curs microbiologie

download curs microbiologie

of 166

  • date post

    15-Jul-2015
  • Category

    Documents

  • view

    13.853
  • download

    6

Embed Size (px)

Transcript of curs microbiologie

Viorel ORDEANU

Microbiologie generala si farmaceutica- curs Univesitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila Bucuresti

Bucuresti 2012

pagina 1 din 166

CUVANT INAINTEManualul se bazeaza in principal pe notele de curs Microbiologie generala si farmaceutica pentru studentii anului II Facultatea de Farmacie, redactate cu si pentru studenti, in conformitate cu programa analitica a cursurilor pentru studentii anului II farmacie: Programa analitica a cursurilor si lucrarilor practice, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila Bucuresti, Editura Universitara Carol Davila Bucuresti, 2007, p. 5, 51, 52. Continutul este adaptat pe baza experientei didactice personale si a interesului studentilor. Acest compendiu (manual rezumativ) reprezinta un minimum acceptabil pentru promovarea examenului de microbiologie in sesiune, un rezumat de cca. 160 de pagini. Informatia este structurata pe module (capitole): Microbiologie generala (5 cursuri), Imunologie (4 cursuri), Microbiologie speciala (Bacteriologie 4 cursuri, Virusologie 1 curs, Parazitologie 1 curs) care se refera in special la aspectele de microbiologie medicala si farmaceutica, necesare formarii profesionale a viitorului farmacist. Am incercat sa evitam acele informatii specifice biologului sau medicului, pe care in aceasta etapa le consideram mai putin utile farmacistului. Compendiul poate fi completat, pentru note foarte bune, cu orice manual universitar de microbiologie, sau cu orice alte informatii de microbiologie farmaceutica publicate (tiparit sau internet) inclusiv Farmacopeea Romana editia X cu suplimentele ei sau Farmacopeea Europeana s.a. Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila Bucuresti a aprobat postarea acestui curs e-book pe site-ul facultatii: www.infoffb.wordpress.com Curs: 32 ore, 16 saptamani. Scopul cursului: dobandirea unor notiuni de microbiologie (bacteriologie, virusologie, parazitologie, micologie si imunologie) necesare pentru formatia de farmacist; cunoasterea unor bacterii, virusuri, paraziti si ciuperci implicate in patologia infectioasa generala; la terminarea cursului, studentii sa posede notiunile teoretice legate de etiopatogenia microbiana si diagnosticul de laborator, notiuni de terapie si profilaxie. Acesta contribuie la formarea gandirii medico-farmaceutice a viitorului farmacist. Evaluare (referat si test grila in timpul semestrului II). Examen de Microbiologie generala si farmaceutica: -sesiunea din vara (refaceri de lucrari practice, examen practic, examen teoretic); -sesiunea din toamna (refaceri de lucrari practice, examen practic, examen teoretic), restante, reexaminari, marire de nota, sesiune prelungita, credite. Nota: planificarea este orientativa; conform uzantei, cursurile neefectuate din cauza vacantei sau a altor evenimente, se comaseaza cu urmatorul curs. Dr. Viorel Ordeanu, Cercetator Stiintific gradul I Disciplina Microbiologie generala si farmaceuticapagina 2 din 166

CUPRINSULModul A. Microbiologie generala p. 4 CURS 1. Introducere in microbiologie. Caracteristicile celulei procariote p. 4 CURS 2. Morfologie bacteriana. Fiziologie bacteriana p. 22 CURS 3. Antibiotice, chimioterapice, sulfamide; mecanisme de actiune si de rezistenta p. 40 CURS 4. Bacteriofagul: structura, cicluri de evolutie. Genetica bacteriana si variabilitatea p. 60 CURS 5. Patogenitatea bacteriana: factori si mecanisme de patogenitate p. 64 Modul B. Imunologie p. 75 CURS 6. Imunitatea nespecifica. Imunitatea specifica p. 75 CURS 7. Antigenul. Anticorpi; definitie, structura, clase p. 79 CURS 8. Celule implicate in raspunsul imun umoral si celular; etapele raspunsului. Starile de hipersensibilitate: I, II, III si IV p. 84 CURS 9. Produse biologice de diagnostic, tratament si profilaxie p. 96 Modul C. Bacteriologie p.104 CURS 10. Infectii cu coci gram-pozitivi si gram-negativi p.104 CURS 11. Infectii cu bacili gram-negativi, enterobacterii si nonenterobacterii; caracteristici generale, sindroame p.118 CURS 12. Infectii cu bacili gram-pozitivi. Infectii cu bacterii anaerobe p.129 CURS 13. Infectii cu alte bacterii patogene pentru om: micobacterii, spirochete, molicute s.a. p.131 Modul D. Virusologie p.141 CURS 14. Caracterele generale ale virusurilor. Infectia cu virusuri gripale, hepatitice, HIV s.a. p. 141 Modul E. Parazitologie p.149 CURS 15. Caracteristicile si clasificarea parazitilor. Paraziti unicelulari: protozoare. Paraziti pluricelulari: viermi plati si cilindrici. Notiuni de entomologie p.149 CURS 16. Micete: levuri si fungi; micotoxine p.157 BIBLIOGRAFIE p.165

pagina 3 din 166

Modul A. Microbiologie generala CURS 1. Introducere in microbiologie. Caracteristicile celulei procarioteObiectul microbiologiei. Microbiologia este stiinta care se ocupa cu studiul microorganismelor vii: bacterii, virusuri, ciuperci inferioare, alge unicelulare, protozoare etc., care din cauza dimensiunilor lor foarte mici nu pot fi vazute sau examinate cu ochiul liber, ci numai cu ajutorul unor dispozitive optice de marire (lupa, microscop etc.). Exista sute de mii (poate milioane) de specii care fac obiectul acestei stiinte, fiind incluse in toate regnurile vii: Monera, Protista, Micetalia, Vegetalia si Animalia. 1.1. Introducere in microbiologia medicala si farmaceutica In natura, microorganismele sunt prezente pretutindeni: in aer, in apa, in sol, in alimente, in organismul omului, animalelor si plantelor. Cele mai multe sunt inofensive pentru organismul uman, ba chiar unele specii sunt utile si sunt folosite in mod dirijat de catre om pentru diferite scopuri practice (biotehnologii). Un numar redus de microorganisme sunt patogene pentru om, cca 1.200 de specii bacteriene (dupa diversi autori si/sau echipamente de diagnostic) determinand infectii, uneori deosebit de grave. Diferite categorii de microorganisme, saprofite si patogene, in special bacterii si fungi, pot contamina medicamentele, mai ales pe acelea cre nu sunt supuse unei sterilizari finale. Daca preparatul prin compozitia sa si modul defectuos de conservare, permite multiplicarea microorganismelor, acestea ii pot degrada treptat principiile active; iar daca bacteriile contaminante sunt patogene, ele ii pot declansa o infectie bolnavului caruia ii sunt administrate. Boala iatrogena se refera la diferite complicatii, adesea de natura infectioasa, care pot apare la bolnav, fiind provocate de actul medical (iatros = medic) si sunt favorizate de numeroase tehnici instrumentale utilizate in prezent, in scop de diagnostic sau tratament. Dar aceeasi notiune de boala iatrogena cuprinde si infectiile aparute la bolnav dupa administrarea de medicamente contaminate cat si efectele secundare determinate de componenta chimica a unor preparate farmaceutice, fapt pentru care J. Nitulescu (1972) propune termenul de boala farmacogena (boala determinata de medicament). In conceptual microbiologiei farmaceutice moderne este absolut necesar sa se acorde o deosebita grija din punct de vedere al asepsiei pentru prepararea tuturor medicamentelor, indiferent de calea de administrare si sa fie pastrate in conditii corespunzatoare pana in momentul administrarii lor corecte. Este evident ca nu se poate realiza o sterilizare perfecta a tuturor medicamentelor. In afara categoriilor de medicamente prevazute ca fiind obligatoriu sterile de catre Farmacopeea Romana a X-a din 1993 si suplimentele sale, care este in vigoare, pentru celelalte grupe de medicamente, farmacistul trebuie sa ia toatepagina 4 din 166

masurile necesare pentru a limita pe cat posibil contaminarea cu microorganisme a medicamentului, prin igiena riguroasa si tehnica adecvata de asepsie si antisepsie fiecarui tip de medicamente. Este cunoscuta expresia populara: curat ca intr-o farmacie. Istoricul microbiologiei. Desi microbiologia ca stiinta a aparut abia in a doua jumatate a secolului XIX, actiunea bacteriilor a fost intuita inca din antichitate, prin bolile contagioase pe care le determinau si prin epidemiile care omorau mii si milioane de oameni. Hipocrate (400 i.e.n), considerat parintele medicinii, a emis atunci ipoteza transmiterii bolilor contagioase prin miasme morbide (aer contaminat) sau ape poluate. Bazat pe fapte de observatie si o intuitie deosebita, Tucidide, istoric antic grec, a fost primul care a aratat ca persoanele care au trecut printr-o boala infectioasa devin rezistente la aceasta si pot ingriji, fara pericol de contaminare, bolnavii din timpul epidemiei respective. Chiar din antichitate s-au instituit primele reguli elementare de igiena individuala si colectiva, de asepsie si antisepsie. La unele popoare: chinezi, indieni, turci etc. era cunoscuta variolarizarea, metoda de vaccinare in variola, cu material patologic uman. In evul mediu, boli grave ca: holera, ciuma, variola si altele, evoluau sub forma endemica, epidemica sau pandemica, producand mari pierderi de vieti omenesti si pagube materiale. In acea perioada masurile sanitare erau insuficiente si de aceea evul mediu a fost si perioada marilor epidemii. Fracastorius a emis ipoteza ca bolile infectioase s-ar datora unor germeni vii si invizibili care pot trece de la un organism infectat la unul sanatos. Desi aceasta ipoteza a fost justa, ea nu a putut fi confirmata decat o data cu descoperirea si descrierea microbilor. Acest lucru a fost posibil o data cu progresele din domeniul fizicii si construirea microscopului. Primele studii asupra microbilor au fost facute intre anii 1674-1676 de catre Leeuwenhoek (1632-1723), negustor olandez, care avand pasiunea slefuirii lentilelor si-a construit un microscop propriu cu putere de marire de aproximativ 150 de ori. Cu ajutorul acestuia a studiat o serie de produse ca: apa de rau, infuzia de fan, urina, tartrul interdentar, in care a observat microorganisme de diferite forme (sfere, bastonase, spirili) care se miscau, cresteau si se inmulteau, si pe care le-a denumit animalicule. Desi rezultatele studiilor sale au fos