microbiologie-rezolvate

7/30/2019 microbiologie-rezolvate

1/86

MICROBIOLOGIE SUBIECTE EXAMEN PARIAL

1. Celule eucariote i procariote, caracteristici comparative

Celula eucariota:- nucleu: cu membrana, mai multi cromozomi, aparat mitotic- citoplasma: RE (reticul endoplasmic), mitocondrii, lizozomi, ribozomi 80S,

membrana cu steroli

- Peretele celular: absent sau compus din celuloza sau chitina- Capsula: absenta

Celula procariota:- Nucleu: fara membrana, un singur cromozom circular, absenta mitozei


2/86

- Citoplasma: nu are RE, nu are mitocondrii, nu are lizozomi, are ribozomi70S, mb nu contine steroli

- Peretele celular: are structura complexa prezentand glicopeptid, proteine,lipide etc.

- Capsula: adesea prezenta

2. Clasificai bacteriile dup form i dispunere exemple

Dupa forma bacteriile se pot grupa in:a) de forma cocoidala (adica rotunzi) diametre egale sau inegale dispuse izolat

sau grupat. Majoritatea streptococilor si stafilococilor sunt sferici, enterocociisunt ovalari, pneumococii sunt lancelati iar meningococii si gonococii suntreniformi (adica in forma de rinichi). In functie de planurile de diviziune:

i. stafilococii in ciorchine


3/86

ii. pneumococii in diplo

iii. streptococii in lanturi


4/86

b) cu forma de bastonas (bacili), drepti cu capetele usor rotunjite (enterobacterii),drepti cu capetele taiate drept (B anthracis), fuziformi (fusobacterium)


5/86

c) cocobacili (H. Influenzae, B. Perlussis, B. Abortus)

d) forma spiralata (bacili curbi V cholerae, spirali si spirochete)


6/86

Unele bacterii, inclusiv daca rezulta prin multiplicarea unei singure celule prezinta unpolimorfism accentuat (Proteus)

3. Enumerai componentele constante i facultative ale celulei bacteriene

Structuri constante:- peretele bacterian inconjoara mb citoplasmatica, 15-30nm- mezozomi structuri membranoase care se formeaza prin invaginarea membranei

citoplasmatice de care raman legati

- citoplasma intens bazofilao ribozomi forma sferica si marime variabila in f de Mg si K, esentiali in

procesul de biosinteza proteica- nucleu in contact direct cu citoplasma, contine ADN si nu are nucleoli

Structuri inconstante:- incluziile formatiuni structurale inerte care apar in citoplasma la sfarsitul

perioadei de crestere activa, pot contine polimeri anorganici, substante anorganicesimple, polimeri organici, lipide etc.

- Vacuole formatiuni sferice care contin diferite substante in solutie apoasa, au omembrana lipoproteica numita tonoplast

- Capsula glicocalix, strans legat de celula bacteriana, structura polizaharidica (Spneumonae) sau polipeptidica (Anthracis), vizibila la mo- Flageli confera mobilitate bacteriilor- Fimbrii formatiuni scurte cu rol in adeziune- Spori forma de rezistenta si conservare a speciei


7/86


8/86

4. Structura peretelui la bacteriile Gram pozitive i Gram negative

Gram pozitive: Peretele contine 80-90% mureina (peptidoglican, glicopeptid parietal).Mureina este un heteropolimer al carui schelet este format prin legarea alternanta inlanturi polizaharidice a 2 zaharuri aminate, acidul N acetil muramic (NAM) si N acetil

gluczoamina.Fiecare molecula de NAM are substituit un tetrapeptid alcatuit din D si L aminoacizi.Intre tetrapeptidele substituite, la lanturile polizaharidice alaturate se stabilesc legaturipeptidice prin gruparea terminala COOH a unui tetrapeptid si grupari terminale libereale tetrapeptidului vecin. Astfel se formeaza structuri bidimensionale sub forma unorstraturi care inconjoara intreaga celula bacteriana.Bacteriile gram pozitive retin violetul de gentiana (au culoarea violet la coloratia Gram).La unele bacterii, reteaua de baza este acoperita de retele suplimentare cu specificitateantigenica, alcatuite de exemplu din acid teichoic. Dintre bacteriile gram pozitive facparte: stafilococul, streptococul, enterococul, bacilul difteric, bacilul antraxului...

Gram negative: Li se descrie un perete celular in general mai subtire alcatuit dintr-unstrat fin de proteoglican (10-20% din structura peretelui) care este acoperit de omembrana externa. Spatiul dintre membrana citoplasmatica si membrana internareprezinta spatiul periplasmic. Din punct de vedere chimic membrana externa estealcatuita din fosfolipide, proteine si cantitati variabile de lipopolizaharide.Lipopolizaharidul (endotoxina) are in componenta doua structuri esentiale: Lipidul A sipolizaharidul O. Bacteriile gram negative se decoloreaza cu alcool-acetona si serecoloreaza cu fuscina diluata (au culoare rosie in coloratia gram). Dintre bacteriile gramnegative fac parte: meningococul, gonococul, enterobacteriile, vibrionul holeric,cocobacilii gram negativi.


9/86

5. Rolul peretelui bacterian

- prin rigiditate asigura forma caracteristica bacteriei (coci, bacili etc)- asigura rezistenta bacteriei (ex: variatii ale presiunii)- flexibilitatea peretelui celular la unele bacterii poate fi explicata atat prin

flexibilitatea membranei cat si prin grosimea redusa a peptidoglicanului- are rol antigenic (carbohidratul C la streptococ, antigenul O lipopolizaharidic etc)- are rol in diviziunea bacteriana formand septul transversal- la nivelul lui pot actiona unele antibiotice (ex: betalactaminele, vancomicina, D-

cicloserina)

6. Coloraia Gram, timpi interpretare exemple

- diluam intr-un recipient fuscina (9 apa, 1 fuscina)- acoperim frotiul cu violet de metil sau cristal violet (violet de gentiana dpdv

istoric)- asteptam 1-3 minute- inlaturam colorantul- acoperim frotiul cu lugol (mordant) pentru 1-3 min- indepartam lugolul- acoperim frotiul cu un amestec alcool-acoetona (1 actenoa, 3 alcool) pentru 7-8

secunde- spalam insistent cu apa- acperim frotiul cu fuscina diluata pentru 1 min- spalam cu apa- asezam frotiul in stativ pentru uscare- examinam la microscop, notam observatiile, interpretam


10/86

7. Protoplati Sferoplati Forme L

Protoplastul este o sfera marginita de membrana citoplasmatica, reprezinta bacteria gram-pozitiva dupa indepartarea completa a peretelui, de exemplu sub actiunea lizozimuluicare lizeaza mureina. In medii hipotone protoplastul se lizeaza. Este o structura care nu sepoate multiplica.

Sferoplastul reprezinta bacteria gram negativa dupa degradarea partiala a peretelui contine o cantitate mai mica de mureina. Lizozimul poate actiona asuprapeptidoglicanului numai dupa alterarea membranei externe. In medii hipotonesferoplastul se lizeaza. Spre deosebire de protoplast acesta se poate multiplica.


11/86

Formele L germeni modificati structural, observati pentru prima oara in 1935.Denumiti L dupa numele institutului Dr Lister unde s-au descoperit. Nu suntmicroorganisme distincte ci forme ale unor microorganisme cu peretele bacterianmodificat. Utilizandu-se lizozim sau penicilina ca agenti inductori s-au putut obtine


12/86

forme L de la majoritatea bacteriilor. Este posibil ca aceste forme L sa explice prezenta inorganism a anumitor forme cronice.

8. Coloraia Ziehl-Neelsen, timpi interpretare exemple

Coloratie utila in identificarea prezentei de bacili acid-alcool rezistenti (BAAR),solubilizand peretele prin cresterea temperaturii, facilitand patrunderea colorantului.

- punem frotiul uscat si fixat pe un suport situat deasupra tavitei de colorare- acoperim complet lama cu fuscina bazica nediluata- trecem becul de gaz aprins pe sub lama acoperita de fuscina pana incepe emiterea

de vapori- se repeta procedura de 3 ori in 10 minute- spalam insistent cu apa distilata sau de la robinet- adaugam amestecul decolorant acid-alcool pentru 3 min

- recoloram cu albastru de metilen, 1 minut- spalam cu apa distilata sau de la robinet- asezam frotiul in stativ pentru uscare- examinam la microscop, notam observatiile, interpretam


13/86

9. Structura i rolul membranei citoplasmatice

Intre perete si citoplasma exista membrana citoplasmatica avand grosimea de 7-10nm. LaME apare formata din 2 straturi intunecoase separate de un strat mai clar. Esteconsiderata un mozaic fluid, compusa dintr-un film fosfolipidic in care floteazaproteine globulare c extremitatile polare hidrofile expuse spre spatiul intracelular,extracelular sau ambele. Fosfolipidele, dispuse in dublu strat, cu extremitatile polare,hidrofile, expuse contactului cu apa pe ambele fete ale membranei si extremitatilenepolare, hidrofobe, proemyaye spre stratul mijlociu al membranei. Nu contine steroli.

Roluri:- filtru selectiv datorita pemeazelor (rol in permeabilitate si transport)- contine enzime ale metabolismului respirator (citocromi)- este sediul majoritatii activitatilor enzimatice ale celulei bacteriene- excreta enzime hidrolitice- intervine activ in procese de biosinteza- are rol in diviziunea celulara septul transversal- este implicata in chemotoxie prin receptorii de pe suprafata sa- asupra membranei pot actiona anumite antibiotice (polimixinele)


14/86

10.Ribozomii, structur i rol

- au forma sferica si o marime care depinde de concentratia ionilor de MG si K- unii apar liberi in citoplasma altii legati de fata interna a membranei

citoplasmatice- contin circa 65% ARNr- ct = 70S = 1x30S+1x50S- intre cele doua subunitati se formeaza un canal prin care trec moleculele de

ARNm in cursul sintezei proteice- rol esential in procesul de biosinteza proteica


15/86

- ARNm transporta informatia genetica de la genom la nivelul ribozomilor- Traducerea se face la nivelul ribozomilor de catre ARNt care are dubla

specificitate (pentru fiecare din cei 20AA exista unul sau mai multi ARNt)

11.Mezozomi Incluzii Vacuole (n structura celulei bacteriene)

Mezozomii sunt structuri membranoase care se formeaza prin invaginarea membraneicitoplasmatice de care raman legati. Sunt prezenti in special la bacteriile gram-pozitive.Au structura chimica a membranei citoplasmatice si aceleasi functii in permeabilitate sirespiratie. Sunt mai dezvoltati la bacteriile gram-pozitive. Cu un capat se pot fixa dematerialul nuclear, favorizand distribuirea in mod egal a genomului intre cele doua celulefice. Au rol si in formarea septului transversal.Incluzii sunt formatiuni structurale inerte ce apar in citoplasma la sfarsitul perioadei de

crestere activa. Pot contine polimeri anorganici (de exemplu corpusculii metacromatici aigenului Corynebacterium), substante anorganice simple, polimeri organici (rezervorenergetic mai ales la germenii sporulayi aerobi, lipde, etcVacuolele sunt formatiun sferice care contin diferite substante in solutie apoasa. Au omembrana lipoproteica numita tonoplast. Au fost descrise in special la bacteriile acvatice.

12.Masa nuclear bacterian structur, caracteristici

- vine in contact direct cu citoplasma- contine ADN, nu are nucleoli- are afinitate pentru coloranti bazici dar pe preparatele colorate uzual este mascat debazofilia intensa a citoplasmei bogata in ARN- unicul cromozom bacterian este alcatuit dintr-o singura molecula de ADN dublucatenarcu aspectul unui fir lung (1000-2000 Mm) inchis intr-un inel si replicat pe el insusi- Nucleul contine informatia genetica necesara proceselor vitale de crestere simultiplicare- Codonul din punct de vedere functional, 3 nucleotide consecutive din structuramoleculei de ADN formeaza un codon. Codonii detin informatia genetica pentru a plasaintr-o anumita secventa un anumit aminoacid- Cistronul reprezinta o subunitate functionala a genei capabila sa determineindependent sinteza unui lant polipeptidic- Gena reprezinta o portiune a genomului, o anumita secventa de nucleotide dispuseliniar- genele structurale reprezinta circa 90% din ansamblul informatiei genetice- gena poarta inscrisa in structura sa informatia genetica necesara pentru sinteza uneiproteine specifice, structurale sau functionale (enzime)

13. Cum este nscris informaia genetic n genomul celulei bacterieneVezi mai sus.


16/86

14.Enumerai i descriei succint etapele biosintezei proteice

- are loc la nivelul ribozomilor.- Initial are loc transcrierea informatiei genetice pe ARNm- ARNm va transporta aceasta informatie de la genom la ribozom, sub forma unei

copii complementare- De regula numai o catena de ADN este folosita drept matrita pentru ARNm- Transcrierea mesajului genetic este selectiva si se desfasoara intre promotor si

semnalul de terminare fiind controlata de ARN polimeraza ADN dependenta- Traducerea mesajului genetic este realizata la nivelul ribozomilor de catre ARNt- ARNt are dubla specificitate (pentru fiecare din cei 20 AA exista unul sau mai

multi ARNt iar enzime specifice fiecarui aminoacid controleaza legarea corecta aaminoacizilor activati pe ARNt corespunzator


17/86

- Fiecare ARNt poseda un triplet de nucleotide (anticodon) complementarcodonului corespunzator aminoacidului

- Succesiunea specifica a nucleotidelor este transpusa intr-o secventa specifica deaminoacizi care intra in constitutia lantului polipeptidic din proteina in curs deformare.

15.Capsula bacterian structur, rol, localizare

- numeroase bacterii sintetizeaza polimeri organici care formeaza in jurul celulei omatrice fibroasa numita glicocalix

- la unele bacterii glicocalixul adera strans de celula bacteriana si reprezinta capsula- exista bacterii care detin o capsula bine definita cu structura polizaharidica (S

pneumonae, K pneumonae) sau cu structura polipeptidica (B. Anthracis)- la alte bacterii glicocalixul formeaza o retea laxa de fibrile care se pierde partial in

mediu si poate fi separata de corpul bacterian prin centrifugare, capsula flexibila,care nu este vizibila la mo.

- Roluri:


18/86

- Factor de virulenta, impiedicand fagocitarea bacteriei si favorizand invazivitatea- Permite aderarea unor bacterii- Bariera protectoare fata de bacteriofagi- Contine substante cu specificitate antigenica (de specie sau de tip) antigenul K

16.Flagelii bacterieni structur, rol, localizare

- cilii sau flagelii ofera motilitate bacteriilor- flagelii sunt formatiuni fine, alungite, flexibile cu origine la nivelul corpusculului

bazal.- Din punct de vedere chimic flagelul este de natura proteica (flagelina)- Roluri:- In mobilitate (50Mm/s)- Antigenic (structura proteica, antigenul H)- In clasificarea bacteriilor

o

Monotriche (cu un flagel)o Lofotriche (cu un manunchi de flagel)o Peritriche (cu mai multi flageli dispusi de-a lungul suprafetei)

17.Fimbriile bacteriene

- sunt formatiuni scurte, fine, nu au rol in mobilitate- pot fi observate numai la microscopul electronc

- exista pilii comuni cu urmatoarele roluri:o in aderenta bacteriana (adezine)o antigenic (la unele bacterii)

- exista plii F (sexuali) determinati genetic de factorul de fertilitate F (episom).Acestia indeplinesc rolul canalului de conjugare

18.Sporii bacterieni structur, rol, localizare

- fenomenul de sporogeneza este mai des intalnit la bacillaceoe (clostridium sibacillus)

- pe sol, in conditii de uscaciune, la adapost de lumina solara directa, endosporiipersista zeci, chiar sute de ani- materialul genetic este concentrat si impreuna cu apa legata, lipide, Ca, Mg este

inconjurat de un strat protector membrana sporala, cortexul sporal, invelisurilesporale)

- roluri:- forma de rezistenta si conservare a speciei- rezista la caldura, uscaciunea, substante chimice si antibiotice, UV


19/86

- sporul poate fi localizat:- central sau subterminal, mai mic decat celula - anthracis- central sau subterminal, mai mare decat celula clostridium histoliticum- terminal clostridium tetani- poate fi evidentiat prin coloratii speciale (verde malachit) sau prin coloratia Gram

(sporul ramane necolorat)- este sensibil la formol, propiolactona etc, distrus prin autoclavare

19.Apa, substanele minerale i pigmenii n structura celulei bacteriene

Apa reprezinta peste 75-85% din greutatea umeda a bacteriei. Exista apa libera (mediude dispersie) si apa legata fizico-chimic cu diferite structuri. Sporii au putina apa, inspecial apa legata. Bacteriile sunt fiinte acvatice prin excelenta. Roluri: mediu dedispersie, reactiv in reactiile metabolice, erapa finala a unor reactii oxidative.

Substante minerale 2-30% din greutatea uscata a bacteriei si variaza in functie despecie. Unele elemente intra in compozitia diferitelor strucuri (sulful in str aa)Roluri:

- favorizeaza schimburile cu mediul- regleaza presiunea osmotica- pot stimula cresterea si functia bacteriei- activeaza unele sisteme enzimatice- contribuie la reglarea pH-ului

Pigmentii pigmentogeneza este caracteristica bacteriilor cromogene si este dependentade conditiile de cultivarePoate reprezenta un criteriu de identificare.Dupa localizarea pigmentului bacteriile pot fi:

- cromofore (pigmentul este legat in citoplasma)- paracromofore (pigmentul este prezent in perete sau in stratul mucos)- cromopare (pigmentul este difuzibil in mediu

Roluri:- protectie fata de UV- antibiotic- enzimatic

20.Glucidele, proteinele i lipidele n structura celulei bacteriene

Glucidele in structura bacteriana se pot gasi glucide cu rol in metabolismul intermediarglucidic precum si glucide complexe, polizoide. Acestea din urma au urmatoarele roluri:

- participa la realizarea structurii peretelui celular- fac parte din capsula unor bacterii


20/86

Exista teste biochimice in care se urmareste utilizarea sau imposibilitatea utilizarii unuianumit zahar de catre o bacterie. Aceste teste sunt utile pentru identificarea bacterieirespective (in special in cazul enterobacterilor, etc). Testariile biochimice sunt de mareutiliate in studiul fungilor.

Proteinele pot fi simple, cu rol in metabolismul intermediar pritidic si complexe,heteroproteinele:- mucoproteine- cromoproteine- nucleoproteine

De remarcat prezenta in structurile bacteriene a unui aminoacid special, aciduldiaminopimelic, precum si a aminoacizilor in forma D (adaptare biochimica a bacteriilorfata de actiunea nociva a enzimelor proteolitice)

Lipidele reprezinta mai putin de 10% din greutatea uscata a bacteriilor si variazacantitativ in functie de specie, varsta etc. Lipidele se pot gasi libere in vacuole sau

combinate, facand parte din diferitele structuri ale celulei bacteriene (perete, membrana,mezozomi):- acizii grasi speciali (ac mycolic la mycobacterii)- cerurile (acizi grasi + alcooli monovalenti superiori) bacteriile acid-alcool

rezistente- fosfolipidele lipidul ubiquitar- lipidul A

21.Substane cu aciune antibiotic produse de bacterii

- piocianina elaborata de P. Aeruginosa fata de B anthracis- plasmida col codifica proprietatea unor bacterii de a elabora bacteriocine cu

efect asupra unor bacterii receptive inrudite (de exemplu colicinele elaborate deE.coli)

- unele bacterii din genul bacillus produc antibiotice polipeptidice (de ex Blicheniformis produce bacitracina, B. Brevis gramicina, B. Plymyxa polimixina)

22.Nutriia principalelor bacterii studiate: tipuri de nutriie

- majoritatea bacteriilor comensale, conditionat patogene sau patogene importantepentru om, sunt chimiosintetizante, heterotrofe. Se diferentiaza in functie de tipulrespirator. Exista si bacteriile paratrofe, a coaror energie trebuie oferita de gazda.Sunt bacterii parazite strict intracelular (Rickettsia si Chlamydia)

- cresterea microbiana necesita polimerizarea unor substante mai simple pentru aforma proteine, acizi nucleici, polizaharide, lipide.


21/86

- In raport cu sursa de energie bacteriile se impart in:o Bacteriile care folosesc energie luminoasa si traiesc la lumina

(photobacterii)o Bacterii care isi procura energia prin procese de oxidoreducere catalizate

enzimatic si traiesc la intuneric

- In raport cu sersele folosite ca material de sinteza se impart in:o Bacterii autotrofe, capabila sa-si sintetizeze toti compusii organici din

materie anorganicao Bacterii heterotrofe dependente de prezenta unor compusi organici

- Daca o celula esre aprovizionata cu substantele necesare si cu energie ea vasintetiza diferite macromolecule iar secventa aranjarii componentelor in acestemacromolecule este deteminata fie dupa un model ADN-ADN (pt acizii nucleici)sau ADN-ARN (pentru proteine), fie cu un determinism enzimatic pentrucarbohidrati si lipide.

- Dupa ce moleculele au fost sintetizate acestea se autoasambleaza formandstructuri supramoleculare: ribozomi, perete, flageli, plii etc. Rata sintezei

macromoleculelor si activitatea cailor metabolice sunt foarte bine reglate.


22/86

23.Clasificarea bacteriilor n funcie de tipul respirator

In raport cu utilizarea proceselor pentru obtinerea energiei si de relatia cu oxigenul dinmediu, bacteriile se pot grupa in 4 tipuri respiratorii principale:

- strict aerob bacteriile se dezvolta numai in prezenta unei presiuni crescute a )2care este folosit ca acceptor final unic. Aceste bacterii poseda o catalaza,peroxidaza, citocromi si utilizeaza numai procese de respiratie. Unele speciiaerobe se pot dezvolta in medii lipsite de oxigen daca in mediu sunt prezenti

nitritul sau nitratul.- Strict anaerob atunci cand bacteriile cresc numai in absenta )2. Nu potsupravietui in prezenta )2 care nefiind redus are o actiune bactericida. Nu aucatalaza, peroxidaza. Aceste bacterii folosesc pentru obtinerea energiei numaiprocese de fermentatie. Pentru cultivarea lor este necesara utilizarea unui mediucu potential redox foarte scazut.

- Aerob facultativ anaerob atunci cand bacteriile se dezvolta mai bine in mediilecu oxigen, prin procese de respiratie, dar pot prezenta ambele tipuri respiratorii, in


23/86

functie de potentialul redox. Nu au catalaza sau citocromoxidaza dar auperoxidaze flavoproteice. In acest tip se incadreaza majoritatea bacteriilorstudiate.

- Anaerob microaerofil atunci cand bacteriile tolereaza mici cantitati de O2

24.Definii factorii de cretere bacterieni; exemple

- factorii de crestere sunt metaboliti esentiali pe care bacteria nu-i poate sintetiza- aceste substante trebuie incluse in mediul de cultura pentru microorganismul

respectiv- bacteriile patogene sunt heterotrofe- adaptandu-se la viata parazitara devin dependente de o serie de astefl de factori de

crestere (unele sunt atat de dependente incat nu pot fi cultivate in vitro lepra)

25.Clasificai bacteriile n funcie de temperatura optim de dezvoltare; exemple

In functie de temp de dezvoltare, bacteriile pot fi:

a)mezofile-cu temp optima 30-37 grade(majoritatea bact studiate de microbiologiamedicala);

b)psichrofile- temp optima in jur d 20 grade(unele accepta si temp apropiata de 0 grade);

c)termofile- temp opt de 50-60 grade(unele se multiplica si la ~95 grade:ex :thermusaquaticus).Nu sunt patogene.

26.Structura i sinteza peptidoglicanului

Structura n am gasit o in carte:|.Sinteza: incepe prin sinteza in citoplasma a UDP-acid N-acetil muramic-pentapeptid(NAM). Acesta se ataseaza de bactoprenol(lipid din mbr celulara),apoiurmeaza un lant d reactii biochim. Legarea incrucisata finala se realizeaza printr-o reactiede transpeptidare in care terminatiile amino libere ale pentaglicinei inlocuiesc reziduurileterminale ale D-Ala de la peptidul invecinat.Reactia e catalizat de transpeptidaze, un set denzime aka PBPs(penicillin binding proteins), cu activitate atat de trans cat si decarboxipetidaze, dar controleaza si gradul de legare a peptidoglicanului.(lucru importantin diviziunea celulara).La nivelul lor se leaga penicilinele si alte beta lactamice.Orice compus care inhiba o etapa in sinteza peptidoglicanului la o bacterie in crestere vaproduce liza bacteriana.


24/86


25/86

27.Definii noiunea de cultivare a bacteriilor; enumerai pe ce substraturi serealizeaz

Cultivarea se realiz prin insamantarea bacteriilor pe medii de cultura.Se realizeaza pemedii solide sau lichide care asigura nutrientii si conditiile fizico-chim prielnice cresteriisi multiplicarii bacteriene(medii de cultura).Medii de cultura :

a)vii: ou de gaina embrionat, animale de laborator, culturi de celuleb)medii artificiale, care pot fi simple sau complexe.

28.Definii noiunea de cretere i multiplicare bacterian

Cresterea oricarui organism are loc prin sinteza de noi molecule;Multiplicarea= o consecinta a cresterii(se restabileste rap dintre volum si si suprafcelulei). Multiplicarea se face de obicei prin diviziune simpla.

29.Definii noiunea de mediu selectiv, electiv i de mbogire; exemple

M. selectiv = este mediul care inhiba, prin continutul sau in substante antimicrobiene,dezvoltarea altor bacterii decat cea a carei izolare se doreste. EX:Lowenstein-pt bacilultuberculos, inhiba dezvoltarea florei de asociatie datorita verdelui malachit sau a rosuluide congo pe care il contine.M. electiv = mediul care contine ingredientele ce convin cel mai bine dezvoltarii uneibacterii.EX:Loffler , cu ser coagulat de bou ,pt bacilul difteric.M. de imbogatire = cel care functioneaza si ca electiv si ca selectiv.EX:Chapman ptstafilococ

30.Definii noiunea de mediu diferenial; exemple

M. diferential = cel care contine un anumit substrat care poate fi sau nu metabolizatenzimatic, rezultand modificarea aspectului sau culorii culturii.Exemple:1.AABTL - diferentiaza bact lactozo+ (E. Colli) de cele lactozo - (Shigella, Salmonella)2.ADCL3.MIU, TSI

31.Ce este o colonie bacterian ? Cum se pot obine colonii bacteriene izolate ?


26/86

- pe medii izolate, germenii insamantati in suprafata produc colonii, colonia estetotalitatea bacteriilor rezultate din multiplicarea unei singure celule bacteriene.

- O colonie este o clona bacteriana- Se pot obtine de exemplu prin tehnica insamantarii prin dispersie.- Dupa prelevarea cu ansa a unei portiuni din produsul patologic, inoculul este

dispersat pe latura unui viitor poligon- Se resterilizeaza ansa si se verifica temperatura prin atingerea mediului intr-ozona neinsamantata

- Cu ansa sterila se traseaza a doua latura a poligonului- Se resterilizeaza ansa si se traseaza a 3-a latura- Se urmeaza acelasi procedeu pentru laturile 4-5- In mod normal pe aceste laturi se vor dezvolta colonii izolate

32.Fazele dezvoltrii unei culturi bacteriene

Dinamica reala a populatiei bacteriene in cultura discontinua are o evolutie caracterizataprintr-o curba la care distingem patru faze:

Faza de lag numarul bacteriilor insamantate ramane stationar sau scade, germenii seadapteaza la conditiile mediului. Bacteriile sunt foarte active, isi consuma pana ladisparitie incluziile, cresc mult dar nu se divid

Faza de multiplicare logaritmica celulele prezinta caracteristicile specifice speciei,

citoplasma este intens bazofila si omogena, lipsita de incluziuni. Bacteriile sunt foartesensibile la antibiotice. In aceasta faza se recolteaza pentru prepararea de vaccinuri

Faza stationara este realizata in progresie aritmetica dar pentru ca numarul bacteriilorcare sunt distruse este aproximativ egal cu numarul bacteriilor nou aparute rata decrestere devine nula


27/86

Faza de declin substratul nutritiv saraceste, apar metaboliti toxici, bacteriile suntdistruse progresiv. La speciile sporogene fenomenul de sporogeneza devine foarte intens

33.Aspectele culturilor bacteriene pe medii solide; corelaii ntre acestea ipatogenitate; exemple

Aspectul coloniilor variaza in functie de specia bacteriei fiind un criteriu de diagnostic.Se examineaza dimensiunea, conturul (circular, lobat, zimtat) relieful (plat, bombat,acuminat, papilat), culoarea (pigmentate, nepigmentate), suprafata (lucioasa, granulara,rugoasa)

Conditiile de cultivare si aspectul culturii=caractere cheie pentru identificare

Aspect

-dimensiune:mari>2 mm,medii 1-2 mm,mici


28/86

-Mediu tulburat omogen-Staphylococcus spp.-mediu clar,cu depozit grunjos pe pereti si la baza tubului(S.pyogenes)-mediu clar,cu val la suparafata(V.cholerae in apa peptonata alcalina)-dezvoltare in ineladerent la peretii tubului,la suparafata(E.colli)-mediu clar cu membrana uscata la suparafata(B.subtilis)

-mediu clar cu depazit floconos aderent la baza tubului(B. Anthracis)-mediu clar cu menbrana graosa ,plisata la suprafata(M tuberculosis).

35.Sisteme de culturi continue; definiii i exempleCultura bacteriana continua se realizeaza atunci cand mediul de cultura este

continuu reinnoit.O populatie bacteriana poate fi indefinit mentinuta in faza demultiplicare exponentiala daca se adauga continuu mediu de cultura proaspat,cuomogenizare prin curent de aer steril si evacuare a unei cantitati corespunzatoare decultura(in chemostat sau turbinostat)

Chemostatul utilizeaza un mediu de cultura in care unul dintre nutrientii,aflat inconcentratie ma redusa, functioneaza ca factor limitant al cresterii .Mediul de cultura

proaspat este admis in vasul de cultura in ritmul in care este consumat factorullimitant,iar cultura este evacuta cu acelasi ritm.Cultura este mentinuta astefel la o valoareconstanta si submaximala ratei de crester,reglata prin factorul limitant.

36.Definii noiunile de asepsie i antisepsie; exemple de antiseptice; aplicaiiAsepsia=ansamblu de metode prin care evitam contaminarea mediului ambiant cu

germeni microbieni sau prin care putem mentine sterilitatea tesuturilor,mediilor decultura,medicamentelor injectabile.

Aseptic-lipsit de microbi,chiar daca acestia sunt patogeni sau nepatogeni,formevegetative sau sporulate.

Antisepsia-inlaturarea sau distrugerea formelor vegetative microbiene de petegumente,mucoase sau din plagi.Se realizeaza cu ajutorul substantelor antiseptice,invederea prevenirii infectiei.a)substante care denatureaza proteinele(rol bactericid):acizii,bazele,alcooli(ex alcooletilic 70 -antiseptizare tegumente)b)substante care oxideaza gruparile chimice libere ale enzimelor(de exempluSH):hipermagnat de potasiu1(antiseptizare mucoase),peroxid de hidragen 3% in apa(antiseptizare plagi),halogenii(Cl,I,Br)si derivatii lor (hipocloriti,cloramine,solutiiiodurate)c)substante care blocheaza gruparile chimice libere ale enzimelor(de exemplu SH):metalegrele,sarurile de mercur,preparate organomercuriale(merthiolat de sodiu),saruri deargint,compusi de argint coloidal(colargol,protargol),gruparile alchil aleformaldehidei,oxidului de etilend)substante care lezeaza mb celulare:fenolii,acidul fenic(utiliz limitate datoritacausticitatii,dar este indice de masurare al activitatii antimicrobiene),crezolii,hexaclorofenul,clorhexidina,detergentii anionici(sapunuri perlan),cationici(saruricuaternare de amoniu:bromocet) ,amfolitici(acid dodecilaminoacetic), neionici(propilenglicolul)


29/86

e)substante care altereaza acizii nucleici:coloranti bazici(violet de gentiana,albastru demetilen,fucsina bazica),derivatii de acridina(rivanolul)

37. Definii noiunile de sterilizare i dezinfecie; exemple de dezinfectante; aplicaiiSterilizarea-distrugerea sau indepartarea tuturor microorganismelor patogene sau

nepatogene, forme vegetative sau spori, de pe o suprafata sau dintr-un mediu(lichid sausolid).prin sterilizare se realizeaza asepsia.Dezinfectia-distrugerea formelor vegetative microbiene(uneori si a sporilor) din

anumite medii (lichide,solide) sau de pe suprafete.Se realizeaza cu ajutorul unor agentifizici sau cu ajutorul substantelor dezinfectante.(realizeaza antisepsia)

Dezinfectante-substante toxice sau iritante pentru tesuturile vii ,puternicgermicide, care se utilizeaza pentru decontaminarea obiectelor si suprafetelor(in functiede concentratie unele dezinfectante pot fi folosite si ca antiseptice)

Exemple:alcoolii,halogenii(clor iod),fenolii,compusi cuaternari deamoniu,aldehide(glutaraldehida,formaldehida),peroxizii(apa oxigenata,acid peracetic)

38.Antiseptice i dezinfectante. Mecanisme de aciune-de la 36 si 37

39.Sterilizarea prin cldur umed; metode, presiune, temperatur, aplicaiiSterilizarea prin caldura umeda este cea mai eficienta metoda de sterilizare si are

ca mecanism coagularea proteinelor si degradarea enzimelor..Metode:autoclavare(120,30 min,variante),tindalizarea(65-70,o ora 3 zile

succesiv)Pasteurizare si fierberea.

40.Autoclavarea principiu, parametrii tehnici, utilizriautoclavarea-sterilizare prin caldura umedaparametri:0,5 atm la 115C,1 atm la 121C ,30 minute si 2 atm la 134CAutoclavul are ca piesa principala un cazan su pereti rezistenti care se inchide

etans si in interiorul caruia, vaporii de apa sunt comprimati la presiunea necasaresterilizarii.Exista mai multe tipuri de autoclave.

Prin autoclavare se pot steriliza-substante in solutie,sticlarie(cu exceptia pipete silamele),materiale contaminate de laborator,instrumentare chirurgical(metalic,cauciuc saubumbac),medii de cultura,aparate de filtrat.

41. Sterilizarea prin cldur uscat; metode, presiune, temperatur, aplicaiiSterilizarea prin caldura uscata are ca mecanism oxidarea sau carbonizarea

structurilor bacteriene-incalzire la incandescenta(la rosu)-ansabacteriologica,spatula;flambare(nu se

atinge incandescenta)-portansa,eprubete,flacoane,pipete Pasteur-sterilizare cu aer cald(in etuva, 180,o ora)-obiecte de sticla,portelan,pulberi

inerte termostabile,uleiuri anhidre,instrumentar chirugical-incinerare(ardere cu obtinere de cenusa)-materiale de plastic,reziduuri organice

solida,cadavre gunoi.


30/86

42.CONGELAREA SI LIOFINIZAREA: - temperaturile joase au in general un efectbacteriostatic. La temperaturi scazute, reactiile biochimice incetinesc, multiplicarea estestopata. In functie de viteza de racire avem situatii diferite.

a) CONGELAREA LENTA la temperaturi superioare celei de -21,3; are efecte

bactericide prin formarea de cristale de gheata si prin hiperconcentratie salina cudenaturarea proteinelor.

b) CONGELAREA BRUSCA la -70 are efect de conservare a bacteriilor prin solidificarein masa a apei fara aparitia cristale de gheata.

c) LIOFILIZAREA (criodesicarea) reprezinta congelarea brusca concomitent cu desicatia(deshidratarea in vid). O suspensie microbiana , in mediu protect, liofilizata poate fipastrata in fiole inchise timp indelungat (vaccinul BCG).

43.BACTERIOFAGII sunt virusuri care paraziteaza bacteria (bact T ai e coli.) si au o

structura mai complexa decat cea a virusurilor.Se descriu: capul fagului forma de prisma hexagonala bipiramidala. Contine ADNdublu catenar helicoidal sau ARN inconjurat de capsida formata din capsomere; coadafagului structura proteica si rol de absorbtie;- fagul penetreaza bact. Prezinta: cilindru axial, teaca cozii, placa bazala, fibrele cozii.Relatii bacteriebacteriofag: sunt 2 tipuri: de tip litic sau productiv; de liogenizare sau detip reductiv. Sunt strict specifice si sunt mediate de receptori.


31/86

44.CICLUL LITIC:

1. Adsorbtia: atasarea este specifica, exista receptori(R) strict specifici la nivelul faguluice recunosc receptorii de la nivel bacterian. Fixarea pe R este initial reversibila ( prinfibrele cozii), apoi ireversibila (prin crosetele placii bazale)

2. Penetrarea: fagul elibereaza muramidaza care lizeaza mureina. Teaca cozii se contractasi antreneaza cilindrul axial injectarea ADN fagic in citoplasma bacteriana;

3. Multiplicarea dupa 4 min ADN-ul bacterian este blocat, functia este preluata de ADNfagic.

4. Maturarea (asamblarea) fagului;

5. Liza bacteriana si eliberarea fagului matur, virulent. EVIDENTIERE: - in mediu lichid(tulbure), inocularea fagului duce dupa un timp la limpezirea mediului pe mediu solid

insamantat uniform, apare o zona de liza, clara, bine circumscrisa (plaja de liza). Bactlizosensibile permit adsorbtia, penetrarea si multiplicarea fagilor pana la realizarea lizeicelulare.


32/86


33/86

45.CICLUL LIZOGEN. PROPRIETATILE BACTERIILOR LIZOGENE:.

Dupa adsorbtie si penetrare, ADN fagic: - fie se integreaza liniar in cromozomul bacterieigazda si se replica sincron cu aceasta; fie se circularizeaza si atasat de membrana

citoplasmatica se replica sincron cu diviziunea bacteriana.

Bacteria a devenit lizogena, se reproduce si transmite descendentilor fagul latent (profag,fag temperat); in anumite conditii el poate deveni fag virulent.

Proprietatile bacteriilor lizogene:

1. este imuna fata de un fag omolog profagului

2. pot aparea fenomene importante dpdv genetic: transductia, conversia, recombinareagenetica (bact parazitata de 2 fagi diferiti, dar inruditi), inductia fagica (sub infl ag

inducori ex raze UV sau spontan profagul isi recastiga virulenta>fag virulent lizabact. Bact lizorezistente nu permit infect cu un fag fie datorita lipsei R specifici, fiedatorita unei stari de imunitate. Bact lizogene sunt imune la fagii virulenti omologiprofagului.


34/86

46.ADN BACTERIAN: LOCALIZARE, STRUCTURA, ROL

ADN este un macropolimer de dezoxiribonucleotide. Unitatea structurala este formata

dintr-o baza azotata purinica (A, G) sau pirimidinica (T, C), o pentoza (dezoxirioboza) siacid fosforic. Legaturi fosfodiester unesc carbonul 5 al unei molecule de dezoxiriboza cucarbonul 3 al molecule adiacente, formand o catena lunga polinucleotidica. ADN apare cao macromolec formata din 2 catene polinucleotidice antiparalele si complementarerasucite in dublu helix. Cele 2 catene sunt unite prin punti de H formate intre bazeleazotate.

Rol: depozitarea informatiei genetice; replicarea; transcrierea si traducerea genetica;protejarea materialului genetic propriu; reglarea si controlul activitatii celulare.

47.REPLICAREA ADN:

Consta in sinteza unor molecule de ADN identice cu molecula parentala si identice intreele, pe baza de complementaritate (replicare semiconservativa). Dupa ruperea legaturilorde H si separarea celor 2 catene, fiecare catena serveste drept matrita pt sinteza unei noicatene. Repliconul in vivo se pot replica numai moleculele de ADN constituite intr-ounitate de replicare independenta = replicon. Repliconul este o molecula de ADNbicatenara si circulara caracterizata prin: o secventa nucleotidica specifica marcandinceperea replicarii, gene care codifica sinteza unor proteine specifice numite initiatori, o


35/86

secventa nucleotidica semnal pt terminarea replicarii. Ex de repliconi: cromozomii siplasmidele bact; genomul fagilor etc.

48.PLASMIDELE; definire, tipuri, roluri in celula bacteriana

Sunt elemente genetice extracromozomiale capabile de replicare fizic independenta decromozom (replicon). Contin informatie genetica neesentiala pt viata celulei bacteriene.Unele plasmide (episomi) pot exista alternativ in stare autonoma (libere in citoplasma)sau integrate in cromozomul celului gazda (fact F, profagul). Celalalte plasmide persistaindefinit numai in stare autonoma (plasmida R, col, F).

Clasificare: in raport cu caracteristicile exprimate fenotipic: 1. plasmide care codificarezistenta la agentii antibacterieni: (fact R, de rezist la UV etc) 2. plasmide care codificasinteza unor agenti antimicrobieni (fact Col) 3. plasmide de patogenitate care codificasinteza de: hemolizine, factori de colonizare, enterotoxine. 4. plasmide care codificaenzime ale unor cai metabolice particulare. 5 . plasmide criptice pt care nu se cunosc

caracterele somatice exprimate.49.FACTORUL F SI FACTORUL R; definitie, roluri

Fact F (de sex, de fertilitate) controleaza capacitatea unor bacterii de a actiona cadonatoare d material genetic in procesul d conjugare. Fact F codifica structura (pilul F) sienzimele necesare transferului d ADN in functe d prezenta plasmidelor de sex F, deraportul lor cu cromozomul bacterian si de modul in care faciliteaza transferul d materialgenetic, bacteriile se pot grupa in 4 categegorii distincte:

bact F-: sunt lipsite d factor F (echivalente cu celulele femele care s comporta careceptoare d mat genetic) bact F+ - detin fact F autonon in citoplasma. (cel mascule,donatoare d material genetic)

Bact Hfr (cu frecventa mare de recombinare) detin fact F intregrat in crcromozomul bact.Se comporta ca donatoare de material genetic cu o mare frecventa de conjugare sirecombinare. Prezenta fact F integrat determina de obicei transferul unui nr variabil dgene cromozomiale si mai rar chiar transferul factorului F.

Bact F- detin o structura plasmidica de tip specific care a fost anterior integrata instructura unui cromozom si s-a desprins din aceasta incorporand in structura sa unelegene crz (cromozomiale). Au caractere de mascul si se comporta ca donatoare de materialgenetic.

Fact R (de rezistenta la antibiotice)confera celulei purtatoare rezistenta la unul sau lamai multe antibiotice. Au o structura genetica complexa fiind alcatuiti din: gene careasigura proprietati de rezistenta si la antibiotice; gene care formeaza factorul de tranferal rezistentei. Asigura capacitatea de replicare autonoma si de transfer prin conjugare.Transferul plasmidelor R se poate face prin conjugare bact sau prin transductia mediatade fagi.


36/86

50.GENOM, GENOTIP, FENOTIP, VARIABILITATE GENOTIPICA SIFENOTIPICA

Genomul = suma genelor din organism.

Totalitatea info genetice a unui organism = genotip.

Suma caracterelor observabile, specifice unui organism, produse de genotip ininteractiune cu mediul ambiant = fenotip.

Variabilitatea fenotipica: reprezinta modificarile morfologice sau fiziologice de tipadaptativ, care nu se transmit ereditar. Genomul nu este afectat.

Variabilitatea genotipica: reprezinta modificarile definitive ale materialului genetic(cromozomiale sau extracromozomiale) care se transmit descendentilor. Mecanisme:

mutatie ; transfer genetic urmat de recombinarea genetica.51.MUTATIILE LA BACTERII

Mutatia reprezinta o modificare accidentala in secventa nucleotidica a unei gene ducandla modificari ale mesajului genetic. Mutatii pot aparea prin: substitutii la nivelulmaterialului genetic, inversii, insertii, deletii.MUTATIA SPONTANA apare in conditii d mediu obisnuite si fara interventia unuifactor decelabil

MUTIA INDUSA care se produce sub actiunea unor factori fizici (radiatii, raze UV)sau chimici care actioneaza ca agenti mutageni

MUTATIA PUNCTIFORMA alterarea unui singur nucleotid, respectiv a unui singurcodon;

MUTATIILE EXTINSE alterari care depasesc limitele unui codon, putand afectasecvente mai mari ale uneia sau mai multor gene.

MUTATII REGRESIVE (retromutatii) afecteaza celulele mutante, determinandrevenirea acestora la tipul initial.

MUTATII SUPRESOARE permit exprimarea functiilor anterioare ale genei, desi omodificare a secventei bazelor nucleotidice persista.

52.TRASFORMAREA LA BACT este un transf genetic realizat at cand bact acceptaADN liber provenit d la o bact donor sau din alte surse. Patruns in cel receptoare, unfragm d ADN exogen poate inlocui (prin recomb genetica) a secv nucleotidica omoloaga,bact receptoare dobandind un caract genetic nou (ex: sint unei struct capsulare) Transfgenetic mediat d bacteriofagi se poate realiza prin transductie, conversie lizogenica.


37/86

53.TRANSDUCTIA reprez transferul unui fragm genetic (crz sau extracrz) d la o bact laalta prin interm unui fag (profag d obicei). Fagul = transductor. Bact receptoare =transductant. SPECIALIZATA (restrictiva) este caract fagilor transductori care auproprietatea d a transf numai un nr restrans d gene bact situate in imediata aprop a

situsului d legare a profagului in crz bact. GENERALIZATA (nerestricitva) oricare dingenele crz bact, indiferent d pozitia lui in genom, pot fi incorporate in mod accidental inparticula virala matura pt a forma un fag transductor, care le poate transmite unor bactrecept. Poate fi realiz d un mare nr d fagi neintegrati in crz bact at cand intra in ciclullitic.54.CONJUGAREA BACTERIANA reprez un proces d transfer d mat genetic (crz sauextracrz) realizat prin interm unei leg intercel directe. Este conditionata d prez fact F incel donatoare. Pt realiz leg intercel este necesara existenta unor R d supraf atat la celdonator cat si la cel receptor. Ei permit recunoasterea reciproca . dupa un nr d ciocniriintamplatoare, bact F+ form cu cele F- perechi d recomb si intre cel alat se form un canald conj. Prin canal se realiz transf unidirectional al mat gen.

55.Aib + ch antimicrobiene= gr d subst medicamentoase capabile s distrug saublocheze multiplicarea unor microorganisme implicate etiologic n boli infecioase /transmisibile. Au aciune selectiv asupra celulelor microorganismelor, exercitnd aciuniminime asupra celulelor organismului gazd. Aceste substane pot fi: antibacteriene;antivirale; antifungice; antiparazitare. Erori in utiliz antibioticelor: un numr IMENSde prescrieri abuzive + folosirea IRAIONAL a unor antibiotice uzuale sau de excepie(60% = RISIP inutil) apariia de specii sau de tulpini mutante + nmulireareaciilor adverse + modificarea tablourilor clinice clasice ale patologiei infecioase +patologia iatrogen post-Ab ; 1) ESTE incorect utilizarea antibioticelor n lipsadiagnosticului clinic,n orice stare febril, n bnuiala unei infecii, n cursul unui

tratament la ntmplare sau pe ncercate, nefundamentat pe criterii raionale 2)Utilizare fr a interpreta corect datele de laborator noiuni elementare de bacteriologie =anul al II-lea ,recoltarea produsului patologic , efectuarea unor ex. paraclinice elementare(leucogram, VSH, radiografie, sumar de urin etc), efectuarea de frotiuri (colorateGram, cu albastru de metilen, Giemsa etc) , interpretarea corect a sensibilitii laantibiotice,evitarea tratamentului unor germeni saprofii 3) Prescriere nejustificat,spre ex. n stri febrile neinfecioase (boli cu mecanism alergic, boli de colagen, neoplaziietc) n boli infecioase cu ageni patogeni insensibili la antibiotice (absurd ntratamentul gripei) n cazul unor supuraii colectate neglijnd sau temporiznd inciziai drenajul 4). Erori n alegerea antibioticelor, prin necunoaterea sau nerespectareaspectrului antimicrobian , necunoaterea antagonismului antimicrobian, necunoaterea

reaciilor adverse fa de antibiotice, nefolosirea antibioticului de elecie, utilizarea deantibiotice nedifuzibile n focar , neconsiderarea situaiei clinice particulare a unui anumitpacient 5) Utilizarea antibioticelor n scop profilactic n principiu, trebuie privit curezerve exist situaii n care antibiotico-profilaxia este util i recomandabil

56. dupa efectBACTERIOSTATICE = efect limitat la oprirea multiplicrii bacteriene(de exemplu tetraciclinele, cloramfenicolul, eritromicina, clindamicina, sulfamidele etc).


38/86

BACTERICIDE = aciunea duce la distrugerea bacteriilor (de exemplu penicilinele,cefalosporinele, aminoglicozidele, rifampicina, vancomicina etc)

57. DUPA MECAN D ACTIUNE: a). inhibarea sintezei peretelui celular = efectbactericid antibioticele beta lactamice (ex. peniciline, cefalosporine, bacitracin,

vancomicin, cicloserin etc); b). inhibarea funciei membranei celulare = efect bactericid(ex. polimixine, colistin, imidazoli, nistatin, amfotericin B etc); c). inhibarea sintezeiproteice la nivelul ribozomilor (ex. aminoglicozide, tetracicline, cloramfenicol,macrolide, licomicin, clindamicin etc); d). inhibarea sintezei acizilor nucleici (ex.rifampicin, chinolone, sulfamide, trimetoprim, pirimetamin etc)

58. DUPA STRUCT CHIMICA 1. Antibioticele betalactaminice - penicilinelenaturale (ex. penicilina G); - aminopenicilinele (ex. ampicilina);- penicilinelepenicilinazorezistente (ex. oxacilina, dicloxacilina); - carboxipenicilinele (ticarcilina);-ureidopenicilinele (ex. azlocilina, piperacilina); - alte peniciline i inhibitori de beta-lactamaze (ex. acid clavulanic + amoxicilin / ticarcilin, sulbactam + ampicilin,; -

Cefalosporinele - generaia I (ex. cefalotina); - generaia a II-a (ex. cefamandola); -generaia a III-a (ex. ceftriaxona); generaia a IV-a (ex. cefepima). - Alte antibiotice beta-lactaminice - monobactamii (ex. aztreonamul); penemii (ex. ritipenemul);- carbapenemii(ex. imipenenul, imipenemul + cilastatina). 2. Aminoglicozidele - streptomicina (unoligozaharid); kanamicina, gentamicina, amikacina, 3. Ciclinele (ex. tetraciclina,doxiciclina); 4. Ansamicinele (ex. rifampicina, rifabutina) 5. Macrolidele (ex.eritromicina, claritromicina,) 6. Polipeptidele ciclice (ex. polimixinele, bacitracina) 7.Antibioticele care nu se ncadreaz n nici una din grupele de mai sus - cloramfenicolul; -lincosamidele (lincomicina i clindamicina); glicopeptidele (vancomicina, teicoplanina) -antibiotice antistaficlococice de rezerv (acidul fusidic) Chimioterapicele Sulfamidele(sulfonamidele); 2. Cotrimoxazolul (asociere trimetoprin + sulfametoxazol, denumit deex. biseptol) 3. Dapsona (diaminodifenilsulfona); 4. Ethambutolul; 5. Hidrazida aciduluiizonicotinic (HIN); 6. Chinolonele (ex. acidul nalidixic, ofloxacina, ciprofloxacina etc);7. Nitrofuranii (ex. nitrofurantoina); 8. Nitroimidazolii (ex. metronidazolul) etc.

59. Rezistena microbian la antibiotice capacitatea unor microorganisme de asupravieui i de a se multiplica n prezena Ab / Ct poate fi natural (rezistena tuturormembrilor unei specii bacteriene fa de un antibiotic este determinat genetic ex.rezistena bacilului Koch la penicilina G) sau dobndit (necaracteristic unei speciibacteriene achiziionat de anumite subpopulaii din acea specie n circumstane date Ex.antibioticul acioneaz ca un presor selectiv poate fi cromozomial sauextracromozomial) Rezistena cromozomial se poate dezvolta ca rezultat al uneimutaii spontane la nivelul unui locus ce controleaz sensibilitatea fa de un anumitprodus antimicrobian prezena substanei active = mecanism selector, suprimndorganismele sensibile i favoriznd dezvoltarea unei populaii provenite din organismelemutante, rezistente la antibiotic. mutaia spontan apare cu o frecven ntre 10-12-10-7.Mutaiile cromozomiale: - sunt definitive - afecteaz numai un anumit antibiotic - setransmit vertical la toi descendenii Rezistena extracromozomial mult mai frecvent(circa 90% din cazurile de rezisten - transmiterea materialului genetic se poate facetransversal (orizontal), la toi membrii populaiei bacteriene existente la un anumit


39/86

moment dat prin: - plasmide, - material plasmidic sau - transpozoni. Tipuri derezisten A. monovalent (monorezistena), plurivalent (rezistena multipl la maimulte antibiotice); B. - direct (leag o anumit bacterie de un singur anumit antibiotic); -ncruciat (rezistena unei bacterii fa de mai muli ageni antimicrobieni cu structuri/sau mecanism de aciune asemntor); C. Dup ritmul de instalare, rezistena poate fi:

cu tip rapid de instalare (monostadial), tip streptomicin; de tip intermediar, tiperitromicin; cu tip lent de instalare (pluristadial), tip penicilin; cu tip foarte lent deinstalare, tip vancomicin.60. ANTIBIOGRAMA DIFUZIMETRICA COMUNA se insamanteaza germenultestat p mediu solid turnat in placi petri (se poate face prin inundarea placii, apoiaspirarea aseptica a excesului). Dupa 20 min se aplica microcomprimatelein care suntincorporate ATB in conc standardizata (cu ajut pensei sau aplicator automat) 5 atb p oplaca. Ele tre s vina in contact perfect cu mediul (le presam usor cu o pensa) ; dupa 15 20 min incubam placile in termostat; atb difuzeaza in mediu zone d inhibitie in carecoloniile nu se dezvolta ; cu cat zona este mai larga, cu atat germenul va fi considerat maisensibil. Daca in int col se dezv colonii germen rezistent; metoda permite elim atb

inactive si selct celor f active. Metoda permite d fapt eliminarea antibioticelor completinactive si eventual selectionarea aTB f active. STANDARDIZATA: elem necesare:mediul (agar mueller hinton in maj cazurilor) (grosime ph compozitie standard)inoculull timpul d incubare (16 18 h)atm d incubare, umiditatea atm d incubare; concsubst antimicrobiene; utilizarea tulpinilor d refernta; interpretarea rez (cu tabele dreferinta)61. CMI SI CMB CMI = conc minima inhibitorie, respectiv conc c m mica d agantimicrobian, exprimata in micrograme, care mai exercita o actiune bacteriostaticaasupra germenului testat. Determinarea CMI se face prin testul E (reprez o metoda dtestare in vitro a sensib la atb pt dif microorg, inclusiv pt bact pretentioase si germanaerobi). Principiu: asem metodei difuzimetrice. E test necesita un inocul bact

standardizat ce urmeaza a fi depus p mediul d cult potrivit microorg studiat. In placi petri.Benzile e test se aplica dupa insamntare si contin un gradient d agent antimicrobian. In fctd atb gradientul acopera un sir continuu d conc. Dupa incubare se form o zona eliptica dinhibitie. Valoarea CMI se citeste acolo unde cresterea bact intersecteaza banda e. CMB= conc minima bactericida, resp conc c mai mica d ag antimicrob care mai exercita o actbactericida asupra germenului testat. Determinare: pornind d la rez obtinut prin metdilutiilor in mediu lichid, se vor utiliza ca sursa d inocul tuburile in care dezv microbianaa fost inhibata. Avem nevoie d o placa petri cu agar M H. Care va fi impartita insectoare, nr sectoare = nr d tuburi fara crestere microbiana. Incubam. CMB coresp ultimeiconc d atb care a distrus microorg insamantate (sectoare fara cultura) . se considera k atbva fi eficient in vivo dak in serul pac se pot atinge conc d atb care s depaseasca 4 8 ori

CMB. Determinarea CMI si CMB este imp pt aprecierea eficacitatii antimicrobiene aunui atb asupra unei tulpini microbiene. + pt tratam infect severe (endocardite,septicemii) si la imunodeprimati .

62. SIMBIOZA, COMENSUALISM PARAZITISM Simbioza = convietuirefolositoare pt ambii parteneri (ex: sint d vitamine la care participa unii coliformiintestinali) Comensualism = germenii depind nutritional de gazda, careia nu ii creeazaprejudicii (flora normala). Aceasta convietuire exprima un echilibru instabil, care poate fi


40/86

usor tulburat. Parazitism = microorg se dezv in detrimentul gazdei, cu manifestari clinicemai mult sau mai putin evidente. Unele bact sunt obligatoriu parazite (mycobacteriumleprae, t pallidum) sau facultativ parazite (clostridium tetani)

63. PATOGENITATEA SI VIRULENTA patogenitatea = capacitatea unui germen de

a declansa in org gazda fenomene morbide, patogene, modif locale, generale si functiolaesa. Este un atribut d specie si este determinat genetic. Virulenta = gradul diferit dpatogenitate exprimat in cadrul unei specii. Este un atribut al tulpinii microbieneagresoare. Variabilitatea in exprim patogenitatii depinde d cond in care traieste germenul.Fact de patogenitate: pilii comuni, glicocalixul, capsula, subct ale peretelui bact: proteinaM, ag Vi (salmonella typhi), polizar A, ag O, Ag K.

64. FLORA MICROBIANA NORMALA poate fi divizata in 2 grupuri: rezidenta care se gaseste in mod regulat si care dak este perturbata se restabileste promt siTRANZITORIE cxare poate coloniza gazda p o perioada variabila d timp, (ore sapt) . A)la niv tegum variabila, in fct d ctct cu mediul inconj. Mai frecv: staf alb, bacili difteroizi

aerobi si anaerobi. Temporar germeni coliformi si chiar staf patogeni dar faramanifestari. B) muc nazala staf albi si aurii, streptococi, pneumococi c) cav bucala sifaringe coci si bacili gram poz si gram neg, aerobi si anaerobi d) tract digestiv diferain fct d segm(enterobact in colon) e) vaginal lactobacili , coci.

65. EXOTOXINA = elab in general d microbii gram + lizogenizati(s d grup A) saucodificat plasmidic (clostridium tetani), dar si d bacili gram -, prin mecan crz sau subcontrol plasmidic (e coli); struct proteica; prez un domeniu B obligatoriu (necesarpenetrarii) si o port enzimatica A.sunt secretate in timpul vietii. Difuzibile la dist.Toxicitate f mare. Au afinit diferita in fct d specie. Manif clinice apar dupa o per dlatenta. Au putere antigenica mare. ENDOTOXINELE = evid la bact gram -; suntelaborate si apoi incluse in peretele bact, elib in urma distr germenilor. Au structlipopolizah ( a grasi + lipid A = lant d polizah) toxicitate mai redusa, dar pot actiona lamai multe nivele ?(febra leucopenie hiperpermeabilitate vasc) implicate in aparitiasocului endotoxic. Putere antigenica mai redusa, ANTITOXINELE = struct proteica,imunogene si determ ap Ac specifici care pot neutraliza activ toxica prin cuplarespecifica cu toxina seruri imune ANATOXINELE = exotoxine detoxifiate intr-unanumit interval d timp sub act conjug a temp si formolului. Isi pierd puterea toxica dar isimentin puterea imunologica . se utiliz in profilaxia unor boli si in hiper imunizareanimalelor pt a obtine seruri antitoxice.

66. INFLAMATIA = proces fiziopatologic complex c include: fenom alternative, fenom

d tip reactiv (vasculo-exudative si proliferative) si fen reparatorii, cu scopul limitarii si /sau neutralizarii agresorului (indif d natura). . poate interesa tesuturi, organe, sist sauchiar org. Si cuprinde in mod clasic: tumor (edem), rubor (eritem) calor (temp cresc)dolor (durere) insotite sau nu d functio laesa (impotenta functionala)Ag determinanti:microorg( prioni, bact , vir, fungi etc) ag fizici (radiatii frig caldura traume etc) agchimici exogeni si sau endogeni(uree , a biliari) care produc leziuni la niv sediului elimlor din org


41/86

67. ETAPA MECAN DE DECL A INFLAM: Agentul implicat determina modificariatat la nivelul tes interstitial, cat si la niv cel parenchimatoase, avand rez eliberarea unorfactori chemotactici si a unor proteaze si kinaze. Rezultatul acestei etape = raspinflamator acut manif prin vasodilatatie capilara (roseata), exsudare a proteinelorplasmatice (edem) si acumularea PMN. In plan molec, pp prot sunt reprez d

componentele sist C. Elem esentiale in dezv inflam sunt sist monocito macrofag,colagenul vasc, citokinele si nu in ultimul rand ficatul. Acumularea cel inflam la loculunde se afla AG detine un loc central in decl inflam. PMN si macrofagele se deplaseazaconform gradientelor chemotatice, urm apoi fagocitoza nonselfului, proc fav d prezentaopsoninelor.

68. SUB-ETAPA VASC SI EXSUDATIVA ; VASC modificari ale calibrului vaselormici, ale vitezei d circ a sangelui, ale permeabilitatii vaselor mici. Mai intai are loc o fazad vasoconstrictie (sec sau min), urmata d faza d dilatatie arteriocapilara (cu cresterea nr dcapilarea ctive, hiperemie) si d faza d staza vasculara pasiva (cu hipoxie, creste permvaselor mici). EXSUDATIVA in ea se form exsudatul inflamator (plasma exsudata la

care se adauga elem figurate extravazate, elem cel mobilizate local, prod rez din modiflocale). Prin constituentii sai cel si molec, exsudatul asaneaza focarul inflamator si tinde sblocheze procesul infectios la poarta d intrare bariera fibrino imuno leucocitara.

69. CONSECINTELE ACTIVARII MECAN INFLAM rez proc inflam este reprez daparitia unui tip particular d inflam care poate imbraca mai multe forme clinice evolutive(acuta, subacuta, cronica) si mai multe forme anatomoclinice. 1. evol spre cronicizare sedat: agentilor inflam, care au prop d a stimula in special sist efector timodep; autoag;conc inhibitorii ; persist stim inflamator. 2. evol spre vindecare presupune : asanareafocarului inflam si vindecarea propriuzisa. Se intersecteaza cu fen lezionale p care incepes le substituie ink d la inceputul fazei d asanare. a)vindecare anatomica sau

b)cicatrizarea. Aspecte anatomo clinice: - inflam alternative cu predom proc distrofice sinecrobiotice. inflam exsudative seroase , fibroase, purulente, hemoragice.

70. INFECTIE = tip particular d relatie intre microorg conditionat patog si patogene siorg gazda. Pt realizarea infectiei microorg tre s patrunda in org gazda, sa-l colonizeze, sdepaseasca barierele si mecan d aparare, s se multiplice si s intre intr-un lant dtransmitere prin interm caruia poate contamina o noua gazda. INFECTIEINAPARENTA: este asimptomatica si poate fi decelata numai prin examene d lab. Estelimitanta in timp si contribuie la crearea unei stari d imunitate. STAREA D BOALA= sedatoreaza interact microorg gazda si este urmata d leziuni manifeste si d reactii functdin partea gazdei. Infectia nu este urmata obligatoriu d starea d boala, putand fi

inaparenta, sublicnica sau latenta. Poate aparea si starea d purtator. STAREA DPURTATOR D GERMENI = apare la bolnavul cu o stare infectioasa, la convalescent,pers aparent sanatoase care adapostesc germeni patogeni. Reprez atingerea unui echilibrurelativ intre cele 2 elem, d cele mai multe ori cu excretarea in mediu d germeni dinfocarele latente. .

71. Definiti notiunea de raspuns imun si precizati principalele caracteristici:


42/86

Raspunsul imun circumscribe totalit even care au loc dupa introducerea unui antigen sicare constau in activarea limfo, eliberarea de div molec, multipl cel specifice, produceread LT citotoxice sau de Ac capabili sa se fixeze pe Ag sis a-l eliminde direct sau indirect.Dupa acest prim contact si al imunizarii consecutive, sist imun produce LT si LB dememorie, capabile de reproducerea unui RI accelerat cu ocazia unei reintroduceri

ulterioare. ATRIBUTE: este specific, discerne intre self nonself, are memorie,reactioneaza numai fata de moleculele care indeplinesc definitia d Ag. Poaet fi de tipumoral (mediat de Ac) sau cellular (mediat de celule).

72. Defibniti rasp imun umoral si specif celulele implic in realizarea sa:RIU consta in prod de Ac specifici si este tranzitoriu (3-6 saptamani). Imunitatea umoralaintervine in distrugerea bacteriilor extracelulare, neutralizarea virusurilor, inhibareatoxinelor. Ag fata de care se dezv RIU: poliozide, proteine, subst sintetice (rar lipide,acizi nucl sau anticorpi procese autoimune)

73. Enumerati tipurile de imunitate si descrietile pe scurt:

Imunitatea poate fi mostenita (trasatura de specie, transmisa ereditar) si dobandita. Eapoate fi dobandita active, dupa contactul cu un Ag. Evenimentul putand surveni dupa oinfectie (natural), sau dupa admninistrarea unor vaccinuri (artificial) avantajul acestui tipd imuniz este k de regula, protectia este de durata.dezavantaj- instalearea RI are loc lent.Imunitatea poate fi dobandita si pasiv, bazandu-se p producerea de Ac de catre o altagazda. Ex. Administr unor Ac anti toxina difterica/tetanica/botulinica (artificial) pune ladispoz gazdei infectate, imediat, o cantitate import de antitoxina, in vederea neutralizariicat mai prompte a toxinei implicate patologic. Natural fatul si nou nascutul beneficiaza dprotectie prin interm Ac (IgG transplacent, IgA din lapte) proveniti d la mama. Avantaj -rapiditatea; Dezavantaje - timpul scurt pt care este oferita protectia + riscul uneihipersensibilizari. Exista si posibilitatea obtinerii unei imunitati activ-pasive, atunci cand

se administreaza concomitent (dar in locuri diferite)ser imun si vaccin.74.Organele centrale si periferice ale sist imun: localizare functii:Organele limfoide primare: Timus, maduva hematogena. Sunt situate in afara cailor deacces si circulatie antigenica. Aici diferentierea apare precoce, in viata embrionara,inaintea celor secundare. Proliferarea limfocitara este intensa si independenta de stimantigenica. Ele permit 1.multiplicarea limfocitelor T (timodependente) si B(burso/maduvo dependente). 2. gazduiesc primele stadii de diferentiere pana la LT si LBmature, apte sa recunoasca si sa fie stimulate de Ag. 3. efectorii invata la acest nivel sarecunoasca si sa tolereze constituientii proprului organism. Un limfocit T sau B care aparasit timusul/maduva hematogena, nu mai revine niciodata, cele 2 organe fiind in afara

cailor de recirculare a limf Ag-specifice din organele limf secundare. Rolul timusului:local: consta in transformarea nediferentiate in LT mature, cu achizitia de receptoripentru antigene (TCR). Ele capata progresiv markeri ai LT: CD2, CD3, CD4, CD8, siTCR. Apoi o dubla selectie, pozitiva si negativa. Sel pozitiva - timocitele care recunoscantigenele straine fixate pe mol MHC pot prolifera. Selectia negativa - timocitele carerecunsc selful sunt distruse supravietuiesc doar 1-2% dintre limfocite. La distanta:prin factori timici peptidici, umorli. Acesti factori au fctii diverse, unii influentanddiferentierea Lt in ariile timodependente din org limf periferice.


43/86

Maduva osoasa: 3 functii: 1. mentinerea unui conting de cel stem cu diferentiere sprelinia limfocitara.2. maturarea si diferentierea completa a LB, apte sa colonizele organelelimf secundare.3. homingul primirea LB activate de Ag, prov din org limf sec, carese transf in plasmocite sintetizatiare de Ac.Organele limfoide secundare: dezv lor este mai tardiva decat a celor primare, ating

maturitatea deplina dupa stimularea antigenica. Sunt colonizate de LT si LB care aici iaucontact cu antigenul. Ganglionii limfatici: au triplu rol colecteaza Ag corespunzat teritvaselor limf aferente, libere sau captate de macrif sau cel dendritice; - indc un rasp imunfata de Ag de tip celular, i reg paraqcorticala, dand nastere la LT specif sau fata de Ag detip umoral, in folic limf cu LB active, maturate in maduva; - stocheaza onfo prin limf dememorie. Splina: captarea Ag de catre cel reticulate la nivelul zonei marginale. Sistemullimfoid asociat mucoaselor(MALT): caile resp, tract dig si uro-genit sunt inconj p toatalungimea de tesut limfoid difuz, bogat in LB si plasmocite IgA secretorii. Se subdividein: sist imunit nazo-faringian (NALT) = inelul lui Waldeyer cu diferite amigdate sivegetatii adenoide. Amigdalele = un prim obstacol in calea infectiilor. Sitemul asociattubului digestiv (GALT) cuprinde placile Peyer si formatiunile limfoide ale apendicelui.

Sistemul asociat arborelui bronsic (BALT), sistemul asociat cailor uro-genitale...in specla nivelul vaginului. Sistemul asociat glandelor mamare laptele matern contine IgA protejeaza nou nascutul d inf digestive.

75.Enumerati celulele implicate in rasp imun:Toate celulele prov din sist hematopoietic intervin in grade diferite in imunitate. LT si LBsunt elementele principale ale rasp imun spec, urmate de cel NK, celule fundamentalealaturi de fagocite in imunitatea naturala. Monocitele/macrofagele, neutrofilele,bazofilele, eozinofilele si mastocitele actioneaza in diferite momente ale rasp imun.Plachetele intervin in lupta antiparazitara, iar hematiile permit eliminarea complexelorimune.

76. Limfocitele T origine, evolutie, tipuri, functii:sunt majoritare in circ sangvina, ~70% din totalul limfocitelor, din care 2/3 sunt CD4+ iar1/3 sunt CD8+. Sunt localizate la niv org limf secundare in zonespeciale: zonaprecorticala a gg, mansonul limf din jurul arterelor centrale splenice. Cea mai imp fct:inducerea unui raspuns sau a unei reactii imune specifice la antigene, prin recunoastreaunor peptide antigenice legate d mol MHC. Lt se matureaza in 2 organe, maduva osoasasi timus. De la celula stem hematopoietica multipotenta (CD34+, CD38-), o primadiferentiere probabila se face in CFU-L (colony forming unit-lyphocyte) comuna limf Tsi B cu fenotipul CD34+, CD45RA+, CD10+. Ulterior apare protimocitul capabil saparaseasca MRH si sa se cantoneze in corticala subcapsulara a timusului.. in timpul

maturarii doar 1-2% din celule ajung LT mature, restul sunt fagocitate de macrofage.Activarea unui LT specific se face printr-o dubla actiune: contact cel-cel cu o cel prez deAg; stimularea d catre citokine: IL-1, IL-6, IFN-gamma si IL-2. limfocitul produce elinsusi IL-2 si lantul alfa al receptorului IL-2, mecanism de autoactivare.Tipuri de LT: T-helper este un veritabil mesager orientand imunit catre RIC sauRIU. T- citotoxic se refera in pp la LT CD8+, cu toate k proprietatea a fost obs si la uneleLT CD4+, insa CD8+ poate liza orice celula ce ecxprima molecule HLA I in timp cCD4+ nu poate liza decat cel c exprima HLA II. LT inductoare ale hipersensibilitatii


44/86

intarziate: cele acre secreta IL-2 si in acelasi timp IFN-gamma, activatoare pt alte LT,NK si macrofage. LT supresor: este o cel CD8+ k si LT citotoxic.

77. Limfocitele B origine, evolutie, tipuri, functii:Reprez 5-15% din cel din sange si constituie majorit cel din foliculii limf, gangl si splina.

Rolul lor esential este sinteza d Ac, in contextul imun umor spec. Ele provin la om si lamamifere din cel stem hematopoietice (CD34+, CD38-) ale progenitorilor limfoizi. LBparaseste maduva si trece in zonele B din organele limfoide secundare. Prez markerid esupraf sepcifici CD19 si CD20 si CD10. LB abia migrat in cel limf sec se numeste naiv(virgin) si are urm caract: -exprima Igm si IgD membranare; -exprima R pt IL-1 si Il-4; -expr rec pt complement CR1 i CR2; exprima R pt anumite lectine ca PWM.Transformaera unui LB naiv intr-un LB activ si apoi in plasmocit necesita interventiasecventiala a unei serii de citokine. Lb se dif progresiv intr-un limfoblast(imunoblast)secretant de IgM, sub act unor citochine are loc comutarea izotipica din IgMin IgG, IgA sau IgE, unele LB nu se transf in plasmocite ci persista k Lb de memorie. Are2 fctii: 1. prezentarea Ag catre LT; 2. secretia imunoglobulinelor.

78.Sistemul mononuclear origine, tipuri de cel, functii:Monocitele/macrofagele repr o linie cel cu fct imp in imunologie, prin interv lor in imunnaturala, in prezentarea antigenica si in react imuna specifica. Macrofagele exista in toatetesuturile. Se form in maduva osoasa hematogena, dintr-un precursor comun monoblast-mieloblast, cand devin mature poarta numele de monocite. Monocitele circul ain sange 6-8 ore dupa care migreaza in tesuturi unde iau nume dif si au fct dif: histiocite in t conj,celule microgliale in t nervos, osteoclaste, macrofage alveolare pulmonare, macrofageperitubulare in rinichi, celulele kuppfer in ficat, macrog\fage splenice, Mf gg-lionare, inmaduva osoasa si timus (macrofagele d aici nu tre confundate cu celulele dendritice, carepot avea la randul lor o capacit de fagocit fata d L apoptotice)

79.Granulocitele tipuri, rol in imunitate:Neutrofilele intervin in imunitatea naturala prin fagocitoza, si in imunitatea specificadatorita recept proprii pt Ig si complement. Eozinofilele 1-5% din leucocitele sangv, proclor creste in alrgii sau inf parazitare, fct lor fagocitara este limitata. Granulele lor continprodusi toxici pt diversi paraziti, pe de alta parte prtoduc histaminaza si arisulfataza careinactiveaza histamina si leucotrienele produse de mastocite procesul inflamator +migrarea leucocitelor la focarul infectios. Bazofilele: au rol in reactia dehipersensibilitate mediata umoral.

80.Sistemul complement definitie, elem componente, roluri si efecte biologice:Este principalul constituient al apararii naturale, al imunitatii umorale si respectiv unul

dintre elem import ale reactiei imune survenite ca urmare a actiunii Ac. Are 3 fctesentiale: 1. apararea nespecifica contra infectiilor; 2. eliminarea complexelor imune; 3.regalrea fiziologica a rasp imun. Poate aeva si efecte daunatoare. Cuprinde circa 30 decomp plasmatice si celulare. S-au descris 2 cai de activare , una numita clasica, iarcealalta alternativa, care converg spre C3(comp cea mai abundenta in plasma dintre substactivatoare ale compl)apoi urmeaza o cale efectoare comuna, implicand ultimelecomponente ale sistemului cimplement. In fiecare etapa interv prot activatoare, inhib,reglatoare precum si rec pt complement. Aceste comp se gasesc fie in plasma fie la


45/86

nivelul peretelui celular. In mod curent sist compl este desemnat prin litera C. Pt fiecarecomponenta se adauga o cifra d la C1 la C9, care poaet fi urmata d o litera c semnifica osubdiviziune.

81. Calea clasica de activare a complementului:

Componentele C se gasesc in ser in stare inactiva. Pt a declansa activarea lor este necesarun stimul, pt calea clasica pct de pornire este reprez de complexele Ag-Ac, unde Ac suntIgM sau IgG co1respunzand subclaselor IgG1, IgG2 sau IgG3. compl poate fi activat d osg mol IgM sau de 2 mol IgG apropiate una d alta, activarea este posibila si in cazul unormolecule IgG agregate. In mod asemanator calea clasica poate fi activata si demicroorganisme sau dif subst chimice: bact gram -, retrovirusuri, glicoprot anvelopeiHIV, complexe heparina-protamina. In cursul activarii intervin urm proteine: C1 compl plurimolec form din C1q, 2* C1r, 2*C1s asociate C1inh. Componenta C1s areactiv serinesterazica prin care cliveaza C4 si C2. C4 fragmentat in C4a(mol mica) siC4b de dim m ai mari care se leaga prin fie de frag Fab al anticorpului fie de anumitecelule complexul C1-C4b notat p scurt C14b. C2 clivata in C2b (mol mica cu activ

d tip kinina) C2b mol mare care se leaga de str tinta. Ansamblul necesita Mg si formeazaC3 convertaza caii clasice sau C4b2a (in acest moment Ac si comp C1 pot lipsi fara astopa activarea) C3 este clivata in C3a si C3b de C4b2a, C3a = mol mica cu activitateanafilactoida si chinmiotactica, C3b se fix pe str tinta printrun radical tioester si grupareOH si NH2 din celula acceptoare.

82. Calea alternativa de activare a complementului:Constituie una dintre primele linii de aparare a organismului contra unui agent patogen,inaintea constituirii rasp imun. Aceasta cale poate fi activata de diferite microorganisme,dar si de substante neimune, precum: bacterii gram + sau -, virusuri, fungi, paraziti,diverse substante: endotoxine bacteriene, zymosan, insulina, fibre de azbest, gluten,

hemoglobina, prafuri, unele prod de contrast utiliz in radiologie. Calea alternativa poate fiactivata de complexe imun care cuprind IgG si IgA. Substantele caii alternative cuprind:C3 - in plasma, prin proteoliza spontana sunt formate in permanenta mici cant de C3b se fixeaza pe pe supraf acceptoare, (peretele microorg sau al celulelor infectate saualterate). C3b actioneaza asupra factorului B este clivat in Ba si Bb. Complexul C3bBbformat in prez Mg constituie C3-convertaza alternativa care cliveaza noile mol d C3 inC3b. Acest clivaj accelerat d C3, da nastere la C5-convertaza (C3bBb)n. Factorul D este sub forma activa in ser inainte de activarea C, cliveaza factorul B faciliteazaformarea C3bBb. Ansamblul factorilor activatori: ai caii calsice si alternative realiz obucla de amplificare, care permit transformarea numeroaselor molecule de C3 in C3bastfel incat C3b sa opsonizeze peretele bacterian.

83.Interleukinele origine, tipuri, efecte:Sunt proteine frecvent glicozilate, solubile cu greutate moleculara mica 8-70 kDa, cel maifrecvent sunt sintetizate de celule dupa o activare prealabila, actionand ca mediatoriasupra altor celule sau asupra lor insusi, la doze de ordinul pico sau nanogramelor.Citokinele actioneaza datorita prezentei receptorilor IL-1R, IL-2R, TNFR etc. Ei suntprezenti uneori p aceiasi celula care a asintetizat citokina (efect autocrin) sau p altecelule. TIPURI: Citochine pro-inflamatorii: TNF si TNF (tumor necrosis factor)


46/86

TNF este sintet de monocite/ macrofage in special activ antivirala, antiparazitara,anti-tumorala; TNF produs d LT activate si NK are act identice cu TNF , actionand paceiasi rec. IL-1 si IL-6 sunt 2 citokine cu rol apropiat. Sunt produse de numeroasecelule: APC, LT, LB, celule endoteliale vasculare, keratinocite, astrocite si cel gliale.Citokine cu activ anti-virala si anti-proliferativa: IFN si IFN , IFN este produs

de monocite si cel hematopoietice iar IFN de celule d tipul fibroblastilor si cel endotel.Stimul cel NK, cresc expresiv molec MHC I, activeaza prod de Il-2 de catremonocite/macrofage si cel dendritice, induc sinteza IFN. Citokine activatoare ale RIC:IL-2 produsa in spec d LT CD4 transforma cel NK in LAK (limphokine activated killercells) antreneaza prolif LB. IFN prod de LTh1 si cel NK, rol pp activarea macrofagelorcu producere pecii reactive de O2. Citokine activatoare ale RIU: sunt sint de LTh2 siunele mastocite si orienteaza RIU spre diferite clase si subclase de Ig. Sunt reprez de IL-4, IL-5, IL-10, IL-13. Chemokine: aceste mol de adeziune cuprind mai multi membriidivizati in 2 familii CC si CxC. Ele prez o activitate chemotactica fata de limfocite,monocite si eozinofile. Hematopoietine: SCF(stem cell factor) si IL-3 sau multi-CSF(multi-colony stimulating factor).

84.Cooperar celulare directe, in raspunsul imun:85. Cooperari celulare indirecte, mediate d citokine, in rasp imun:86.Prezentati schematic pp cooperari celulare ce intervin in RI:

87. precizati succ de even din cadrul RIU, pana la sint de Ac:dupa patrunderea Ag si recunoasterea lui k non-self urmeaza fagocitoza si prelucrarea luide catre celulele prezentatoare de Ag, acestea prezinta Ag ca epitop ce este recunoscut deLB. Pt majoritatea Ag (mai ales a celor proteice), activarea si etapele urmatoare ale RIUnecesita orez LTh CD4+ (cu interventia TCR< APC cu peptide antigenice si MHC II,molecula CD4 si molec de aderenta). LB pot fi activate si direct in cazul antigtimoindependente de origine polizaharidica, cu epitopi repetitivi. Prima etapa consta inactivarea Lb di stadiul G0 s[re stadiu G1 (cel sintet ARN si creste in vol) stimulul estereprez de contactul cu Ag. In acest stadiu (G1) LB activat exoprima molecule moi CD23,CD34 si CD40. a doua etapa corespunde proliferarii clonale a LB activate, care trec dinstadiul G1 in fazele S si M. Aceasta faza necesita prezenta IL-2 si IL-5.. Ultima fazaconsta in celule producatoare de Ac, plasmocite, secretia de IL-6 ajuta procesul dematurare iar diferite interleukine permit orientarea izotopica spre sinteza unei claseparticulare de Ac.

88.Expuneti principalele teorii ale selectie clonale in raspunsul imun:

89.raspunsul imun primar si secundar; caracteristici principale:Raspunsul imun primar: daca inaintea contat cu ag nu exista ac specifici impotrivaacestuia la primul contact cu acesta se dezvolta un raspuns imun primar cu urmatoarelecaracteristici: latenta perioada scursa de la contactul cu ag pana la aparitia primilor Ac(5-15 zile) natura Ac: primii care apar sunt IgM, cei IgG apar la cateva zile, si titrul lorcreste in timp c cel al IgM scade, eventualii Ac care persista sunt d tip IgG.


47/86

Raspunsul imun secundar: poate aparea chiar si dupa administrarea unor doze reduse deAg, latenta este redusa la 24 h Ac sunt de tip IgG diferenta dintre cele doua raspeste datorata prezentei LB de memorie

90.Vaccinuri; ce sunt si in ce scop se utilizeaza?!:

Vaccinul este o suspensie de microorganisme vii atenuate sau inactive sau fractiuni demicroorganisme in vederea stimularii mecanismelor de raspuns imun de obicei prntruprevenirea aparitiei unor infectii. Vaccinarea este definita drept o metoda profilactica careurmareste crearea rezistentei specifice a unei gazde prin imunizarea activa cu stimularearasp umoral sau celular, dupa caz. In strategiile de vaccinare se vor avea in vedere maimulte ascpecte incepand cu conditia gazdei (imunocompetenta sau imunodeprimata).Unele vaccinuri se pot administra si in timpul unor epidemii pentru prevenirea aparitieide cazuri noi. Exista si posibilitatea admin in scop curativ, gazda fiind deja infectata inmom inocularii.

91.Clasificarea vaccinurilor, exemple:

In functie de infectia care se doreste a fi prevenita vaccinurile pot fi bacteriene sau virale./// In functie de modul de preparare exista : - vaccinuri corpusculare (vii , atenuati saudistrusi)prin factori fizici sau chimici. Ex BCG, hepatiti - vaccinuri subunitare preparateprin inginerie genetica au un grad superior de siguranta (hep B)- vaccinurile care contin anatoxine bacteriene purificate si absorbite pe suport mineral(DTP, DT, ADPA, atpa)In functie de numarul componentelor organice exista: - vaccinuri monovalente- vaccinuri asociate.

92.Descrieti schematic structura unei molecule de imunoglobulina:Str generala a unui monomer (ex IgG1)cuprinde 2 lanturi frele identice si 2 lanturi usoareidentice legate intre ele prin punti disulfurice: 2 punti intre cele 2 lanturi grele(in cazulIgG1) si o singura punte intre fiecare lant greu si usor. Fab = prima jumatate a lantuluigreu + intregul lant usor legate intre ele printr-o punte disulfurica. F(ab) 2: constituie unfragment deasupra celor 2 fragm Fab si constituie 2 situsuri d legare. Fc:jumatatileterminale ale celor 2 lanturi grele unite prin punti disulfurice la niv regiunii balama.pFc: inttregul domeniu CH3 situat dupa aa 333 al lantului greu. Fd: coresp primei partia lantului greu. Fv: corespunde partilor variabile ale lantului greu si usor.

93.Tipuri de imunoglobuline:IgG se subimparte in 4 tipuri IgG1, IgG2, IgG3 si IgG4.IgM este de 2 tipuri: membranar IgMm si seric IgMsIgA forma serica se subimparte in IgA1 si IgA2

- forma exocrina sau secretorie are tot 2 subclase IgA1 si IgA2IgD nivel seric scazut, rol putin cunoscutIgE are o concentratie serica infima (0.0001 g/l )

94. IgM si IgG, structura, rol:IgM membranar (IgMm) este expr p supraf LB. Are str monomerica si se termina prinaa 556-597, cuprinzand in mod particular o parte intermediara hidrofoba, si 3 aa


48/86

intracitopl. Fiecare molecula IgMm este asociata cu cu 2 lanturi Ig si 2 Ig, ansamblulfoemand BCR (B cell receptor). IgM seric (IgMs) cuprinde un lant greu cu un domvariabil VH, 4 domenii constante C 1 C 2 si un proc ridicat de hidrati de Carb (12%).Molecula insasi este un pentamer cu un prim inel al puntii disulf la sf lu C 3, un al 2-leala terminarea lui C 4 si un lant J (joining chain). Masa mol f mare (970.000 D), cu un

coef de sedimentare de 19 S. Conc serica este d 1.2 g/l. Exista 4 subclase d IgG cu strasemanatoare si greutate mol d 146.000 (exceptie facand IgG3 care are 170.000), 3domenii ct pt lantul greu, si un proc mic d hidrati de carb (2-3%). Conc plasm a IgG estede ordinul 11g/l din care IgG1=66%, IgG2=23%, IgG3=7% si IgG4=4%.

95.IgA si IgE, structura,rol:IgA seric sub forma d IgA1(80%) si IgA2 (20%) ea se gaseste k monomer (GM 160.000,7 S) sau ca dimer sau trimer, ultimele 2 forme contin si lantul J de jonctiune. IgA2 are ostr originala. Lanturile usoare unite intre ele printr-o punte disulfurica nu sunt legateprintr-o leg covalenta cu lanturile grele. Conc sangv =2,4 g/l. IgA exocrina sausecretorie cuprinde 2 subclase IgA1 si IgA2, masa mol este d 400 de mii, coef de

sedimentare 11 S.molecula cuprinde 2 unitati d IgA unite printr-un lant J. IgE desi conclor serica este infima (0.0001 g/l ), fixarea pe bazofile si mastocite le confera un rolimportant in hipersensibilitatea de tip imediat. Poseda k si IgM un al 4-lea domeniuconstant, care ii confera masa de 190.000 si un coef de sedimentare 8S superios IgG, IgEse fix pe rec prin interm domeniilor C 2 si C 3.

96.Ce sunt antigenele; definitie, tipuri , exemple:Antigenul se defineste drept o substanta recunoscuta specific de catre sistemul imun, maiexact este o substanta capabila sa induca un raspuns imun(imunogenicitate) si sa fierecunoscuta de catre sist imun(specificitate). Heptena = un antigen incomplet, arespecificitate dar nu are imunogenicitate. Recunoasterea depinde de str complem ale sistimun, preexistente introducerii sale. Molec simple k apa, saruri min, uree sau comunemajoritatii speciilor k: AG, creatinina, mono- si dizaharide, fibrina, nu sunt Ag. Pe de altaparte moleculele mici de tipul metalelor grele(Cr, Ni), responsabile de a[paritia alergieisau medicamentele pot deveni Ag daca se asociaa cu macromol.

97.Antigenele, factori de care depinde imunogenicitatea:1. str chimica cat mai diferita (provenind de la o specie cat mai indepartata) fata d strproprii. 2. Greutatea molec cat mai mare(in general >10.000 Da), Ag mici pot stimularasp imun dupa cuplarea cu o prot carrier. 3.str chimica cat mai complexa. 4. doza dantigen, calea de admin, momentul admin. 5. utiliz unor adjuvanti (ex. Hidroxid saufosfat de Al in cazul vacc DTP) totul in contextul CMH al gazdei care urmeaza sareactioneze fata de resp Ag.

98. Reactii Ag-Ac, mec general + forme de evid:Este o R intre un Ag si un Ac, si consta in legarea gruparii determinante de p suprantigenului (epitop = o proeminenta) cu situsul de combinare de pe supr Ac (paratop = oadancitura). Prpr principale: specificitatea si reversibilitatea.


49/86

Interactiunea primara: - se datoreaza legarii efective Ag de Ac si depinde in mod direcde cantitatea si afinitatea Ac. Reactiile Ag-Ac in care reactantii se afla in interactiuneprimara pot fi puse in evidenta prin nefelometrie.Interactiunile secundare: - apar la cca 30min dupa cea primara. Datorita faptului ca Agpoate avea mai multi epitopi iar Ag are minim 2 paratopi, complexele primare mici

solubile interactoneaza intre ele formand complexe secundare, produsul final finnd oreatea 3d insolubila. Pot fi evidentiate imunofluorescent, chemiluminescent, enzimatic siizotopic.

99.Reactii de precipitare in mediu lichid, exempl, utilizari:Au la baza unirea ag cu ac in mediul lichid formand complexe ag-ac care vor precipitaatunci cand ag si ac se gasesc in anumite proportiiRc de precipitare in amestec:- rc de precipitare intre ac si ag se poate cuantifica si este foarte utila pentru a demonstra

prezenta sau absenta precipitatului in functie de concentratiile relative de ag si ac. Reactiade precip in inel punearea in contact a Ag si Ac astfel incat sa nu se amesrece, R va

apaera la interfata dintre Ag si Ac, apare k un inel de precipitare, albicios. Reactia deprecipitare in tub capilar: a fost fol pt evid prezentei proteinei C reactive dozajulnefelometric: se formeaza complexe Ag-Ac care modifica intensitatea si dispersia luminiidirect prop cu concentratia Ag sau Accu ajutorul unui nefelometru se masoare difractiarazelor luminoase c trec prin precipitat, se dozeaza Ag sau Ac in fct d o curba d etalonare.Folosit frecvent.

100. reactii de precipitare in gel, exemple, utilizari:- folosirea gelozei, in care pot sa migreze cei doi reactivi va duce la vizualizarea reactieiag-ac printr-un arc/linie de precipitareImunodifuzia radiala simpla mancini- se bazeaza pe difuzia spontana si radiala a ag din proba de cercetat intr-un gel care

contine o cantitate constanta de anticorpi, determinand aparitia unui cerc de preciitare alcarui diametru este direct proportional cu cantitatea de ag din proba.Este necesara o placuta in pe care se toarna un gel in care exista o cantitate constanta deanticorpi specifici in functie de ag ce trebuie determinat. Se perforeaza godeuri de cca3mm in care se pune serul de cercetat. Se tine 10 min pe masa si apoi 48h la 37CRezultatele se masoara cu o linie speciala. Imunodifuzia dubla radiara se bazeaza pedifuzia ag-ac unul spre celalalt in gel Se dau 7 gauri 1 in mijloc si 6 in jur In mijloc sepune ag iar in poz 1 si 4 martorii Imunoelectroforeza: se realiz separeareaelectroforetica a prot in mediu gelozat, apoi o imunodifuzie dubla cu antisercorespunzator. Contraimunoelectroforeza o imunodifuzie dubla in care deplasarea Ag

fata de Ac este eccelerata d un cp electric

reactie mai rapida si mai sensibila.


50/86

101.R

microbiologie-rezolvate

Documents

Transcript of microbiologie-rezolvate