MICROBIOLOGIE subiecte rezolvate

download MICROBIOLOGIE subiecte rezolvate

of 23

  • date post

    25-Dec-2015
  • Category

    Documents

  • view

    58
  • download

    1

Embed Size (px)

description

Subiecte rezolvate Microbiologie

Transcript of MICROBIOLOGIE subiecte rezolvate

MICROBIOLOGIE SUBIECTE EXAMEN PARTIAL

MICROBIOLOGIE SUBIECTE REZOLVATE1. Celule eucariote i procariote, caracteristici comparative

Celula eucariota:

nucleu: cu membrana, mai multi cromozomi, aparat mitotic

citoplasma: RE, mitocondrii, lizozomi, ribozomi 80S, mb cu steroli

Peretele celular: absent sau compus din celuloza sau chitina

Capsula: absenta

Celula procariota:

Nucleu: fara membrana, un singur cromozom circular, absentza mitozei

Citoplasma: nu are RE, nu are mitocondrii, nu are lizozomi, are ribozomi 70S, mb nu contine steroli

Peretele celular: are structura complexa prezentand glicopeptid, proteine, lipide etc

Capsula: adesea prezenta

2. Clasificai bacteriile dup form i dispunere exemple

Dupa forma bacteriile se pot grupa in:

a) de forma cocoidala diametre egale sau inegale dispuse izolat sau grupat. Majoritatea streptococilor si stafilococilor sunt sferici, enterococii sunt ovalari, pneumococii sunt lancelati iar meningococii si gonococii sunt reniformi. In functie de planurile de diviziune:

i. stafilococii in ciorchine

ii. pneumococii in diplo

iii. streptococii in lanturi

b) cu forma de bastonas (bacili), drepti cu capetele usor rotunjite (enterobacterii), drepti cu capetele taiate drept (B anthracis), fuziformi (fusobacterium)

c) cocobacili (H. Influenzae, B. Perlussis, B. Abortus)

d) forma spiralata (bacili curbi V cholerae, spirali si spirochete)

Unele bacterii, inclusiv daca rezulta prin multiplicarea unei singure celule prezinta un polimorfism accentuat (Proteus)

3. Enumerai componentele constante i facultative ale celulei bacterieneStructuri constante:

peretele bacterian inconjoara mb citoplasmatica, 15-30nm

mezozomi structuri membranoase care se formeaza prin invaginarea membranei citoplasmatice de care raman legati

citoplasma intens bazofila

ribozomi forma sferica si marime variabila in f de Mg si K, esentiali in procesul de biosinteza proteica

nucleu in contact direct cu citoplasma, contine ADN si nu are nucleoliStructuri inconstante:

incluziile formatiuni structurale inerte care apar in citoplasma la sfarsitul perioadei de crestere activa, pot contine polimeri anorganici, substante anorganice simple, polimeri organici, lipide etc.

Vacuole formatiuni sferice care contin diferite substante in solutie apoasa, au o membrana lipoproteica numita tonoplast

Capsula glicocalix, strans legat de celula bacteriana, structura polizaharidica (S pneumonae) sau polipeptidica (Anthracis), vizibila la mo

Flageli confera mobilitate bacteriilor

Fimbrii formatiuni scurte cu rol in adeziune

Spori forma de rezistenta si conservare a speciei

4. Structura peretelui la bacteriile Gram pozitive i Gram negative

Gram pozitive: Peretele contine 80-90% mureina (peptidoglican, glicopeptid parietal). Mureina este un heteropolimer al carui schelet este format prin legarea alternanta in lanturi polizaharidice a 2 zaharuri aminate, acidul N acetil muramic (NAM) si N acetil gluczoamina.Fiecare molecula de NAM are substituit un tetrapeptid alcatuit din D si L aminoacizi. Intre tetrapeptidele substituite, la lanturile polizaharidice alaturate se stabilesc legaturi peptidice prin gruparea terminala COOH a unui tetrapeptid si grupari terminale libere ale tetrapeptidului vecin. Astfel se formeaza structuri bidimensionale sub forma unor straturi care inconjoara intreaga celula bacteriana.

Bacteriile gram pozitive retin violetul de gentiana (au culoarea violet la coloratia Gram). La unele bacterii, reteaua de baza este acoperita de retele suplimentare cu specificitate antigenica, alcatuite de exemplu din acid teichoic. Dintre bacteriile gram pozitive fac parte: stafilococul, streptococul, enterococul, bacilul difteric, bacilul antraxului...

Gram negative: Li se descrie un perete celular in general mai subtire alcatuit dintr-un strat fin de proteoglican (10-20% din structura peretelui) care este acoperit de o membrana externa. Spatiul dintre membrana citoplasmatica si membrana interna reprezinta spatiul periplasmic. Din punct de vedere chimic membrana externa este alcatuita din fosfolipide, proteine si cantitati variabile de lipopolizaharide. Lipopolizaharidul (endotoxina) are in componenta doua structuri esentiale: Lipidul A si polizaharidul O. Bacteriile gram negative se decoloreaza cu alcool-acetona si se recoloreaza cu fuscina diluata (au culoare rosie in coloratia gram). Dintre bacteriile gram negative fac parte: meningococul, gonococul, enterobacteriile, vibrionul holeric, cocobacilii gram negativi.

5. Rolul peretelui bacterian

prin rigiditate asigura forma caracteristica bacteriei (coci, bacili etc)

asigura rezistenta bacteriei (ex: variatii ale presiunii)

flexibilitatea peretelui celular la unele bacterii poate fi explicata atat prin flexibilitatea membranei cat si prin grosimea redusa a peptidoglicanului

are rol antigenic (carbohidratul C la streptococ, antigenul O lipopolizaharidic etc)

are rol in diviziunea bacteriana formand septul transversal

la nivelul lui pot actiona unele antibiotice (ex: betalactaminele, vancomicina, D-cicloserina)

6. Coloraia Gram, timpi interpretare exemple diluam intr-un recipient fuscina (9 apa, 1 fuscina)

acoperim frotiul cu violet de metil sau cristal violet (violet de gentiana dpdv istoric)

asteptam 1-3 minute

inlaturam colorantul

acoperim frotiul cu lugol (mordant) pentru 1-3 min

indepartam lugolul

acoperim frotiul cu un amestec alcool-acoetona (1 actenoa, 3 alcool) pentru 7-8 secunde

spalam insistent cu apa

acperim frotiul cu fuscina diluata pentru 1 min

spalam cu apa

asezam frotiul in stativ pentru uscare

examinam la microscop, notam observatiile, interpretam

7. Coloraia Ziehl-Neelsen, timpi interpretare exemple

Coloratie utila in identificarea prezentei de bacili acid-alcool rezistenti (BAAR), solubilizand peretele prin cresterea temperaturii, facilitand patrunderea colorantului.

punem frotiul uscat si fixat pe un suport situat deasupra tavitei de colorare

acoperim complet lama cu fuscina bazica nediluata

trecem becul de gaz aprins pe sub lama acoperita de fuscina pana incepe emiterea de vapori

se repeta procedura de 3 ori in 10 minute

spalam insistent cu apa distilata sau de la robinet

adaugam amestecul decolorant acid-alcool pentru 3 min

recoloram cu albastru de metilen, 1 minut

spalam cu apa distilata sau de la robinet

asezam frotiul in stativ pentru uscare

examinam la microscop, notam observatiile, interpretam

8. Structura i rolul membranei citoplasmatice

Intre perete si citoplasma exista membrana citoplasmatica avand grosimea de 7-10nm. La ME apare formata din 2 straturi intunecoase separate de un strat mai clar. Este considerata un mozaic fluid, compusa dintr-un film fosfolipidic in care floteaza proteine globulare c extremitatile polare hidrofile expuse spre spatiul intracelular, extracelular sau ambele. Fosfolipidele, dispuse in dublu strat, cu extremitatile polare, hidrofile, expuse contactului cu apa pe ambele fete ale membranei si extremitatile nepolare, hidrofobe, proemyaye spre stratul mijlociu al membranei. Nu contine steroli.

Roluri:

- filtru selectiv datorita pemeazelor (rol in permeabilitate si transport)

- contine enzime ale metabolismului respirator (citocromi)

- este sediul majoritatii activitatilor enzimatice ale celulei bacteriene

- excreta enzime hidrolitice

- intervine activ in procese de biosinteza

- are rol in diviziunea celulara septul transversal

- este implicata in chemotoxie prin receptorii de pe suprafata sa

- asupra membranei pot actiona anumite antibiotice (polimixinele)

9.Ribozomii, structur i rol

au forma sferica si o marime care depinde de concentratia ionilor de MG si K

unii apar liberi in citoplasma altii legati de fata interna a membranei citoplasmatice

contin circa 65% ARNr

ct = 70S = 1x30S+1x50S intre cele doua subunitatio se formeaza un canal prin care trec moleculele de ARNm in cursul sintezei proteice

rol esential in procesul de biosinteza proteica

ARNm transporta informatia genetica de la genom la nivelul ribozomilor

Traducerea se face la nivelul ribozomilor de catre ARNt care are dubla specificitate (pentru fiecare din cei 20AA exista unul sau mai multi ARNt)

10.Masa nuclear bacterian structur, caracteristici

- vine in contact direct cu citoplasma

- contine ADN, nu are nucleoli

- are afinitate pentru coloranti bazici dar pe preparatele colorate uzual este mascat de bazofilia intensa a citoplasmei bogata in ARN

- unicul cromozom bacterian este alcatuit dintr-o singura molecula de ADN dublucatenar cu aspectul unui fir lung (1000-2000 Mm) inchis intr-un inel si replicat pe el insusi

- Nucleul contine informatia genetica necesara proceselor vitale de crestere si multiplicare

- Codonul din punct de vedere functional, 3 nucleotide consecutive din structura moleculei de ADN formeaza un codon. Codonii detin informatia genetica pentru a plasa intr-o anumita secventa un anumit aminoacid

- Cistronul reprezinta o subunitate functionala a genei capabila sa determine independent sinteza unui lant polipeptidic

- Gena reprezinta o portiune a genomului, o anumita secventa de nucleotide dispuse liniar

- genele structurale reprzinta circa 90% din ansamblul informatiei genetice

- gena poarta inscrisa in structur