Nr. 232. Braşov, Luni-M arţi 21 Oetomvrie (3 Noem vrie n.) 1914. Anul LXXVU

A 8& H A M EH TU L

. . . 20 Omr. Pa o )aa . de aa 12 » Pa trai taci. . . 6 „

i 'Barnáéit

. . . 40SM>L P© © ja». <£•'** '»20 *

R E O A O Ţ I A.JH* A Q ^ iM ş r n ^ ^

T*rfluM"ui#M^S0

aa prjmeio 1* admial*-traţia.. Preţa! <tagţfc tarii

?i Inroiaik

ZIAR POLITIC NAŢIONAL. aa, *• tâ­

rne

f t a s b o l u l r u s o - t u r c .*Ritperea rapoartelor diplomatice filtre Tarda şi Rusia.

~ imvâJe din Marea Nea-grkaa agat de urmare -— după. cum era de prevăzut — ruperea le­găturilor diplomatioe între Turcia şi Puterile tipiei entente. Gttvernut* Rusiei, pe baza rapoartèlor primite din fionstantinopol, a dat ordin imediat» ambasadorului rus la Gon- itantinopol să anunţe Porţii cuptusa relaţinnilor diplomatice cu Tarda şi plecarea «a eu tot personalu 1 am ba- iadei şi al consulatelor. Ocrotirea intereselor expuşilor ruşi a fest in- credinţatăv guvernului italian.

(Rtetegramă din fionstantinopol comunică,©* ambasadorul Rusiei a* avûFVtneH Idupă amiezi o întreve­dere ca marele vizir în vila aces- uin» «tapă* ea*e şî*a* «erub paşapoar- tefo Până/ în momentul dë fotă nu ştim, îdbdL răbboial sîa declarat Iu nodt oSâkL Cart esta Insă» că legă- tariie diplaaaa/tiee Van întrerupt şii ci reprezentanţii Rasiei, ^Angliei şi franţei au părăsit capitala imperiu­lui toueesc^Hhittp’nn moment în"âl- toi ne .putem prin urmare aştepta1 lt declararea războiului, dacă gu­vernul otoman se,, va. solidariza cu Acţioneailotei turceşti» care, preeum. se* ştie, e condusă de ofiţeri germani.

La Berlin începerea ostilităţilor larco-suae & produs mare eutusiasm. Sâmbătă seara aa avut Ioc mani- festaţiuni în piaţa Potsdam şi In faţa palatului ambasadorului Turciei Mahmud Muktar. Iu discursuri pa­triotice a fost glorificat împăratul Wilhelm ca* prietin al islamului şi s’a^relevat con fraternitatea désarmé turcchgewnane.

In România şi în.capitalele,sta­tei orbsdcanice ■ izbucnirea ostilită­ţilor a produs mari / Îngrijiri fiind temeri» că lupteledin Marea neagră vor atrage 'după sine Intrarea în acţiune e s te te lo r balcanice. Până acum-ar ţHset-'Să-taeă- o- - deelaraţie oficial* numai BuAgfl*kt. Dinţa? eeastfă declaraţie, pe care' o^publi- căm ju a ijp s , *ezulta*;că Bulgaria e hQtărftă. s ă observe, şi. In ţaţa os­tilităţilor tmxo?ruae, atitudinea, ei. neutsuLLlntruoăt valnilui nţoaceast* hotătăre. a,.ga verauifli bulgar aste

pra ţinutei, celorlalte state din Bal­cani» na. se? poate şti. In tot cazai pntom> ti siguri, c& atât din partea Baterilor triplei înţelegeri cât şi djin parte germană se vor face presiuni asnpra statelor din Balcani oa să se declare într’unfel sau al­tul. Dela succesul acestor interven-

v ţiuni va depinde atitudinea, pe care vor trebui s’o ia in timpul cel mai apropiat România şi Sta­tele balcanice.

Iată ştirile cele mai noni:Lupta navală pe Marea Neagră.

Constantinopol 3 i Oct, Agenţia otomană descrie astfel lupta navală din -Marea Neagră:

Pa când o mică parte a flotei o- tcimane făcea tn zilele de 27 şi 28 Oct. exerciţii tn Marea Neagră, flota*cuseasc â care o urmărea mat Înainte, împiedeca totale* aceste exerciţii- şi *sfârşi in ziua de 29 Oct. prin a ataca flota otomană

In timpul luptei, flotai turcească a «scufundat vaporul ? puitor de mine

aPrudh^rcu; un deplasament de 5000 tone* şi conţinând 700 de mine, prici­nuind'avarii grave unui torpilor rus şil capturând un vas de cărbuni rusesc.

O tonpllă aruncată de un contra torpilor otoman a scufundat canoniera rusească »Kubanickc de 1700 tone. O altă torpilă aruncată de un alt contra torpilor turc a pricinuit avarii grave unul vas de noastă rusesc. Trei ofiţeri şi 72 marinari ruşi tăcând parte din vapoarele scufundate sau distruse au

* fost salvaţi de flota turcească şi făcuţi prizonieri. Flota turcească n-a suferit

^stricăciuni. Lupta urmează favorabil pentru flota noastră. Guvernul Turciei va protesta, fără îndoială şi cu cea din urmă energie tn contra acestui act de* ostilitate Îndreptat de flota rusească Int contra unei părţi minime a flotei otomane.

Constantinopol, 1 Nov. n. — Gu- ivernul otoman anunţă ofioial;

Din fasianile prizionerilor ruşi reiese, că Ruşii voiau să închidă Bosforul cu mine şi astfel împăr­

ţind flota turcească în două să o nimicească. La aceasta flota turcească;

a fncşput urmărirea; flotei ruseşti împrăşiiindu-o. Flota tureeasefca bom­bardat Sevastopolul şi ba succes

'să nimicească în portul Novorosik, mai multe magazine de, petro], 40 de corăbii de transport, mai multe magazin uri de bucate precum şi mai multe staţiuni de radio telegrafie. Afară de acesteai a scufundat în faţa Odessei un crucişetor rus, iar pe un altul Fa avariat greu scuftmdându 1 şi pe acesta.

CONSTANTINOPOL 1 Nov. Paşapoartele au fost înmânate ambasadorilor Rusiei, Angliei şi Franţei. Ambasadorii Angliei şi Rusiei vor pleca chiar de­seară, ambasadorul ».Franţei pleacă mâne.

Bulgaria, în faţa răs- boiului ruso-turc.

SOFIA, 1 NOv. Guvernul a. lansat următorul comunicat:

Intervenţia Turciei în giganticul conflict armat, care va provoca la tqate Puterile mari beligerante o* nouă orientaţi ane, este considerată în cercurile guvernamentale ca nefiind de natură să determine cabinetul Radoslavoff să renunţe la linia de conduită urmată cu scrupulpzitate până aci şi asume observarea unei stricte neutralităţi şi atitudine es- pectativă vigilentă faţă de o«ee e- veniment, care ar putea de departe ca şi de aproape să aducă vreo a- tingere a intereselor bulgăreşti.

pe câm pul de răsboiu./ Azi dimineaţă am primit dela bi-

rqubde preasâ al prim-miniatrului urmă­toarele* comunicate ofioiale telegrafice :

Luptele în Polonia şi GaHţta«

Budapesta, 1 Nov. n. — Spre nşrd dela R uty în apropierea Bu­covinei ne a succes să învingem o; întreagă coloană inamică, în care operau Gombatanţi din toate armele. Trupele noastre îşi menţin poziţiile ocupate în G-aljţia de. mijioc,v procum şi la nord, dala tm m \ apoi la Stm y Sambor, Przemysl şi cursul infe­rior al râului San.

In regiunea Misko am respins mai multe atacuri inamice, aici pre­cum şi la Skole şi Stary Sambor am făcut mai multe sute de prizio- neri.

In Polonia rusească operaţiile, au decurs fără ciocniri mai însem­nate.

Budapesta, 1 Nov. n. seara. In Polonia rusească încep a se des­făşura lupte noui; am respins mai

\ multe atacuri inamice îndreptate în , contra poziţiilor noastre şi am îm­prăştiat mai multe fragmente de trupe ruseşti. Luptele îndârjite din zilele trecute, cari s’au desfăşurat spre nord-ost dela Twroa, şi spre sud dela Stary Sambor&’m* sfârşit cu * victoria deplină a trupelor noa­stre.. Am scos din poziţiile lor întă­rite trupele duşmane constătâtoare din două divizii şi o< brigadă de vâ-; nători.

Cernăuţii sunt în posesiunea trupelor noastre. Focul artileriei ru­seşti îndreptat mai ales conferă ca­

tedralei gr. orientale nu a pricinuit? pagube mai însemnate.

General HÔFER locţiitorul şefului de stat major.

Luptele In sudul \ Monarhiei.

Budapesta 1 Nov. n. Trupelor noastre, cari pătrunseseră până la Macva dând de întărituri, puternice apărate de reţele de sârmă le-a succes mai dăunăzi după lupte grelo şi îuverşunate ca să, facă a spărtură, prin aceste întărituri în, dreptul lo ­calităţii Mavnşe. Azi am avut noui succese cu toată reziste1 dispe­rată, pe care ne-o opun Şârbii. Deşi ţinutul e mocirlos şi greu de uinblat totuş trupelor noastre, cari au trecut Sava şi Urina, le-a suc­ces sâ înainteze In fronturi largi o- cţipând localităţile Crnabara, }&ar

tnovopolje, Radenkovic, Ghtsci şi Tahanovic. *

Gen«rai &Potipmk. iLuptele frattco-ruso-

germane.Budapesta 1 Nov. n. Din mareje.

cartier generai german se comunică cu data:

Berlin 1 Nov. n. Armata noastră dfn Belgia a ocupat ori localităţile Bamkappelai şi Btxschple, ÿew w w m progresează şi atacul nostru cpnira /preş ului. Am luat cu asait localităţile

Şanc/tordes, Hohdebh şf Vambeck. in spre sudv incă» am, câştigat tarea. An» atacat $6isson*ul şLdin partea dinspre răsărit şi in decursul zfiei am scos- pe tţuşm&n din mai multe, întărituri’ în­semnate din nordul iooalliăŞii .După amiazi am luat BattleU cu asalt respingând pe duşman ia râul M m e şi qausându-i mari, perdwl AmŢăcu^ pui- aonieri o mile de. soldaţi duşmani şi am capturat 2 mitralieze. In pădurea Argonnes, spresvest dela Verdvn şi spre nord dela 7oul am parat atacuril.e ţe- peţite ale duşmanului, oare s’a retras cu perderi însemnate. Pe, câmpul dpja nord-ost încă nu s’a ajuns la un re ­zultat definitiv. Spre vest dela Varşo­via Ruşii urmăresc cu înqetul trupele

1 noastre, cari se formează din nou.Berlin 1 Nov. n. Esundările pro­

vocate de dărâmarea digurilor din dreptul localităţii Nleaport, diguri aşe­zate de-alungul canaiuriior fpres şi yser îngreuiază mult operaţiile noastre.

* La Ypres trupele noastre înaintează cu r speces; am făcut cel puţin 600 de prizonieri; deasemenea am luat câteva tpnuri engleze. Deasemenşa înaintează mereu şi trupele noastre, cari operează spre vest deţa Lllle. Numărul soldaţilor duşmani făcuţi prizonieri la Vasllly se ridică la 1500. Jn regiunea oraşelor Verdun şi iille decurg numai lupte nşai mici. In nord-ost im s’a decis încă

i niei eri soart» luptelor, cu Ruşii.

Opera istoricăa Regelui Carol.

QQnferenţa domnului N. Io|ga la Acadat^e.

Bucureşti) l Nove 1914.Academia Română a ţinutj Vi­

neri sub presidenţia d-lui prof. Dr. C,. Istrati o şedinţă solemnă, închi­nată memoriei primului rege al Bo- măoiei, Carol L, la care a asistat ministrul de .externe » Porumbaru, toţi membrii Academiei şi o lume ; distinsă.

Iu faţa auditorului strălucit d-1 prof, N. Iorga a rostit o interesantă epuferenţă despre „opera istorică a Iţegelui Carol", pe* care o resumăm în următearele:

Când cineva dispare dintre cei vil şi eând'pe urma lui au rămas Însem­nări scrise despre gândul ce l-a stăpâ­nit tn viaţă, cea întâi pornire a celor

k ce-i jete^c, este* sâ eaute în acele t>âu- djuri icoana ssfletuiui, «are nu se urni

rippate manifesta altfel. Şi când In- acele râixturk ae cuprinde şt povestirea unei vieţi, care nu o a. tuturor, faptele lup-

La moartea 'prof.-Atac. Bogdan.

Slbiluă7 Oct 1914. . CCa un AlâiBBefe*i(habrtor a pă­

truns la noi faima despre moartea? neiitPttdhr nostru* * profesor Dr. A. Bo|dan. — Ne hfcfrinăm cu adânc respect memoriei scumpe & aceluia, caiB fiat Uâ va hvam zinabL 4esât de. dincblo de mormânt şi nu ne va m s tm M decătiprim exemplaii vidţi Mtoţfle curmvneâ r ori oină i ciuntită.

Ultimii efevi ai defunctului:; Lucian «Blbga, VaSNe Dogariu,

Vlfld Enescu»Jon Gherghel, Oct. Giur­giu! George'Jiireblţt, Octavian Maximi- Han, Ioan Muntean,^Andrei Oţele», Dosii P&aiiBtr, Qbeorgfre Dumitru.Roşea, Dumitru Stensiu, Vaieriu Stă-? nliâ, Hozia Teculeseu, Vasile Tlpuriţă, Nicolau tieUţpşii ^tesidce Q<dan « M ei.

R u ^ a m e a .Ca şi durerile trupeşti aşa şl du-

reriia sufluteşti «unt d e ceraeter :i|elu-r rit.-Ntiele1 te impeeeiUnesză arai puţin şi-ţi lasă în. suflet numai urme spălă­cite, cari * cHepar în- scurt* timp, - ea şl câncL au riar fi în tâm plat nimica şi. viaţa

îşi urmează cursul său regulat. Alteori tuşă loviturile sorţii sunt mai crude şli mai nemiloase şl lţl ating sufletul cu aşa tărie, încât par’Că-ţi se rup bă- ierile inimii, lţl perzi par’că raţiunea; dureri»« cari se întipăresc adânc In 1- vpimă, dureri, cari te cblnueac Întreaga «Viaţă.

—.Inima ne aângerează de darere. jCpasa oarbă a morţii crude ne-a răpit idila sin pe acela, care lntrupâ tn sine ddealuri mari,, cari ţinteau ia fericirea alin ui neam Întreg. Vestea morţii scum-

ftlui nostru profesor Dr. Alexandru gdan ne-a fulgerat inimile. S’a dus

ntre noi pentru totdeauna.; lipseşte fidia mijlocul nostru trupeşte, dar graiul, KlUfăţişaoea, privirea dulce a ochitor eâi, tvosbeie-l blânde şl Înţelepte, binepovă- [ ţiiboare^şl Întreaga iu l făptură ne va ^călăuzi neîncetat In luptele grele ale r vieţii. Necurmat vom face să vibreze Anumeie^aceluia, care — dacă ar fl râ- t»mae in mijlocul nostru ou umăr sl- gsur ne ar fi sprijinit, ne-ar fi asigurat labândâ In lupteţe, ce, ne aşteaptă.

«Iubitul' nostru profesori Ai fost un» adevărat apostol, care de pe cate­dra liceului diu Braşov ai propoveduit Intre iubitorii Tăi elevi învăţături aşa de înţelepte şi frumoase,, ai infiltrat în

j sufletele atâtor şi atâtor tineri dragos­tea faţă de» scumpa noastră limbă ro­mânească, care curgea de pe buzele Tale aşa de dulce şi melodios. Ne-ai IsdiHnaat, narai povăţuit cum să pe

w=

veifttafe limba, oum- să^ evităm greşelile dăunătoare. Şi numai faptul acesta ar fiideaiuna» ca noi sft-Ţl păstrăm puru­rea-eea mal pie memorie. Dar Tu n’ai făcut numai a tâta! Nu ne-ai fost nu­mai un dascăl c a aer oficios, ci ne-ai fcţst un adevărat părinte sufletesc, un părinte bun,'de o severitate blândă, nşimpusă, Insă totdeauna impunătoare, înfăţişarea Ta inspirâ elevilor T&l cel mai adânc respect şl ndmlraţiune, căci TU n a ap&seal înaintea noastrA ca un Bristos, după cum »Rristoa« te şl nu-* miam, cu atâta nevinovăţie.

Ai luptat cu condeiul tn timpuri de pace — şi* Iacă eu* foarte mare suc­ces — şi tot aşa de. bine ai ştiut să mânui eşti sabia pe câmpul de măcel, unde prin vitejia şi calităţile Tale no­bile ai stors admiraţia superiorilor, co­legilor şl* subalternilor Tăi, precum mai Înainte ai stors admiraţia tuturor acé­léra, cari au avut fericirea să te cu­noască şi cari acum te deplâng cu a- tâta sinceritate.

Dormi liniştit, scumpul nostru profesor! Căci cât al trăit ai fost pilda

î cea mai vie pentru fapte nobile. Odih­neşte In pace, căci sămânţa aruncată de Tine tn decursul laborioasei Ta*e activităţi şcolare şi extraşcolaro a a- dais sau va aduce necondiţionat rod îmbelşugat.

Şi acum plecându-mi genunchii, cu sufletul copleşit de cea mai* sinceră jale şi cu inima pătrunsă de o adâncă

tebitefi-lor Tăi elevi, îmi iau un ultim rămas bun şi eu oohIL scăldaţi te lacrimi, fer- binţi rog pe bunul Dumnezeu, să-ţi aşeze nobilul Tău suflet in lumea color buni şi drepţi.

.Aurel Vomastudent.

Un fost. «Ier ne ©orie;Vestea morţii premature -a loco­

tenent. regesc ung. de glonte,. a gşefe- seraduj, Dr. Alexandru Bogdan* de sigur a« trebuit să sguduie din temelii sufle­tele româneşti; e&cî a fost suflet din sufletul neamului nostru, carne din carnea noastră, sânge din sângele nostru.

Cu sângele lui a Înroşit plaiurile Galiţiei, şi-a jertfit viaţa pentru patrie şi lege, pentru noi românii poate tocmai atunci, eând aveam mai multă lipsă dle mintea lui ageră şl înţelegătoare, scrisul lui viguros şl iubitor de adevăr* şi obiectivitate, iar falnicul liceu ro­mânesc, de profesorul lui de literatură românească.

Iată deci, de ce, moartea profes. Alex. Bogdan este o pierdere irepara­bilă.

O lame întreagă, ştie, că Alex. Bog­dan, a fost In toată viaţa lui omul muncii conştientioase, serioase şi desin- teresate. De mic copil, învăţat de pă-

piaţU Ufl, de- feeţil * toi - bărbaţi muncitori şi Îndrumători de samă ai cuDture, ivomâna a muncit serios şi temeinic cetind mult şi bine, îmbogă- ţindu-i sufletul cu cunoştinţe frumoase. Ca student In liceu, pe lângă Împli­nirea datorinţei Iui de elev (a fost în- «tr& elevii diştinş) — ti a, pregetat nici un mUut, ca să fie folositor soc, de

. lşc t »Ioan pQpazu« , prin lucrări de i saipă, ce tradau pe studentul cetit, ,pe criticul obiectiv şi ager. Cu aceiaşi dra- gjoşte de muncă a lucrat şi ca student upkersitar »la *Romdoia Ju##** care pentru munca lui ia denumit membru Omeritar al ei.

Teza lui de doctorat >Metrica lui Bminescu« este o lucrare de valoare. Toţ asemenea studiul „Strigoii0 sunt pagini de valoare din scrisul lui•

In calitate de profesor şi-a Înde­plinit datorinţa în mod oonştienţlos timp de 9 ami şi V2.

Nouă, cari am fost elevii iui, ne-a fost un adevărat părinte sufletesc, care a ştiut să îmbine în mod armonic se­veritatea cu biândeta, aşa com ţrebue să fie fiecare profesor — adecă pttfa- g o g ; şi deoarece el dela primul pas făcut pe catedră, a ştiut să se impună ca pedagog este foarte explicabil, de

f ce în cariera lui scurtă de profesor nu i a fest necesitat să facă prea des, aşa- j numitele morale. Foarte rar vedea*! pe I prof. Sandi Bogdan must rând pe cineva.

*

Pagina %. G A Z E T A TRA N S I L VAN1 E L Nr. 232—1914.

t&torului pentru un seop, un idea), ră­sar şl ele în coloraţia specială pe care le-o dau însuşirile sufleteşti ale scrii­torului.

Oarol I., regele României, va fi găsit oricând In fondaţia Statulu român.

Cei ajutaţi de dânsul prin darurile făcute culturii româneşti !n chip destu de larg şl prin testamentul său, aşa de măreţ In simplicitatea sa şi aşa de uman tn rezerva sa regală, vor reg&s pe binefăcătorul, trecut la altă viaţă In opera care le-a ajutat sâ-şi câştige lumină şi îndreptare.

In victoriile viitorului, armata sa va recunoaşte inspiraţia, Îndemnul şi norocul celui dintâi Rege româo.

Cei de aproape ai lui şi-l vor în­făţişa prin amănuntele unei bunătăţi, admirabilă ca delicateţă şi discreţie.

Străbaterea pioasă a operei isto rice, pe care a lăsat-o Regele Carol şi care-1 aşează tn fruntea acelora, cari au lăsat mărturii despre domnia lor fecundă şi paşnică, e necesar de stu­diat».

Sunt mulţi ani, de când a apărut la Stuttgart, cel dintâi volum dtDtr’o publicaţie Istorică, intitulată puţin „cam misterios: «Dm viaţa Regelui Oarol al României, Însemnări ale unui martor ocular».

Volumul are o prefaţă Înţelegă­toare şi cuprinde Însemnări privitoare la anii 1866-1869.

Al doilea volum urmează cu ma­terial până la 1875; apoi al treilea con­sacrat războiului pentru neatârnare; iar al IV-lea şi cel din urmă cuprinde urmările războiului până la proclamarea legalităţii.

La noi publicaţia a trezit un mare interes, deşi trebue adăogat, că într’o societate, care nu simte Încă nevoia superioară a necontenitei comuniuni cu întreg trecutul naţional, în tot ce ei poate da ca element, moral, ca energie sufletească, — acest interes privea mai ales revelaţiile preţioase şi chiar, fiind vorba de un Suveran încă în toată pu­terea vârstei, foarte utile.

Aceste volume au fost traduse într'o ediţie românească » ziarului *U- niversul« şl una franceză a ziarului »L’Indépendance Roumaine.

Despre aceste »însemnări« uu s’a vorbit din punct de vedere al originii, tendinţei şi valorii lor.

— Ale cui sunt aceste memorii ?Regele Carol nu le-a putut pune

de-a dreptul sub numele Iul, căci astfel de mărturisiri apar de obiceiu după moartea acelui care le-a făcut. Nici un Suveran, ajuns la vârsta de 50 ani, n’a publicat povestea vieţii sale. Cazul lui Carol 1 este astfel unic.

Că el însuşi e autorul, se vede din fle-ce rând, din utilizarea întregei arhive generale, a copiarului scrisorilor trimise de el, din cunoaşterea exactă a amănuntelor unei curţi, din repro­ducerea convorbirilor celor mai secrete şl din caracterizarea oamenilor, aşa cum putea s’o facă, aşa de simplu, si« gur şi curagios faţă de oameni In viaţă.

' Io aceste memorii, ştirile privitoare la politica internă sunt puţine şi nu­mai pentru a stabili legături cu eveni­mentele în curs.

Cele 3 volume dintâi îmbrăţişează războiul, care a dat glorie armatei române.

Răsboiul este înfăţişat in aoeste memorii sub lumina intereselor naţio­nale româneşti.

Memoriile au început cu eveni­mentele delà 1866, căci de atunci Re­gele a fost pus în faţa problemei bal­canice şi publicaţia i ’a oprit la 1881,

căci actul proclamărei regatului român reprezintă consolidarea statelor mici din Balcani, în frunte cu România.

Memoriile au apărut în limba ger­mană ca să Înlăture Iu străinătate o serie de bănueli şi legende urzite îm potriva ţării şi Regelui.

Însemnătatea istorică a acestor memorii este de o valoare considera­bilă. Nu se poate seri o pagină de i» torie contimporană ca să nu se simtă necesitatea de a se recurge Ia „însem nările martorului ocular«.

Iu ele este un bogat material do< cumentar: acte politice, proclamaţii, discursuri, comunicări, scrisori etc.

Meritul Intrinsec ;al operiipe care publicul s’a obişnuit s’o numească »Me­moriile Regelui« stă în absoluta lor siguranţă şl autenticitate, în obiectivi­tatea, pe care caută s’o atingă în pre- cisiunea lor meticuloasă.

Senzul moral al acestor »însem­nări« educativ şl înălţător, e filosofic.

Regele a fost desigur un liberal care aştepta toată mântuirea delà hotărârea poporului despre ei însuşi.

Regele a£ fost mai ales un idea list; vieaţa pentru el preţuia nu numai după scopul dat ci şi după sinceritatea silinţelor cheltuite pentru ajungerea scopului.

b. c.

Grecia ş i răsboiu l gre- c o - t u r c . Ziarele greceşti, comen­tând isbucnirea ostilităţilor turco- ruse, constată că Grecia doreşte pacea. Pacea în Balcani depinde insă esclm iv dela atitudinea B ul­gariei. In consecinţă Grecia va ve­ghea, ca să nu fie păgubită în inte­resele ei de viaţă.

Dlnisiaoea cabinetului Italian-Din Italia soseşte o ştire extrem de importantă în împrejurările actuale critice. Biroul tel. ung. ne comunică din Roma, că guvernul ţfSa landra a dim isionat în urm a retragerei m inistrului R abini d in cabinet.

Despre cauzele dimisiunei cabine tulul Salandra se comunică următoa­rele:

Ministrul de finanţe Rabini a voit sâ perceapă pentru scopuri militare noui dări tn suma de 300 milioane lire. Cei­lalţi membrii ai cabinetalui n au consi­derat însă momentul potrivit pentru a- ceasta. In urma divergenţelor ivite ca­binetul şi-a prezentat dimisiunea.

Se spune, că Salandra va f i în­credinţat cu formareă noului cabinet.

U n o o n s i l lu d e m i n i ş t r i i r o m â n s’a ţinut alaltăeri la Bucureşti. Consiliu s’a ocupat între altele cu aca­pararea grâului din ţară de cătră anume speculatori, precum şi cu chestiunea scump’rei z hărului. In ceeace priveşte acapararea grâului a fost decis ca tn cazul când specula ar face să se urce preţul grâului şi ca urmare cel al pâi- nei, Statul să rechiziţioneze grâul cu preţul maxim de 2200 lei de vagon. Consiliul a decis Încă să ia măsuri spre a împiedeca scumpirea zahărului şi să obţie acest rezultat la nevoie prin cale egislativă.

Succesiunea Regelui Carol.Punerea în posesie a M. S. Regelui

Ferdinand.Bucureşti 1 Nov. n.

D-l Basset, fostul secretar parti­cular al Regelui Carol, a£inaintat tri­bunalului de Ilfov, secţia I-a, o peti- ţiune semnată de M. S. Regele Ferdi­nand I, prin care Maiestatea Sa cere să fie pus tn posesiunea avere!, al că­rei legatar universal este.

D-l Gr. Ferechide, preşedintele tribunalului de Ilfov, s’a prezentat la Palatul Regal, unde au constatat ave­rea rămasă de pe urma defunctului Rege Carol I.

Cu această ocazie a fost alcătuit uu jurnal şi un proces-verbal.

Jurnalul tribunalului, după ce prevede întreaga avere rămasă pe urma morţei Regelui Carol, încheie cu următoarea form ulă:

„Tribunalul ordonă trimiterea în posesiune a M- S. Regelui Ferdinand I, al României, asupra întrege! averi, mobiliară şi imobiliară, rămasă pe urma defunctului Rege Carol I, prevăzută în testamentul din Ă 14 (26) Decemvrie 1914«.

Atât. jurnalul tribunalului cât şi procesul verbal încheiat sunt semaate de M. S. Regele Ferdinand I, al Româ­niei şi de Gr. Ferechide, preşedintele tribunalului Ilfov.

•După evaluările provizorii, făcute

până acum, se crede că averea rămasă de pe urma M. S- Regelui Carol se ri­dică la vre-o 50 milioane lei, in bani, efecte şl proprietăţi.

Taxele succesorale se vor percep^ conform lege! timbrului, după cum ur­mează :

Pentru legatele lăsate societăţilor de binefacere, instituţiunilor culturale etc., se va percepe o taxă de doui la sută.

Averea lăsată soţiei, dec! M. S. Reginei Elisabeta, va fi taxată cu trei la sută.

Averea lăsată nepoţilor direcţi, din fraţi şl surori, se va taxa cu patru la sută, iar aceea a strănepoţilor cu şase la sută.

Legatele lăsate rudelor de sânge mai depărtate vor fi taxate cu nouă la sută.

Legatele iăsate afinilor şi străini­lor se vor taxa cu doisprezece Ja sută.

Ş T I R L- 20 Oct v. 1914.

Parastasul de eri.Biserica domnească «Sf. Nicolae».

din Scheii Braşovului a fost eri mar­tora ceremoniei triste, sfâşietor de tristă cu care 's ’a oficiat parastasul peDtru odihna regretatului profesor, care a fost Dr. Alexandru Bogdan. De două ori tristă a fost această ceremo­nie: ea a fost proliodul şi îngroparea, ea a fost parastas, deslegare, totul. Căci pe câmpul de luptă prohodul eroi­lor e şuerul gloanţelor vâjâitul şrap- nelelor şl ropotul puştilor...

Parastasul familiar a fost oficiat solemn de cfttră Sfinţia Sa părintele protopop al Braşovului Dr. Vasile Saftu asistat de SS. Lor: preot Ion Frişca, preot Dr. Nicolae Stinghe, diacon Candid Muşlea şi diacon Nicolae Furnică dând răspunsurile cGrut mixt al artistului prof. Qheorghe Dima.

Solemnitate tristă a decurs ma- iestos. Rugile înduioşătoare, de uumis-

Şl când mustra pe cineva, arma lui de căpetenie ierau glumele fine, dar piş- cătoare.

Profesorul Al. Bogdan, avea o inimă prea bună, ca vecinie să ne nuistre. Observările lui asupra lucrărilor noastre seripturistice, cei drept pişcă- toare, ierau făcute cu multă obiectivi­tate, corect şi cu îngrijire, dovadă, că a fost corect şi obiectiv până în cele mai mici amănunte. Dorinţa lui era, ca din noi elevii lui să facă oameni harnici, să fim în stare, atunci când este lipsă, să luăm condeiul în mână; în scopul ecesta ne da necontenit sfatul cum trebue să ne facem lucrările, cum trebue să scriem.

»Schiţa« lucrării, adecă Idea prin­cipală a subiectului ce avem să-l tratăm, tn jurul ei grupate In mod armonie ideile se­cundare apoi îmbrăcate în o formă fru­moasă şi îngrijită, este lucrul de căpe­tenie, zicea adeseori răposata! profes. Al. Bogdan. Şi în privinţa aceasta ne-a servit, ca pildă vie. Cu glasul blând şi dulce adeseori ne spunea: *Ian uitaţi, eu de câte-ari scriu câte o o epistolă îmi fac mai întâi schiţat. Toate lecţiile lui de literatură românească le avea schi­ţate după un plan bine conceput coace a contribuit, ca lecţiile lui să fie as­cultate cu mult interes. Iată deci o altă calitate a iui: Avea metod Ia propunerea lecţiilor.

Lecţiile de literatură română li

lerau îu tot-deauna ţinute academic: scurte, precise, clare, întreţesute une-ort de caracterizări scurte la adresa diferi­telor personagii marcante din litera­tura românească, alte-ort, de aoalise psihologice subtile îmbinate cu glume fine, dar pişcătoare, turnate apoi în o formă frumoasă şi Îngrijită In un stil elegant şi vioi, predate în sfârşit în o limbă mlădioasă şi neaoş românească.

lată, o altă calitate a profes. Al. Bogdan: profesor român din creştet până ’n tălpi.

Profesorul Alexandru Bogdan dor­nic de muncă a trecut limitele înguste ale activităţii de profesor, şi cu obolul lui intelectual preţios, a cootribult mult lâ promovarea culturii naţionale româneşti. Dovadă sunt conferinţele frumoase — cu subiecte foarte intere­sante, ca »Literatura română dela Ju­nimea până azi« »Strigoii« de Emi- oescu, »Braşovenii« şi încă multe al­tele. lată deci o altă calitate a profes. Dr. A. Bogdan — un conferenţiar ru­tinat şi mult apreciat şi respectat în cercurile noastre româneşti din Bra­şov, Sibiiu etc. Da, profesorul — con­ferenţiar Aiex. Bogdan, avea darul de a captiva pe ascultători, prin ideile lui clare, exprimate în frase scurte, îmbră­cate în formă vivace şi predate în o limbă dulce şi mlădioasă românească.

Discursurile ‘ui rostite cu multă

vervă oratorică între cari amintesc. »Moştenirea lui Şaguna« sunt tot atâ­tea isvoare de îmbogăţire sufletească.

A muncit profesorul Al. Bogdan cu mult interes la ziarele »Gazeta Tran­silvaniei«, »Românul«, »Luceafărul« şi >Co8ânzeana«.

A lăsat în urma lui ca aducere aminte — studiul temeinic »0 altă or- tografie*, o lucrare temeinică rezultatul unei munci de luni întregi prestate numai şi numai pentru înaintarea nea­mului românesc. cj

Ei n’a muncit pentru sine, ci pen­tru alţii, aşa dar prof. — scriitor: Alex. Bogdan a fost per eminentlam — al­truist — iată o altă notă aleasă a su­fletului său.

In vara anului acesta 1914 pro­fesorul nostru mult iubit, a trebuit să răspundă ca mulţi alţii, ia glasul împă­ratului care U chemă In slujba lui. Un minut n’a pregetat. S’a înarmat, a ple­cat la luptă crâncenă pentru tron şi pentru patrie, pentru neamul nostru românesc, pe care atât de mult l’a iu­bit, încât şi-a jertfit şi viaţa, sperând că va trebui să răsară odată pentru noi un soare mai luminos, soarele drep- ţâţei.

Prof. Ai. Bogdan a ştiut să fie şi erou. D'Zeui cei tare şi puternic în răsboaie odihnească cu drepţii sufletul lui nobil.

E. S.

ticism oriental se înălţau curate la cer însoţite de susurul încet, pios al ru­găciunilor şoptite de Întreagă azistenţa. Toţi se rugau rugăciuni curate duioase scăldate în lacrimi discrete, dar cu atât mai arzătoare. Căci toţi l-au iubit, toţi l-au stimat şi toţi 11 regretă pe scum­pul defunct. . .

La ceremonie a azistat, pe lângă rudele regretatului decedat, tot ce a avut Braşovul mai bun.

Dintre rudenii au fost prezenţi: Dna Maria Q. Popescu n. Bogdan, decan al facultăţii de litere dela Universitatea din Bucureşti: d. loan Bogdan, d. locot. ces. reg. Aurel Bogdan, d. Qrigorie Po­pescu Înv., d-şoarele profesoare Leontina şi Maria Popescu, d. Dr. Octavian Po­pescu cu d-na şi d. Dr. Alexandru Siră- voiu cu d-na., Pe lângă o. mulţime de particu­

lari a azistat Întreg corpul profesoral dela şcoalele noastre secundare din Braşov tn frunte cu directorul d. Virgil Oniţiu, d-nii profesorii dela şcoalele co­merciale precum şi corpul didactic de'a şcoalele prim are de aici. A fost reprezentată apoi prin 2 membri d n comitet parohia română gr. cat. de aici, toate instituţiile şi corporaţiuniie româneşti din Braşov, meu brii direc­ţiunii şi ai redacţiei ziarului nostru etc. etc.

După cum ni se comunică, regre­tatul profesor a fost comemorat îo a- celaş timp şi In capela gr. cat. română din ioc.

Pentru masa studenţilor rom Ini a’au mai făcut următoarele contribuiri marini moaşe: D-l Dr. A. Dobrescu 20 cor. d-nul Ionel P. Oomşa, comersaot în Sălişte şi soţia Silvia 50 cor. întru amintirea neuitatului lor amic f Ale­xandru Bogdan.

Primească marinimoşii donatori sincerile noastre mulţămite.—Direcţiu- n a a , şcoalelor medii gr or. români din Braşov.

La fondul ziariştilor a contribuit părintele loan Prişcu 8 cor. şl părin­tele Dr. N. Stinghe 4 cor. intru amin« tirea regretatului f Alexandru Bogdan.

Eroii noştri!. »Medalia de aur pentru vitejie« a primit cadetul George Dan dela Reg. de inf. 41, care e la Cernăuţi; In mai multe^lupte şi atacuri s-a distins cadetul George Dan în mod deosebit, fiind pretutindenea tot cel dintâi. A ur­mărit pe duşman cauzându-f prin puş- cături pline de efect însemnat# pier­deri.

Cu »medalia de argint pentru vi­tejie cl. II,« a fost distinşi: Voluntarul Martin German, caporal titular; sergentul Gligorie Marihovschi şl gornistul Cons­tantin Negrea, toţi din Reg. 41. Aceştia cu alţi 4 tovarăşi au susţinut linia lor de bătaie la locul ei, aşâ Încât au lm- pedecat fugirea artileriei duşmane şi a chesoanelor (carelor de muniţie).

Asemenea caporalul Milan Prica, din Reg. 70, care s’a aruncat cu numai 5 soldaţi cu atâta curaj, asupra duşma­nilor mai număroşi şi postaţi în şanţuri, Încât le-a cauzat mari pierderi şl i-a şl alungat din poziţia lor.

Caporalul Roiarlu, dela Reg. 41 şi cu sergentul loan Nea au fost Împre­suraţi de 5 Ruşi cu prilejul unui atac Intr’o pădure. Totuşi n’au pierdut cu­rajul, ei pe 2 Ruşi i-au împuşat şl pe ceilalţi 3 i-au prins.

Infaiteristul Gavril Cor nea Reg. 41 a’a distins cu aceea, c ă (a acoperit cu propriul său trup pe comandantul batalionului său, apărftndu-1 de focul mltrallezelor duşmane postatele 15-20 paşi de ei. „D-lm.

»Tot greşeli do limbă«. Din foile­tonul nostru publicat în nrul 229 a rămas din eroare nepublicat următorul pasaj:

»Tot prin Influenţa limbei maghiare şi germane, ca şi Înlocuirea lui s prin z, â început de câtva timp a se i&sa u final in unele nume proprii, ca Titu, Mânu, Lascu, Tăcu, Becu, Daţu, Cucu (ca nume propriu), ş. a. Aceste nume, pronunţate şl scrise fără u. TU, Man, Lase, Bect Tac, Duţ, îşi pierd caracterul românesc şi par străine. Şi astfel în­suşi Românii contrlbue8c la înstrăinarea şi în special, la maghiarizarea limbei lor.«

Pentru 80ldatii răniţi: »Reuniunea fera. rom. gr. or. din Făgăraş şi jur« a mai primit din Sâmbăta-lnferioară prin Di părinte Vasile Muşiat schimburi: că­măşi 30, pantaloni 23 per. obiele 36 per. şi două bucăţi de pânză. Primească atât Dl părinte precum şi vrednicele noastre Sâmbetene sincere mulţumiri. Pentru reuniune Maria Dr. Şerban prezidentă.

Din dlseszi OrăZlLmarl. La pro­punerea ministrului cultelor, M. Sa Mo­narhul a numit pe d-IDr. Cornel Buicu canonic prebendat la capitlul din Lu* goj şi pe Rev. Dr. Iacob Radu canonic cancelar la capitolul din Oradea-mare.

Docreşteroa Saşilor In Ardeal. Lasfârşitul anului 1910, — scrie ţoala *ă- sească >Sieb. D. Tagebiatt« din Sibiiu,

numărul Saşflor ardeleni era 225.435 suflete, dintre care 112.877 de sexul

| bărbătesc şi 112.558 de sexul femenin. I In asemănare cu anul trecut se con- ! stată o scădere a poporaţiunei şl anu­

me de 4544 de suflete. Scăderea aceasta se explică prin desele emigrări, cu deo­sebire In America.

Cununie. D-na Emilia S. Rădulescu n. Petrescu şi d-l Sache Rădulescu ne fac cunoscut căsătoria lor religioasă, care s’a celebrat Duminecă în 12 Oct. 1914 la Bucureşti. — Felicitări.

0 rngare. Rog pe toţi aceia, cari ştiu ceva despre loan Petra, ofiţer în regimentul 62. compania a Vl-a, să-mi comunice adresa. In 2 Octomvrie e ra în Nordul Ungariei şl de atunci n’a mai dat semn de viaţă. — Nina Petra , Belényes (Bihar m.) 2—2

Dela sindicatul ziariştilor din Bu­curoşii. Cetim in ziarul »Minerva«: Co­mitetul »Sindicatului Ziariştilor«, întru- nindu-se Vineri seară şi luând în cer­cetare cazul d iui loan Slavici, care re­cunoaşte printr’o scrisoare adresată Sin­dicatului că proprietatea ziarului »Ziua« at arţlne unui domn R&v’tz, dar că dânsul îşi ia răspunderea tuturor a rti­colelor publicate, consideră că activi­tatea de ziarist a d-lui Slavici nu cores­punde cu prestigiul ce se cere membrilor „Sindicatului Ziariştilor#.

Vapoare ruseşti refugiate Io apelePrutului. Din Galaţi se anunţă; Prefec­tura de judeţ a fost înştiinţată tele­grafic că vasele de răsboi ale Rusiei, ud vapor de pasageri, mai multe şle­puri şl alte vapoare mici s’au refugiat Vineri noapte în .apele Prutului.

Provocare. Contribuabilii de dare sunt provocaţi, de a plăti darea de s ta t şi aruncurile de quartal până în 15 No- vembrle a. c. cari la din contră se vor Incassa cu 5% interese de întâr­ziere. Oficiul de dare orăşenesc.

ApQÜQ-BíO. Program pentru Marţi şi Miercuri: lama In Stockholm (Vederi). Dragostea învinge toate piededle, mare dramă socială în 2 acte; In ghlarele aventurierei, întâmplări din capitală în 3 acte; Totul pentru patrie (umor); Cine sapă groapa altuia. (Umor).

Cant »Aspirant« ca maturitate gim-nasiaia. Condiţiile etc. verbal Dumitru Baneiu, farmacist în Selişte (Szellstye).

5—5

Proprietar :Tip. A. Mureşianu : Branisce <ft Comp» .

Redactor responsabil : loan Lacea.

A v is .Caut s p r e cu m ­

p ă ra re 8-10 c o şn i- ţ e m obile, sistem Dzier- «on-Berlepsck, pentru stupi.

Moise Brumboiu1-8 protopop-

Braşov, strada Lungă Nr. 111

Lemne defagprima pentrnarsuscate, ferestreite şi crepate dela Va stâojini în sus, duse acasă, li- ferează ca bani gata firma P ortlan d Cement fa b r lk f

Kugler St Cie B r a şo v . Cancelaria strada Hirşer 18

Telefon Nr. 3. Fabrică 158,La cumpărare de nn vagon

preferinţă de preţ. o_g

w

la fel cu cele englezeşti şi fraflţu- zeşti, producţieproprie,

recomandă ,,

Fabrica de Posta? dta Braşov

Magazin de vânzare.strada H irscher no. 16.

Se află circa de 500 4i«50 m ostre resturi.

j n !

-Anunţuriprimeşte Administraţiunea( k it t il T ra a iilm iiicu preţurile cele m u 2 n £ 0 3D E S 3 j a J T ZEL

t u b á m u l u r t a B A m i a . u u m h ş i a x u utumoa * c o m p b u a ş o v .