Metodele de Analiză Calitativă
3
Metodele de analiză calitativă: 1.metoda analizei şi sintezei Analiza reprezintă o modalitate de examinare a fenomenelor şi proceselor economice prin descompunerea lor logică în componente esenţiale. Scopul analizei datelor colectate este descoperirea caracteristicilor esenţiale ale părţilor componente ale întregului. În realizarea acestui scop un rol decisiv îi revine procedeul abstractizării. Sinteza reprezintă reunirea componentelor analizate într-un tot unitar şi prezentarea funcţionării integrale a fenomenului sau procesului economic studiat. Ea se deosebeşte de metoda analitică prin două particularităţi: 1. Cuprinde obiectul cercetării în integralitatea sa, permiţînd evidenţierea contradicţiilor lui interne (dacă ele există); 2. Permite extinderea cunoaşterii şi obţinerea de cunoştinţe noi. 2. abstractizarea ştiinţifică; Abstractizarea reprezintă abstragerea mentală de la unele proprietăţi şi raporturi puţin semnificative ale obiectelor cercetate în scopul evidenţierii altor proprietăţi şi raporturi semnificative. Abstractizarea îl ajută pe cercetător să-şi croiască drum prin multitudinea de proprietăţi şi raporturi ale obiectelor reale, ce-i permite să descopere mai uşor esenţa şi conţinutul lor. Rezultatul procedurii de abstractizare este abstracţia ştiinţifică, iar în cadrul analizei funcţionale abstractizarea se efectuează prin aplicarea principiului ceteris paribus. Forma specifică a abstractizării este idealizarea – construcţia mintală a obiectelor cercetate, care diferă de cele reale. 3. metoda inducţiei. Metoda inducţivă presupune elaborarea generalităţilor din faptele analizate i sintetizate, adică modul de raţionare de la particular la general. Sub aspect metodologic, se deosebesc: inducţia completă – este generalizarea efectuată pe baza unui număr finit de cazuri, care acoperă integral categoria respectivă de fapte sau obiecte. De exemplu, avem numărul locuitorilor dintr-o localitate aridă şi numărul de climatizoare utilizate. În cazul inducţiei complete, se verifică , familie cu familie, dacă fiecare posedă climatizor. Dacă se constată că fiecare familie din localitatea dată este posesoarea unui climatizor, se conchide (generalizează) că toţi locuitorii manifestă cerere faţă de acest bun. inducţia incompletă – este un raţionament bazat pe studiul unui număr redus de cazuri din cîte cuprinde o clasă de obiecte şi fenomene economice, concluzia rezultată fiind extinsă asupra tuturor cazurilor, practic, numeroase sau chiar infinite. 4.metoda deducţiei. Un aport considerabil la formarea metodei deductive îi aparţine lui R. Descartes. De formaţie matematician, el, prin „Discurs asupra metodei pentru a ne conduce bine raţiunea şi pentru a căuta adevărul în ştiinţă” (1637), şi-a propus să găsească o metodă care să
-
Upload
mocanu-nataly -
Category
Documents
-
view
11 -
download
5
description
Metodele de Analiză Calitativă
Transcript of Metodele de Analiză Calitativă
Metodele de analiz calitativ:1.metoda analizei i sintezei Analiza reprezint o modalitate de examinare a fenomenelor i proceselor economice prin descompunerea lor logic n componente eseniale. Scopul analizei datelor colectate este descoperirea caracteristicilor eseniale ale prilor componente ale ntregului. n realizarea acestui scop un rol decisiv i revine procedeul abstractizrii. Sinteza reprezint reunirea componentelor analizate ntr-un tot unitar i prezentarea funcionrii integrale a fenomenului sau procesului economic studiat. Ea se deosebete de metoda analitic prin dou particulariti:1. Cuprinde obiectul cercetrii n integralitatea sa, permind evidenierea contradiciilor lui interne (dac ele exist);2. Permite extinderea cunoaterii i obinerea de cunotine noi.2. abstractizarea tiinific; Abstractizarea reprezint abstragerea mental de la unele proprieti i raporturi puin semnificative ale obiectelor cercetate n scopul evidenierii altor proprieti i raporturi semnificative. Abstractizarea l ajut pe cercettor s-i croiasc drum prin multitudinea de proprieti i raporturi ale obiectelor reale, ce-i permite s descopere mai uor esena i coninutul lor. Rezultatul procedurii de abstractizare este abstracia tiinific, iar n cadrul analizei funcionale abstractizarea se efectueaz prin aplicarea principiului ceteris paribus. Forma specific a abstractizrii este idealizarea construcia mintal a obiectelor cercetate, care difer de cele reale.3. metoda induciei. Metoda induciv presupune elaborarea generalitilor din faptele analizate i sintetizate, adic modul de raionare de la particular la general. Sub aspect metodologic, se deosebesc:inducia complet este generalizarea efectuat pe baza unui numr finit de cazuri, care acoper integral categoria respectiv de fapte sau obiecte. De exemplu, avem numrul locuitorilor dintr-o localitate arid i numrul de climatizoare utilizate. n cazul induciei complete, se verific , familie cu familie, dac fiecare posed climatizor. Dac se constat c fiecare familie din localitatea dat este posesoarea unui climatizor, se conchide (generalizeaz) c toi locuitorii manifest cerere fa de acest bun.inducia incomplet este un raionament bazat pe studiul unui numr redus de cazuri din cte cuprinde o clas de obiecte i fenomene economice, concluzia rezultat fiind extins asupra tuturor cazurilor, practic, numeroase sau chiar infinite.4.metoda deduciei. Un aport considerabil la formarea metodei deductive i aparine lui R. Descartes. De formaie matematician, el, prin Discurs asupra metodei pentru a ne conduce bine raiunea i pentru a cuta adevrul n tiin (1637), i-a propus s gseasc o metod care s combine avantajele logicii, geometriei i ale algebrei, eliminnd dezavantajele lor.Deducia este o metod de demonstrare- raionare de la generaliti la particular, cnd concluzia despre un element al muimii se face pe baza cunoaterii trsturilor acestei mulimi.Deci, prin deducie, teoriile deja descoperite se aplic la analiza faptelor, exprimate concret n timp i spaiu, sub forma fenomenelor i proceselor reale.Iniial, ea pornete de la noiunile i propoziiile ale cror sens este evident , adevrat prin definiie, i care se numesc axiome. Treapta a doua o reprezint premisele teoretice condiiile n care se realizeaz particularul. Astfel, funcia de producie este o axiom, iar funcia Kobb-Duglas o premis.Deducerea de la general la particular presupune demonstrarea argumentarea veridicitii unui raionament prin intermediul altuia. Ea cuprinde teza enun care merit a fi demonstrat i argumentul raionamentul prin care este demonstrat teza. 5.metoda dialectic. Elaborat n cadrul filosofiei clasice germane de ctre J.Kant i G.Hegel, metoda dialectic a fost aplicat la sfera economic de ctre K. Marx.Dialectica este metoda care permite studierea esenei i legitilor dezvoltrii fenomenelor i proceselor economice.Dialectica concepe lumea ca pe un sistem complex, n care fenomenele i procesele economice se afl n interdependen i interaciune, fiind studiate sub aspectul: Esenei i manifestrii; Coninutului i formei; Singularului i generalului; Posibilului i realului; Necesarului i eventualului;Dialectica presupune c cercetarea economic trebuie s se orienteze la interesele subiecilor economici, care formeaz un megasistem alctuit din: Interese economice individuale; Interese economice de grup; Interese economice locale; Interese economice naionale; Interese economice internaional-regionale; Interese economice globale;6.metoda istoric. Metoda istoric reprezint metoda bazat pe studierea proceselor economice n consecutivitatea lor cronologic, n dezvoltarea haotic i spontan.Utilizarea metodei istorice n cercetarea economic este cunoaterea acumulrii cunotinelor n cadrul tiinei economice, sau investigaiile n cadrul istoriei gndirii economice. Dup cum meniona J.M. Keynes, economistul trebuie s studieze prezentul prin lumina trecutului, pentru a-i nchipui viitorul. Problemele metodologice care apar n acest cadru sunt: Alegerea clasificrii colilor i doctrinelor economice Determinarea aportului reprezentanilor diferitelor coli la dezvoltarea gndirii economice Modelul de cercetare i expunere a ideilor din cadrul istoriei gndirii economice7.metoda sistemic. Metoda sistemic este metoda de cercetare a obiectelor organizate complex. Prin sistem se nelege un ansamblu de elemente a cror legtur (interaciune) duce la apariia unor proprieti definitorii specifice, pe care nu le posed prile constitutive ale ansamblului, adic la apariia unor nsuiri integrative. n acelai sens, al nevoii abordrii sistemice a fenomenelor economice, trebuie artat c teoria general a sistemelor este o form a cunoaterii tiinifice care studiaz proprietile, principiile i legile caracteristice sistemelor n general, indiferent de varietatea, natura elementelor lor componente i de relaiile dintre ele. Procedeele de msurare economic calitativ vizeaz, n principal: relevarea i precizarea elementelor i factorilor care explic fenomenul sau procesul economic studiat; evidenierea clar a relaiilor de condiionare dintre fiecare element (factor) i fenomenul sau procesul cercetat; precizarea relaiilor de condiionare dintre elementele (factorii) interni fenomenului i cei din mediul extern al acestuia, cu alte fenomene economice; conceperea i construirea de modele economice care s expliciteze i s reprezinte ct mai corect fenomenul economic studiat.
