau consilier jude ean;

o func ie de reprezentare profesional salarizat în cadrul organiza iilor cu scop comercial;

func ia de pre edinte, vicepre edinte, director general, director, administrator, membru al

consiliului de administra ie sau cenzor la societ ile comerciale, inclusiv b ncile sau alte institu ii

de credit, societ ile de asigurare i cele financiare, precum i la institu iile publice;

func ia de pre edinte sau de secretar al adun rilor generale ale ac ionarilor sau asocia ilor la

societ ile comerciale;

func ia de reprezentant al statului în adun rile generale ale societ ilor comerciale;

func ia de manager sau membru al consiliilor de administra ie ale regiilor autonome,

companiilor i societ ilor na ionale;



o func ie public încredin at de un stat str in, cu excep ia acelor func ii prev zute în

acordurile i conven iile la care România este parte.14

Prefec ii i subprefec ii pot exercita func ii sau activit i în domeniul didactic, al cercet rii

tiin ifice i al crea iei literar-artistice.

Persoana care exercit una dintre func iile publice de autoritate prev zute expres de lege este

obligat , la data depunerii jur mântului sau, dup caz, la data numirii în func ie, s declare c nu se

afl în unul dintre cazurile de incompatibilitate prev zute de lege.15

13 Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei, art.84, alin. 414 Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei, art. 85, alin. 1


În cazul în care, în timpul exercit rii func iei publice de autoritate prev zut de lege, apare

unul dintre cazurile de incompatibilitate prev zute de lege, se procedeaz dup cum urmeaz :

pentru func ia de prim-ministru, ministru i ministru delegat, se aplic dispozi iile

corespunz toare din Legea nr. 90/2001 privind organizarea i func ionarea Guvernului României

i a ministerelor, cu modific rile i complet rile ulterioare;

pentru func ia de secretar de stat, subsecretar de stat i func iile asimilate acestora, precum i

pentru func ia de prefect i subprefect, constatarea cazului de incompatibilitate se face de ministrul

administra iei publice, care îl va informa pe primul-ministru, pentru a dispune m surile necesare. 16

I.2.2. Incompatibilit i privind ale ii locali:

Func ia de primar i viceprimar, primar general i viceprimar al municipiului Bucure ti,

pre edinte i vicepre edinte al consiliului jude ean este incompatibil cu:

func ia de consilier local;

func ia de prefect sau subprefect;

calitatea de func ionar public sau angajat cu contract individual de munc , indiferent de

durata acestuia;

func ia de pre edinte, vicepre edinte, director general, director, manager, administrator,

membru al consiliului de administra ie ori cenzor sau orice func ie de conducere ori de

execu ie la societ ile comerciale, inclusiv b ncile sau alte institu ii de credit, societ ile

de asigurare i cele financiare, la regiile autonome de interes na ional sau local, la

companiile i societ ile na ionale, precum i la institu iile publice;

func ia de pre edinte sau de secretar al adun rilor generale ale ac ionarilor sau

asocia ilor la o societate comercial ;

func ia de reprezentant al unit ii administrativ-teritoriale în adun rile generale ale

societ ilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea

general a unei societ i comerciale de interes na ional;

15 Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei, art. 86, alin. 116 Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei, art.86, alin.2





func ia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o alt func ie asimilat

acestora;

orice alte func ii publice sau activit i remunerate, în ar sau în str in tate, cu excep ia

func iei de cadru didactic sau a func iilor în cadrul unor asocia ii, funda ii sau alte

organiza ii neguvernamentale. 17

Primarii i viceprimarii, primarul general i viceprimarii municipiului Bucure ti nu pot

de ine, pe durata exercit rii mandatului, func ia de consilier jude ean.

Primarii i viceprimarii, primarul general i viceprimarii municipiului Bucure ti pot exercita

func ii sau activit i în domeniul didactic, al cercet rii tiin ifice i al crea iei literar-artistice.

Func ia de consilier local sau consilier jude ean este incompatibil cu:

func ia de primar sau viceprimar;

func ia de prefect sau subprefect;

calitatea de func ionar public sau angajat cu contract individual de munc în aparatul

propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului jude ean ori

al prefecturii din jude ul respectiv;

func ia de pre edinte, vicepre edinte, director general, director, manager, asociat,

administrator, membru al consiliului de administra ie sau cenzor la regiile autonome i

societ ile comerciale de interes local înfiin ate sau aflate sub autoritatea consiliului

local ori a consiliului jude ean respectiv sau la regiile autonome i societ ile

comerciale de interes na ional care î i au sediul sau care de in filiale în unitatea

administrativ-teritorial respectiv ;

func ia de pre edinte sau de secretar al adun rilor generale ale ac ionarilor sau

asocia ilor la o societate comercial de interes local ori la o societate comercial de

interes na ional care î i are sediul sau care de ine filiale în unitatea administrativ-

teritorial respectiv ;

17 Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei, art.87, alin. 1


func ia de reprezentant al statului la o societate comercial care î i are sediul ori care

de ine filiale în unitatea administrativ-teritorial respectiv ;


func ia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat i func iile asimilate acestora.

O persoan nu poate exercita în acela i timp un mandat de consilier local i un mandat de

consilier jude ean. 18

Calitatea de ales local este incompatibil i cu calitatea de ac ionar semnificativ la o

societate comercial înfiin at de consiliul local, respectiv de consiliul jude ean.

Consilierii locali i consilierii jude eni care au func ia de pre edinte, vicepre edinte,

director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administra ie sau cenzor

ori alte func ii de conducere, precum i calitatea de ac ionar sau asociat la societ ile comerciale cu

capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unit i administrativ-teritoriale nu

pot încheia contracte comerciale de prest ri de servicii, de executare de lucr ri, de furnizare de

produse sau contracte de asociere cu autorit ile administra iei publice locale din care fac parte, cu

institu iile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului

local sau jude ean respectiv ori cu societ ile comerciale înfiin ate de consiliile locale sau consiliile

jude ene respective.

Aceste prevederi se aplic i în cazul în care func iile sau calit ile respective sunt de inute

de so ul sau rudele de gradul I ale alesului local. 19

Starea de incompatibilitate intervine numai dup validarea mandatului,

respectiv dup numirea sau angajarea alesului local, ulterior valid rii

mandatului, într-o func ie incompatibil cu cea de ales local.20

Alesul local poate renun a la func ia de inut înainte de a fi numit sau ales în func ia care

atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în aceast

func ie.21

18 Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei, art.88, alin. 1 i alin 219 Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei, art.90,alin. 1 i alin. 220 Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei, art.90, art. 1


I.2.3. Incompatibilit i privind func ionarii publici

Calitatea de func ionar public este incompatibil cu orice alt func ie public decât cea în

care a fost numit, precum i cu func iile de demnitate public .

Func ionarii publici nu pot de ine alte func ii i nu pot desf ura alte activit i, remunerate

sau neremunerate, dup cum urmeaz :

în cadrul autorit ilor sau institu iilor publice;

în cadrul cabinetului demnitarului, cu excep ia cazului în care func ionarul public este

suspendat din func ia public , în condi iile legii, pe durata numirii sale;

în cadrul regiilor autonome, societ ilor comerciale ori în alte unit i cu scop lucrativ,

din sectorul public;

în calitate de membru al unui grup de interes economic.

Nu se afl în situa ie de incompatibilitate func ionarul public care:

este desemnat printr-un act administrativ, emis în condi iile legii, s

reprezinte interesele statului în leg tur cu activit ile de operatorii

economici cu capital ori patrimoniu integral sau majoritar de sta, în

condi iile rezultate din actele normative în vigoare.

Este desemnat print-un act administrativ, emis în condi iile legii, s

participe în calitate de reprezentant al autorit ii ori institu iei publice în

cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în

temeiul actelor normative în vigoare.

Exercit un mandat de reprezentare, pe baza desemn rii de c re o

autoritate sau o institu ie public , în condi iile expres prev zute de actele

normative în vigoare.22

21 Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei, art. 91, alin. 322 Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei, art.94, alin. 2 indice 1


Nu se afl în situa ie de incompatibilitate func ionarul public care este desemnat prin act

administrativ pentru a face parte din echipa de proiect finan at din fonduri comunitare

nerambursabile, postaderare, precum i din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat

rambursabile sau nerambursabile, cu excep ia func ionarilor publici care exercit atribu ii ca

auditor sau atribu ii de control asupra activit ii derulate în cadrul acesteia i a func ionarilor

publici care fac parte din echipa de proiect , dar pentru care activitate desf urat în cadrul

respectivei echipei genereaz o situa ie de conflicd de interese cu func ia public pe care o

ocup .23

Func ionarii publici care, în exercitarea func iei publice, au desf urat activit i de

monitorizare i control cu privire la societ i comerciale sau alte unit i cu scop lucrativ nu pot s - i

desf oare activitatea i nu pot acorda consultan de specialitate la aceste societ i timp de 3 ani

dup ie irea din corpul func ionarilor publici.

Func ionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce prive te efectuarea unor

acte în leg tur cu func ia public pe care o exercit .

Nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care func ionarii publici respectivi

sunt so i sau rude de gradul I. Aceast regul se aplic i în cazul în care eful ierarhic direct are

calitatea de demnitar.

Orice persoan poate sesiza existen a situa iilor de incompatibilitate mai sus

men ionate.

Func ionarii publici pot exercita func ii sau activit i în domeniul didactic, al cercet rii

tiin ifice i al crea iei literar-artistice.

Func ionarul public poate candida pentru o func ie eligibil sau poate fi numit într-o func ie

de demnitate public .

Raportul de serviciu al func ionarului public se suspend :

pe durata campaniei electorale, pân în ziua ulterioar alegerilor, dac nu este ales;

pân la încetarea func iei eligibile sau a func iei de demnitate public , în cazul în care

func ionarul public a fost ales sau numit.

Func ionarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite.

23 Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei, art.94, alin. 2 indice doi.


Func ionarilor publici le este interzis s fie membri ai organelor de conducere ale

partidelor politice i s exprime sau s apere în mod public pozi iile unui partid politic.

Func ionarii publici care, potrivit legii, fac parte din categoria înal ilor func ionari publici

nu pot fi membri ai unui partid politic, sub sanc iunea destituirii din func ia public . 24

I.2.4. Alte conflicte de interese i incompatibilit i:

Persoanelor care exercit urm toarele demnit i publice i func ii publice de autoritate din

cadrul autorit ilor i institu iilor aflate exclusiv sub control parlamentar li se aplic regimul

incompatibilit ilor pentru mini tri i, respectiv, secretari de stat, precum i incompatibilit ile

prev zute în legi speciale, dup cum urmeaz :

membrii Cur ii de Conturi;

pre edintele Consiliului Legislativ i pre edin ii de sec ie;

Avocatul Poporului i adjunc ii s i;

membrii Consiliului Concuren ei;

membrii Comisiei Na ionale a Valorilor Mobiliare;

guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii consiliului de

administra ie i angaja ii cu func ii de conducere ai B ncii Na ionale a României;

directorul Serviciului Român de Informa ii, primadjunctul i adjunc ii s i;

directorul Serviciului de Informa ii Externe i adjunc ii s i;

membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigur rilor;

membrii Consiliului Na ional al Audiovizualului;

membrii consiliilor de administra ie i ai comitetelor directoare ale Societ ii Române

de Radiodifuziune i Societ ii Române de Televiziune;

membrii Colegiului Consiliului Na ional pentru Studierea Arhivelor Securit ii;

directorul general i membrii consiliului director al Agen iei Na ionale de Pres

ROMPRES

În mod excep ional, pentru persoanele numite, potrivit legii, de Pre edintele

României, de Parlament, la propunerea acestuia, sau de Consiliul Suprem de

24 Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei, art.98, alin. 1 i alin 2


Ap rare a rii, birourile permanente ale Camerelor, în edin comun , pot

aproba, la sesizarea Pre edintelui României, îndeplinirea, în continuare, a

func iei care a generat cazul de incompatibilitate, dac un interes public

impune aceasta.25

I.2.5. Declara iile de avere i de interese

Persoanele care exercit demnit ile publice i func iile publice trebuie s depun o

declara ie de interese, pe propria r spundere, cu privire la func iile i activit ile pe care le

desf oar , cu excep ia celor legate de mandatul sau func ia public pe care o exercit .

Func iile i activit ile care se includ în declara ia de interese sunt:

calitatea de asociat sau ac ionar la societ i comerciale,

companii/societ i na ionale, institu ii de credit, grupuri de interes

economic, precum i membru în asocia ii, funda ii sau alte

organiza ii neguvernamentale;

func ia de membru în organele de conducere, administrare i control

ale societ ilor comerciale, regiilor autonome,

companiilor/societ ilor na ionale, institu iilor de credit, grupurilor

de interes economic, asocia iilor sau funda iilor ori al altor

organiza ii neguvernamentale;

calitatea de membru în cadrul asocia iilor profesionale i/sau

sindicale;

calitatea de membru în organele de conducere, administrare i

control, retribuite sau neretribuite, de inute în cadrul partidelor

politice, func ia de inut i denumirea partidului politic.

Persoanele precizate mai sus, care nu îndeplinesc alte func ii sau nu desf oar alte activit i

decât cele legate de mandatul sau func ia pe care o exercit , depun o declara ie în acest sens. 26

Dispozi iile Legi 176/2010 se aplic urm toarelor categorii de persoane, care au obliga ia

declar rii averii i a intereselor:

25 Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei, art.100 indice unu26 Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei, art. 111, alin.1 i alin.2


1. Pre edintele României;

2. consilierii preziden iali i consilierii de stat;

3. pre edin ii Camerelor Parlamentului, deputa ii i senatorii;

4. membrii din România în Parlamentul European i membrii în Comisia European din

partea României;

5. primul-ministru, membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat, asimila ii

acestora, precum i consilierii de stat din aparatul de lucru al primului-ministru;

6. membrii Consiliului Superior al Magistraturii;

7. judec torii, procurorii, magistra ii-asisten i, asimila ii acestora, precum i asisten ii

judiciari;

8. personalul auxiliar de specialitate din cadrul instan elor judec tore ti i parchetelor;

9. judec torii Cur ii Constitu ionale;

10. membrii Cur ii de Conturi i personalul cu func ii de conducere i de control din cadrul

acesteia;

11. pre edintele Consiliului Legislativ i pre edin ii de sec ie;

12. Avocatul Poporului i adjunc ii s i;

13. pre edintele i vicepre edintele Autorit ii Na ionale de Supraveghere a Prelucr rii

Datelor cu Caracter Personal;

14. membrii Consiliului Concuren ei;

15. membrii Colegiului Consiliului Na ional pentru Studierea Arhivelor Securit ii;

16. membrii Comisiei Na ionale a Valorilor Mobiliare;

17. membrii Consiliului Economic i Social;

18. membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigur rilor;

19. membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private;

20. membrii Consiliului Na ional pentru Combaterea Discrimin rii;

21. membrii Consiliului Na ional al Audiovizualului;

22. membrii consiliilor de administra ie i ai comitetelor directoare ale Societ ii Române

de Radiodifuziune i ale Societ ii Române de Televiziune;


23. pre edintele i vicepre edintele Agen iei Na ionale de Integritate, precum i membrii

Consiliului Na ional de Integritate;

24. directorul general i membrii consiliului director al Agen iei Na ionale de Pres

AGERPRES;

25. directorul Serviciului Român de Informa ii, prim-adjunctul i adjunc ii s i;

26. directorul Serviciului de Informa ii Externe i adjunc ii s i;

27. personalul diplomatic i consular;

28. directorul Serviciului de Protec ie i Paz , prim-adjunctul i adjunctul s u;

29. directorul Serviciului de Telecomunica ii Speciale, prim-adjunctul i adjunc ii s i;

30. ale ii locali;

31. persoanele cu func ii de conducere i de control, precum i func ionarii publici, inclusiv

cei cu statut special, care î i desf oar activitatea în cadrul tuturor autorit ilor publice centrale

ori locale sau, dup caz, în cadrul tuturor institu iilor publice;

32. persoanele cu func ii de conducere i de control din cadrul unit ilor sistemului de

înv mânt de stat i unit ilor de stat din sistemul de s n tate public ;

33. personalul încadrat la cabinetul demnitarului în administra ia public central , precum

i personalul încadrat la cancelaria prefectului;

34. membrii consiliilor de administra ie, ai consiliilor de conducere sau ai consiliilor de

supraveghere, precum i persoanele care de in func ii de conducere în cadrul regiilor autonome de

interes na ional sau local, companiilor i societ ilor na ionale sau, dup caz, societ ilor

comerciale la care statul sau o autoritate a administra iei publice locale este ac ionar majoritar

sau semnificativ;

35. guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii consiliului de

administra ie, angaja ii cu func ii de conducere ai B ncii Na ionale a României, precum i

personalul din conducerea b ncilor la care statul este ac ionar majoritar sau semnificativ;

36. personalul institu iilor publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de

munc , implicat în realizarea procesului de privatizare, precum i personalul institu iilor i

autorit ilor publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de munc , care

administreaz sau implementeaz programe ori proiecte finan ate din fonduri externe sau din

fonduri bugetare;


37. pre edin ii, vicepre edin ii, secretarii i trezorierii federa iilor i confedera iilor

sindicale;

38. prefec ii i subprefec ii;

39. candida ii pentru func iile de Pre edinte al României, deputat, senator, consilier

jude ean, consilier local, pre edinte al consiliului jude ean sau primar.27

Scopul Agen iei este asigurarea integrit ii în exercitarea demnit ilor i func iilor publice i

prevenirea corup iei institu ionale, prin exercitarea de responsabilit i în evaluarea declara iilor de

avere, a datelor i informa iilor privind averea, precum i a modific rilor patrimoniale intervenite, a

incompatibilit ilor i a conflictelor de interese poten iale în care se pot afla persoanele prev zute la

art. 1, pe perioada îndeplinirii func iilor i demnit ilor publice.28

Declara iile de avere i declara iile de interese se depun în termen de 30 de zile de la data

numirii sau a alegerii în func ie ori de la data începerii activit ii.29

I.2.6. Alte obliga ii:

Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi numele înso it de calitatea persoanei

care exercit demnit ile publice i func iile publice prev zute în prezentul titlu în orice

form de publicitate a unui agent economic român sau str in, precum i a vreunui produs

comercial, na ional sau str in.

Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi imaginea public , numele, vocea sau

semn tura persoanei care exercit demnit ile publice i func iile publice prev zute în

prezentul titlu pentru orice form de publicitate privitoare la o activitate care aduce

profit, cu excep ia publicit ii gratuite pentru scopuri caritabile.

Se interzice persoanelor care exercit o demnitate public sau o func ie public dintre

cele prev zute în prezentul titlu folosirea sau exploatarea direct sau indirect a

27 27 Legea 176/2010 privind integritatea in exercitarea func iilor i demnit ilor publice, pentru modificarea icompletarea Legii nr. 144/2007 privind înfiin area, organizarea i func ionarea Agen iei Na ionale de Integritate, art. 8, alin.1

28 Legea 176/2010 privind integritatea in exercitarea func iilor i demnit ilor publice, pentru modificarea icompletarea Legii nr. 144/2007 privind înfiin area, organizarea i func ionarea Agen iei Na ionale de Integritate, art. 1, alin.1 29 Legea 176/2010 privind integritatea in exercitarea func iilor i demnit ilor publice, pentru modificarea icompletarea Legii nr. 144/2007 privind înfiin area, organizarea i func ionarea Agen iei Na ionale de Integritate, art. 4, alin.1


informa iilor care nu sunt publice, ob inute în leg tur cu exercitarea atribu iilor, în

scopul ob inerii de avantaje pentru ei sau pentru al ii. 30

Cap II. TRANSPAREN A ADMINISTRA IEI PUBLICE

II.1. Abordarea în România:

II.1.1 Cre terea transparen ei i integrit ii în administra ia public 31:

Una dintre cauzele cele mai importante cauze ale apari iei i între inerii fenomenului de

corup ie este lipsa de transparen a sistemului administrativ. Ca atare apare necesitatea ca, pe de o

parte, s fie completat cadrul legislativ privitor la transparen a administra iei publice, iar de pe alt

parte s fie continuat implementarea prevederilor deja existente pentru a atinge anumite standarde

de transparen în sectorul public. În acest sens se vor avea în vedere revizuiri legislative, expuse în

planul de ac iune, în urm toarele domenii: acordarea de finan ri nerambursabile din fondurile

publice, finan area partidelor politice, alocarea fondurilor publice pentru publicitate, regimul

achizi iilor publice, regimul func ionarilor publici, regimul inspec iilor la agen ii economici. În

privin a accesului la informa ia de interes public, respectiv în privin a particip rii cet ene ti la

procesul de luare a deciziilor, se poate constata, pe de-o parte, implementarea par ial a prevederilor

legale i, pe de alt parte, întârzierea în revizuirea reglement rilor care restrâng accesul la

informa ie în sensul unei definiri precise a informa iilor exceptate de la accesul public. În acest

domeniu se va continua monitorizarea implement rii acestor acte normative.

Un accent important în cadrul acestui obiectiv se pune pe includerea normelor din cadrul

codurile de conduit în programele de preg tire profesional specializat a personalului din sectoare

publice considerate vulnerabile.

În scopul asigur rii coordon rii luptei împotriva corup iei i a coeren ei politicilor publice

din domeniu, planul de ac iune include referiri la strategii i planuri anticorup ie sectoriale (de

exemplu: sectorul vamal, poli ia i institu iile de control). Strategiile sectoriale vor include

responsabilit i clare pentru toate organele cu atribu ii în lupta împotriva corup iei în ariile

respective (de exemplu Autoritatea Na ional a V milor, Ministerul Administra iei i Internelor,

30 Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea corup iei, art.114, alin 1-alin. 431 Reprezint obiectivul 1 al domeniului prioritar I: prevenire, transparen , educa ie din cadrul Strategiei na ionale anticorup ie pe perioada 2005-2007


Ministerul Finan elor Publice). În vederea cre terii calit ii actului de control i a probelor, se vor

realiza de c tre structurile de control administrativ planuri de control pe sectoarele cele mai

vulnerabile, în cooperare cu Parchetul Na ional Anticorup ie.

Transparen a decizional :

Pentru întregirea cadrului legal care consacr principiul transparen ei, în anul 2003 a fost

adoptat Legea nr. 52 privind transparen a decizional în administra ia public , care impune

entit ilor publice s permit participarea societ ii civile i a reprezentan ilor comunit ii de afaceri,

cu rol consultativ, la procesul decizional. Ace tia urmeaz s fie consulta i atât în faza de concep ie

i elaborare, cât i în cea de implementare a deciziilor, în vederea asigur rii calit ii i legitimit ii

acestora.

Publicul trebuie s fie permanent informat asupra activit ii autorit ilor publice, atât în

stadiul de evaluare a planurilor de activitate, cât i în momentul adopt rii i implement rii deciziilor,

furnizându-i-se în orice moment informa ii complete, obiective i consistente de natur financiar

ori în leg tur cu misiunea i planificarea strategic a entit ilor publice.

Transparen a permite oric rei persoane asupra c reia produce efecte un act al unei entit i

publice s cunoasc temeiul acestuia. La rândul lor entit ile publice primesc de la entit ile

superioare feed-back constând în evaluarea am nun it a activit ii lor.

a. De ce este important transparen a?

Din totalul actelor normative emise în România, majoritatea covâr itoare sunt crea ia puterii

executive. Dincolo de normele emise direct de Guvern prin intermediul ordonan elor i a

ordonan elor de urgen , marea majoritate a legilor adoptate de Parlament sunt ini iate de Guvern,

fiind redactate în cadrul institu iilor administra iei publice. În aplicarea legilor i ordonan elor,

Guvernul, ministerele, alte institu ii statale centrale sau de la nivel local, dar i toate institu iile

administra iei publice locale emit în mod continuu un mare num r de acte normative.32 Tot acest

corp de legisla ie apare i este frecvent modificat f r implicarea celor interesa i, fie c sunt cei care

urmeaz s aplice actele respective sau cei a c ror activitate este reglementat prin acestea.

Lipsa transparen ei decizionale, al turi de alte caren e ale activit ii de reglementare, conduce

la încrederea sc zut a societ ii în for a i importan a actelor normative. Absen a consult rilor face

ca normele s fie frecvent modificate sau înlocuite, lucru ce determin o accentuat instabilitate

legislativ i nu ofer siguran a necesar cadrului legal existent în România. Aplicarea real a

principiului transparen ei ar duce la o mai mare încredere în legi i reglement ri, din moment ce ele

au fost adoptate cu consultarea celor interesa i. Încrederea în cadrul legal va avea ca rezultat un mai

32 În cursul anului 2001, spre exemplu, Parlamentul a adoptat 796 de legi în timp ce Guvernul a adoptat 88 de ordonan e i 195 de ordonan e de urgen . Tot în 2001, au fost adoptate 1366 de Hot râri de Guvern, dintre care 1320 au fost publicate în Monitorul Oficial. Ministerele i alte institu ii ale administra iei centrale au adoptat 729 de ordine care au fost publicate în Monitorul Oficial. Aceste date au fost ob inute folosind baza de date legislativ a programului LEGE4.


mare grad de respectare a legii, cu consecin e pozitive asupra dezvolt rii economice i a men inerii

unor rela ii de cooperare între aparatul guvernamental i societate.

b. Participarea cet eneasc i transparen a;

Legea transparen ei prevede o modalitate de implicare a cet enilor în luarea deciziilor la

nivelul administra iei. Sfera modurilor de participare a cet enilor în via a organelor administrative

statale este mult mai larg . Încercând s definim participarea cet eneasc , vom spune c ea este

procesul prin care preocup rile, nevoile i valorile cet enilor sunt încorporate procesului de

luare a deciziilor în cadrul administra iei publice locale.33

Dintre avantajele particip rii cet ene ti pentru administra ia public putem aminti:

Restabile te i construie te încrederea între administra ia public i cet eni.

Ajut administra ia s identifice nevoile comunit ii mai repede i cu o satisfac ie mai mare

pentru cet eni.

Ofer gratuit administra iei publice informa ii în leg tur cu deciziile ce trebuie luate.

Conduce comunitatea c tre consens i nu c tre conflict.

Administra ia i cet enii sunt capabili s abordeze împreun problemele i oportunit ile

într-un mod mult mai creativ.

Valori de baz pentru practicarea particip rii publice:34

Publicul ar trebui s aib un cuvânt de spus în deciziile ce privesc acele ac iuni care le

afecteaz via a.

Participarea public include promisiunea c aceasta va influen a decizia.

Procesul particip rii publice comunic interesele i vine în întâmpinarea nevoilor tuturor

participan ilor.

Procesul particip rii publice solicit i faciliteaz implicarea acestor persoane poten ial

afectate.

Procesul particip rii publice invit participan ii s - i defineasc modul propriu de implicare.

Procesul particip rii publice arat participan ilor felul în care contribu ia lor a afectat

decizia.

Procesul particip rii publice furnizeaz participan ilor informa iile necesare pentru ca ace tia

s participe într-un mod cât mai semnificativ.

`Metodele de participare cet eneasc variaz in func ie de nivelul implic rii publicului în

activitatea administra iei.

33 Pentru detalii, vezi Eric Chewtynd i Frances Chewtynd, Participarea cet eneasc pentru îmbun t irea procesului decizional în administra ia public local , Research Triangle Institute—Programul de Asisten pentru Administra iaPublic din România, Bucure ti 2001. 34 Dup International Association for Public Participation.


Paleta particip rii publice35

Informare Consultare Implicare Colaborare Delegare

Scop:

Oferirea de

informa ii

echilibrate i

obiective c tre

public pentru ca

acesta s

în eleag

problemele,

alternativele i

solu iile.

Scop:

Ob inerea de

r spunsuri de la

public în leg tur

cu analize,

alternative,

decizii, acte

normative, etc.

Scop:

Lucrul direct cu

publicul, pe tot

parcursul

procesului,

pentru a se

asigura c

problemele i

îngrijor rile

publicului sunt

în elese i luate în

considerare în

mod real.

Scop:

Parteneriat cu

publicul în

fiecare aspect al

lu rii deciziilor,

inclusiv în

elaborarea

alternativelor i

identificarea

solu iei preferate.

Scop:

Plasarea deciziei

finale în mâinile

publicului.

Promisiune:

„V inem la

curent”.

Promisiune:

„V inem la

curent, v

ascult m

sugestiile i

îngrijor rile i v

comunic m cum

au fost influen ate

deciziile de

participarea

public ”.

Promisiune:

„Lucr m cu voi

pentru a ne

asigura c

problemele i

îngrijor rile

voastre se

reflect direct în

alternativele

dezvoltate i v

comunic m cum

au fost influen ate

deciziile de

participarea

public ”.

Promisiune:

„Ne adres m

vou pentru a

primi sfaturi

directe i sugestii

inovative pentru

formularea

solu iilor i

încorpor m

sfaturile i

recomand rile

voastre în luarea

deciziei, în cea

mai mare m sur

posibil ”.

Promisiune:

„Vom pune în

practic ceea ce

decide i voi”.

Exemple de

instrumente

folosite:

Exemple de

instrumente

folosite:

Exemple de

instrumente

folosite:

Exemple de

instrumente

folosite:

Exemple de

instrumente

folosite:

35 Idem.


Paleta particip rii publice35

Informare Consultare Implicare Colaborare Delegare

Comunicate

publice

Afi e

Bro uri

Buletine

informative

Comunicare prin

radio/TV local

Site-uri de web

Prezent ri

publice

Rapoarte anuale

Solicitarea de

comentarii

Focus grupuri

Chestionare

Condici de

sugestii

Întâlniri publice

Audieri publice

Grupuri de lucru

Audieri publice

Vot deliberativ

Comitete

consultative

cet ene ti

Audieri publice

Construirea

consensului

Referendum

Vot direct

Referendum

Jurii cet ene ti

Decizii delegate

În acest context, procesele prev zute de Legea transparen ei prev d ini iativa administra iei

de a implica cet enii în probleme specifice – luarea deciziilor în cadrul edin elor publice i

elaborarea de acte normative. Utilizarea altor tehnici de participare r mâne în continuare necesar .

c. Prevederile legii transparen ei:

Potrivit Legii transparen ei, cet enii i organiza iile constituite de ace tia î i vor putea

exprima opiniile i interesele în leg tur cu elaborarea de acte normative i în leg tur cu luarea

unor decizii administrative. Instrumentele pe care le au la îndemân sunt consultarea lor de c tre

autorit ile publice în leg tur cu proiectele de acte normative i participarea la edin ele publice ale

respectivelor autorit i. Vom trata în cele ce urmeaz separat cele dou procese.

Legea nu trebuie privit ca favorizând cet enii i defavorizând lucr torii în administra ie pentru

c m re te volumul de munc . Din contra, administra ia prime te numeroase informa ii valoroase

i necesare, în mod gratuit i particularizat pentru proiectul de act normativ sau decizia respectiv .

Î i spore te astfel capacitatea de a lua hot râri i de a adopta acte normative coerente i adaptate

nevoilor, care vor fi mai u or acceptate i puse în aplicare.

d. Procesele reglementate de Legea transparen ei

Autorit ile publice a c ror activitate cade sub inciden a Legii transparen ei adopt sau

redacteaz în mod constant acte normative i iau decizii care influen eaz via a sau activitatea

oamenilor. Legea transparen ei permite cet enilor s comenteze proiectele de acte normative i s

î i spun cuvântul referitor la deciziile care sunt adoptate de autorit ile publice în cadrul unor

edin e publice. Vom discuta, pe rând, despre fiecare dintre acestea.


Un act normativ este un act cu aplicabilitate general adoptat de o autoritate public . Actele

normative pot fi adoptate de Parlament sau de organe ale administra iei publice (Guvern, Ministere,

organe ale administra iei publice centrale i locale).

Proiectele de acte normative pot fi clasificate în proiecte elaborate în cadrul unor organe ale

administra iei publice i proiecte elaborate în afara administra iei. Toate actele adoptate de

autorit i administrative, cu excep iile prev zute de lege, intr sub inciden a Legii transparen ei.

Proiectele de lege sunt i ele redactate de organe ale administra iei publice (de regul Ministere)

înainte de a fi supuse aprob rii Guvernului i înaintate în Parlament.

În consecin , i proiectele de lege intr sub inciden a Legii transparen ei. Singura categorie

de proiecte de acte normative care nu sunt supuse prevederilor Legii transparen ei sunt propunerile

legislative redactate de membri ai Parlamentului i înaintate de ace tia Camerei în care activeaz .

Actele normative pot reglementa situa ii noi sau pot fi acte de modificare, completare sau

înlocuire ale unora deja existente. Potrivit legii, cet enii trebuie consulta i asupra tuturor

proiectelor de actelor normative emise sau redactate de autorit i publice, cu câteva excep ii.

Nu are loc un proces de consultare în cazul elabor rii unor acte normative:

privind ap rarea na ional , siguran a na ional i ordinea public ,

privind interesele strategice, economice i politice, ale rii,precum i deliber rile autorit ilor

dac fac parte din categoria informa iilor clasificate

con inând valori, termene de realizare i date tehnico-economice ale unor activit i comerciale

sau financiare, dac publicitatea acestora aduce atingere principiului concuren ei loiale, sau

privind datele personale36

Interzicerea particip rii la elaborarea unor acte normative, chiar dac acestea vizeaz

domenii importante precum securitatea na ional , este lipsit de sens în condi iile în care actele sunt

publicate în Monitorul Oficial.

În situa ii care, datorit circumstan elor excep ionale, impun adoptarea unor solu ii imediate,

pentru evitarea unei grave atingeri aduse interesului public, este prev zut posibilitatea de a adopta

acte normative f r a urma un proces consultativ. Aceast reglementare î i poate dovedi utilitatea în

situa ii de criz . În caz de cutremur, de exemplu, Guvernul poate emite hot râri care s limiteze

efectele dezastrului. Din cauza timpului limitat de reac ie avut la dispozi ie, un proces de consultare

nu poate avea loc.

Este important îns ca aceast excep ie s nu fie folosit i în situa ii care nu sunt deloc

„excep ionale”. Trebuie observat leg tura actului emis cu situa ia excep ional respectiv . Chiar

într-o real situa ie de excep ie, numai actele normative care evit o grav atingere adus

36 Legea 52/2003 privind transparen a decizional în administra ia public


interesului public pot fi adoptate f r consult ri.

Legea transparen ei face de mai multe ori precizarea c opiniile exprimate de cet eni sau

organiza ii în timpul consult rilor au doar valoare de recomandare. Decizia r mâne la latitudinea

autorit ii publice. Actul normativ va fi trimis, dup consult ri, spre analiz i avizare, potrivit

procedurii legale privind elaborarea actelor normative. El va include modific ri redactate pe baza

acelor opinii, exprimate în procesul de consultare, care au fost selectate de c tre func ionarii publici

responsabili de redactarea actului respectiv.

Autorit ile publice sunt obligate de lege s precizeze, în raportul anual 37 privind

transparen a decizional :

num rul total al recomand rilor primite

num rul de recomand ri incluse în proiectele de acte normative

num rul participan ilor la edin ele publice

num rul dezbaterilor publice organizate pe marginea proiectelor de acte normative

De i nu este expres prev zut de lege, autorit ile publice pot face publice motivele includerii doar a

unor puncte de vedere sau a respingerii altora.

edin ele publice la care se refer Legea transparen ei sunt, în fapt, toate edin ele care sunt

necesare pentru desf urarea activit ii autorit ii publice respective i pe care autoritatea respectiv

le declar ca fiind publice. Excep iile sunt expres reglementate de lege.

Cet enii i asocia iile legal constituite nu pot participa la edin ele în care sunt prezentate

informa ii:


privind interesele strategice economice i politice ale rii,

con inând valori, termene de realizare i date tehnico-economice ale unor activit i comerciale

sau financiare, dac publicitatea acestora aduce atingere principiului concuren ei loiale, sau

privind datele personale

Defini ia dat de lege edin elor publice las declararea acestora ca publice la latitudinea

autorit ilor respective, prin regulamentul lor de organizare i func ionare.

e. Participarea la procesele reglementate de Legea transparen ei:

Pentru a influen a decizii sau acte normative, persoanele pot participa fie individual, în

calitatea lor de cet eni, fie organiza i în ceea ce legea nume te „asocia ii legal constituite”. Legea

nu limiteaz în nici un fel accesul la mecanismele prev zute de aceasta, oricine având dreptul de a

participa, indiferent de ce interes reprezint .

37 Legea 52/2003 privind transparen a decizional în administra ia public , art. 12, alin. 1 i alin.2


Cet enii pot participa la procesele reglementate de Legea transparen ei f r deosebire de ras ,

na ionalitate, origine etnic , limb , religie, sex, opinie, apartenen politic , avere sau origine

social .

Din formularea actual a textului de lege reiese c cet enii str ini sau apatrizii, inclusiv cei

reziden i în România, nu se pot folosi de mecanismele create de Legea transparen ei. Ei îns pot

apela la organiza iile legal constituite pentru a putea beneficia de drepturile prev zute de lege.

Organiza iile pot participa i ele, prin reprezentan ii lor. Legea transparen ei d dreptul de

participare numai organiza iilor „de reprezentare civic ”, adic a organiza iilor neguvernamentale,

sindicatelor i altor organiza ii non-profit recunoscute legal.

rganiza iile neguvernamentale sunt asocia iile i funda iile reglementate de Ordonan a nr. 26/2000,

a a cum a fost modificat de Ordonan a 37/2003 i de Legea 246/2005.38

Nu pot folosi direct mecanismele acestei legi, societ ile comerciale, organiza iile

cooperatiste, asocia iile agricole, partidele politice. Ele pot s intervin fie prin intermediul unor

persoane (cum ar fi proprietari, membri, persoane cu func ii de conducere) fie prin intermediul unor

organiza ii neguvernamentale create pentru a le reprezenta interesele.

Un punct de vedere poate fi sus inut de o persoan , de o asocia ie f r personalitate juridic ,

de o persoan juridic non-profit sau de o coali ie.

f. Participare la procesul de elaborare a actelor normative

Surse de informare cu privire la proiectele de acte normative supuse consult rilor:

anun pe pagina de Internet a institu iei publice;

anun afi at într-un spa iu accesibil publicului din sediul institu iei;

mass-media, dac aceasta preia anun ul trimis de institu ia respectiv .39

Analizând modurile de informare cerute de lege, observ m c se presupune, ca i în cazul

Legii accesului la informa iile de interes public, existen a unui site de web al institu iei, care s fie

i actualizat periodic. De asemenea, putem observa c difuzarea c tre mass-media a anun ului este

obligatorie. Depinde de institu ia respectiv c tre ce mijloace de informare în mas direc ioneaz

anun ul, precum i de organele mass-media în ce m sur sunt interesate s îl publice.

Anun ul va cuprinde:40

nota de fundamentare a proiectului, expunerea de motive sau referatul de aprobare;

textul complet al proiectului de act normativ;

Locul i termenul de trimitere a comentariilor (cel pu in 10 zile) i

modul în care cei interesa i pot trimite în scris comentariile.

38 Pentru detalii a se vedea Marieta Avram, Marian Nicolae, Hora iu Dumitru, Bogdan Dumitrache, Ghid legislativ pentru organiza iileneguvernamentale din România, APADOR-CH, Bucure ti, 2002. 39 Legea 52/2003 privind transparen a decizional în administra ia public , art 6, alin.1 40 Legea 52/2003 privind transparen a decizional în administra ia public , art. 6, alin. 2 i alin 4


O alt modalitate important de a primi informa ia referitoare la consult rile asupra proiectelor de

acte normative este procedura depunerii unei cereri la autoritatea public respectiv .

Formularea legii este destul de vag , men ionând c proiectele de acte normative vor fi

trimise tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informa ii. Este de

presupus c institu iile publice vor stabili proceduri pentru trimiterea anun urilor c tre cei care au

depus cereri. Pute i solicita îns ca anun urile s va fie trimise în form electronic , la o adres de e-

mail pe care o ve i preciza în cerere.

Observ m c aici, în privin a inform rii, Legea transparen ei se refer , la persoane, nu la

cet eni, deci atât cet enii str ini i apatrizii cât i persoanele juridice, orice form de organizare ar

avea, pot primi informa iile despre proiectele de acte normative. Repet m c numai cet enii i

organiza iile neguvernamentale pot s fie i consultate.

În cazul actelor normative cu relevan asupra mediului de afaceri, institu ia public

ini iatoare va transmite anun ul c tre asocia iile de afaceri i c tre alte asocia ii legal constituite, pe

domenii specifice de afaceri.41

Potrivit legii, participarea la elaborarea de acte normative se poate face în procesul de

redactare a unui proiect de act normativ, anterior supunerii spre analiz i avizare autorit ii publice

care l-a elaborat. Cet enii au la dispozi ie un timp limitat, stabilit de autoritatea public i f cut

public în anun ul ini ial. Acest termen nu poate fi îns mai scurt de 10 zile de la data public rii

anun ului.

Comentariile, prev zute de lege ca „propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare”,

vor fi primite de o persoan desemnat special de conduc torul autorit ii publice.

O alt modalitate de consultare, pe lâng comunicarea de comentarii în scris, o reprezint

organizarea de dezbateri publice. Dezbaterile publice pot fi solicitate în scris de c tre o asocia ie

legal constituit sau de o alt autoritate public , iar autoritatea public ini iatoare a proiectului de

act normativ este obligat s le organizeze.

Din partea societ ii civile, solicitarea organiz rii de dezbateri publice poate fi f cut doar de

organiza ii nu i de c tre persoane individuale. Îns nimic nu împiedic cet enii s participe la

dezbateri, chiar dac nu reprezint o organiza ie. De asemenea, de i autorit ile publice nu sunt

neap rat beneficiare în mod direct ale procedurilor din Legea transparen ei, totu i ele pot fi cele

care solicit organizarea unor dezbateri publice.

41 Legea 52/2003 privind transparen a decizional în administra ia public art. 6, alin. 3


Dezbaterile vor avea loc în termen de cel mult 10 zile de la publicarea anun ului privind

organizarea lor. Legea nu prevede nici o modalitate de organizare i structurare a acestor dezbateri

publice.

Termenul de dezbatere public a fost folosit în România pentru a descrie o întâlnire public

în care se ofer o oportunitate formal pentru schimbul de informa ii. De exemplu, dezbaterile

publice au oferit o oportunitate pentru un schimb de informa ii pe tema bugetelor planificate ale

prim riei. Împ rt ind câteva dintre caracteristicile întâlnirilor i audierilor publice, dezbaterile

publice sunt într-o oarecare m sur , un format unic în România, care se dovede te a servi foarte

bine nevoilor comunit ilor, în acest timp.

Audierile publice sunt de obicei mult mai formale decât întâlnirile publice. O audiere

public este caracterizat prin ascultarea atent de c tre oficiali a comentariilor cet enilor. [...]

La audirea public , reprezentan ii administra iei ascult i nu ofer r spunsuri, deoarece o audire

public nu este o oportunitate pentru un schimb de informa ii interactiv (comparativ cu discu iile

unei întâlniri publice de mai sus). Formatul de audiere i ascultare ajut la asigurarea c : (a)

procesul va r mâne apolitic; (b) personalit ile nu devin un factor de concentrare a aten iei; (c)

oficialii guvernamentali nu devin defensivi i (d) nu doar una sau dou teme de discu ie ocup

întreg timpul alocat. Dup ce to i cet enii care au dorit s vorbeasc au f cut acest lucru (sau

dup ce timpul pentru comentarii publice a expirat), oficialii mul umesc cet enilor pentru

participare i, de obicei, în acest moment audierea se încheie42.

Audierea public este un proces de consultare în care procedurile permit tuturor p r ilor

interesate s prezinte puncte de vedere bine argumentate (depozi ii) i s descrie fapte în

leg tur cu o anumit tem supus aten iei factorilor de decizie în materie de politici publice. În

urma acestori eforturi p r ile implicate se a teapt ca factorii de decizie s ia în considera ie i

s se inspire considerabil din propunerile f cute atunci când elaboreaz proiecte legislative.

De i obiectul procesului de audiere public este în esen redactarea unui raport pe baza

depozi iilor scrise, cea mai spectaculoas faz este evenimentul public propriu-zis care ofer o

scen pentru depunerea verbal a depozi iilor. În acest sens evenimentul public creeaz cadrul

pentru prezent ri spectaculoase care atrag aten ia public asupra temei puse în discu ie. De

aceea, prezentatorii sunt ale i în func ie de poten ialul lor de a avea impact din punct de vedere

al rela iilor publice. În orice caz, m rturiile scrise sunt acelea care au parte de examinare

detaliat de c tre exper i43.

42 Eric Chewtynd i Frances Chewtynd, Participarea cet eneasc pentru îmbun t irea procesului decizional în administra ia public local , Research Triangle Institute – Programul de Asisten pentru Administra ia Public din România, Bucure ti 2001. 43 Academia de Advocacy, www.advocacy.ro


Alte tehnici de consultare ce pot fi folosite i care pot fi solicitate de c tre cet eni, de i nu

sunt expres prev zute în lege:

consultarea electronic , sub forma unui forum electronic

întâlniri în comunitate, organizate de autoritatea public local într-un loc public, în

apropierea comunit ii care va fi afectat de actul normativ respectiv i nu la sediul autorit ii.

g. Participarea la edin e publice

Autoritatea public este obligat s fac public anun ul cu privire la edin cu cel pu in trei zile

înainte de desf urarea acesteia. Anun ul va fi f cut public prin:

afi are la sediul autorit ii;

inserare în site-ul de web;

comunicare c tre mass-media.

Anun ul va con ine:

data, ora i locul de desf urare;

ordinea de zi.44

Observa iile f cute în partea referitoare la acte normative se men in i aici: legea presupune

existen a unui site de web al institu iei, care s fie i actualizat periodic. Difuzarea c tre mass-media

a anun ului privind edin a este obligatorie. Depinde de institu ia respectiv c tre ce mijloace de

informare în mas direc ioneaz anun ul, precum i de organele mass-media în ce m sur sunt

interesate s îl publice.

Legea prevede c anun ul trebuie adus la cuno tin a cet enilor i asocia iilor legal constituite

care au prezentat anterior sugestii i propuneri, în scris, referitor la aspectele ce vor fi discutate în

cadrul edin ei. Legea face aici referire la acele persoane sau organiza ii care, folosindu-se fie de

dreptul la peti ie, fie de procedurile Legii transparen ei privitoare la consult rile asupra proiectelor

de acte normative, au formulat anterior puncte de vedere legate de subiectele de pe ordinea de zi a

respectivei edin e. Aceast procedur presupune c persoana responsabil cu trimiterea anun ului

va verifica, înainte de fiecare edin public , ordinea de zi i registrul în care s-au înscris peti iile

cet enilor, lista celor care au depus comentarii scrise asupra proiectelor de acte normative ce vor fi

dezb tute i, eventual, lista participan ilor la dezbaterile asupra acelor acte, pentru a realiza o list

suplimentar de distribu ie a anun ului. În lipsa unui sistem informatizat de eviden a peti iilor i

comentariilor asupra proiectelor de acte normative, aceast opera iune este foarte mare

consumatoare de timp i energie.

44 Legea 52/2003 privind transparen a decizional în administra ia public , art. 7, alin. 1 i alin.2


Participarea la edin se va face în limita num rului de locuri din sala în care se va desf ura

edin a. Pentru a determina cine sunt persoanele care au prioritate, legea introduce no iunea de

„ordine de prec dere”45 i las la dispozi ia persoanei care conduce edin a s stabileasc cine are

mai mare interes în a participa. Criteriul celui mai mare interes nu poate fi folosit în sensul de a

împiedica participarea la edin a public a categoriilor de persoane protejate prin prevederile

Ordona ei 137/2000 privind prevenirea i sanc ionarea tuturor formelor de discriminare, cu

modific rile ulterioare. Mass-media are acces preferen ial la edin , trecând peste ordinea de

prec dere.

Acela i pre edinte de edin mai are la îndemân un instrument de control al edin ei —

posibilitatea de a avertiza sau chiar de a evacua din sal un participant, în cazul în care acesta nu

respect regulamentul de organizare i func ionare a edin elor, parte a regulamentului institu iei

publice respective. Cei care nu pot participa la edin vor avea acces, în condi iile legii accesului la

informa iile de interes public, la minuta edin elor publice.

Ca i în cazul actelor normative, contribu iile participan ilor la edin ele publice au doar

valoare de recomandare, adoptarea deciziilor inând de competen a exclusiv a autorit ilor publice.

h. C i de atac reglementate de Legea transparen ei:

Legea transparen ei prevede c i de atac în cazul în care nu este respectat . Prin art. 13,

persoanele sau organiza iile au dreptul de a ataca în contencios administrativ46 institu iile publice

care nu respect legea. Prevederea face trimitere la procedura reglementat de Legea 554/2004,47

a a cum a fost ea modificat i completat pân în prezent. Cel care face plângerea în instan va

trebui s fac dovada lez rii unui drept sau interes legitim al s u prin neaplicarea sau aplicarea

eronat a Legii transparen ei. Persoana respectiv va trebui s urmeze, în prealabil, procedura de

plângere administrativ la institu ia public care a permis lezarea dreptului.

Mai mult, dac un func ionar nu permite accesul la edin ele publice sau împiedic implicarea

în consult rile cu privire la proiecte de acte normative, poate fi sanc ionat pentru abatere

disciplinar . În primul rând, este important s vedem ce înseamn termenii „permitere” sau

„împiedicare”, în în elesul Legii transparen ei. Legea nu precizeaz în elesul acestor termeni, a a

încât demersurile trebuie s fie argumentate, pentru a ar ta în mod clar cum anume a fost cineva

împiedicat s participe. În al doilea rând, trebuie s ar t m c legea se refer la func ionar, adic la

orice angajat al unei institu ii publice. Sanc ionarea se face diferen iat dac este vorba despre un

func ionar public sau de alt func ionar al institu iei publice respective.

45 Legea 52/2003 privind transparen a decizional în administra ia public , art.7, alin. 4 46 Legea contenciosul administrativ reglementeaz dreptul oric rei persoane de a ataca în justi ie fie acte emise de autorit ile administra iei publice, dac prin acestea i-au fost v t mate drepturi sau interese legitime, fie refuzul administra iei publice de a r spunde unei cereri referitoare la drepturile sau interesele sale legitime. 47 Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ abrog dipozi iile Legii nr. 29/1990.


Statutul func ionarului public, Legea nr. 188/1999, 48 prevede c abaterea disciplinar

poate fi sanc ionat cu:

avertisment,

mustrare,

diminuarea drepturilor salariale cu 5-10% pe o perioad de 1-3 luni,

suspendarea dreptului de avansare pe o perioad de 1-3 ani,

trecerea într-o func ie inferioar , pe o perioada de 6-12 luni, cu diminuarea

corespunz toare a salariului,

destituirea din func ie.

Func ionarul poate fi sanc ionat cu avertisment sau cu mustrare de c tre conduc torul

compartimentului în care func ioneaz respectivul func ionar. Cei împiedica i s participe la edin e

sau consult ri trebuie s adreseze un memoriu superiorului direct, prin care s cear sanc ionarea

func ionarului. Celelalte tipuri de sanc iuni, mai grave, se aplic de c tre conduc torul institu iei, la

propunerea comisiei de disciplin . În acest caz, memoriul trebuie înaintat conduc torului unit ii, cu

cererea de a sesiza comisia de disciplin , sau membrilor comisiei de disciplin . Trebuie re inut c

aprecierea cererii de sanc ionare este la latitudinea func ionarilor superiori, f r a exista prea multe

mijloace eficiente de a controla dac ace tia declan eaz într-adev r procedura de sanc ionare.

Pentru angaja ii institu iilor publice care nu sunt func ionari publici, sanc ionarea se face sub

regimul Codului Muncii. Potrivit noului Cod al Muncii, în vigoare din 1 martie 2003, un angajat

poate fi sanc ionat cu:

avertisment scris,

suspendarea contractului individual de munc pentru o perioad ce nu poate dep i 10 zile

lucr toare,

retrogradarea din func ie, cu acordarea salariului corespunz tor func iei în care s-a dispus

retrogradarea, pentru o durat ce nu poate dep i 60 de zile,

reducerea salariului de baz pe o durat de 1-3 luni cu 5-10%,

reducerea salariului de baz i, dup caz, i a indemniza iei de conducere pe o perioad de 1-

3 luni cu 5-10%

desfacerea disciplinar a contractului individual de munc .

Sanc iunea se aplic de c tre angajator.

Conduc torii institu iilor publice care nu sunt func ionari publici, fiind fie demnitari, fie ale i,

sau consilieri lor personali, nu pot fi sanc iona i în acest mod. Singura cale r mâne cea prev zut de

Legea contenciosului administrativ.

48 Legea 188/1999, Statutul func ionarilor publici, Monitorul Oficial 600/1999, cu modific rile i complet rile ulterioare.


Decizia de a recurge la aceast metod de a-i sanc iona pe cei care blocheaz transparen a este

una destul de delicat . Eficien a ei depinde de mul i factori i mai ales de faptul c decizia de

sanc ionare apar ine exclusiv autorit ii pentru care lucreaz func ionarul public sau persoana

respectiv .

O alt cale care st la îndemâna celor ce consider c le-au fost înc lcate drepturile prev zute

în Legea transparen ei este apelarea la Avocatul Poporului. Institu ie prev zut în Constitu ia din

1991 i înfiin at în 1997, Avocatul Poporului are ca scop ap rarea drepturilor i libert ilor

cet enilor în raporturile acestora cu autorit ile publice. 49 De i aceast cale nu este expres

prev zut de Legea transparen ei ea este totu i posibil .50

Legea prevede i un instrument ce poate fi folosit de cet eni pentru verificarea modului în

care a fost aplicat legea de c tre autorit i: raportul anual privind transparen a decizional . Prin

intermediul raportului se va putea vedea, cel pu in din punct de vedere cantitativ, în ce m sur a fost

pus în aplicare legea. Nepublicarea raportului anual de c tre toate autorit ile publice vizate poate

s fie atacat în justi ie.

i. Aspecte practice în aplicarea Legii transparen ei

Articolul 5 din lege stabile te excep iile în aplicarea Legii transparen ei.

Nu are loc un proces de consultare în cazul elabor rii unor acte normative, iar cet enii i

asocia iile legal constituite nu pot participa la edin ele în care sunt prezentate informa ii:


privind interesele strategice, economice i politice, ale rii,

care con in valori, termene de realizare i date tehnico-economice ale unor activit i

comerciale sau financiare, dac publicitatea acestora aduce atingere principiului

concuren ei loiale, sau

privind datele personale.

Aplicând principiului juridic potrivit c ruia excep iile sunt de strict interpretare i aplicare,

respectiv luând în considerare o interpretare a legii potrivit scopului ei i în sensul aplic rii legii,

autorit ile publice locale i centrale sunt încurajate s interpreteze respectivul articol cât mai

restrictiv cu putin . Excep iile prev zute de Legea transparen ei trebuie s fie interpretate în mod

restrictiv, în sensul aplic rii legii pentru majoritatea situa iilor care intr în sfera de aplicare a

acesteia. În acest scop, este util reamintirea art. 1, alin. 2 din lege care prevede în mod clar c

legea are drept scop:

49 Legea 35/1997, a Avocatului Poporului, Monitorul Oficial nr. 48/1997, republicat .50 Pentru o paralel referitoare la institu ia Avocatului Poporului i Legea accesului la informa iile publice, a se vedea Codru Vrabie, RolulAvocatului Poporului în ap rarea liberului acces la informa iile de interes public, Asocia ia Român pentru Transparen , 2002.


„s sporeasc gradul de responsabilitate a administra iei publice fa de cet ean, ca beneficiar al

deciziei administrative, s stimuleze participarea activ a cet enilor în procesul de luare a

deciziilor administrative i în procesul de elaborare a actelor normative i s sporeasc gradul de

transparen la nivelul întregii administra ii publice.”

Participarea publicului la elaborarea de norme este limitat nejustificat prin invocarea unor

considerente referitoare la protec ia informa iilor clasificate, potrivit art. 5. Informa iile clasificate,

în sine, nu vor fi niciodat integrate în textul actului normativ, astfel c interesul de a proteja acest

tip de informa ii nu justific interdic ia de a participa la procesul de elaborare a actelor normative.

Modific rile la Legea Serviciului Român de Informa ii, de exemplu, ar trebui s poat fi cunoscute

cet enilor, din moment ce legea, în forma sa final , va fi publicat în Monitorul Oficial. Pe de alt

parte, este normal ca acele p r i din edin ele publice în cadrul c rora se prezint informa ii

clasificate s fie închise particip rii publicului.

În sensul celor prezentate mai sus, elaborarea unui act normativ privitor la siguran a na ional

nu trebuie s exclud consultarea public , în cazul în care actul, în forma adoptat , va fi public.

Similar, în cazul edin elor publice, accesul publicului la acele p r i ale edin ei în care se prezint

informa ii clasificate poate fi limitat. Limitarea trebuie s priveasc numai punctele de pe ordinea

de zi care prev d comunicarea unor informa ii clasificate, nu întreaga edin .

Transmiterea proiectelor de acte normative c tre cei care au depus cerere pentru primirea

respectivelor informa ii, conform art. 6, alin. 1, necesit realizarea unor baze de date cu

persoanele i organiza iile solicitante.

Articolul 6, alin. 7 i 8 prev d obligativitatea organiz rii de întâlniri pentru dezbaterea

public a unui proiect de act normativ în cazul în care acest lucru este cerut în scris de c tre o

asocia ie legal constituit sau de c tre o alt institu ie public .

De i legea nu prevede acest lucru în mod expres, autoritatea public îns i poate organiza

astfel de dezbateri f r s existe o cerere în acest sens, atunci când reglementarea prezint o

importan mare pentru comunitate.

Termenul prev zut de lege pentru desf urarea dezbaterii este de maximum 10 zile de la

publicarea datei i locului unde urmeaz a fi organizat . Este de dorit ca autoritatea public

organizatoare s lase maximum de timp posibil pentru ca cei care doresc s î i expun punctul de

vedere s se poat preg ti. În acest mod, autoritatea poate primi maximum de informa ie util în

luarea deciziei asupra textului final.

Legea nu precizeaz modul în care va fi organizat dezbaterea. Din experien a altor ri,

putem trage concluzia c modul în care va fi structurat întâlnirea are un rol foarte mare în


asigurarea faptului c rezultatele acesteia sunt utile pentru autoritatea public organizatoare. Pentru

a ob ine maximum de eficien , întâlnirea trebuie structurat în a a fel încât s asigure participarea

tuturor celor interesa i, iar ace tia s î i expun punctul de vedere în leg tur cu actul normativ ce

face subiectul dezbaterii, f r a se abate de la acesta i f r a se implica în discu ii deviate de la

subiect.

Pentru a atinge acest deziderat, prezent m în continuare, dou exemple de organizare a unor

astfel de dezbateri.

Dezbaterea cu agend precizat i facilitator al discu iilor se fundamenteaz pe faptul c

agenda întâlnirii, cuprinzând aspectele ce urmeaz a fi discutate, prezentate într-o ordine logic , este

cunoscut participan ilor din timp, iar ace tia se preg tesc pentru a r spunde la punctele con inute în

agend . De asemenea sugestiile participan ilor sunt exprimate într-un cadru organizat, cu sprijinul

unei persoane care ajut la stabilirea unui cadru propice contribu iilor.

Structurarea logic a agendei dezbaterii se poate face pe mai multe criterii, cum ar fi

împ r irea pe capitole a proiectului de act normativ. Astfel, participan ii sunt încuraja i s

comenteze actul pe fiecare domeniu acoperit de acesta. Facilitatorul este o persoan care, f r a

avea interes în con inutul dezbaterii, se asigur c discu iile au loc în mod organizat i în vederea

atingerii scopului propus, prin crearea cadrului optim pentru încurajarea contribu iilor, prin

asigurarea implic rii tuturor participan ilor, prin limitarea discu iilor numai asupra subiectului i

prin rezolvarea diferendelor ce pot ap rea în timpul întâlnirii.

Audierile publice sunt proceduri de consultare prin care orice grup de interese î i aduce

contribu ia la actul decizional public. În compara ie cu alte proceduri de consultare, audierea

public ofer un cadru riguros i eficace de colectare a unui num r considerabil de opinii, puncte de

vedere ale grupurilor de interese pentru care subiectul în dezbatere are impact.51

Audierea public este un proces de consultare în care procedurile permit tuturor p r ilor interesate

s prezinte puncte de vedere bine argumentate (depozi ii) i s descrie fapte în leg tur cu o anumit

tem supus aten iei factorilor de decizie în materie de politici publice. În urma acestori eforturi

p r ile implicate se a teapt ca factorii de decizie s ia în considera ie i s se inspire considerabil

din propunerile f cute atunci când elaboreaz proiecte legislative.

De i obiectul procesului de audiere public este în esen redactarea unui raport pe baza depozi iilor

scrise, cea mai spectaculoas faz este evenimentul public propriu-zis care ofer o scen pentru

depunerea verbal a depozi iilor. În acest sens evenimentul public creeaz cadrul pentru prezent ri

spectaculoase care atrag aten ia public asupra temei puse în discu ie. De aceea, prezentatorii sunt

51 Academia de Advocacy, Procedura de Audiere Public . Pentru mai multe detalii, a se vedea: www.advocacy.ro.


ale i în func ie de poten ialul lor de a avea impact din punct de vedere al rela iilor publice. În orice

caz, m rturiile scrise sunt acelea care au parte de examinare detaliat de c tre exper i52.

Articolul 7 din lege precizeaz modul de desf urare al edin elor publice. Autorit ile publice

locale i centrale sunt încurajate s interpreteze respectivul articol astfel încât s nu împiedice

participarea la dezbateri a nici unei p r i interesate.

Astfel, se recomand ca edin ele s fie inute în cea mai înc p toare sal de consiliu din

incinta institu iei sau, în cazul în care interesul manifestat pentru edin este mare, în alte s li din

localitate, care s permit accesul unui num r cât mai mare de persoane. edin ele institu iilor

publice care prezint mai mare interes pot fi transmise în direct prin intermediul posturilor radio-TV

locale.

Pentru buna desf urare a edin elor, este indicat ca, la începutul fiec rei edin e publice,

persoana care conduce edin a s prezinte pe scurt prevederile din regulamentul de organizare i

func ionare a institu iei, referitoare la procedurile de urmat în cazul acestora. De asemenea, în

timpul edin ei, persoana care conduce lucr rile trebuie s se asigure c d dreptul la exprimare

tuturor participan ilor.

Aplicarea prevederilor legii presupune utilizarea unor documente i/sau formulare cum ar fi:

anun ul privind elaborarea unui act normativ, anun ul privind edin a public , cererea de

înscriere în lista privind trimiterea de informa ii despre proiecte de acte normative, etc.

Pentru o mai u oar aplicare a legii, este recomandabil ca aceste documente s fie

standardizate, cel pu in la nivelul respectivei autorit i publice. Utilitatea standardiz rii formatului

acestor documente const atât în u urin a folosirii lor de c tre cet eni, cât i în facilitarea proces rii

informa iei respective de c tre autorit ile administra iei publice.

Potrivit legii, autoritatea public este singura responsabil de acceptarea sau respingerea

sugestiilor i comentariilor primite de la cet eni sau organiza ii.

Procesul de consultare reprezint pentru autorit i o important surs de informa ii despre

impactul actului normativ respectiv, informa ii ce pot fi ob inute prin procedurile prev zute de

Legea transparen ei în mod gratuit i structurat. În acela i timp, punctele de vedere ce vor fi primite

pot fi, de multe ori, contradictorii, reprezentând interese divergente ale diferitelor persoane sau

organiza ii. Selectarea contribu iilor revine autorit ii publice respective, îns autorit ile publice

sunt încurajate s fac publice argumentele pentru acceptarea sau respingerea comentariilor primite

în cadrul procesului de consultare.

52 Academia de Advocacy, www.advocacy.ro


Procedura de urgen reglementat de art. 6 se refer la situa iile excep ionale în care nu

exist timpul necesar consult rii.

Este de dorit ca autorit ile publice s interpreteze în sens restrictiv prevederea art. 6 referitoare la

situa iile de urgen . De asemenea, în sensul Legii transparen ei, de i acest lucru nu este expres

prev zut de lege, autorit ile pot s publice, odat cu actul adoptat f r consultare, i o not de

fundamentare a aplic rii procedurii de urgen .

j. Posibile probleme în aplicarea Legii transparen ei:

Aplicarea legii transpan ei presupune o schimbare major în primul rând la nivelul

mentalit ii administra iei publice locale, prin trecerea de la cultura opacit ii la cea a transparen ei.

Este îns nevoie i de schimbarea mentalit ii în rândul cet enilor, prin evolu ia de la lipsa

implic rii la participarea direct 53.

Rezisten a la transparen a fost de anticipat în perioada imediat urm toare adopt rii legii.

Pentru a ataca opacitatea, trebuie s în elegem mai întâi de ce este ea preferat transparen ei.

Reflexul anilor de secretizare a modului de operare a puterii se mai resimte înc la aisprezece

ani de la înl turarea comunismului. Obi nuin a este o a doua natur — puternic , dar poate fi

înl turat .54 Modul de operare a administra iei publice într-o Românie membr a Uniunii

Europene trebuie s fie guvernat de transparen ;

Opacitatea favorizeaz marea i mica corup ie. Aplicarea constant i continu a Legii

transparen ei, de c tre acele autorit i publice care sunt oneste, va duce la sporirea încrederii

cet enilor în ele;

Autorit ilor publice le lipse te exerci iul deschiderii c tre cei pe care îi servesc. Nu to i

func ionarii publici sunt obi nui i s lucreze cu publicul, iar prezen a acestuia îi poate face s

se simt nesiguri. De aceea, poate ap rea reac ia instinctiv de ap rare i refugiul în spatele

opacit ii. Transparen a administra iei duce automat la o mai mare profesionalizare a

func ionarilor publici;

Unii factori decizionali din administra ia public înc mai consider c tiu mai bine ce

trebuie f cut. Consultarea celor interesa i apare în aceste condi ii a fi lipsit de sens. Ei nu

în eleg c participarea duce la adoptarea unor decizii sau acte normative bazate pe realitate,

care vor fi mai u or acceptate de cei c rora li se adreseaz , dac au fost parte a procesului care

a dus la adoptarea lor.

Rezisten a la transparen poate lua variate forme. Unele institu ii publice au f cut apel la

excep iile prev zute de lege sau au încercat manipularea legii pentru a-i face imposibil aplicarea.

53 A se vedea Dan Jurcan, Tha Romanian Law on Access to Information of Public Interest, lucrare prezentat în cadrul „Government - citizen communication workshop”, Budapesta, 8-9 martie 2002. 54 Cu toate acestea, în mod paradoxal, unele persoane pot afirma c implicarea cet eneasc a fost mai mare în timpul regimului comunist. Aceasta mai ales pentru c toate activit ile care acum ar fi considerate civice se desf urau sub controlul statului. Pentru situa ia în alt ar fost comunist , Lituania, a se vedea Earl Mathers, Facilitating Community Development Through Local Government Collaboration With NGOs, Development Associates Occasional Paper No. 1.


Ca reac ie la aceste situa ii, este important s fie permanent reamintit principiul interpret rii Legii în

sensul aplic rii ei i nu pentru a ascunde activit ile institu iilor.

Nu trebuie uitat c transparen a autorit ilor publice este un proces dinamic. Pe m sur ce legea

este din ce în ce mai mult aplicat , autorit ile administra iei publice vor fi din ce în ce mai

transparente, pentru c vor avea exerci iul aplic rii legii.

k. M suri adi ionale care pot conduce la cre terea transparen ei:

Legea transparen ei prevede în art. 1 c standardele stabilite prin prevederile sale sunt

minimale. Acest lucru înseamn c toate institu iile care cad sub inciden a acestei legi sunt obligate

s respecte standardele stabilite, dar i c oricare institu ie poate adopta norme care s prevad

drepturi mai largi privind participarea la elaborarea actelor normative sau la edin e publice. Acest

lucru s-a i întâmplat, înc înainte de apari ia legii, atât la nivel local cât i na ional.

Iat câteva idei legate de modul în care, prin reglement ri la nivelul fiec rei institu ii, se poate

extinde aplicarea Legii transparen ei.

Participarea publicului la elaborarea de acte normative este limitat nejustificat prin invocarea

unor considerente referitoare la protec ia datelor personale. Datele personale nu au caracterul

de generalitate necesar pentru a deveni parte a unei norme. În actele de completare a Legii

transparen ei, autorit ile publice pot s nu includ excep ia referitoare la protec ia datelor

personale.

Organele administra iei publice nu sunt obligate s informeze publicul cu privire la stadiul de

elaborare a unui anumit act normativ, în condi iile în care procesul de elaborare se prelunge te.

În acest sens, includerea unui termen pân la care autoritatea public trebuie s ia o decizie cu

privire la adoptarea unui act normativ este util. Un termen rezonabil ar putea fi 180 de zile. În

acest sens, v propunem urm toarea formulare a unei norme care s includ aceast

recomandare:

”În termen de 180 de zile de la publicarea anun ului referitor la ac iunea de adoptare a

actului normativ, dac nu au fost organizate dezbateri publice, sau în termen de 180 de zile

de la ultima dat a dezbaterilor, [autoritatea public ] va adopta proiectul de act normativ

sau va încheia procedura printr-un anun publicat în Monitorul Oficial/Jude ean. Dac în

acest termen nu se adopt actul sau nu se public un anun de încheiere a procedurii

[autoritatea public ] va trebui s porneasc o nou procedur pentru adoptarea actului

normativ.”

Legisla ia României prevede publicarea unor categorii de acte normative în Monitorul Oficial

al României, Partea I. De obicei actele normative adoptate la nivel local nu sunt publicate în


nici o publica ie oficial . Autorit ile administra iei publice locale pot s publice actele

normative adoptate în Monitorul Oficial local i pe Internet, pe site-ul propriu.

Consiliul Local al Municipiului Sibiu, prin Centrul de Informa ii pentru Cet eni, a

publicat pe pagina de web www.sibiu.ro baza de date con inând toate Hot rârile

Consiliului Local începând cu 1996. Baza de date dispune de un motor de c utare

dup anul deciziei, titlu sau cuvinte din text.

Autorit ile administra iei publice nu sunt obligate s repun un proiect de act normativ în

discu ie public , în cazul în care modific rile intervenite fa de versiunea ini ial i supus

consult rii sunt substan iale. În vederea elimin rii acestui inconvenient al aplic rii legii,

autorit ile publice sunt încurajate s adopte prevederi suplimentare în acest sens. Un model

de text este cel care urmeaz :

„(1) Dac [autoritatea public ], decide c un proiect de act normativ necesit includerea

unuia sau a mai multor amendamente înainte de publicarea final , amendamente ce nu au

fost incluse în cadrul consult rii publice, atunci ea trebuie s stabileasc dac aceste

amendamente au sau nu caracter substan ial.

(2) Un amendament este considerat ca fiind substan ial dac nu poate fi inclus în una dintre

urm toarele categorii:

a) amendamentul con ine o simpl rectificare gramatical ;

b) amendamentul nu poate avea nici un efect advers asupra nici unei persoane sau entit i.

(3) Dac [autoritatea public ] decide c amendamentul este substan ial, atunci procedura

de consultare va fi reluat ca i când ar fi vorba despre publicarea unui anun de inten ie

ini ial cu privire la respectivul proiect de act normativ.

(4) Dac [autoritatea public ] decide c amendamentul nu este substan ial, va putea s

ini ieze o noua procedur de elaborare a actului normativ sau va putea s adopte

reglementarea propus al turând o explica ie referitoare la caracterul nesubstan ial al

amendamentului.

(5) Pentru corectarea erorilor care nu au caracter substan ial nu trebuie publicat un anun de

inten ie i nu trebuie asigurat o perioad pentru primirea de sugestii i comentarii din

partea publicului, în condi iile legii 52/2003, dac [autoritatea public ] public textul

modificat al turând o not explicativ referitoare la motivele care au determinat calificarea

amendamentelor ca neavând caracter substan ial.

(6) În cadrul oric rei proceduri prin care se contest faptul ca amendamentul adoptat

conform alineatului 5, f r publicarea proiectului i f r posibilitatea de a primi comentarii

din partea publicului, nu ar avea caracter substan ial, sarcina probei cu privire la caracterul

nesubstan ial al amendamentului va apar ine [autorit ii publice].”


Exist situa ii, în cursul activit ii autorit ilor publice, când acestea trebuie s ac ioneze

prompt. În aceste cazuri este imposibil i ineficient respectarea procedurilor descrise

anterior de c tre autorit ile publice. Pentru completarea prevederilor Legii transparen ei, v

recomand m urm torul tip de formulare:

“(1) Dispozi iile articolului 6 din Legea 52/2003 nu sunt aplicabile în cazul în care

[autoritatea public ] consider pe deplin întemeiat c informarea i participarea cet enilor

nu sunt necesare, nu se pot realiza sau sunt contrare interesului public, ca de exemplu în

caz de pericol iminent pentru s n tatea public , ap rare sau ordinea public .

(2) Pentru fiecare act normativ adoptat conform prezentului articol, [autoritatea public ] va

publica în Monitorul Oficial al României/Moitorul Local un anun care s includ :

a) o not de fundamentare cu privire la necesitatea adopt rii actului normativ respectiv;

b) textul integral al actului;

c) o prezentare detaliat a motivelor întemeiate care s-au aflat la baza aplic rii acestui

articol i motivelor pentru care adoptarea actului conform legii 52/2003 nu era necesar ,

nu se putea realiza sau era contrar interesului public.

(3) În cazul în care o persoan face o reclama ie administrativ împotriva unui act normativ

adoptat conform prezentului articol, [autoritatea public ] are obliga ia de a dovedi c

informarea i participarea cet enilor nu erau necesare, nu se puteau realiza sau erau

contrare interesului public.”

Legea transparen ei reglementeaz participarea cet eneasc la discutarea actelor normative

ini iate de autorit i publice. O completare normal a acestei proceduri o reprezint ini iativa

normativ a cet enilor.

Participarea persoanelor la edin ele publice este guvernat de un regulament al respectivelor

edin e, adoptat de autoritatea public respectiv . În cuprinsul Legii transparen ei nu exist

prevederi privitoare la informarea persoanelor participante la edin ele publice cu privire la

regulamentul acestora. V propunem urm torul text pentru precizarea acestui aspect:

“Regulamentul de desf urare a edin elor publice va fi pus la dispozi ia publicului înainte

de desf urarea edin ei publice i va fi prezentat pe scurt la începutul edin ei de c tre

pre edintele de edin .”

II.2.2. Liber acces la informa iile de interes public:

Accesul la informa ia de interes public poate fi definit drept posibilitatea oric rei persoane de a

ob ine informa ii aflate în posesia institu iilor statului. Accesul la informa ia de interes public a

devenit în ultimii ani unul din criteriile cele mai importante în func ie de care o societate este sau


nu considerat democratic . Indiferent de variantele terminologice diverse prin care este exprimat

(“libertate de informare”, “transparen administrativ ”, “guvernare deschis ”), accesul la

informa ia de interes public este acum parte dintr-un acquis democratic pe care orice ar care

pretinde c de ine o guvernare responsabil îl aplic într-o m sur cât mai mare.

Institu iile publice, în ansamblul lor, genereaz , administreaz i stocheaz o cantitate

impresionant de informa ii. Aceste informa ii pot privi fundamentarea unor decizii (statistici,

studii de fezabilitate etc), procesul de luare a deciziilor, con inutul însu i al deciziilor,

implementarea i efectele actului decizional. În mod tradi ional, institu iile publice au avut i înc

mai au tendin a de a ascunde o bun parte a acestui corp masiv de informa ii, invocând ra iuni de

stat i, cel mai adesea, ra iuni de siguran na ional .

Exist importante ra iuni de principiu pentru care accesul la informa ie este important într-o

societate.

- Informa ia este un prim element pe care îl presupune cunoa terea.

- Informa ia este un ingredient esen ial al form rii atitudinilor care sus in sau inhib

schimbarea într-o societate.

- Informa ia este necesar grupurilor active pentru a le permite s se angajeze în

dezbateri deschise cu autorit ile publice pe teme care afecteaz interesele lor sau ale unor

categorii mai largi.

- Accesul la informa ie reduce dezechilibrul de putere dintre guvernan i i guverna i.

- Accesul la informa ie impune constrângeri asupra comportamentului birocratic,

descurajând, într-o anumit m sur , ineficien a, abuzurile i corup ia din institu iile publice.

Accesul la informa iile de interes public în România:

În primii ani ai tranzi iei, accesul la informa ie a fost prezent indirect, ca un subiect

subordonat unor preocup ri precum accesul la dosarele Securit ii i înfiin area unor mijloace

independente de informare în mas , cu un accent deosebit pus pe existen a unei televiziuni

independente.

F r a fi formulat explicit, exigen a accesului la informa ie a r mas în primii doi ani ai

tranzi iei (1990-1991) în umbra intenselor confrunt ri ce vizau îndep rtarea spectrului poli iei

politice i exercitarea dreptului la liber exprimare.

În acest context marcat de neclaritate, noua Constitu ie din 1991 aducea, prin articolul 31, o

formulare surprinz tor de liberal a dreptului de acces la informa ie: “Dreptul persoanei de a avea

acces la orice informa ie de interes public nu poate fi îngr dit. (…) Autorit ile publice, potrivit

competen elor ce le revin, sunt obligate s asigure informarea corect a cet enilor asupra treburilor


publice i asupra problemelor de interes personal”. Totu i, din dezbaterile Adun rii Constituante nu

putem re ine nici un argument semnificativ legat de adoptarea acestui articol, acesta fiind mai

curând indiciul unui import constitu ional într-o arie considerat secundar , decât semnul unui

consens generalizat asupra importan ei transparen ei institu iilor publice.

În anii urm tori, legislativul avea s fie mai preocupat de legiferarea secretului decât de

concretizarea dreptului constitu ional de acces la informa ia de interes public. În 1993, patru

senatori ai coali iei majoritare ini iau un proiect de lege privind protejarea secretului de stat, care

urma s înlocuiasc vechea lege 23/1971. În pofida reac iei extrem de critice a organiza iilor de

ap rare a drepturilor omului, acest proiect de lege primea avizul favorabil al Comisiei Juridice i era

transmis Comisiei pentru Ap rare a Senatului. În raportul s u anual din 1993, Asocia ia pentru

Ap rarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) avea s

caracterizeze acest proiect de lege drept “cea mai grav amenin are la adresa drepturilor i

libert ilor fundamentale ale omului de dup c derea regimului comunist55”.

Schimbarea de atitudine a clasei politice avea s se produc abia în anul 2000, când

deputatul Eugen Vasiliu va ini ia i va promova prin intermediul presei un proiect de lege privind

accesul la informa ia de interes public. De i criticat în mod justificat de anali ti ai politicilor

publice56, proiectul Vasiliu (asumat dup alegerile din 2000 de deputata Mona Musc ), a marcat în

premier un angajament politic public57 i explicit fa de principiul conform c ruia accesul la

informa ie trebuie s devin regula.

Anul 2001 a marcat, într-o succesiune rapid de evenimente, jonc iunea dintre agenda

grupurilor independente de analiz i ac iune civic i cea a unei p r i a clasei politice. Ambele

Camere ale Parlamentului au adoptat un proiect de lege privind liberul acces la informa iile publice

care sintetizeaz compromisul între proiectul guvernamental, ini iat de Ministrul Informa iilor

Publice, Vasile Dâncu, i vechiul proiect liberal, încorporând în acela i timp observa iile

organiza iilor neguvernamentale i ale reprezentan ilor presei. Legea a fost promulgat i a intrat în

vigoare în luna octombrie a aceluia i an.

Instrumente legislative ale liberului acces la informa ia de interes public

A. Constitu ia:

55 APADOR-CH, Raport Anual, 1993 56 Ciprian Fartu nic, Romani a Elena Iordache, Liberalizarea accesului la informa ie. Comentarii i propuneri pe marginea proiectului liberal privind liberul acces al cet enilor la informa ia public , Societatea Academic din România, 2001.

57 A mai existat un proiect de lege privind accesul la informa ie redactat de Secretariatul General al Guvernului în legislatura 1996-2000, r mas f r urm ri în plan legislativ.


Izvorul primar în aceast materie este chiar textul constitu ional, care dispune în Capitotul II –

Drepturile i libert ile fundamentale, art. 31 cu privire la dreptul la informa ie:

(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informa ie de interes public nu poate fi îngr dit.

(2) Autorit ile publice, potrivit competen elor ce le revin, sunt obligate s asigure informarea

corect a cet enilor asupra treburilor publice i asupra problemelor de interes personal.

(3) Dreptul la informa ie nu trebuie s prejudicieze m surile de protec ie a tinerilor sau securitatea

na ional .

(4) Mijloacele de informare în mas , publice i private, sunt obligate s asigure informarea corect

a opiniei publice.

(5) Serviciile publice de radio i de televiziune sunt autonome. Ele trebuie s garanteze grupurilor

sociale i politice importante exercitarea dreptului la anten . Organizarea acestor servicii i

controlul parlamentar asupra activit ii lor se reglementeaz prin lege organic .

În plus, Constitu ia României prevede la art. 20 principiul priorit ii reglement rilor interna ionale

în materia drepturilor omului, f când astfel posibil aplicarea celor mai favorabile norme inclusiv în

materia liberului acces la informa iile de interes public.

Art. 20 stipuleaz :

(1) Dispozi iile constitu ionale privind drepturile i libert ile cet enilor vor fi interpretate i

aplicate în concordan cu Declara ia Universal a Drepturilor Omului, cu pactele i cu celelalte

tratate la care România este parte.

(2) Dac exist neconcordan e între pactele i tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale

omului, la care România este parte, i legile interne, au prioritate reglement rile interna ionale, cu

excep ia cazului în care Constitu ia sau legile interne con in dispozi ii mai favorabile.

Legea nr. 544/200158:

1) Defini ii:

- autoritate sau institu ie public = orice autoritate ori institu ie public ce utilizeaz sau

administreaz resurse financiare publice, orice regie autonom ,

companie na ional , precum i orice societate comercial aflat sub

autoritatea unei autorit i publice centrale ori locale i la care statul

român sau, dup caz, o unitate administrativ-teritorial este ac ionar

unic ori majoritar

58 Legea 544/2001 privind liberul acces la informa iile de interes public,


- informa ie de interes public = orice informa ie care prive te activit ile sau rezult din activit ile

unei autorit i publice sau institu ii publice, indiferent de suportul

ori de forma sau de modul de exprimare a informa iei

- informa ie cu privire la datele personale = orice informa ie privind o persoan fizic identificat

sau identificabil

- informa ii clasificate = informa iile, datele, documentele de interes pentru securitatea na ional ,

care, datorit nivelurilor de importan i consecin elor care s-ar

produce ca urmare a dezv luirii sau disemin rii neautorizate, trebuie

s fie protejate

2) Modalit i de informare:

„Asigurarea, de c tre autorit ile i institu iile publice, a accesului la informa iile de interes public

se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru rela ii publice sau al

persoanei desemnate în acest scop.”(Art. 3)

Important ! Înfiin area oficiilor / compartimentelor specializate în rela iile cu publicul,

precum i desemnarea unei persoane abilitate în acest sens, constituie o

obliga ie a oric rei autorit i / institu ii publice! Activitatea acestora este

reglementat prin regulamente interne specifice fiec rei institu ii în parte.

Prevederile legii mai statueaz c institu iile i autorit tile publice au obliga ia de a informa

publicul cu privire la activitatea pe care o desf oar i în urm toarele moduri:

- afi are la sediul în care func ioneaz ;

- publicare în Monitorul Oficial;

- publicare în mijloacele de informare în mas ;

- prin publica ii proprii;

- prin intermediul paginii de Internet (web) proprii;

- prin asigurarea posibilit ilor de consultare la sediu.

3) Drepturile care deriv din lege:

Orice persoana are dreptul de a fi informata cu privire la activit ile si atribu iile institu iilor

/autorit ilor publice, adic a acelor unit i a c ror func ionare este finan ata prin bani publici

rezulta i din plata taxelor si impozitelor contribuabililor fata de stat. Mai mult, acest drept la

informare este asigurat si de procesul democratic prin care cet enii î i aleg reprezentan ii in forurile


legislative si administrative ale tarii. Astfel se creeaz cadrul care permite oric rui cet ean-

contribuabil sa se informeze si sa fie informat cu privire la interesele sale si, prin aceasta, sa

exercite un control inter-electoral cu privire la utilizarea adecvata a votului sau / contribu iei sale

financiare.

Dreptul oric rei persoane la informa ie are trei dimensiuni:

(1) dreptul de a fi informat, din oficiu, de c tre institu iile / autorit ile publice cu privire la aspecte

importante ale func ionarii acestora;

(2) dreptul de a cere informa ii;

(3) dreptul de a fi informat de c tre mass media cu privire la diverse aspecte importante din sfera

publica.

Toate aceste aspecte sunt stipulate de Constitu ia României iar existenta, cunoa terea, respectarea si

con tientizarea lor constituie elemente de baza pentru asigurarea transparentei procesului de

guvernare.

Important! Prin exercitarea dreptului de acces la informa ia publica fiecare persoana poate

contribui la responsabilizarea diferi ilor deciden i si la înt rirea faptului ca

institu iile / autorit ile publice sunt unit i aflate in serviciul public, deci al fiec rui

cet ean in parte.

Un alt aspect al exercit rii dreptului la informa ia public reglementeaz accesul la

informa ie al persoanelor care efectueaz studii si cercet ri, în interes personal sau de serviciu.

Relativ la aceasta, se pot face copii dup documentele care fac obiectul cercet rii, în condi iile

suport rii costului fotocopiilor de c tre solicitant.

In vederea asigur rii i facilit rii accesului la diverse documente i a studiului acestora, institu iile /

autorit ile publice trebuie s amenajeze un spa iu special destinat acestui scop i disponibil între

anumite ore, comunicate în prealabil.

4) Tipuri de informa ii

(a) informa ii publice:

i. din oficiu

- regulamentul de func ionare i organizare a acesteia;


- structura organizatoric , atribu iile departamentelor, programul de func ionare, programul

de audien e;

- identitatea persoanelor din conducere i a celor responsabile cu difuzarea informa iilor

publice;

- datele de contact (denumirea oficial , adresa, numerele de telefon, fax, email, pagina de

Internet);

- sursele financiare, bugetul i bilan ul contabil;

- programele i strategiile proprii;

- lista documentelor de interes public;

- lista categoriilor de documente produse i / sau gestionate;

- modalit ile de contestare a deciziei institu iei / autorit ii în cauz ;

- un buletin informativ;

- raportul periodic de activitate.

ii. la cerere

Institu iile i autorit ile publice au obliga ia de a r spunde oric rei solicit ri de informa ii

de interes public, fie ea scris sau verbal . Refuzul de a furniza o informa ie trebuie justificat si se

comunica solicitatorului in aceea i maniera în care a fost f cuta cererea (verbal sau scris, termenul

pentru refuzurile motivate in scris fiind de 5 zile).

(b) informa ii la care accesul este limitat.

Legea 544/2001, ART. 12 prevede:

Se excepteaz de la accesul liber al cet enilor, prev zut la art. 1, urm toarele informa ii:

a) informa iile din domeniul ap r rii na ionale, siguran ei i ordinii publice, dac fac parte din

categoriile informa iilor clasificate, potrivit legii;

b) informa iile privind deliber rile autorit ilor, precum i cele care privesc interesele economice

i politice ale României, dac fac parte din categoria informa iilor clasificate, potrivit legii;

c) informa iile privind activit ile comerciale sau financiare, dac publicitatea acestora aduce

atingere principiului concurentei loiale, potrivit legii;

d) informa iile cu privire la datele personale, potrivit legii;

e) informa iile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dac se pericliteaz

rezultatul anchetei, se dezvaluie surse confiden iale ori se pun în pericol viata, integritatea

corporal , s n tatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desf urare;


f) informa iile privind procedurile judiciare, dac publicitatea acestora aduce atingere asigur rii

unui proces echitabil ori interesului legitim al oric reia dintre p r ile implicate în proces;

g) informa iile a c ror publicare prejudiciaz m surile de protec ie a tinerilor.

Situa ii în care informa ii exceptate de la accesul liber trebuie facute publice

Legea 544/2001 prevede dou situa ii:

ART. 13

Informa iile care favorizeaz sau ascund înc lcarea legii de c tre o autoritate sau o institu ie publica

nu pot fi incluse în categoria informa iilor clasificate i constituie informa ii de interes public.

ART. 14

Informa iile cu privire la datele personale ale cet eanului pot deveni informa ii de interes public

numai în m sura în care afecteaz capacitatea de exercitare a unei func ii publice. (tulbur rile

psihice ale unui demnitar)

Legea 182/2002 se refer la alte dou situa ii:

Art.24 (5) Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informa iilor, datelor sau documentelor în

scopul ascunderii înc lc rilor legii, erorilor administrative, limit rii accesului la informa iile de

interes public, restrângerii ilegale a exerci iului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezarii altor

interese legitime.

Art.24 (6) Nu pot fi clasificate ca secrete de stat informa iile, datele sau documentele referitoare la o

cercetare tiintific fundamental care nu are o legatur justificat cu securitatea na ional ”.

Situa ii problematice

Neîn elegerea principiilor dreptului la informa ie determin nefurnizarea unor informa ii. Mai jos

sunt prezentate câteva din motivele pentru care informa ii publice nu sunt comunicate.

Motivul 1

- unele institu ii se prevaleaz de faptul c nu sunt autorit i sau institu ii publice

Legea 544/2001 art. 2, lit. a) prin autoritate sau institu ie publica se în elege orice autoritate sau

institu ie publica, precum i orice regie autonom care utilizeaz resurse financiare publice i care

î i desf oar activitatea pe teritoriul României, potrivit Constitu iei; (Ex. spitalele)

Motivul 2

- alte institu ii se prevaleaz de faptul c nu sunt finan ate din fonduri publice (ci din fonduri proprii

dar au o situa ie de monopol i gestioneaz resurse ale statului). Ex. BRML, Loteria Na ional ,


ADR, companiile la care statul sau o autoritate a administra iei publice este ac ionar, companii sau

societ i na ionale.

Motivul 3

- unele institu ii secretizeaz excesiv, inclusiv informa ii de interes public (Ex. Ministerul

Administra iei i internelor)

Motivul 4

- alte institu ii solicit costuri exagerate de copiere

Accesul la informa iile de interes public este gratuit. Nu trebuie s pl te ti pentru serviciile

de c utare i identificare a informa iei solicitate dar, în cazul în care solici i copii dup documente

oficiale, trebuie s supor i contravaloarea serviciilor de copiere.

Legea 544/2001, ART. 9

(1) În cazul în care solicitarea de informa ii implica realizarea de copii de pe documentele

de inute de autoritatea sau institu ia publica, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant,

în condi iile legii.

Motivul 5

- informa ia solicitat aduce atingere principiului concuren ei loiale (ex. contractele de achizi ii

publice)

5) Con inutul unei cereri de informa ii

Informatiile pot fi solicitate verbal sau in scris, de la orice institutie / autoritate publica si de

catre orice persoana.

a) Pentru informatiile solicitate verbal, direct sau prin telefon, exista cateva conditii formale

ce trebuie indeplinite:

cererea trebuie facuta in cadrul programului de lucru al biroului de relatii cu publicul si

trebuie adresata functionarilor care raspund de acest domeniu; in cazul in care nu

cunoasteti aceste date este bine sa le aflati in prealabil;

cererea de informatie trebuie sa fie formulata clar si precis.

b) Pentru informatiile solicitate in scris (cerere, fax, email) trebuie, de asemenea, indeplinite

o serie de conditii formale. Acestea difera in functie de modul in care este facuta solicitarea.

Cererea Faxul E-mailul

numele institutiei /

autoritatii publice careia se

adreseaza cererea;

informatia solicitata,

formulata clar si precis;

numele institutiei /

autoritatii publice si

departamentul / persoana

careia se adreseaza cererea;


titlu (de ex.: „cerere de

informatie”,

„Departamentului de relatii

cu publicul”,

„in atentia doamnei /

domnului X”, in functie de


numele, prenumele si

semnatura solicitantului;

data la care a fost depusa

cererea;

adresa la care se solicita

primirea raspunsului.

- modalitatea preferata de

raspuns (scrisoare, fax etc.) si

datele necesare pentru aceasta

(adresa postala, numar de

fax).


numele, prenumele si

semnatura solicitantului;

data la care a fost trimis

faxul;

numarul de la care a fost

trimis faxul;





fax).

coordonatele cunoscute ale

reprezentantului institutiei

/autoritatii publice vizate);



numele si prenumele

solicitatorului (semnatura

electronica);





fax).

6) Con inutul r spunsului la o cerere de informa ii:

a) Daca solicitarea de informatii se face verbal, functionarii din cadrul compartimentelor de

informare si relatii publice au obligatia de a preciza conditiile de acces la informatiile cerute si

detinute de institutia / autoritatea publica in cauza; in unele situatii este nevoie de documente

aditionale (adeverinte, delegari, etc.). De cele mai multe ori, informatiile solicitate se pot furniza pe

loc. In cazul in care acestea nu sunt disponibile la momentul respectiv, persoana este rugata sa

completeze o cerere scrisa.

Informa iile de interes public solicitate verbal de c tre mijloacele de informare în mas vor

fi comunicate, de regul , imediat sau în cel mult 24 de ore.

b) In cazul solicitarilor formulate in scris, institutiile/ autoritatile publice au obligatia de a

raspunde, tot in scris, intr-un interval de timp cuprins intre 10 si 30 de zile, in functie de dificultatea,

complexitatea, volumul lucrarilor documentare si urgenta solicitarii. În cazul în care durata necesar

pentru identificarea i difuzarea informa iei solicitate dep e te 10 zile, r spunsul va fi comunicat

solicitantului în maximum 30 de zile, cu condi ia în tiin rii acestuia în scris despre acest fapt în

termen de 10 zile. Acela i interval de raspuns este valabil i pentru informatiile solicitate prin fax

sau e-mail. Cu toate acestea. în cazul comunicarii prin e-mail, intervalul de raspuns general acceptat

este de 2-7 zile.

Refuzul comunic rii informa iilor solicitate se motiveaz i se comunic în termen de 5 zile

de la primirea peti iilor.

7) Ac iuni în cazul refuzului furniz rii de informa ii:


a) Pentru cazurile in care un functionar al unei institutii/ autoritati publice refuza, tacit sau

explicit, sa furnizeze informatia care i-a fost solicitata (fara a avea un temei legal pentru aceast

refuz), legea accesului la informatie prevede o serie de sanctiuni. Persoana careia i se neaga in mod

nejustificat dreptul de acces la informatia de inters public are la dispozitie mai multe posibiltati de

reactie.

i. Astfel, prima modalitate de reactie este depunerea unei plângeri administrative la

conducatorul institutiei / autoritatii respective, in termen de cel mult 30 de zile de la luarea la

cunostinta a refuzului.

De cele mai multe ori, refuzul de a furniza o informatie raspunde unei solicitari verbale si nu

se face in scris. Daca exista documente care sa dovedeasca refuzul, o copie a acestora se anexeaza

reclamatiei. Reclamatia trebuie urmata de o cercetare administrativa, pentru a se stabili daca este

intemeiata sau nu. Daca se considera ca reclamantul are dreptate, acesta va primi in termen de 15

zile un raspuns ce va contine informatia solicitata si mentionarea sanctiunilor aplicate functionarului

reclamat.

ii. O alta modalitate de reactie, specifica situatiilor in care o persoana se considera vatamata

in drepturile sale recunoscute legal, este inaintarea unei plangeri in instanta. Aceasta se poate

depune numai dup expirarea unui termen de r spuns de 30 de zile de la depunerea plângerii

administrative. În acest termen de 30 de zile trebuie ca institu ia c reia i s-a adresat plângerea

administrativ s nu fi r spuns la aceasta sau petentul s considere c r spunsul primit este

neîntemeiat. Instanta poate dispune furnizarea informatiilor de interes public solicitate si plata unor

daune morale si / sau partimoniale (in functie de informatia solicitata, de importanta acesteia pentru

petent, de consecintele care au rezultat din refuzul sanctionat pentru circumstantele de viata ale

persoanei in cauza.)

Hotararea tribunalului poate fi contestata prin recurs la Curtea de Apel, a carei decizie va fi

definitiva si irevocabila. Ambele proceduri se vor judeca in instante in procedura de urgenta.

Actiunile in justitie pentru apararea dreptului de acces la informatie sunt scutite de taxa de timbru.

iii. O a treia modalitate de reactie a cetateanului caruia i se refuza accesul la informatii de

interes public consta in sesizarea institutiei Avocatul Poporului, care are ca obiect de activitate

tocmai cazurile de incalcare a unor drepturi si libertati de catre institutiile administratiei publice.

Sesizarea adresata Avocatului Poporului trebuie semnata de petitionar si va cuprinde urmatoarele:

numele si prenumele petitionarului;

domiciliul, inclusiv adresa exacta unde poate fi gasit;

prezentarea succinta si clara a drepturilor sau libertatilor incalcate;

autoritatea administrativa sau functionarul public in cauza;


descrierea faptelor invocate, prin care i s-au incalcat drepturile;

dovada intarzierii sau refuzului autoritatii administrative de a solutiona legal cererea, in

termenul prevazut;

mentiunea obligatorie daca cererea face obiectul unei cauze aflate pe rolul unei instante

judecatoresti sau daca a format obiectul unei judecati;

autoritatile publice care au fost sesizate anterior

orice alte acte care pot sustine cererea.

b) În temeiul dispozi iilor art. 20 din Legea nr. 182/2002 privind protec ia informa iilor clasificate,

orice persoan fizic sau juridic român poate face contesta ie la autorit ile care au clasificat

informa ia respectiv , împotriva clasific rii informa iilor, duratei pentru care acestea au fost

clasificate, precum i împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Din

coroborarea tezei a doua a acestui articol cu cele ale Legii nr. 554/2004 privind contenciosul

administrativ, rezult c va fi aplicabil în aceast situa ie aceea i procedur cu cea descris anterior.

Modific ri legislative:

În anul 2006 s-au adus dou modific ri legislative importante în privin a Legii nr. 544/2001.

Astfel, a fost l rgit sfera de aplicare a legii, ea adresându-se în acest moment nu doar institu iilor i

autorit ilor publice care utilizeaz sau administreaz resurse financiare publice i regiilor autonome,

ci i companiilor na ionale i societ ilor comerciale aflate sub autoritatea unei autorit i publice

centrale ori locale i la care statul român sau o unitate administrativ-teritorial este ac ionar unic ori

majoritar. Aceast l rgire a destinatarilor legii vine în sprijinul asigur rii transparen ei activit ii

tuturor acelor entit i care reprezint interesul public, fiind totodat un instrument important pentru

prevenirea faptelor de neintegritate i corup ie.

De asemenea, aceea i Lege nr. 371/2006 modific i art. 12, alin. (1), lit c, care statueaz

c vor fi exceptate de la liberul acces un doar acele informa ii privind activit ile comerciale sau

financiare care ar putea aduce atingere principiului concuren ei loiale, dar i cele care pot

impieta asupra dreptului de proprietate intelectual sau industrial .

Al turi de aceste modific ri, Legea nr. 380/2006, vine s expliciteze sfera de aplicare a

dispozi iilor privind accesul la informa ii, statuând în mod expres c orice autoritate contractant are

obliga ia de a pune la dispozi ia persoanei interesate contractele de achizi ii publice. Aceast m sur

legislativ vine ca urmare a unei îndelungate practici a administra iei publice, potrivit c reia

contractele de achizi ii publice erau înso ite de clauze de secretizare a acestora. Adoptarea acestui


text trebuie coroborat i cu noile reglement ri în materia controlului procesului de atribuire a

contractelor de achizi ii publice.

Evaluarea cadrului legislativ în vigoare, privind asigurarea liberului acces la informa ii de

interes public:

Pentru evaluarea cadrului legislative se va folosi un set de criterii i standarde larg acceptate pe plan

interna ional, elaborate de organiza ia neguvernamental Article 19 în lucrarea The Public’s Right

to Know: Principles on Freedom of Information Legislation. În lucrarea men ionat , organiza ia

Article 19 define te urm toarele principii care ar trebui s stea la baza reglement rii accesului la

informa ie:

1. principiul accesului maxim la informa ie - orice informa ie de inut de o institu ie public

trebuie s fie accesibil publicului iar excep iile trebuie precis definite.

2. obliga ia public rii informa iei - institu iile publice nu trebuie doar s fac accesibile

informa iile la cerere, ci i s dea publicit ii documente de interes public, în limita capacit ii i

resurselor de care dispun.

3. promovarea transparen ei administrative - guvernul i institu iile publice trebuie s încurajeze

o cultur civic i institu ional a transparen ei i s asigure resursele necesare pentru promovarea

public a urm toarelor obiective:

campanii de informare public privind dreptul de acces la informa ie

programe de educa ie public privind exercitarea acestui drept

diminuarea culturii secretului în institu iile publice prin programe de instruire a

func ionarilor pentru aplicarea legisla iei privind accesul la informa ie

4. definirea limitativ a excep iilor – informa iile exceptate de la accesul liber trebuie s fie strict

definite de la caz la caz, iar refuzul de a permite accesul la informa ie trebuie s satisfac un test cu

trei dimensiuni:

informa ia respectiv este legat de un scop legitim men ionat prin lege

accesul la informa ia respectiv pericliteaz protejarea acelui scop

periclitarea acelui scop este mai important decât interesul public de a avea acces

la informa ia respectiv

5. introducerea unor proceduri de facilitare a accesului la informa ie – solicit rile de acces la

informa ie trebuie procesate rapid, de compartimente specializate i existen a sanc iunilor i a

posibilit ilor de apel împotriva refuz rii accesului trebuie asigurat .

6. nivelul rezonabil al costurilor accesului la informa ie – accesul la informa ie nu trebuie

descurajat printr-un nivel excesiv al taxelor percepute solicitan ilor.


7. caracterul public al edin elor institu iilor publice – edin ele institu iilor publice trebuie

anun ate în prealabil i s fie deschise publicului, excep iile de la aceast regul trebuie s fie

definite precis i limitativ.

8. prioritatea accesului la informa ie – legea privind accesul la informa ie trebuie s stipuleze c

orice alt act normativ va fi interpretat în conformitate cu prevederile sale i s previn riscul ca

regimul excep iilor s fie extins în mod arbitrar prin alte reglament ri.

9. protec ia avertizorilor de integritate –persoanele care reclam ori sesizeaz , cu bun credin ,

înc lc ri ale legii nu pot fi sanc ionate, prin aplicarea unei sanc iuni inechitabile sau mai severe

pentru alte abateri disciplinare., chiar dac în acest fel dau publicit ii informa ii exceptate de la

accesul public.

Criteriu de

evaluare

Textul normative care satisface acest criteriu

1. Principiul

accesului

maxim la

informa ie

Art. 31 din Constitu ie: (1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice

informa ie de interes public nu poate fi îngr dit.

Art. 1 din Legea nr. 544: Accesul liber i neîngr dit al persoanei la orice

informa ii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul

dintre principiile fundamentale ale rela iilor dintre persoane i autorit ile

publice, în conformitate cu Constitu ia României i cu documentele interna ionale

ratificate de Parlamentul României.

Art. 2 din Norma metodologic : a) principiul transparen ei - autorit ile i

institu iile publice au obliga ia s î i desf oare activitatea într-o manier

deschis fa de public, în care accesul liber i neîngr dit la informa iile de

interes public s constituie regula, iar limitarea accesului la informa ie s

constituie excep ia, în condi iile legii.

Art. 2 din Legea 18259: (1) Dreptul de a avea acces la informa iile de interes

public este garantat prin lege

Art. 3 din Legea 182: Nici o prevedere a prezentei legi nu va putea fi

interpretat în sensul limit rii accesului la informa iile de interes public sau al

ignor rii Constitu iei, a Declara iei Universale a Drepturilor Omului, a pactelor

i a celorlalte tratate la care România este parte, referitoare la dreptul de a primi

i r spândi informa ii.

2. Obliga ia

public rii

Art. 5 din legea nr. 544: (2) Autorit ile i institu iile publice au obliga ia s

publice i s actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informa iile

59 Legea nr. 182/2002 privind protec ia informa iilor clasificate, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 248 din 12/04/2002, cu modific rile i complet rile ulterioare


informa iei prev zute la alin. (1).

(3) Autorit ile publice sunt obligate s dea din oficiu publicit ii un raport

periodic de activitate, cel pu in anual, care va fi publicat în Monitorul Oficial al

României, Partea a II-a.

(4) Accesul la informa iie prev zute la alin. (1) se realizeaz prin:

a) afi are la sediul autorit ii sau al institu iei publice ori prin publicare în

Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în mas , în

publica ii proprii, precum i în pagina de Internet proprie;

b) consultarea lor la sediul autorit ii sau al institu iei publice, în spa ii special

destinate acestui scop

Art. 10 din Norma metodologic : (2) Autorit ile i institu iile publice au

obliga ia de a publica i de a actualiza anual un buletin informativ care va

cuprinde informa iile prev zute la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 544/2001.

(3) Autorit ile publice sunt obligate s dea din oficiu publicit ii un raport

periodic de activitate, cel pu in anual, care se public în Monitorul Oficial al

României, Partea a III-a. Raportul de activitate va fi elaborat în conformitate cu

prevederile anexei nr. 6 la prezentele norme metodologice.

Art. 11 din Norma metodologic : (1) Accesul la informa iile de interes public

comunicate din oficiu se realizeaz prin:

a) afi are la sediul autorit ii sau institu iei publice ori prin publicare în

Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în mas , în

publica ii proprii, precum i în pagina de Internet proprie;

b) consultare la sediul autorit ii sau institu iei publice, în punctele de informare-

documentare, în spa ii special destinate acestui scop.

(2) Afi area la sediul autorit ii sau institu iei publice este, în cazul tuturor

autorit ilor i institu iilor publice, modalitatea minim obligatorie de difuzare a

informa iilor de interes public comunicate din oficiu.

3.

Promovarea

transparen ei

administrative

Art. 10 din Norma metodologic : (1) Informa iile de interes public care se

comunic din oficiu, conform legii, vor fi prezentate într-o form accesibil i

concis care s faciliteze contactul persoanei interesate cu autoritatea sau

institu ia public .

Art. 14 din Norma metodologic : (1) Pentru a facilita redactarea solicit rii i a

reclama iei administrative autorit ile i institu iile publice vor pune gratuit la

dispozi ie persoanei interesate formulare-tip.

4. Definirea Art. 12 din Legea 544: (1) enumer limitativ categoriile de informa ii care sunt


limitativ a

excep iilor

exceptate de la accesul liber.






5.

Introducerea

unor

proceduri de

facilitare a

accesului la

informa ie

Art. 4 din Legea 544 prevede obliga ia institu iilor publice de a organiza

compartimente specializate de informare i rela ii publice sau de a desemna

persoane cu aceste atribu ii.

Art. 7 din Legea 544: stabile te termene precise de r spuns la solicit rile de

informa ii.

Art. 21 din Legea 544: prevede aplicarea unor sanc iuni disciplinare împotriva

func ionarilor care refuz în mod nejustificat accesul la informa ii.

Art. 22 din Legea 544: prevede recursul la justi ie pentru contestarea unei

decizii de refuz al accesului la informa ie.

Art. 3 din Norma metodologic : (1) Pentru organizarea i asigurarea accesului

liber i neîngr dit al oric rei persoane la informa iile de interes public

autorit ile i institu iile publice au obliga ia de a organiza compartimente

specializate de informare i rela ii publice sau de a desemna persoane cu atribu ii

în acest domeniu.

(2) Compartimentele specializate de informare i rela ii publice pot fi organizate,

în cadrul autorit ilor sau institu iilor publice centrale ori locale, ca birouri,

servicii, direc ii sau direc ii generale, în subordinea conduc torului autorit ii

sau institu iei publice respective, care, în func ie de situa ie, poate dispune

coordonarea acestora de c tre o alt persoan din conducerea autorit ii sau

institu iei publice respective.

(3) Atribu iile, organizarea i func ionarea compartimentelor de informare i

rela ii publice se stabilesc, în baza legii i a dispozi iilor prezentelor norme

metodologice, prin regulamentul de organizare i func ionare a autorit ii sau a

institu iei publice respective.

Art. 10 din Norma metodologic : (1) Informa iile de interes public care se

comunic din oficiu, conform legii, vor fi prezentate într-o form accesibil i

concis care s faciliteze contactul persoanei interesate cu autoritatea sau

institu ia public .

6. Nivelul Art. 9 din Legea 544: prevede c solicitantul va suporta costul serviciilor de


rezonabil al

costurilor

accesului la

informa ie

copiere, dac solicitarea de informa ii implic realizarea de copii ale unor

documente.

Art. 18 din Norma metodologic : (1) Accesul la informa iile de interes public

este gratuit.

(2) Costul serviciilor de copiere va fi suportat de solicitant, în condi iile legii.

7. Caracterul

public al

edin elor

institu iilor

publice

Art. 2 din Legea 52 60 : Principiile care stau la baza prezentei legi sunt

urm toarele:

a) informarea în prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de

interes public care urmeaz s fie dezb tute de autorit ile administra iei

publice centrale i locale, precum i asupra proiectelor de acte normative;

b) consultarea cet enilor i a asocia iilor legal constituite, la ini iativa

autorit ilor publice, în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative;

c) participarea activ a cet enilor la luarea deciziilor administrative i în

procesul de elaborare a proiectelor de acte normative, cu respectarea

urm toarelor reguli:

1. edin ele autorit ilor i institu iilor publice care fac obiectul prezentei legi

sunt publice, în condi iile legii;

2. dezbaterile vor fi consemnate i f cute publice;

3. minutele acestor edin e vor fi înregistrate, arhivate i f cute publice, în

condi iile legii.

Art. 42 din Legea 21561 - (1) edin ele consiliului local sunt publice.

Art 98 din Legea 215 - Dispozi iile art. 42-46, 48-52 i ale art. 54 se aplic în

mod corespunz tor i în cazul consiliilor jude ene.

8. Prioritatea

accesului la

informa ie

Art. 25 din Legea 544: Pe data intr rii în vigoare a prezentei legi se abrog

orice prevederi contrare.






9. Protec ia

avertizorilor

Art. 13 din Legea 544: Informa iile care favorizeaz sau ascund înc lcarea

legii de c tre o autoritate sau o institu ie public nu pot fi incluse în categoria

60 Legea nr. 52/2003, privind transparen a decizional în administra ia public , publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 70 din 03/02/200361 Legea nr. 215/2001, a administra iei publice locale, republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 123 din 20/02/2007


de integritate informa iilor clasificate i constituie informa ii de interes public.

Art. 24 din legea 182: (5) Se interzice clasificarea ca secrete de stat a

informa iilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii înc lc rilor legii,

erorilor administrative, limit rii accesului la informa iile de interes public,

restrângerii ilegale a exerci iului unor drepturi ale vreunei persoane sau lez rii

altor interese legitime.

Art 1 din Legea 571 62 : Prezenta lege reglementeaz unele m suri privind

protec ia persoanelor care au reclamat ori au sesizat înc lc ri ale legii în cadrul

autorit ilor publice, institu iilor publice i al altor unit i, s vâr ite de c tre

persoane cu func ii de conducere sau de execu ie din autorit ile, institu iile

publice i din celelalte unit i bugetare prev zute la art. 2.

62 Legea nr. 571/2004, privind protec ia personalului din autorit ile publice, institu iile publice i din alte unit i care semnaleaz înc lc ri ale legii, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1214 din 17/12/2004


Cap III. Avertizarea în interes public

III.1 Abordarea la nivel interna ional:

A. Reglement ri comunitare:

Func ionarul63 care, în exerci iul func iei sale, are cuno tin de fapte care pot prezuma o

activitate ilegal , mai ales o fraud sau corup ie prejudiciabile pentru interesele CE, sau o conduit

care poate constitui o grav înc lcare a obliga iilor func ionarilor Comunit ilor, este obligat s

informeze imediat eful ierarhic sau conduc torul institu iei, ori chiar pe secretarul general sau o

persoan cu rang echivalent sau direct OLAF. Func ionarul care a comunicat aceast informa ie nu

va suferi nici un prejudiciu din partea institu iei din partea institu iei, dac a fost de bun -credin .

Avertizorii64 sunt angaja i ai companiilor „corupte” care sesizeaz autorit ile cu privire la

practicile corupte la care particip entitatea din care ace tia fac parte. Ace tia sunt adesea lipsi i de

mijloace de protec ie legale i pot fi sanc iona i pentru aceste fapte. Statele membre ar trebui s

amendeze legisla ia na ional pentru a oferi protec ie adecvat avertizorilor.

Având65 în vedere c nu se poate realiza o statistic real asupra cazurilor de corup ie ca

urmare a unui „pact al t cerii” între mituitor i mituit, singura solu ie este convingerea martorilor s

semnaleze faptele de corup ie. Acest lucru nu se poate realiza decât prin asigurarea unei protec ii

efective a avertizorilor împotriva consecin elor negative care pot rezulta în urma sesiz rilor.

B. Abordarea Consiliului Europei:

Func ionarul public care apreciaz c i se cere îndeplinirea unui act ilegal, incorect, neetic,

care presupune proasta administrare sau este contrar codului de conduit trebuie s sesizeze aceast

situa ie.

Sesizarea trebuie f cut i în situa ia în care e martor al unor înc lc ri ale acestui cod, dac

exist eviden e, presupuneri sau suspiciuni cu privire la activitatea infrac ional referitoare la

serviciul public.

Administra ia public trebuie s asigure protec ia func ionarului public care face astfel de

sesiz ri cu bun -credin , în sensul de a nu-i fi cauzat nici un prejudiciu.

III.2Abordarea în România:

A. Legea nr. 571/2004

Legea avertizorilor completeaz in mod firesc, sistemul reglementarilor din domeniu, al turi

de Legea Nr. 682/2002 privind protec ia martorilor, extinzând prevederile si in afara cadrului

judiciar si adaptând protec ia la specificul administra iei publice.

63 Statutul func ionarilor europeni 64 COM (97) 192 final 65 COM (2003) 317 final, Bruxeles, 28 mai 2003


Legea vine s aduc elemente de noutate pentru ap rarea integrit ii publice:

a) Aplicabilitatea legii tuturor autoritatilor si institu iilor publice, precum si regiilor si

societatilor na ionale cu capital de stat;

b) Incurajarea apararii interesului public;

c) Principiul nesanctionarii abuzive;

d) Principiul bunei administrari;

e) Principiul potrivit c ruia sesizarea privind înc lcarea legii se poate face c tre una sau mai

multe entitati publice sau private, in func ie de aprecierea avertizorului de integritate;

f) Principiul bunei-credin e potrivit c ruia in sesizarea f cuta avertizorul de integritate este

dator sa ac ioneze cu buna-credin a; tot in conformitate cu acest principiu, acesta este

dator sa dovedeasc numai buna sa credin a, dovada existentei sau inexistentei incalcarii

ramânand in sarcina celui care sesizeaz comisia de disciplina vizând judecarea unui act de

avertizare.

g) Publicitatea sedintelor comisiei de disciplina vizând cercetarea avertizorului de integritate

pentru abuzarea dreptului la avertizare.

Legea privind protec ia personalului din autorit ile publice, institu iile publice i din alte

unit i bugetare, care semnaleaz înc lc ri ale legii urm re te încurajarea unei atitudini civice a

angaja ilor din sectorul public, de avertizare asupra ilegalit ilor s vâr ite în cadrul institu iilor i

autorit ilor publice.

Conceptul se fundamenteaz pe ra ionamentul c ilegalit ile sunt cel mai bine cunoscute de c tre

cei care lucreaz în cadrul entit ilor publice i c acei angaja i care le dezv luie trebuie proteja i

adecvat împotriva oric ror acte de represalii. În plus, legea avertizorilor vine s înl ture regula

tacit a rezolv rii interne a oric ror probleme sau nereguli.

Legea define te avertizarea în interes public ca fiind:

“sesizarea f cut cu bun -credin cu privire la orice fapt care presupune o înc lcare a

legii, a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei administr ri, eficien ei, eficacit ii,

economicit ii i transparen ei”66,

Avertizorul se poate adresa unui palier larg de autorit i, atât publice cât i private:

efului ierarhic al persoanei care a înc lcat prevederile legale,

conduc torului autorit ii publice, institu iei publice sau al unit ii bugetare din care

face parte persoana care a înc lcat prevederile legale,

66 Legea 571/2004 privind protec ia personalului din autorit ile publice, institu iile publice i din alte unit i care semnaleaz înc lc ri ale legii, art.3, (a)


comisiilor de disciplin sau altor organisme similare din cadrul autorit ii publice,

organelor judiciare,

organelor îns rcinate cu constatarea i cercetarea conflictelor de interese i a

incompatibilit ilor,

comisiilor parlamentare,

mass-media,

organiza iilor profesionale, sindicale sau patronale,

precum i organiza iilor neguvernamentale.67

Posibilit ile multiple de sesizare au rolul de a încuraja avertizorul s fac publice orice

nereguli, având convingerea c ele vor avea o finalitate i c el va fi protejat corespunz tor, inclusiv

prin mediatizarea subiectului i prin apelul la societatea civil .

Legea instituie modalit i de protec ie a avertizorilor împotriva represaliilor directe ori

indirecte. Avertizorul beneficiaz de prezum ia bunei-credin e 68 fa de veridicitatea celor sesizate.

Acest lucru implic faptul c sarcina probei revine nu celui care face sesizarea, ci persoanei

împotriva c reia a fost f cut aceasta, lucru care faciliteaz solu ionarea cauzei. De asemenea,

avertizorul poate solicita prezen a mass-media, a reprezentan ilor sindicali sau profesionali în cadrul

comisiilor care se pronun asupra sesiz rilor de înc lc ri ale legii. Aceste prevederi, care derog de

la Codurile de conduit sau alte acte normative contrare, asigur un mecanism eficient de semnalare

i probare inclusiv a actelor de corup ie i abuz s vâr ite de c tre demnitari, func ionari i angaja i

ai institu iilor i autorit ilor publice. Ele au i un caracter preventiv prin înl turarea regulii t cerii

din cadrul institu iilor publice, prin incriminarea i sanc ionarea adecvat corect, ca infrac iuni de

corup ie.

Faptele care pot constitui subiectul unei evertizari de integritat:

a) infrac iuni de corup ie, infrac iuni asimilate infrac iunilor de corup ie, infrac iuni în

leg tur direct cu infrac iunile de corup ie, infrac iunile de fals i infrac iunile de serviciu sau în

leg tur cu serviciul;

b) infrac iuni împotriva intereselor financiare ale Comunit ilor Europene;

c) practici sau tratamente preferen iale ori discriminatorii în exercitarea atribu iilor

d) înc lcarea prevederilor privind incompatibilit ile i conflictele de interese;

e) Alte situa ii clar definite de lege

• folosirea abuziv a resurselor materiale sau umane;

67 Legea 571/2004 privind protec ia personalului din autorit ile publice, institu iile publice i din alte unit i care semnaleaz înc lc ri ale legii, art.6 68 Legea 571/2004 privind protec ia personalului din autorit ile publice, institu iile publice i din alte unit i care semnaleaz înc lc ri ale legii, art 4, lit h


• partizanatul politic în exercitarea prerogativelor postului, cu excep ia persoanelor

alese sau numite politic;

• înc lc ri ale legii în privin a accesului la informa ii i a transparen ei decizionale;

• înc lcarea prevederilor legale privind achizi iile publice i finan rile

nerambursabile;

• incompeten sau neglijen în serviciu;

• evalu ri neobiective ale personalului în procesul de recrutare, selectare, promovare,

retrogradare i eliberare din func ie;

• înc lc ri ale procedurilor administrative sau stabilirea unor proceduri interne cu

nerespectarea legii;

• emiterea de acte administrative sau de alt natur care servesc interese de grup sau

clientelare;

• administrarea defectuoas sau frauduloas a patrimoniului public i privat al

autorit ilor publice, institu iilor publice

f) înc lcarea altor dispozi ii legale, care impun respectarea principiului bunei administr ri

i cel al ocrotirii interesului public.

B. Jurisdic ii disciplinare

Comisia de disciplina poate fi sesizata de orice persoana care se considera vatamata prin fapta unui

functionar public. Sesizarea comisiei se depune la registratura autoritatii sau institutiei publice in

cadrul careia functionarul public isi desfasoara activitatea, respectiv la registratura autoritatii ori

institutiei publice la nivelul careia este constituita comisia de disciplina competenta potrivit

prezentei hotarari. Sesizarea se transmite secretarului comisiei de disciplina in termen de maximum

3 zile lucratoare i se inregistreaza de secretarul comisiei de disciplina si se inainteaza presedintelui

comisiei de disciplina in termen de maximum 3 zile lucratoare de la data inregistrarii. Presedintele

comisiei de disciplina va fixa cu celeritate termenul primei sedinte a comisiei de disciplina si va

dispune, prin adresa, convocarea membrilor. 69

Pentru a asigura protec ia persoanei care face sesizarea, reglement rile în vigoare prev d

obliga ia comisiei de disciplin de a p stra confiden ialitatea numelui i a adresei acestuia pân la

data începerii cercet rii faptei func ionarului public, atunci când apreciaz c func ionarul ar putea

influen a sau exercita presiuni asupra semnatarului sesiz rii.

Activitatea comisiei de disciplinar are la baz urm toarele principii:70

69 HG nr. 1344/2007 privind normele de organizare si functionare a comisiilor de disciplina 70 HG nr. 1344/2007 privind normele de organizare si functionare a comisiilor, art. 19, alin 1


a) prezumtia de nevinovatie, conform caruia functionarul public este considerat nevinovat pentru

fapta sesizata ca abatere disciplinara comisiei de disciplina atat timp cat vinovatia sa nu a fost

dovedita;

b) garantarea dreptului la aparare, conform caruia functionarul public are dreptul de a fi audiat,

de a prezenta dovezi in apararea sa si de a fi asistat sau reprezentat pe parcursul procedurii de

cercetare administrativa;

c) contradictorialitatea, conform caruia comisia de disciplina are obligatia de a asigura

persoanelor aflate pe pozitii divergente posibilitatea de a se exprima cu privire la orice act sau fapt

care are legatura cu abaterea disciplinara pentru care a fost sesizata comisia de disciplina;

d) proportionalitatea, conform caruia trebuie respectat un raport corect intre gravitatea abaterii

disciplinare, circumstantele savarsirii acesteia si sanctiunea disciplinara propusa sa fie aplicata;

e) legalitatea sanctiunii, conform caruia comisia de disciplina nu poate propune decat sanctiunile

disciplinare prevazute de lege;

f) unicitatea sanctiunii, conform caruia pentru o abatere disciplinara nu se poate aplica decat o

singura sanctiune disciplinara;

g) celeritatea procedurii, conform caruia comisia de disciplina are obligatia de a proceda fara

intarziere la solutionarea cauzei, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate si a

procedurilor prevazute de lege si de prezenta hotarare;

h) obligativitatea opiniei, conform caruia fiecare membru al comisiei de disciplina are obligatia de

a se pronunta pentru fiecare sesizare aflata pe rolul comisiei de disciplina.

Comisia de disciplina indeplineste urmatoarele atributii functionale:71

a) efectueaza procedura de cercetare administrativa a faptei sesizate ca abatere disciplinara;

b) propune sanctiunea disciplinara aplicabila sau, dupa caz, propune clasarea sesizarii in conditiile

prezentei hotarari, cu votul majoritatii membrilor comisiei;

c) propune mentinerea sau anularea sanctiunii disciplinare prevazute la art. 77 alin. (3) lit. a) din

Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, in cazul in care aceasta a

fost contestata la conducatorul autoritatii sau institutiei publice.

Contestatia cu privire la sanctiunea disciplinara aplicata potrivit art. 77 alin. (3) lit. a) din Legea nr.

188/1999, republicata, se depune in termen de 5 zile lucratoare de la data comunicarii actului

administrativ prin care aceasta a fost aplicata.

Aceste dispozi ii nu se aplic în situa ia în care este cercetat disciplinar un avertizor, ca

urmare a unui act de avertizare. La cererea acestuia, comisiile de disciplin sau alte organisme

similare din cadrul entit ilor au obliga ia de a invita presa i un reprezentant al sindicatului sau al

71 HG nr. 1344/2007 privind normele de organizare si functionare a comisiilor de disciplina, art. 23, alin 1


asocia iei profesionale. Anun ul se face prin comunicat pe pagina de Internet a autorit ii publice,

institu iei publice sau a unit ii bugetare, cu cel pu in 3 zile lucr toare înaintea edin ei, sub

sanc iunea nulit ii raportului i a sanc iunii disciplinare aplicate72.

Dac avertizorul nu face o cerere în acest sens, pre edintele comisiei poate solicita ca edin a s nu

fie public pentru motive temeinic justificate.

In termen de 5 zile lucratoare de la data finalizarii procedurii cercetarii administrative

potrivit art. 48 alin. (1) lit. a), comisia de disciplina intocmeste un raport cu privire la sesizarea in

cauza, care trebuie sa contina urmatoarele elemente73:

a) numarul si data de inregistrare ale sesizarii;

b) numele complet si functia detinuta de functionarul public a carui fapta a fost sesizata ca abatere

disciplinara, precum si compartimentul in care acesta isi desfasoara activitatea;

c) numele complet si domiciliul persoanei care a formulat sesizarea sau, dupa caz, locul de munca

si functia detinuta de aceasta;

d) prezentarea pe scurt a faptei sesizate si a circumstantelor in care a fost savarsita;

e) probele administrate;

f) propunerea privind sanctiunea disciplinara aplicabila sau, dupa caz, propunerea de clasare a

sesizarii;

g) motivarea propunerii;

h) numele complet si semnaturile presedintelui si ale celorlalti membri ai comisiei de disciplina,

precum si ale secretarului acesteia;

i) data intocmirii raportului.

Raportul comisiei de disciplina se aduce la cunostinta persoanei care are competenta

legala de aplicare a sanctiunii disciplinare, persoanei care a formulat sesizarea si functionarului

public a carui fapta a fost sesizata. .

Comisia de disciplina poate sa propuna, in urma dezbaterii cazului:

a) aplicarea uneia dintre sanctiunile disciplinare prevazute la art. 77 alin. (3) lit. a)-e) din Legea nr.

188/1999, republicata, in cazul in care s-a dovedit savarsirea unei abateri disciplinare. Clasarea

sesizarii, atunci cand nu se confirma savarsirea unei abateri disciplinare.

La individualizarea sanctiunii disciplinare aplicabile functionarului public comisia de

disciplina tine seama de74:

a) cauzele care au determinat savarsirea abaterii disciplinare;

b) imprejurarile in care aceasta a fost savarsita;

c) gradul de vinovatie;

72 Legea nr. 571/2004, Art. 7, alin. 1, lit. b 73 HG nr. 1344/2007 privind normele de organizare si functionare a comisiilor de disciplina, art. 49, alin2, alin.2 ialin.3 74 HG nr. 1344/2007 privind normele de organizare si functionare a comisiilor de disciplina, art. 47, alin 1 i alin 2


d) gravitatea si consecintele abaterii disciplinare;

e) conduita functionarului public;

f) existenta unor antecedente disciplinare ale functionarului public, care nu au fost radiate in

conditiile prevazute de lege.

Legea nr. 571/2004 prevede c în litigiile de munc sau în cele privitoare la raporturile de

serviciu, instan a poate dispune anularea sanc iunii disciplinare sau administrative aplicate unui

avertizor, dac sanc iunea a fost aplicat ca urmare a unei avertiz ri în interes public, f cut cu

bun -credin .

Instan a verific propor ionalitatea sanc iunii aplicate avertizorului pentru o abatere

disciplinar , prin compararea cu practica sanc ion rii sau cu alte cazuri similare din cadrul aceleia i

autorit i publice, institu ii publice sau unit i bugetare, pentru a înl tura posibilitatea sanc ion rii

ulterioare i indirecte a actelor de avertizare în interes public, protejate prin prezenta lege.

În cazul în care comisia de disciplin are indicii c fapta s vâr it de func ionarul public

poate fi considerat infrac iune, propune conduc torului autorit ii sau institu iei publice, în cadrul

c reia acesta î i desf oar activitatea, sesizarea organelor de cercetare penal . Conduc torul

autorit ii sau institu iei publice va sesiza de îndat organele de cercetare penal .


În vederea preg tirii examin rii, este recomandat urm toarea legisla ie:

1. HG nr. 1344/2007 privind normele de organizare si functionare a comisiilor de disciplina

2. Legea 571/2004 privind protec ia personalului din autorit ile publice, institu iile publice i

din alte unit i care semnaleaz înc lc ri ale legii

3. Legea nr. 52/2003, privind transparen a decizional în administra ia public , publicat in

Monitorul Oficial, Partea I nr. 70 din 03/02/2003

4. Legea 544/2001 privind liberul acces la informa iile de interes public

5. Legea 161/2003 privind unele m suri pentru asigurarea transparen ei în exercitarea

demnit ilor publice, a func iilor publice i în mediul de afaceri, prevenirea i sanc ionarea

corup iei

6. Legea 176/2010 privind integritatea in exercitarea func iilor i demnit ilor publice, pentru

modificarea i completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiin area, organizarea i

func ionarea Agen iei Na ionale de Integritate

7. Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduita a functionarilor publici

8. Legea 50/ 2007 entru modificarea si completarea Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduita

a functionarilor publici

Etica Si Transparenta 2012

Documents

Transcript of Etica Si Transparenta 2012