RAPORT DE CERCETARE CALITATIV
pe baza datelor obinute în cadrul focus-grupurilor derulate în cadrul activitii A3.2
1. Descriere general
În perioada octombrie – decembrie 2018, în cadrul activitii A3.2, au fost derulate
opt focus-grupuri, în fiecare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale rii. La fiecare focus-
grup, derulat pe parcursul a dou zile, au participat aproximativ 25 de asisteni medicali i
moae. Agenda de lucru a întâlnirilor a fost urmtoarea:
a) în prima zi – prezentarea principalelor rezultate ale cercetrii cantitative
referitoare la valorile profesiilor de asistent medical i moa, derulate în cadrul activitii
A3.1. i discutarea acestor rezultate împreun cu participanii;
b) în ziua a doua – prezentarea unor informaii teoretice sintetice privind etica i
deontologia profesional în general precum i o serie de elemente de etic specific
profesiei de asistent medical i analizarea extins, împreun cu participanii, a valorilor
profesionale din actualul Cod de etic i deontologie al asistentului medical generalist,
moaei i asistentului medical din România. Analiza a fost realizat pe baza unei grile care
a urmrit identificarea celor mai importante valori profesionale prezente explicit sau implicit
în coninutul documentului, stabilirea nivelului de importan a respectivelor valori în
activitatea profesional a asistenilor medicali i moaelor, precum i a nivelului de
aplicabilitate a acestora în comportamentele lor profesionale cotidiene.
2. Obiective
a) obinerea unor informaii utile, care s clarifice/explice o serie de aspecte care au
rezultat din cercetarea cantitativ;
b) analizarea importanei i aplicabilitii în practic a valorilor specifice profesiilor de
asistent medical i moa.
3. Metod de culegere i analiz a datelor
Toate discuiile au fost înregistrate, cu acordul scris al participanilor. La înregistrri,
s-au adugat notiele luate de ctre experii politici publice care au moderat discuiile i, pe
baza ambelor tipuri de informaii, s-a realizat o analiz calitativ a aspectelor menionate de
ctre participanii la focus-grupuri, pentru a desprinde temele care apar mai frecvent în
discuiile cu participanii.
4.1. OBSERVAII I CONCLUZII GENERALE
O concluzie general desprins dup derularea celor 8 focus grupuri este lipsa
unei sensibiliti fa de distincia dintre discursul legal i cel normativ, dintre
aspectele legale i cele etice coninute de un act medical De foarte multe ori discuiile
nu au putut trece de faza unor replici de tipul “dar avem legi pentru asta”, S-a simit
deseori în cadrul dezbaterilor legate de dilemele etice inevitabile din viaa de zi cu zi a
asistentului medical o rigiditate a participanilor în ce privete desprinderea de “litera legii”,
de ce spune protocolul c ai voie s faci. Discutam, de exemplu, despre respectarea în
orice situaie a dreptului pacientului i aveam replici de genul “Pi, suntem obligate s
respectm”. Sau abordam tematica comunicrii asistent-medic-pacient-familie i ni se
spunea “dar e clar, conform protocolului din spital trebuie s faci cutare i cutare”. Aceast
abordare generalizat i deseori formal denot lipsa unei educaii etice instituionalizate
bine reglementat în cadrul sistemului de sntate în ansamblul lui, fr de care,
problemele de etic i deontologie profesional nu vor putea fi înelese i asumate la
adevrata lor valoare. Fr un prag minim de expertiz etic codul de etic în vigoare
rmâne un document frumos dar abstract i deseori neaplicabil în percepia angajailor din
sistem pentru c legea i protocoalele par s fie adevratele instrumentele de luat în
considerare.
O alt observaie general care s-a desprins din aceast experien de dialog cu
comunitatea asistenilor medicali i moaelor din România este o tendin de
externalizare a eecului în raport cu relaia cu pacienii, cu doctorii, cu imaginea
public proast a sectorului sanitar, cu nerealizrile i punctele nevralgice în
general. În diferite contexte de discuii din cadrul focus grupurilor s-a identificat o tendin
de a pune vina în primul rând pe pe alii pentru eecurile profesiei. Au aprut des formulri
de tipul “pacienii au o atitudine mizerabil fa de noi” sau “noi facem tot ce putem dar
dac nu avem ce trebuie”sau “degeaba vrei s faci dac nu ai cu cine”. Dincolo de
argumentele reale formulate atitudinea aceasta preponderent defensiv i neasumat, mai
ales atunci când e vorba de valori i comportamente etice, denot lipsa unei culturi a
autoevalurii i a unei atitudini proactive mai puin defensive.
De asemenea, tot ca observaie general, considerm c tema comunicrii, sub
toate aspectele ei a fost una transversal în cadrul acestor întâlniri, fiind un lait motiv
atât în discuiile aplicate pe analiza codului cât i în cele generate de raportul de cercetare
4
cantitativ. “Comunicarea este tot un act medical” (participant, focus grup Bucureti). Fie c
s-a discutat despre importana colaborrii din perspectiva unui sistem de sntate care
dorete s treac de la paradigma îngrijirii medicale centrate pe boal la paradigma unei
îngrijiri medicale centrat pe pacient; despre relaia deficitar asistent-medic (cu precdere
medicii mai în vârst); despre nevoia unor acorduri între specialiti în vederea efecturii
unor stagii în alte secii, problema comunicrii (de fapt a comunicrii deficitare), a fost
mereu prezent. Chiar i atunci valorilor legate de comunicare au fost evaluate ca fiind
secundare, explicaia a fost legat de faptul c nu sunt specific profesiei ci sunt valori
generale.
a) Clarificarea/explicarea unor aspecte reieite din cercetarea cantitativ
Pe baza discuiilor purtate cu participanii la focus-grupuri, plecând de la datele
cercetrii cantitative, s-au conturat o serie de aspecte care au fost punctate în cadrul mai
multor focus-grupuri:
• lipsa de personal i, în consecin, supranormarea celor care lucreaz în domeniu,
aspect perceput drept cauza majoritii problemelor, inclusiv a celor legate de etic i
moralitate:
Am 3 saloane pe tura de noapte....suprasolicitare......cum s am empatie pentru
pacient?....comunici strictul necesar (participant focus-grup Regiunea N-E, Vatra
Dornei).
Toate valorile sunt foarte importante, dar, într-o constant lips de timp, nu putem
discuta de niciuna dintre ele. Sigur, noi ajutm omul bolnav, dar dac nu ai timpul
necesar, iar normarea este 15-20 de pacieni la un asistent medical, iar afar 5,
atunci modul de a fi empatic, de a colabora, este mai mare la ei, normal (participant
focus-grup Regiunea N-V, Cluj).
Când avem pacieni din 5 în 5 minute, de ce a mai facut ministerul normare de 15
minute/pacient? S fim sinceri, eu sunt „statistician”, stau în calculator, când s mai
comunic cu pacientul? (participant focus-grup Regiunea Sud, Sinaia).
5
• importana deschiderii ctre nou, a preocuprii pentru actualizarea permanent a
cunotinelor profesionale; nevoia ca preocuparea pentru educaia medical continu s fie
una real, i nu una formal (determinat doar de necesitatea obinerii numrului anual de
credite):
Degeaba am experien dac a fi rmas la ce am învat acum 46 de ani
(participant focus-grup Regiunea Sud, Sinaia).
Dac doar bifm c am fcut cursuri sau facem acelai curs ani la rând doar ca s îi
faci creditele, degeaba le faci ... dar ar trebui ca i spitalele s se preocupe s
organizeze mai multe cursuri pe specialitile pe care le are (participant focus-grup
Regiunea Vest, Herculane).
• Importana educaiei în general - problema legat de faptul c cei care urmeaz
pregtirea iniial sunt fie lipsii de o motivaie serioas, fie nu au abiliti care s îi
recomande pentru aceast profesie; îngrijorarea fa de numrul mare de diplome oferite
de instituii publice i private, fr responsabilitate-ceea ce duce la scderea competenelor
profesionale în sistem; nevoia ca asistenii medicali/moaele cu experien profesional
mai mare s-i asume ei înii ridicarea nivelului profesional al colegilor lor mai tineri:
Lucrez i în sistem dar predau i într-o coal i am o explicaie: în colile sanitare,
de cel puin 10 ani, tineretul pleac în afar i în ar rmân cei care fac o
reconversie profesional, vin, deci, dintr-o necesitate i nu din pasiune (participant
focus-grup Regiunea N-E, Vatra Dornei).
Existând atâtea coli postliceale, jumtate dintre noi predm când i când, e o
fabric de diplome, toate femeile de serviciu îi cumpr diplome … atunci te uii la
femeia de serviciu care a lsat mopul i e colega ta i te duci la scoal i începi s
predai … trebuie s începi de la un nivel submediu, avem asisteni medicali cu
retard, nu tiu s scrie … (participant focus-grup Regiunea N-V, Cluj).
Dac noi i-am aduce pe cei care vin acum de pe bncile colii la nivelul nostru,
atunci sigur am progresa ...i noi suntem vinovai, ar trebui s ne asumm evoluia
profesional a celor tineri (participant focus-grup Regiunea Centru, Sovata).
6
reuita profesional, precum i unele aspecte problematice referitoare la cooperarea în
echip:
Colaborarea e important, pentru c degeaba ai cunotine profesionale dac nu
reueti s comunici cu pacientul; colaborare cu pacientul … i cu echipa, cu
medicul, infirmera, asistentul social, ali asistenti, psiholog … i cu familia.
(participant focus-grup Regiunea N-V, Cluj).
Abilitile de comunicare ar trebui s fie mai sus, dac ai cunotine profesionale, dar
nu tii ce s spui, degeaba … i cele nonverbale sunt importante, mai degrab toat
lumea vede cum spui, decât ce spui … (participant focus-grup Regiunea N-V, Cluj).
A ridica capacitatea de comunicare mai sus, deasupra empatiei, pentru c dac nu
tii s transmii ceea ce simi, degeaba simi (participant focus-grup Regiunea Sud,
Sinaia).
Ar fi nevoie de departamente/persoane care s se ocupe de comunicare, s le
spun lucruri pacienilor, s îi educe, s îi sftuiasc ... (participant focus-grup
Regiunea Bucureti-Ilfov, Bucureti).
Cu familia e greu s comunici uneori, nu înelege, nu accept boala pacientului (n.a.
– este vorba de pacientul psihiatric) i atunci, la externare, trebuie s interacionezi
mult cu familia, s o aduci, s îi spui ce poate i ce nu poate pacientul (participant
focus-grup Regiunea Bucureti-Ilfov, Bucureti).
Cu medicii aproape de pensionare se comunic mai greu, nu vor s ne asculte, spun
„Descurc-te!”. Comunicm mai bine cu cei tineri, sunt dispui chiar s învee de la
noi, de la asistentele cu mai mult experien (participant focus-grup Regiunea
Bucureti-Ilfov, Bucureti).
Evaluarea importanei empatiei i a inteligenei emoionale este una neomogen i,
uneori, dependent de tipul de secie în care lucreaz respondenii, precum i de nivelul de
experien a asistenilor medicali: Accentul foarte mare pus în general pe pe competenele
7
strict profesionale ca valoare esenial pentru domeniu (în detrimentul empatiei sau
inteligenei emoionale) a fost explicat în cadrul discuiilor mai ales prin prisma faptului c
acum intra in sistem din ce în ce mai mult persoane prost pregtite i fr chemare pentru
profesie ceea ce determina o scadere a calitatii serviciilor de îngrijire, în contextul în care
grija, empatia, respectul pentru pacient vin dup ce îi cunoti meseria. A mai aprut i
argumentul feminizrii domeniului i considerrii “emapatiei” ca ceva natural pentru femei.
Consider c sunt anumite profesii care se fac cu sufletul, aa c a pune empatia pe
primul loc; a fi un bun profesionist înseamn experien, cunotine, o bun
colaborare, dar dac nu ai niciun fel de sentiment pentru ceea ce faci, rezultatul este
redus (participant focus-grup Regiunea Sud, Sinaia).
Am un dubiu cu privire la empatie si inteligen emoional, nu tiu dac au fost
înelei corect, inteligena emoional e mai mult decât empatia, dar oamenii au
îneles invers; este posibil, ca la noi în sistem inteligena emoional se manifest
prin empatie (participant focus-grup Regiunea N-E, Vatra Dornei).
Am lucrat 20 ani în ATI i am observat cât de important este s fii alturi de pacient
cu un cuvânt bun, un gest, decât s faci o manevr corect (participant focus-grup
Regiunea Sud, Sinaia).
Mi se pare puin incorect c inteligena emoional e pe ultimul loc, e important
pentru a comunica non-verbal, un asistent medical nu poate s fie emaptic dac nu
are un anumit grad de inteligen emoional (participant focus-grup Regiunea N-V,
Cluj).
Este prea mult scoas în fa competena; pân la urm, nu poi accede fr, dar
avem asisteni medicali foarte bine pregtii dar avem pacieni care te apreciaz mai
bine pentru c eti mai apropiat, nu-i pui mnuile; între un om rece i impecabil
profesional i unul cald, pacienii prefer unul cald (participant focus-grup Regiunea
Vest, Herculane).
La începutul profesiei, ai nite idealuri, dup care i le taie ... Ai entuziasm, dar nu
mai eti kamikaze, faci, cu bani, fr bani, eu sunt singur, pacienii sunt cu miile,
dac intru în empatia asta cu toi ... M încarc cu tot felul de chestii care nu sunt ale
8
mele ... Eu sunt pe ambulan, în urgene, nu am timp s empatizez cu pacientul, îmi
fac treaba acolo i atât ... La început fceam aa, m gândeam „dac se întâmpl i
la mine?” Am avut copil electrocutat, de 7 ani ... (participant focus-grup Regiunea N-
E, Vatra Dornei).
La sala de operaii conteaz mai puin empatia, nu poi s „mori” cu fiecare bolnav,
important e s tii cel mai bine ce ai de facut (participant focus-grup Regiunea Sud,
Sinaia).
Personalul tânr pune prea mult accent pe cunotine, pentru ca, mai apoi,
inteligena emoional capt importan odat cu înaintarea în profesie (participant
focus-grup Regiunea N-E, Vatra Dornei).
• Proasta reputaie public a profesiei, prejudecile pacien’ilor fa de asistentul
medical, care contribuie la scderea respectului i a încrederii populaiei în profesionalismul
asistenilor medicali/moaelor; o soluie recomandat de ctre participani fiind
implementarea unui sistem de educaie medical a populaiei:
Climatul local i general sunt foarte importante; percepia general despre sistem e
foarte proast, pacienii vd ce vd la televizor, vin cu preconcepii, cred c trebuie s
dai, degeaba încerci s-i lmureti c nu trebuie, ca îi faci treaba i dac d i dac nu
... (participant focus-grup Regiunea N-E, Vatra Dornei).
Atâta timp cât pentru orice se întâmpl ru în sistem, asistentul medical e ap ispitor
la televizor, noi nu mai simim respectul acela de care ne bucuram cândva (participant
focus-grup Regiunea V, Bile Herculane).
Trebuie investit în educaia i informarea medical a populaiei……chiar i citirea presei,
dac ai minime informaii medicale, altfel interpretezi… E nevoie de educaie medical
în coli sau în liceu……nu doar splatul pe mâini …omul ar avea alt atitudine.
(participant focus-grup Regiunea N-V, Cluj).
9
E important cultura, trebuie învai pacienii c nu li se cuvine totul, poate sunt alte
urgene, un accident, iar el face ca toate alea, se tvlete pe jos, te blocheaz i pe
tine ... (participant focus-grup Regiunea Sud, Sinaia).
b) importana i aplicabilitatea în practic a valorilor specifice profesiilor de
asistent medical i moa
Având drept punct de plecare actualul Cod de etic i deontologie al asistentului
medical generalist, moaei i asistentului medical din România, a fost realizat,
împreun cu participanii la cele opt focus-grupuri, o analiz a importanei i
aplicabilitii practice a unor valori profesionale specifice. În mod concret, analiza s-a
derulat dup cum urmeaz:
• în cadrul primelor dou focus-grupuri (din regiunile N-E i N-V), pe baza
discuiilor cu participanii, a fost realizat o list de valori profesionale;
• în cadrul urmtoarelor ase focus-grupuri, utilizând lista de valori creat anterior,
participanii, lucrând în grupuri de câte 4-5, au evaluat importana i aplicabilitatea
practic ale respectivelor valori profesionale. Evalurile fcute de ctre participani sunt
prezentate sintetic în tabelele anexate prezentului raport.
Din analiza acestor evaluri, putem extrage urmtoarele aspecte importante:
Ca o concluzie general, la acest segment din discuii, aa cum reiese evident i din
tabelele anexate, valorile profesionale stipulate i detaliate în cod sunt percepute în
proporie mare de ctre participani ca fiind foarte importante (vezi Tabel 1-culoarea
roie predomin, verdele apare mult mai puin i albastru doar în locuri izolate).
Cooperarea i comunicarea au primit cele mai slabe evaluri (albastru),
considerându-se a fi valori de o importan secundar. Din discuii acest aspect tine
mai mult de considerarea lor ca “eseniale” dincolo de profesia de asisten medical i
moa, ca fiind valori generale obligatorii oricrui domeniu de activitate. În schimb
percepia despre aplicabilitatea practic a acestor valori (considerare în cea mai
mare parte ca fiind eseniale în sistemul românesc din România) este diferit (vezi
Tabel 2-mult mai pestri la nivel de culori). Foarte muli participani apreciaz c
aplicabilitatea lor este moderat (verde) sau redus (albastru). Au fost i câteva
situaii (albastru închis în tabel) în care s-a considerat c dei este vorba de aspecte
importante ele sunt absolut neaplicabile în contextul dat din sistemul de îngrijiri din
10
România, participani cerând o alt culoare prin care s puncteze mai clar acest
aspect.
Diferenele între regiuni în ceea ce privete raportatea la importana valorilor i la
aplicabilitatea lor nu sunt semnificative. Mai curând s-a observat o diferen de spirit
critic acolo unde au fost mai muli participani cu anumite responsabiliti mai clare
(ca de exemplu asistent ef, ef laborator, etc.).
Merit de asemenea precizat i faptul c participanii la toate focus grupurile au fost
de asemenea încurajai s precizeze i alte valori importante pentru profesia lor care
nu sunt incluse în actualul cod. Nu am primit nici o propunere concret în acest
sens.
În mod particular, se poate spune c:
• valorile profesionale care au fost considerate eseniale de ctre cei mai muli
dintre participani sunt, în principal, cele care se subsumeaz principilului respectrii
drepturilor pacienilor;
• valorile profesionale care au fost considerate ca posibil de aplicat în practic
întotdeauna sau de cele mai multe ori, de ctre cei mai muli dintre participani, sunt,
de asemenea, cele subsumate aceluiai principiu, al respectrii drepturilior
pacienilor de diferite categorii;
• valorile profesionale pentru care s-au înregistrat diferenele cele mai ridicate între
importan i aplicabilitate au fost respectarea demnitii profesionale, recunoaterea
limitelor profesionale i spiritul de echip/colaborarea. Principalele explicaii pentru
aceste decalaje, oferite de ctre participanii la focus-grupuri, au fost urmtoarele:
- în cazul respectrii demnitii profesionale – întâmpin greuti determinate
de imaginea „deteriorat” a profesiei în rândul populaiei, generat, în principal, de
modul în care mass-media prezint doar aspectele negative;
- în cazul recunoaterii limitelor profesionale – distincia între competenele
autonome i cele delegate (primite de la medicii cu care lucreaz) nu este
întotdeauna clar i respectat; în plus, mentalitatea conform creia asistentul
medical este subordonatul medicului, având obligaia de a executa orice i se cere
este una care nu ajut în stabilirea acestor limite;
11
- în cazul spiritului de echip/colaborrii – cele mai multe explicaii au fost
direecionate ctre diferenele existente în echipele medicale (între medici i
asisteni, dar i între generaii diferite de asisteni, de exemplu) i ctre faptul c, de
multe ori, succesul (dei este rezultatul unui effort de echip) revine medicului, în
timp ce, în cazul unui eec, asistentul medical devine, adesea, „ap ispitor”.
Per ansamblu, codul în vigoare a fost apreciat de ctre participani. Majoritatea au
considerat c înglobeaz valorile i principiile fundamentale unui act de îngrijire medical
etic. Cu toate acestea, s-a considerat c este nevoie de actualizarea unor informaii (de
exemplu “educaie profesional” nu EMC; semntur nu paraf) i de racordarea mai
explicit a valorilor la contextul României, astfel încât acest document s devin cu
adevrat util.
Tabelul nr. 1. Evaluarea importanei valorilor profesionale din Codul de etic i deontologie al asistentului medical generalist, moaei i asistentului medical din România (pe focus-grupuri i grupuri de lucru)
Valori
Importan
Regiunea S Regiunea S-V Regiunea V Regiunea C Regiunea S-E Regiunea B-I
g 1
g2 g3 g4 g5 g6 g1 g2 g3 g4 g5 g1 g2 g3 g4 g5 g1 g2 g3 g4 g5 g1 g2 g3 g4 g5 g1 g2 g3 g4 g5
Aprarea drepturilor pacientului
Secundar
13
Valori
Importan
Regiunea S Regiunea S-V Regiunea V Regiunea C Regiunea S-E Regiunea B-I
g 1
g2 g3 g4 g5 g6 g1 g2 g3 g4 g5 g1 g2 g3 g4 g5 g1 g2 g3 g4 g5 g1 g2 g3 g4 g5 g1 g2 g3 g4 g5
Spirit de echip/colaborare
Respectarea demnitii profesionale
Recunoaterea limitelor profesionale
Cooperarea
Respectarea drepturilor pacientului (la via privat, la consimmânt informat)
Respectarea secretului profesional
14
Valori
Importan
Regiunea S Regiunea S-V Regiunea V Regiunea C Regiunea S-E Regiunea B-I
g1 g2 g3 g4 g5 g6 g1 g2 g3 g4 g5 g1 g2 g3 g4 g5 g1 g2 g3 g4 g5 g1 g2 g3 g4 g5 g1 g2 g3 g4 g5
Respectarea drepturilor pacienilor cu afeciuni psihice
Respectarea demnitii umane a pacienilor psihici
Cunoaterea limitelor competenelor profesionale
Respectarea drepturilor pacientilor cu HIV/SIDA
Protejarea drepturilor pacienilor îngrijii la domiciliu
Protejarea drepturilor pacienilor minori
Respectarea jurmântului profesional
15
Tabelul nr. 2. Evaluarea aplicabilitii practice a valorilor profesionale din Codul de etic i deontologie al asistentului medical generalist, moaei i asistentului medical din România (pe focus-grupuri i grupuri de lucru)
Valori
Aplicabilitate practic:
Regiunea S Regiunea S-V Regiunea V Regiunea C Regiunea S-E Regiunea B-I
g1 g2 g3 g4 g5 g6 g1 g2 g3 g4 g5 g1 g2 g3 g4 g5 g1 g2 g3 g4 g5 g1 g2 g3 g4 g5 g1 g2 g3 g4 g5
Aprarea drepturilor pacientului
Aplicabilitate practic
Regiunea S Regiunea S-V Regiunea V Regiunea C Regiunea S-E Regiunea B-I
g1 g2 g3 g4 g5 g6 g1 g2 g3 g4 g5 g1 g2 g3 g4 g5 g1 g2 g3 g4 g5 g1 g2 g3 g4 g5 g1 g2 g3 g4 g5
Spirit de echip/colaborare
Respectarea demnitii profesionale
Recunoaterea limitelor profesionale
Cooperarea
Respectarea drepturilor pacientului (la via privat, la consimmânt informat)
Respectarea secretului profesional
Aplicabilitate practic
Regiunea S Regiunea S-V Regiunea V Regiunea C Regiunea S-E Regiunea B-I
g1 g2 g3 g4 g5 g6 g1 g2 g3 g4 g5 g1 g2 g3 g4 g5 g1 g2 g3 g4 g5 g1 g2 g3 g4 g5 g1 g2 g3 g4 g5
Respectarea drepturilor pacienilor cu afeciuni psihice
Respectarea demnitii umane a pacienilor psihici
Cunoaterea limitelor competenelor profesionale
Respectarea drepturilor pacientilor cu HIV/SIDA
Protejarea drepturilor pacienilor îngrijii la domiciliu
Protejarea drepturilor pacienilor minori
Respectarea jurmântului profesional