75302436 Metodele Gandirii Critice

22
8/10/2019 75302436 Metodele Gandirii Critice http://slidepdf.com/reader/full/75302436-metodele-gandirii-critice 1/22 Ioan Scheau GÂNDIREA CRITICĂ Ioan Scheau (n. 1974) este lector universitar doctor în cadrul Departamentului de Pregătire şi Perfecţionare a Personalului Didactic al niversităţii !1 Decem"rie 191#$ %l"a &ulia. %ctivitatea pu"licistică a autorului cuprinde două cărţi Limbaj şi analiză (1999) şi Perspective pragmatice în educaţie (') şi peste de studii şi articole de specialitate pu"licate în reviste din ţară şi din străinătate. %utorii* &oan +c,eau (pre-entarea teoretică a metodelor gndirii critice)/ 0iviu 0odoa"ă/ ana 2icoară/ +onia 3lvireanu/ i,aela 5asara"ă/ onica priş/ %dela 6udor/ Dan a-ălu/ osmin %pol-an/ 8a"riela +ecară/ lorian rs/ Dorin priş (aplicarea metodelor gndirii critice la diferite arii curriculare). 1

Transcript of 75302436 Metodele Gandirii Critice

Page 1: 75302436 Metodele Gandirii Critice

8/10/2019 75302436 Metodele Gandirii Critice

http://slidepdf.com/reader/full/75302436-metodele-gandirii-critice 1/22

Ioan ScheauGÂNDIREA CRITICĂ

Ioan Scheau (n. 1974) este lector universitar doctor în cadrul Departamentului de Pregătire şi Perfecţionarea Personalului Didactic al niversităţii !1 Decem"rie 191#$ %l"a &ulia. %ctivitatea pu"licistică a autoruluicuprinde două cărţi Limbaj şi analiză (1999) şi Perspective pragmatice în educaţie (') şi peste destudii şi articole de specialitate pu"licate în reviste din ţară şi din străinătate.

%utorii* &oan +c,eau (pre-entarea teoretică a metodelor gndirii critice)/ 0iviu 0odoa"ă/ ana 2icoară/

+onia 3lvireanu/ i,aela 5asara"ă/ onica priş/ %dela 6udor/ Dan a-ălu/ osmin %pol-an/ 8a"riela+ecară/ lorian rs/ Dorin priş (aplicarea metodelor gndirii critice la diferite arii curriculare).

1

Page 2: 75302436 Metodele Gandirii Critice

8/10/2019 75302436 Metodele Gandirii Critice

http://slidepdf.com/reader/full/75302436-metodele-gandirii-critice 2/22

IOAN SCHEAU(coordonator)

GÂNDIREA CRITICĂ- metode actie de !redare-"n#$are -

Editura DaciaC%u& Na!oca '

'

 

Page 3: 75302436 Metodele Gandirii Critice

8/10/2019 75302436 Metodele Gandirii Critice

http://slidepdf.com/reader/full/75302436-metodele-gandirii-critice 3/22

Cu*nt "nainte

n aspect al reformei învăţămntului presupune înlocuirea metodelor tradiţionale de predare cuunele metode mai noi de predare/ numite metode ale gndirii critice/ "a-ate pe principiile învăţăriiactive. :n ca-ul aplicării acestor metode elevul este pus în situaţia de a descoperii singur informaţia/căci informaţia astfel descoperită este reţinută mai uşor şi pentru o perioadă mai lungă de timp.Pentru a familiari-a cadrele didactice cu aceste metode active de predare/ am luat iniţiativa

 pu"licării acestui g,id metodic.8,idul se adresea-ă profesorilor din învăţămntul universitar şi preuniversitar/ precum şi

studenţilor care se pregătesc să devină cadre didactice/ fiind alcătuit din două părţi*1. primă parte consacrată pre-entării teoretice a metodelor gndirii critice. Pentru uşurinţa

folosirii acestui g,id/ cele aproape ; de metode pre-entate/ sunt clasificate alfa"etic.

'. a doua parte consacrată aplicării metodelor gndirii critice la curriculum naţional.Pentru aplicarea acestor metode au fost solicitaţi profesori de la unităţi de învăţămnt de prestigiudin <udeţul %l"a. %plicarea metodelor s=a făcut att pentru o unitate de timp de ; de minute/ atuncicnd putem aplica o singură metodă> ct şi pentru o unitate de timp de 1;=' de minute/ atunci cndse pot com"ina '= metode ale gndirii critice în cadrul lecţiei.

u speranţa că lucrarea de faţă va fi utilă în activitatea instructiv=educativă/ autorulmulţumeşte tuturor celor care au contri"uit la reali-area ei.

  0ector univ.dr.&oan +c,eau

niversitatea !1 Decem"rie 191#$ %l"a &ulia

Page 4: 75302436 Metodele Gandirii Critice

8/10/2019 75302436 Metodele Gandirii Critice

http://slidepdf.com/reader/full/75302436-metodele-gandirii-critice 4/22

+re,entarea metode%or *ndirii critice

./ 0-1-2

%ceastă metodă a gndirii critice îşi primeşte denumirea din activitatea desfăşurată la clasă*=?* Deoarece metoda de"utea-ă cu activitatea profesorului care împarte clasa în grupuri de cte

şase elevi. iecare elev primeşte o coală de ,rtie după care profesorul citeşte te@tul de anali-at sauaduce spre re-olvare o situaţie pro"lemă.

=* Deoarece pe coala de ,rtie fiecare elev notea-ă trei idei în legătură cu te@tul anali-at/ sautrei posi"ile soluţii la situaţia pro"lemă pre-entată.

=;* Deoarece fiecare idee este prelucrată de alte cinci persoane (mem"rii grupului). După ceelevii au trecut pe foaia de ,rtie cele trei idei/ activitatea se desfăşoară/ în cadrul fiecărui grup/astfel* fiecare elev îşi sc,im"ă foaia cu ceilalţi şi notea-ă eventualele comentarii/ îm"unătăţiri saucritici aduse ideilor celorlalţi mem"rii ai grupului. %ctivitatea se termină în momentul în carefiecare foaie a trecut pe la toţi mem"rii grupului. 0a sfrşit liderul grupului strnge foile/ anali-ea-ăîmpreună cu mem"rii grupului ideile propuse şi ela"orea-ă strategia finală ce va fi pre-entată clasei.

'/ A%oritmi,area

etodă tradiţională a activităţii didactice/ algoritmi-area presupune e@istenţa unor sc,emelogice care să permită re-olvarea unor sarcini de lucru. onform !Pedagogiei$ lui onstantin ucoş!algoritmii repre-intă un grupa< de sc,eme procedurale/ o suită de operaţii standard prin

 parcurgerea cărora se re-olvă o serie mai largă de pro"leme asemănătoare$.1

:n ceea ce priveşte clasificarea algoritmilor/ fiecare autor construieşte o astfel de clasificare.%stfel/ +orin ristea în !Dicţionar de termeni pedagogici$ împarte algoritmii în* algoritmi dere-olvare şi algoritmi de identificare> iar &oan 5ontaş în !Pedagogie$ vor"eşte de e@istenţa a şasetipuri de algoritmi* algoritmi de sistemati-are a materiei/ algoritmi de re-olvare a pro"lemelor/algoritmi de consolidare a cunoştiinţelor/ algoritmi de optimi-are a unor capacităţii/ algoritmi de

creaţie/ algoritmi de programare a materiei.:n funcţie de aceste clasificării se o"servă că algoritmi-area poate fi folosită cu succes în oricemoment al lecţiei.

1/ 3rain4tormin

urtuna în creier (etimologic în engle-ă "rain A creier/ storm A furtună) solicită participareaelevilor la anali-a anumitor situaţii (posi"il reale) şi g,idarea lor spre identificarea posi"ilităţilor dere-olvare a acestor situaţii pro"lemă.

etoda "rainstorming se g,idea-ă după două principii generale*a) antitatea determină calitatea>

 ") %mnarea evaluăriiB<udecării ideilor celorlalţi.3tapele metodei sunt următoarele*!1. +e alege tema şi se anunţă sarcina de lucru> grupuri de minim 1 persoane.'. +e solicită e@primarea într=un mod ct mai rapid/ în fra-e scurte şi concrete/ fără cen-ură/ a

tuturor ideilor (...) aşa cum vin ele în minte/ legate de re-olvarea unei situaţii pro"lemă conturate.. 6otul se înregistrea-ă în scris/ pe ta"lă/ flipc,art/ video/ reportofon.4. +e lasă o pau-ă de 1; minute pentru aşe-area ideilor emise şi recepţionate.;. +e iau pe rnd ideile emise/ iar grupul găseşte criterii de grupare a lor pe categorii =

sim"oluri/ cuvinte=c,eie/ imagini care repre-intă posi"ile criterii.?. 8rupul se împarte în su"grupuri/ în funcţie de categoriile de idei listate/ pentru de-"atere.

De-"aterea se poate desfăşura însă şi în grupul mare. +e selectea-ă ideile originale sau cele mai

aproape de soluţii fe-a"ile pentru pro"lema pusă în discuţie.

1 ucoş/ . !Pedagogie$ 3ditura Polirom/ &aşi/ 199?/ pag.9

4

Page 5: 75302436 Metodele Gandirii Critice

8/10/2019 75302436 Metodele Gandirii Critice

http://slidepdf.com/reader/full/75302436-metodele-gandirii-critice 5/22

7. +e afişea-ă ideile re-ultate de la fiecare su"grup/ în forme ct mai variate şi originale*cuvinte/ propo-iţii/ cola<e/ imagini/ desene/ cntece/ <oc de rol/ pentru a fi cunoscute de ceilalţi.$'

/ Cadrane%e

a şi alte metode ale gndirii critice/ metoda cadranelor este o te,nică ce presupune e@tragerea

esenţialului dintr=un te@t anali-at şi aran<area ideilor su" forma unui ta"el cu patru cadrane*& &&

&&& &C

6a"elul se completea-ă de către elevi după citirea te@tului cu respectarea următoarelorindicaţii*

Primul cadran se completea-ă cu sunetele descrise de te@tul lecturat.%l doilea cadran se completea-ă cu sentimentele pe care le=a avut elevul în timpul lecturii

te@tului.

%l treilea cadran se completea-ă cu asemănările e@istente între ideile te@tului şicunoştinţele anterioare ale elevului.

%l patrulea cadran se completea-ă cu învăţătura desprinsă din te@t/ adică ideile morale pecare şi le pot însuţi elevii din te@tul anali-at.

2/ Ciorchine%e

Deşi este o variantă mai simplă a "rainstorming=ului/ această metodă/ care presupuneidentificarea unor cone@iuni logice între idei/ poate fi folosită cu succes att la începutul unei lecţii

 pentru reactuali-area cunoştinţelor predate anterior/ ct şi în cadrul lecţiilor de sinte-ă/ de

recapitulare/ sistemati-are a cunoştinţelor. etoda ciorc,inelui funcţio= nea-ă după următoareleetape*!1. +e scrie un cuvntB temă (care urmea-ă a fi cercetat) în mi<locul ta"lei sau a unei foi de

,rtie>'. 3levii vor fi solicitaţi să=şi note-e toate ideile/ sintagmele sau cunoştinţele pe care le au în

minte în legătură cu tema respectivă/ în <urul cuvntului din centru/ trăgndu=se linii între acestea şicuvntul iniţial>

. :n timp ce le vin în minte idei noi şi le notea-ă prin cuvintele respective/ elevii vor trage liniiîntre toate ideile care par a fi conectate>

4. %ctivitatea se opreşte cnd se epui-ea-ă toate ideile sau cnd s=a atins limita de timpacordată.$

onform lui &on %l. Dumitru !e@istă cteva reguli ce tre"uie respectate în utili-area te,niciiciorc,inelui*1. +crieţi tot ce vă trece prin minte referitor la temaB pro"lema pusă în discuţie.'. 2u <udecaţiB evaluaţi ideile produse/ ci doar notaţile.. 2u vă opriţi pnă nu epui-aţi toate ideile care vă vin în minte sau pnă nu e@piră timpul

alocat> dacă ideile refu-ă să vină insistaţi şi -ă"oviţi asupra temei pnă ce vor apărea uneleidei.

4. 0ăsaţi să apară ct mai multe şi mai variate cone@iuni între idei> nu limitaţi nici numărulideilor/ nici flu@ul legăturilor dintre acestea.$4

0/ Controer4a academic#'  $8,id metodic* :nvăţarea activă$ 3/ onsiliul 2aţional pentru Pregătirea profesorilor/ '1/ pag 1='  $8,id metodic* 3ducaţia civică E curriculum şi pregătirea profesorilor$ 3/ '1/ pag.'14 Dumitru/ &on %l. !De-voltarea gndirii critice şi învăţarea eficientă$ 3ditura de Cest/ 6imişoara/ '/ pag. 74=7;

;

Page 6: 75302436 Metodele Gandirii Critice

8/10/2019 75302436 Metodele Gandirii Critice

http://slidepdf.com/reader/full/75302436-metodele-gandirii-critice 6/22

%semănătoare cu reţeaua de discuţie şi linia valorii deoarece elevii tre"uie să argumente-e prosau contra unei idei/ dar şi cu mo-aicul deoarece se lucrea-ă pe grupuri de 4 elevi/ metodacontroversa academică are drept scop soluţionarea unui su"iect controversat. etoda se desfăşoarădupă următorii paşi* Profesorul pre-intă clasei un su"iect controversat/ împarte clasa de elevi în grupuri de cte 4/

apoi pune o între"are în legătură cu su"iectul pre-entat (între"area are un răspuns înc,is* da saunu).

3levii unui grup de lucru se împart în două perec,i astfel înct o perec,e argumentea-ă pro iarcealaltă contra su"iectului iniţial.

ele două perec,i dintr=un grup reali-ea-ă o scurtă de-"atere care se finali-ea-ă cu identificareatuturor argumentelor grupului/ att cele pro ct şi cele contra.

Perec,ile iniţiale se despart/ fiecare mem"ru al grupului formnd o nouă perec,e cu un elevdintr=un alt grup dar care susţine acelaşi lucru. 2oile perec,i formate de-"at timp de cinciminute argumentele descoperite iniţial.

+e formea-ă din nou grupurile iniţiale care de-"at din nou pro"lema iniţială/ formulnd/ de data

aceasta/ conclu-iile finale.Profesorul invită repre-entanţi ai fiecărui grup de lucru să pre-inte clasei conclu-ia adoptată de

grupul din care a făcut parte.

5/ Cu6u%

etoda este folosită în condiţiile în care dorim să aflăm ct mai multe informaţii în legătură cuun eveniment. :n preala"il se reali-ea-ă două lucruri* 3levii studia-ă evenimentul respectiv. +tudiul poate fi individual/ în perec,i sau în grupde ;=? persoane. Profesorul reali-ea-ă un cu"/ iar pe fiecare faţă a cu"ului notea-ă unul din cuvintele*descrie/ compară/ anali-ea-ă/ asocia-ă/ aplică/ argumentea-ă.:n cadrul activităţii la clasă cele şase etape se pot desfăşura fie în ordinea de mai sus/ fie/ pentru

ca activitatea să fie mai atractivă/ în funcţie de noroc/ după ce s=a aruncat cu cu"ul.Potrivit lui &on %l. Dumitru reali-area fiecărei sarcini înscrisă pe o faţă a cu"ului vi-ea-ă

următoarele*1. Descrie E um aratăF'. ompară E u cineBce se aseamănă şi de cineBce diferăF. %socia-ă E 0a ce te face să te gndeştiF4. %nali-ea-ă E e conţine/ din ce e făcutF;. %plică E e poţi face cu elF um poate fi folositF

?. %rgumentea-ă pro sau contra E 3 "un sau răuF De ceF$;

0ecţia se poate înc,eia cu ela"orarea unei lucrări E de către fiecare grup ce a re-olvat una dincele şase sarcini de lucru E ce poate fi afişată în clasă pentru a fi studiată în întregime.

7/ Cintetu%

olositoare în special în cadrul disciplinelor umaniste/ metoda cvintetului presupune re-umareaunui fragment anali-at prin construirea unei poe-ii în cinci versuri care să ai"ă următoareastructură* !Primul vers care de fapt este un singur cuvnt=c,eie (de o"icei un su"stantiv) referitorla su"iectul în discuţie.

%l doilea vers e format din două cuvinte (ad<ective) care descriu ceva.; Dumitru/ &on %l. !De-voltarea gndirii critice şi învăţarea eficientă$ 3ditura de Cest/ 6imişoara/ '/ pag. 91

?

Page 7: 75302436 Metodele Gandirii Critice

8/10/2019 75302436 Metodele Gandirii Critice

http://slidepdf.com/reader/full/75302436-metodele-gandirii-critice 7/22

Cersul al treilea/ este format din trei cuvinte care e@primă acţiuni (ver"e de o"icei lagerun-iu). %l patrulea vers e format din patru cuvinte şi e@primă sentimentele elevului faţă de

 pro"lema/ su"iectul în cau-ă. ltimul vers este format tot dintr=un cuvnt e@primnd esenţa pro"lemei.$? +e constată astfel că primul vers este titlul poe-iei/ al doilea vers este o descriere a situaţiei din

te@tul iniţial/ al treilea vers pre-intă acţiunile desfăşurate în te@t/ al patrulea vers cuprindesentimentele elevului în legătură cu ceea ce a citit/ iar ultimul vers sinteti-ea-ă ceea ce este esenţialîn fragmentul pre-entat.

8/ Di4cu$ia

5a-ată pe comunicarea directă profesor=elev şi elev=elev/ metoda discuţiei facilitea-ăcomunicarea în cadrul lecţiei dar îi şi pregăteşte pe elevi pentru comportamentul democraticdeoarece orice punct de vedere tre"uie ascultat şi respectat/ c,iar dacă nu suntem de acord cu el.Discuţia se reali-ea-ă după următoarele etape*

1. !Geamintiţi elevilor regulile de discuţie* ascultă persoana care vor"eşte> vor"eşte cnd îţi vine rndul> ridică mna dacă doreşti să spui ceva> nu întrerupe pe cel care vor"eşte> critică ideea şi nu persoana care o e@primă> nu rde de ce spune colegul tău> încura<ea-ă=ţi colegii să participe la discuţii.

'. %ran<aţi elevii în cerc sau semicerc şi staţi împreună cu ei pentru a modeladiscuţia.

. Pre-entaţi su"iectul discuţiei cu claritate şi într=un mod care să încura<e-e

e@primarea ideilor.4. odelaţi discuţia/ avnd gri<ă să orientaţi cu su"tilitate răspunsurile elevilor/

facilitnd e@primarea punctelor de vedere diferite şi lansnd între"ări care să provoace continuareadiscuţiei. +ugestii*

 puneţi între"ări la care pot fi date mai multe răspunsuri/ evitnd între"ările cu răspunsuri dasau nu>

 pentru a aprofunda pro"lema pusă în discuţie adresaţi o între"are de genul* De ce credeţiastaF>

duceţi discuţia în direcţia care să permită o e@plorare eficientă a pro"lematicii a"ordate/ asituaţiei anali-ate utili-nd o gamă variată de între"ări/ cum ar fi* e s=a întmplatF De ce s=a

întmplat astaF +e putea întmpla şi altfelF umF e ai fi făcut tu într=o astfel de situaţieF % fostcorectF De ceF> acordaţi elevilor suficient timp de reflecţie pentru a=şi organi-a răspunsurile> nu permiteţi monopoli-area discuţiei de către anumiţi elevi şi încura<aţi pe elevii timi-i să

 participe la discuţie> formulaţi între"ări care presupun anali-a/ sinte-a şi evaluarea elementelor situaţiei> accentuaţi în mod po-itiv partea de răspuns care este corectă.$7

./ E4eu%

? Dumitru/ &on %l. !De-voltarea gndirii critice şi învăţarea eficientă$ 3ditura de Cest/ 6imişoara/ '/ pag. 91

7  $8,id metodic* :nvăţarea activă$ 3/ onsiliul 2aţional pentru Pregătirea profesorilor/ '1/ pag ';

7

Page 8: 75302436 Metodele Gandirii Critice

8/10/2019 75302436 Metodele Gandirii Critice

http://slidepdf.com/reader/full/75302436-metodele-gandirii-critice 8/22

olosită mai ales în cadrul disciplinelor umaniste/ metoda eseului este folositoare în activitateadidactică deoarece permite elevilor să=şi susţină ideile personale în legătură cu o anumită idee.

!a-ele ela"orării unui eseu şi e@igenţele metodologice presupuse*1. larificarea enunţului temei de tratat* înţelegerea cerinţei prin sta"ilirea sensului precis al pro"lemei puse în discuţie> încadrarea su"iectului într=un anumit conte@t* gndirea unui autor/ epocă istorică/ curent literar

sau filosofic.'. Pregătirea a"ordării* identificarea cunoştinţelor do"ndite posi"il de fructificat în tratarea su"iectului/ a

argumentelor necesare întemeierii ideilor/ a e@emplificărilor> sta"ilirea direcţiei reflecţiei personale.

. +ta"ilirea planului eseului* se întocmeşte în aşa fel înct să corespundă cerinţei de completitudine> este necesar pentru a asigura rigoare şi coerenţa redactării/ precum şi pentru a evita a"aterile de

la su"iect> nu tre"uie conceput ca un cadru rigid/ ci ca o sc,emă dinamică>

 preci-ea-ă divi-iunile mari ale lucrării şi ideea principală ce se de-voltă în fiecare.4. Gedactarea eseului* presupune pre-entarea reflecţiilor personale cu privire la su"iectul tratat/ raportate atunci cnd

este ca-ul la ideile altora> lucrarea se structurea-ă pe trei mari părţi* introducere/ de-voltare/ conclu-ie.$#

../ E9erci$iu%

etodă tradiţională de predare folosită în cadrul disciplinelor reale/ e@erciţiul are ca scopreali-area unei sarcini de lucru în mod repetat în vederea formării unor deprinderi de re-olvare aoperaţiilor.

!:n general/ e@erciţiul contri"uie la fi@area şi consolidarea cunoştinţelor prin operarea cu ele/ prin aplicarea lor practică/ prin folosirea lor în vederea re-olvării unor sarcini concrete/ prinformularea unor deprinderi de muncă şi trăsături de caracter/ în conclu-ie stimulea-ă activitateaelevului solicitndu=i efort intelectual şi fi-ic.$9

onform !Pedagogiei$ lui &oan 5ontaş e@erciţiile se împart în funcţie de două criterii* după funcţia pe care o îndeplinesc avem* e@erciţii reproductive/ e@erciţii creative şi procedeul sinectic>după etapa formării deprinderilor   avem* e@erciţii de iniţiere/ e@erciţii curente şi e@erciţiirecapitulative sau de verificare.1

.'/ G*ndi$i : ;ucra$i "n !erechi : Comunica$i

etoda presupune cola"orarea între doi elevi care anali-ea-ă împreună un te@t/ e@trag o seriede idei pe care le pre-intă colegilor. etoda presupune următorii paşi* ! 3levii formea-ă perec,i> într=un timp dat (=4 min.) fiecare elev/ din fiecare perec,e/ scrie

despre un anumit su"iect> de fapt/ am"ii elevi răspund individual la anumite între"ări pregătitedinainte de profesor/ între"ări ce suscită mai multe răspunsuri posi"ile.

nd au terminat de scris/ cei doi parteneri citesc/ unul altuia/ răspunsurile şi convin asupra unuirăspuns comun care să încorpore-e ideile amndurora.Profesorul pune '= perec,i (în funcţie de timpul disponi"il) să re-ume/ în circa secunde

fiecare/ conţinutul discuţiilor purtate şi conclu-iile la care au a<uns partenerii/ de comun acord.$11

# %l"ulescu/ &on> %l"ulescu/ irela !Predarea şi învăţarea disciplinelor socio=umane$ 3ditura Polirom/ &aşi/ '/ pag.

1?=1?49 2icola/ &oan !Pedagogie şcolară$ 3ditura Didactică şi Pedagogică/ 5ucureşti/ 19#/ pag. '771 5ontaş/ &oan !Pedagogie$ 3ditura %ll/ 5ucureşti/ 199?/ pag. 1;#11  Dumitru/ &on %l. !De-voltarea gndirii critice şi învăţarea eficientă$ 3ditura de Cest/ 6imişoara/ '/ pag. 71

#

Page 9: 75302436 Metodele Gandirii Critice

8/10/2019 75302436 Metodele Gandirii Critice

http://slidepdf.com/reader/full/75302436-metodele-gandirii-critice 9/22

.1/ Ghiduri%e de 4tudiu : "n#$are

etoda g,idurile de studiu B învăţare este utilă în învăţarea semidiri<ată sau în învăţareaindependentă deoarece presupune coordonarea învăţării elevilor de către profesor cu a<utorul unorseturi de între"ări în legătură cu conţinutul informaţional. etoda presupune două activităţi

reali-ate de elevi* citirea unui te@t şi răspunsurile la între"ările adresate de profesor. "ligatoriurăspunsurile la între"ările adresate de profesor se găsesc în te@tul primit de elevi.!:nvăţarea g,idată este eficientă atunci cnd*

a<ută elevii să urmărească anumite modele de gndire/ sesi-nd idei pe care altfel poate nu le=arfi sesi-at>

invită la efectuarea unor operaţii de anali-ă/ comparare şi evaluare/ a unor operaţii de gndirecritică înţeleasă ca gndire de tip superior>

setul de între"ări constituie puncte de plecare pentru discuţiiBde-"ateri sau pentru reali-areaunor răspunsuri scrise/ comentarii/ eseuri.$1'

./ Gru!area e%ei%or "n <unc$ie de atitudinea : !o,i$ia <a$# de o !ro6%em#

%semănătoare metodei linia valorii/ dar folositoare în ca-ul unor pro"leme controversate/metoda presupune gruparea elevilor în grupuri diferite în funcţie de răspunsul lor la pro"lema pusăîn discuţie.

onform lucrării !De-voltarea gndirii critice şi învăţarea eficientă$ metoda gruparea elevilorîn funcţie de atitudineaB po-iţia faţă de o pro"lemă !presupune parcurgerea următoarelor etape*

1. Pre-entarea unei teme/ a unei pro"leme care suscită discuţii/ controverse şie@primarea unor opţiuni privind soluţia acesteia.'. 3levilor li se cere să scrie/ într=un timp determinat (=4 min.)/ ct mai multe şimai convingătoare argumente în favoarea opţiunii reali-ate şi argumente împotrivaalternativelor respinse.. +e solicită gruparea elevilor în funcţie de po-iţia adoptată* cei care sunt pro segrupea-ă într=un colţ al sălii de clasă/ cei care sunt contra se grupea-ă în alt colţ al sălii/ iar ceiindecişi rămn în mi<locul sălii de clasă.4. Pre-entarea/ de către fiecare grup (pro sau contra) a argumentelor proprii caresusţin po-iţiaBatitudinea adoptată. %cest lucru se reali-ea-ă printr=un purtător de cuvnt ales demem"rii fiecărui grup.;. După înc,eierea de-"aterii care a condus la sta"ilirea unor po-iţii=atitudini/fiecare grup tre"uie să=şi pre-inte ct mai complet şi sistematic argumentele care le susţin

 po-iţia adoptată.?. :n final/ se poate cere elevilor ca să e@prime/ fiecare/ în scris/ po-iţia proprie şiargumentele care o susţin.$1

.2/ Interiu% "n trei tre!te

5a-ată pe cola"orarea între elevi metoda interviului în trei trepte se reali-ea-ă în grupuri detrei sau patru elevi în care fiecare este intervievat de elevul dinaintea lui şi îl va intervieva pe elevulde după el. %stfel într=un grup alcătuit din trei elevi interviul în trei trepte se reali-ea-ă în trei paşi*

Pasul &* Primul elev îl intervievia-ă pe cel de=al doilea elev în timp ce al treilea elev notea-ă principalele idei.

Pasul &&* %l doilea elev îl intervievia-ă pe cel de=al treilea elev în timp ce primul elev notea-ă principalele idei.

1' Dumitru/ &on %l. !De-voltarea gndirii critice şi învăţarea eficientă$ 3ditura de Cest/ 6imişoara/ '/ pag. 79=#1 Dumitru/ &on %l. !De-voltarea gndirii critice şi învăţarea eficientă$ 3ditura de Cest/ 6imişoara/ '/ pag. #1=#'1

9

Page 10: 75302436 Metodele Gandirii Critice

8/10/2019 75302436 Metodele Gandirii Critice

http://slidepdf.com/reader/full/75302436-metodele-gandirii-critice 10/22

Pasul &&&* %l treilea elev îl intervievia-ă pe primul elev în timp ce al doilea elev notea-ă principalele idei.

%plicată la clasă metoda începe cu activitatea profesorului care aduce în discuţie o pro"lemăce tre"uie soluţionată de grupurile de lucru alcătuite din trei sau patru elevi.

După ce fiecare grup şi=a conturat soluţia la această pro"lemă incepe interviul în trei treptedupă modelul pre-entat mai sus.(Dacă grupul este alcătuit din patru elevi se lucrea-ă în perec,i/

aceştia intervievndu=se reciproc.) După terminarea interviurilor se ela"orea-ă o soluţie finală agrupului ce va fi comunicată profesorului şi celorlalte grupuri de lucru.%ctivitatea se poate înc,eia cu o de-"atere asupra soluţiilor avansate de grupurile de lucru.

.0/ Ine4tia$ia comun#

%semănătoare metodelor linia valorii/ gruparea elevilor în funcţie de atitudineaB po-iţia faţă deo pro"lemă şi reţeaua de discuţii/ metoda investigaţia comună se "a-ea-ă pe activitatea în grupcoordonată de profesor prin între"ările pe care le adresea-ă.

etoda începe cu activitatea profesorului care înmnea-ă elevilor un te@t ce va fi anali-at(individual sau în grup). 6e@tul tre"uie ales cu gri<ă pentru a lăsa loc mai multor interpretării/ nu

neapărat contradictorii. După lecturarea te@tului/ profesorul adresea-ă grupurilor de lucru o serie deîntre"ări. Găspunsurile date la aceste între"ări tre"uie să repre-inte răspunsul final al grupului delucru/ după ce acesta de-"ate pro"lema respectivă. Pe marginea acestor răspunsuri/ la nivelul claseise organi-ea-ă o de-"atere generală în care adepţii fiecărei soluţii tre"uie să aducă argumente înfavoarea ideii susţinute dar şi să aducă contraargumente ideilor susţinute de adepţii celorlalte soluţii

 pre-entate.

.5/ =ntre6#ri%e

5a-ată pe maieutica socratică/ metoda presupune un set de între"ări adresate elevilor/ între"ăricare să îi provoace pe aceştia la de-"aterea anumitor pro"leme. Din punct de vedere psi,ologic/

 pedagogic şi sociologic sunt inter-ise două categorii de între"ări* între"ările cu răspuns înc,is/ care oferă elevilor un număr limitat de răspunsuri/ de o"icei doar

alegerea uneia dintre variantele da sau nu. între"ările cu răspuns direcţionat/ ce încearcă să inducă elevului un posi"il răspuns/ de o"icei

cel dorit de profesor.!0ista de între"ări care stimulea-ă gndirea critică*

Ce s-a întâmplat? :ntre"area îi a<ută pe elevi să clarifice perspectiva asupra ca-ului şi ne asigurăcă toţi elevii iau în considerare acelaşi eveniment.

 e ce s-a întâmplat? !rebuia să se întâmple? :ntre"ările încura<ea-ă înţelegerea cau-elor şiefectelor.

 e ce au făcut acest lucru? "u trebuit să-l facă? "u vrut într-adevăr să-l facă?  :ntre"ărilecreea-ă posi"ilitatea de a se deplasa accentul spre căutarea motivelor interioare sau a cau-elor.

 #$istau şi alte lucruri care puteau fi făcute? :ntre"area încura<ea-ă ideea că acţiunile sunt defapt re-ultatul unei alegeri sau sunt influenţate de faptul că nu au ales cea mai "ună alternativă

 posi"ilă.  " fost vina cuiva? Ce ai fi făcut tu în astfel de situaţii% Ce crezi că a simţit persoana

respectivă? Ce ai fi simţit tu într-o astfel de situaţie?  :ntre"ările ne a<ută să o"servăm în cemăsură elevii folosesc empatia în anumite situaţii/ în ce măsură pot identifica alternative.

 " fost drept & corect? " fost greşit? e ce? :ntre"ările urmăresc stadiul de-voltării morale.$14

.7/ =n#$area !rin de4co!erire14  !8,id metodic* Participarea şcolii la prevenirea şi com"aterea traficului de fiinţe umane$ & şi 3/ '1/ pag. ';='?

1

Page 11: 75302436 Metodele Gandirii Critice

8/10/2019 75302436 Metodele Gandirii Critice

http://slidepdf.com/reader/full/75302436-metodele-gandirii-critice 11/22

%parent asemănătoare metodei pro"lemati-ării/ învăţarea prin descoperire presupune anali-aunui te@t sau a unei situaţii pro"lemă la care elevii tre"uie să descopere posi"ile soluţii.

:nvăţarea prin descoperire se poate reali-a independent/ atunci cnd elevul desfăşoară întreagaactivitate iar profesorul doar urmăreşte desfăşurarea acesteia> sau diri<at/ atunci cnd profesorulcoordonea-ă întreaga activitate împărţind elevilor sarcini de lucru/ dar a<utndu=i pe aceştia să le

re-olve prin sugestii şi indicaţii.!:n funcţie de relaţia ce se sta"ileşte între cunoştinţele do"ndite anterior şi cele care urmea-ăsă fie descoperite şi însuşite/ putem distinge următoarele tipuri de descoperire*

1. Descoperirea inductivă* pe "a-a cunoştinţelor particulare sunt do"nditecunoştinţe cu un grad mai mare de generalitate.

'. Descoperirea deductivă* pornind de la cunoştinţe cu un grad de generalitatemare se a<unge la cunoştinţe particulare sau cu un grad de generalitate mic.

. Descoperirea transductivă* se "a-ea-ă pe relaţii analogice între serii de date (raţionamentul prin analogie).$1;

.8/ >ocu% de ro%

etoda <ocului de rol are la "a-ă ideea conform căreia se poate învăţa şi din interpretarea uneisituaţii reale nu doar din prelegerile susţinute de profesor. %stfel/ în activitatea la clasă elevii sunt

 puşi să interprete-e o situaţie reală sau imaginară/ ce poate fi re-olvată în mai multe moduri. 3leviitre"uie să găsească soluţii la pro"lemele ridicate de situaţia interpretată. +e recomandă folosirea/ deo"icei/ a situaţiilor care ridică pro"leme morale pentru a vedea soluţiile propuse de elevi la aceste

 pro"leme.etoda <ocului de rol se desfăşoară după următoarele etape*

1. !+ta"iliţi o"iectivele pe care le urmăriţi/ tema sau pro"lema pe care <ocul de rol tre"uie să leilustre-e şi persona<ele de interpretat.'. Pregătiţi fişele cu descrierile de rol.. Decideţi împreună cu elevii cţi dintre ei vor <uca roluri/ cţi vor fi o"servatori/ dacă se

interpretea-ă simultan/ în grupuri mici sau cu toată clasa.4. +ta"iliţi modul în care se va desfăşura <ocul de rol (povestire/ scenetă/ proces).;. :ncăl-iţi grupul în vederea acceptării <ocului de rol. :n ca-ul unui grup cu care se foloseşte

metoda pentru prima dată/ sugeraţi o situaţie uşoară pentru a se o"işnui.?. %cordaţi elevilor cteva minute pentru a anali-a situaţia şi pentru a=şi pregăti rolurile.7. 3levii interpretea-ă <ocul de rol.#. :n timpul interpretării/ uneori este util să întrerupeţi interpretarea într=un anumit punct pentru a

le cere elevilor să reflecte-e la ceea ce se întmplă.:n final/ este important ca elevii să reflecte-e la activitatea desfăşurată ca ea o e@perienţă de

învăţare. 3valuaţi activitatea împreună cu actorii şi spectatorii.$

1?

'/ >urna%u% cu du6%# intrare

5a-ată pe activitatea independentă/ metoda <urnalului cu du"lă intrare lasă elevilor posi"ilitatea de a alege un fragment dintr=un te@t/ pe care să=l comente-e în funcţie de atitudinea safaţă de pro"lema a"ordată.

etoda/ la care participă toţi elevii/ dar şi profesorul/ porneşte de la lectura unui te@t şi se "a-ea-ă pe completarea în caiete a unui ta"el cu două ru"rici*

1; %l"ulescu/ &on> %l"ulescu/ irela !Predarea şi învăţarea disciplinelor socio=umane$ 3ditura Polirom/ &aşi/ '/ pag.14?=1471?  $8,id metodic* :nvăţarea activă$ 3/ onsiliul 2aţional pentru Pregătirea profesorilor/ '1/ pag '?='7

11

Page 12: 75302436 Metodele Gandirii Critice

8/10/2019 75302436 Metodele Gandirii Critice

http://slidepdf.com/reader/full/75302436-metodele-gandirii-critice 12/22

în prima ru"rică elevii notea-ă fragmentul ales din te@t (fragmentul care le=a plăcut cel maimult).

în a doua ru"rică elevii notea-ă comentariile făcute în legătură cu fragmentul ales.+copul metodei este ca fiecare elev să poată motiva de ce a ales acel pasa</ la ce s=a gndit în

momentul lecturii fragmentului ales şi/ mai ales/ dacă e@istă nedumeriri în legătură cu acelfragment. Dacă e@istă astfel de nedumeriri profesorul tre"uie să le clarifice cu a<utorul clasei.

'./ ?-@-; (tiu-Breau 4# tiu-Am "n#$at)

 2ecesară în înţelegerea lecturii unui te@t/ această metodă a gndirii critice poate fi utilă şi înca-ul audierii unei prelegeri. :n ca-ul aplicării la clasă metoda H=I=0 va fi precedată de

 "rainstorming pentru reactuali-area cunoştinţelor predate anterior ct şi pentru identificarea tuturorinformaţiilor necesare înţelegerii te@tului ce urmea-ă a fi anali-at. După identificarea acestorinformaţii/ profesorul desenea-ă pe ta"lă/ iar elevii desenea-ă în caiete/ următorul ta"el*

3 J6&F 3 CG3%+K J6&F 3 %:2CKL%6F

ompletarea ta"elului se va face cu respectarea următorilor paşi* !%nunţaţi su"iectul lecţiei şi cereţi elevilor să spună ce ştiu despre su"iectul respectiv. Discutaţi

cu elevii pnă se conturea-ă cteva idei esenţiale legate de su"iectul în discuţie/ pe care letreceţi în prima coloană. ereţi apoi elevilor să de-volte fiecare idee notată.

:n timpul discuţiei vor apărea neclarităţi sau idei greşite. 6receţi toate elementele necunoscute încoloana a doua/ apoi între"aţi elevii ce alte informaţii ar dori să cunoască în legătură cusu"iectul în discuţie. 6receţi şi aceste cerinţe în coloana a doua.

Discutnd cu elevii/ lecturnd un te@t sau folosind materiale complementare clarificaţi pro"lemele necunoscute sau înţelese greşit. Puteţi c,iar utili-a lucrul în ec,ipă pentru o"ţinereade noi informaţii. După ce elevii au terminat lucrul/ discutaţi despre elementele noi pe care şi le=au însuşit şi treceţi toate aceste idei în coloana a treia.

Pentru o mai "ună interdependenţă po-itivă a elevilor cereţi acestora să compare ceea ce ştiauiniţial cu ceea ce au învăţat şi ceea ce doreau să înveţe cu ceea ce au învăţat.

Decideţi apoi împreună cu elevii dacă mai sunt pro"leme ce ar tre"ui clarificate şi dacă da/clarificaţi=le.$17

''/ ;a4#-m# !e mine 4# am u%timu% cu*nt

%semănătoare <urnalului cu du"lă intrare/ metoda lasă=mă pe mine să am ultimul cuvnt esteutilă în activitatea didactică deoarece facilitea-ă participarea la lecţie şi a elevilor tăcuţi/ care nu

 participă/ de o"icei/ la activitatea didactică. a şi în ca-ul <urnalului cu du"lă intrare profesorulîmparte elevilor un te@t iar aceştia/ individual/ aleg din acest te@t fragmentul care le=a plăcut. Deaceastă dată fragmentul ales nu mai este notat în caiet ci pe o coală de ,rtie. Pe verso elevulnotea-ă un scurt comentariu la acest fragment. După ce elevii au reali-at activitatea independentă

 profesorul solicită/ în mod aleatoriu/ anumitor elevi să pre-inte/ pe rnd/ fragmentele alese. 3levul

numit citeşte fragmentul ales. Pe marginea acestui fragment profesorul şi ceilalţi elevi fac un scurt17  !8,id metodic* Participarea şcolii la prevenirea şi com"aterea traficului de fiinţe umane$ & şi 3/ '1/ pag. '?='7

1'

Page 13: 75302436 Metodele Gandirii Critice

8/10/2019 75302436 Metodele Gandirii Critice

http://slidepdf.com/reader/full/75302436-metodele-gandirii-critice 13/22

comentariu. După acest comentariu elevul care a ales fragmentul citeşte ideile sale în legătură cuacel fragment şi discuţia se opreşte aici/ deoarece el are ultimul cuvnt.

etoda este utilă în ca-ul disciplinelor umaniste deoarece elevii pot citi acasă un anumitroman/ o anumită operă literară/ din care să selecte-e un anumit fragment/ iar la clasă să sedesfăşoare doar activitatea practică. %vanta<ul re-ultat astfel* vor fi mai multe fragmente alese deelevi ce vor fi anali-ate la clasă.

'1/ ;ectura i re,umarea con$inutu%ui unui te9t "n !erechi

5a-ndu=se/ ca şi alte metode ale gndirii critice/ pe munca în perec,i/ metoda lectura şire-umarea conţinutului unui te@t/ în perec,i este folosită în ca-ul anali-ei unor te@te dificile din

 punct de vedere didactic. %stfel/ fiecare perec,e citeşte te@tul primit de la profesor/ după carefiecare mem"ru al perec,ii îndeplineşte o du"lă funcţie* pre-intă re-umatul te@tului partenerului săuşi pune între"ări în legătură cu re-umatul partenerului de ec,ipă.

+copul final al activităţii este ca fiecare perec,e să=şi conture-e un răspuns final pe care să=l pre-inte întregii clase. 0a sfrşitul activităţii/ după ce au fost pre-entate toate re-umatele perec,ilor/ profesorul/ împreună cu elevii/ conturea-ă un re-umat general ce va fi trecut pe ta"lă/ respectiv în

caietele elevilor.

'/ ;inia a%orii

:m"innd activitatea teoretică cu activitatea practică/ această metodă lasă elevilor li"ertatea dea avea o opinie în legătură cu o pro"lemă (de preferat morală). 0inia valorii se poate aplica foarte

 "ine la sfrşitul unei lecţii/ avnd la "a-ă următorul plan*1. Profesorul aduce în discuţie o pro"lemă morală care poate avea mai multe

 posi"ilităţi de a"ordare. De o"icei se face acest lucru su" forma unei între"ări.'. 3levii îşi conturea-ă răspunsul personal la această pro"lemă/ care poate fi/eventual/ notat pe o foaie de ,rtie.. :n <urul unei linii imaginare/ sc,iţate de profesor/ elevii se grupea-ă în funcţiede răspunsul la între"area respectivă. 0a capetele liniei se vor regăsi cei care adoptă po-iţiiradicale/ pro sau contra su"iectului respectiv> iar la mi<loc se vor regăsi cei cu po-iţii neclare.4. :n funcţie de situaţie se vor orgsni-a de-"ateri după cum urmea-ă*

Dacă nu e@istă elevi cu po-iţii neclare faţă de pro"lema în discuţie/ cele douăgrupuri constituite/ pro şi contra/ vor susţine o de-"atere prin care încearcă să convingă că auales soluţia corectă. Dacă e@istă elevi cu po-iţii neclare faţă de pro"lema în discuţie/ aceştia tre"uiesă fie convinşi de unul din grupurile care au o po-iţie radicală/ să accepte acea po-iţie.De-"aterea va fi cştigată de grupul cu răspuns radical care atrage cei mai mulţi ne,otărţi.

'2/ etoda horo4co!u%ui

5a-ată pe activitatea în grupuri de lucru de patru elevi/ metoda ,oroscopului este utilă înactivitatea didactică ce presupune caracteri-area unui persona<.

%plicarea metodei începe cu activitatea profesorului care înmnea-ă elevilor te@tul ce va fianali-at şi o listă cu trăsăturile fiecărui semn -odiacal în parte. 3levii citesc te@tul individual şi îşialeg un persona< pe care vor să=l caracteri-e-e. aracteri-area persona<ului ales se reali-ea-ă prinintroducerea acestuia într=un semn -odiacal ale cărui trăsături corespund cu trăsăturile persona<uluiales. 3levii tre"uie să=şi <ustifice alegerea cu a<utorul informaţiilor conţinute de te@tul anali-at.pţional metoda poate continua cu identificarea unui sim"ol grafic pentru caracteri-area

 persona<ului ales şi reali-area unui poster care să cuprindă* numele persona<ului/ trăsăturilefundamentale ale acestuia/ semnul -odiacal în care a fost inclus şi sim"olul grafic identificat pentrucaracteri-area acestuia. %ceste lucruri vor fi reali-ate în grupuri de elevi care au ales să

1

Page 14: 75302436 Metodele Gandirii Critice

8/10/2019 75302436 Metodele Gandirii Critice

http://slidepdf.com/reader/full/75302436-metodele-gandirii-critice 14/22

caracteri-e-e acelaşi persona<. %ctivitatea se poate înc,eia cu reali-area unei e@po-iţii care săcuprindă toate posterele reali-ate.

'0/ etoda "n#$#rii "n ru!uri mici

%semănătoare altor metode ale gndirii critice care încura<ea-ă învăţarea în perec,i sau în

grupuri/ metoda învăţării în grupuri mici presupune mutarea accentului de pe profesor pe elev înceea ce priveşte înţelegerea şi însuşirea cunoştinţelor predate. %stfel/ profesorul predă o anumitătemă după care/ fără e@plicaţii suplimentare în legătură cu tema/ împarte clasa în grupuri de lucrualcătuite din trei=patru elevi. iecare grup în parte discută tema predată încercnd să=şi punăîntre"ări/ să=şi dea răspunsuri/ să=şi lămurească ideile neclare. De-"aterea din interiorul grupului iasfrşit atunci cnd toţi mem"rii grupului sunt convinşi că stăpnesc tema predată.

%cum intervine profesorul care evaluea-ă activitatea elevilor printr=un set de între"ări la caregrupurile de lucru tre"uie să răspundă. Pentru fiecare răspuns corect grupul primeşte un punct/reali-ndu=se un clasament final care arată gradul de aprofundare şi înţelegere a temei respective.

'5/etoda RAFT(Ro%-Auditoriu-Form#-Tem#)

om"innd activitatea de scriere cu activitatea practică (interpretarea unui rol) metoda Gol=%uditoriu=ormă=6emă este utilă în activitatea didactică indiferent de o"iectul de studiu.

etoda are ca punct de plecare o întmplare petrecută în realitate/ o întmplare povestită de profesor sau o întmplare dintr=un te@t literar. După pre-entarea întmplării elevii se identifică cuun anumit persona< şi îndeplinesc următoarele etape*

G0* elevii interpretea-ă persona<ul cu care sau identificat.%D&6G&* elevii care s=au identificat cu acelaşi persona< îşi aleg un auditoriu/ format din

elevii care şi=au ales un alt persona</ căruia îi vor adresa un mesa< scris prin care solicită ceva.GK* mesa<ul adresat auditoriului tre"uie să ai"ă o anumită formă* cerere/ scrisoare/ notă/

etc..63K* mesa<ul adresat auditoriului tre"uie să ai"ă o anumită temă şi un conţinut adecvat

temei alese.După reali-area activităţii elevii îşi pot sc,im"a rolurile reali-nd din nou activitatea dar cu

alte sarcini de re-olvat.

'7/ etoda turneu%ui "ntre echi!e

%semănătoare metodei învăţării în grupuri mici/ metoda turneului între ec,ipe presupunee@istenţa unui concurs la sfrşitul ciclului de învăţare/ între grupurile de lucru care au acelaşi nivelde competenţă.

!etoda turneului între ec,ipe presupune parcurgerea următorilor paşi*1. formarea unor grupuri eterogene/ denumite grupuri de "a-ă sau iniţiale caredesfăşoară o activitate de învăţare sau recapitulea-ă un conţinut de idei învăţat anterior cu scopde consolidare a cunoştinţelor şi capacităţilor. %ceste grupuri de învăţare desfăşoară o activitateîn comun pe o durată de timp mai îndelungată (o lună sau c,iar un semestru).'. reorgani-area clasei şi constituirea unor ec,ipe relativ omogene (elevi care aua"ilităţi şi capacităţi similare şi un potenţial de învăţare apropiat). De o"icei aceste ec,ipe au/fiecare/ cte trei mem"rii.. desfăşurarea unui <oc competitiv/ su" forma unui turneu care constă înela"orarea unor răspunsuri la anumite între"ări. iecare mem"ru al ac,ipei răspunde la acelaşinumăr de între"ări. Pentru fiecare răspuns corect se acordă cte un punct.

14

Page 15: 75302436 Metodele Gandirii Critice

8/10/2019 75302436 Metodele Gandirii Critice

http://slidepdf.com/reader/full/75302436-metodele-gandirii-critice 15/22

4. după desfăşurarea <ocului/ elevii revin în grupul iniţial cu un anumit puncta<acumulat. +e însumea-ă scorurile înregistrate de fiecare mem"ru al grupului în turneul pe care l=a efectuat şi astfel se o"ţine scorul grupului. :n final se sta"ileşte ec,ipa cştigătoare.$1#

'8/ o,aicu%

3ste o metodă activă de predare care se "a-ea-ă pe împărţirea sarcinilor de învăţare elevilor/ pentru ca în final/ prin reunirea sarcinilor de grup să re-ulte conţinutul final al învăţării. :n cadrulacestei metode rolul profesorului este mult diminuat/ el intervine semnificativ la începutul lecţieicnd împarte elevii în grupurile de lucru şi trasea-ă sarcinile şi la sfrşitul activităţii cnd va

 pre-enta conclu-iile activităţii.3@istă mai multe variante ale metodei mo-aic iar noi vom pre-enta varianta standard a acestei

metode care se reali-ea-ă în patru paşi* Pasul '( onstruirea grupurilor de lucru* prin împărţirea clasei în grupuri de cte 4 elevi şi

atri"uindu=se acestora materialul de lucru. :n cadrul unui grup de lucru fiecare din cei patru elevi vaavea altă parte a materialului şi/ implicit/ o altă sarcină de lucru>

 Pasul )( :mpărţirea te@tului de anali-at* în funcţie de sarcina de lucru a fiecărui mem"ru al

grupului. 3ste de preferat ca sarcinile de lucru să fie ec,ili"rate/ att ca şi dimensiune ct şi cadificultate.

 Pasul *( onstituirea grupurilor de e@perţi* alcătuit din mem"rii grupurilor iniţiale cărora le=afost reparti-ată aceeaşi sarcină de lucru. 3@perţii studia-ă materialul primit şi pregătesc o soluţiecomună de re-olvare a sarcinii de lucru.

 Pasul +( Gevenirea elevilor în grupurile iniţiale astfel înct fiecare e@pert într=o sarcină delucru să pre-inte colegilor săi din grupul iniţial re-olvarea propusă pentru aceasta. Pre-entareasoluţiilor se va face pe rnd de fiecare e@pert în ordinea sarcinilor trasate de profesor. +copulacţiunii este ca fiecare mem"ru al grupului să=şi însuşească întregul material.

etoda mo-aic poate fi urmată de o scurtă evaluare în cadrul căreia elevii să demonstre-eînsuşirea întregului material prin completarea de ta"ele/ reali-area de diagrame sau de-"ateri îngrup.

1/ Orani,atoru% ra<ic

tilă în activitatea didactică deoarece permite sc,emati-area ideilor pre-entate/ metodaorgani-atorul grafic presupune construirea unei grile de sistemati-are a noţiunilor. !etoda aceastaa<ută*

=elevii* să poată face o corelaţie între ceea ce ştiu şi ceea ce urmea-ă să înveţe sau la ceea ce vortre"ui să răspundă. =profesorii* să sta"ilească o"iectivele lecţiei/ să conştienti-e-e mai "ine ceea ce vor să predea şi

ceea ce vor să evalue-e/să descopere punctele tari şi sla"e ale elevilor pentru a le oferi spri<in.$19

rgani-atorul grafic se poate utili-a în cinci variante diferite* .8. de tip comparativ* cuprinde asemănările şi deose"irile dintre diferite o"iecte/ idei/

concepte. .8. de tip descriere* cuprinde notele esenţiale ale o"iectului/ ideii sau conceptului anali-at. .8. de tip secvenţial* cuprinde enumerarea cronologică/ numerică sau secvenţială ale notelor

definitorii ale o"iectului/ ideii sau conceptului anali-at.

1#  Dumitru/ &on %l. !De-voltarea gndirii critice şi învăţarea eficientă$ 3ditura de Cest/ 6imişoara/ '/ pag. 1#=19

19  $8,id metodic* :nvăţarea activă$ 3/ onsiliul 2aţional pentru Pregătirea profesorilor/ '1/ pag 4=;

1;

Page 16: 75302436 Metodele Gandirii Critice

8/10/2019 75302436 Metodele Gandirii Critice

http://slidepdf.com/reader/full/75302436-metodele-gandirii-critice 16/22

.8. de tip cau-ă=efect* cuprinde legăturile cau-ale e@istente între un o"iect şi un alt o"iect. .8. de tip pro"lemă=soluţie* cuprinde re-olvarea unei situaţii pro"lemă. 

1./ +hi%%i!4 0-0

a şi alte metode ale gndirii critice/ şi această metodă îşi primeşte denumirea de la activitateadesfăşurată la clasă/ deoarece activitatea presupune împărţirea clasei în grupe de şase elevi carediscută/ timp de şase minute/ o anumită temă.!lasa se împarte in grupe omogene de şase elevi/ care urmea-ă să discute pe o temă dată.Profesorul e@pune su"iectul/ e@plică în mod concis scopul şi modul de desfăşurare a activităţii/

 preci-nd şi durata acesteia* patru minute pentru organi-are/ şase minute pentru discuţii în cadrulgrupului şi două minute pentru pre-entarea raportului fiecărui grup de către un elev delegat. iecaregrup desemnea-ă un coordonator şi un purtător de cuvnt. 6imp de şase minute au loc discuţii întrecei şase mem"ri/ sc,im"ndu=se idei cu privire la tema propusă. Pe "a-a acestora/ se întocmeşte unraport/ pe care purtătorul de cuvnt îl pre-intă celorlalţi. %nimatorul sau purtătorii de cuvntreali-ea-ă o sinte-ă a rapoartelor/ sta"ilind soluţia finală/ conform opiniei ma<oritare.$' 

1'/ +redarea reci!roc#

tilă în activitatea didactică deoarece pune elevii în iposta-a de profesori/ deci de a predaanumite cunoştinţe colegilor de clasă/ metoda predarea reciprocă se reali-ea-ă în grupuri de patru

 pnă la şapte elevi.Profesorul înmnea-ă grupului un te@t care are attea pasa<e cţi mem"rii constituie grupul de

lucru. 8rupul citeşte/ rnd pe rnd/ paragrafele te@tului. După lectura unui para=graf unui elev îi

revine rolul de profesor. %cesta pre-intă celorlalţi mem"rii ai grupului re-umatul fragmentului/ le pune o între"are în legătură cu te@tul pentru a vedea dacă au înţeles/ clarifică lucrurile neclare dinte@t şi anticipea-ă ceea ce se va întmpla în paragraful următor. etoda continuă astfel înct fiecaremem"ru al grupului va fi profesor şi va anali-a un fragment de te@t după procedura pre-entatăanterior.

Pentru ca activitatea să ai"ă un succes şi mai mare se recomandă ca sc,im"ul de funcţii să fiereciproc/ profesorul devenind astfel un simplu elev. +e creea-ă astfel/ la clasă/ un climat educaţional

 propice învăţării.

11/ +re%eerea inten4i<icat#

%vnd la "a-ă reforma prelegerii clasice folosită în sistemul de învăţămnt/ metoda aceasta aredouă avanta<e ma<ore* 3levii nu urmăresc toate informaţiile predate de profesor deoarece fiecare mem"ru al grupului

de lucru are o anumită sarcină (un elev notea-ă ideile noi/ altul ideile neclare/ altul ideilecontroversate).

Prelegerea se reali-ea-ă în două etape de cte 1;=' minute/ alternate cu verificări/ teme dereflecţie sau de meditaţie.onform lui &on %l. Dumitru/ prelegerea intensificată se reali-ea-ă după următorul plan*

1. !a-a pregătitoare (evocarea) în care profesorul urmăreşte două o"iective*

' %l"ulescu/ &on> %l"ulescu/ irela !Predarea şi învăţarea disciplinelor socio=umane$ 3ditura Polirom/ &aşi/ '/ pag.1?#

1?

Page 17: 75302436 Metodele Gandirii Critice

8/10/2019 75302436 Metodele Gandirii Critice

http://slidepdf.com/reader/full/75302436-metodele-gandirii-critice 17/22

=să=i determine pe elevi să treacă în revistă cunoştinţele anterioare referitoare la tema prelegerii.

=să=i facă pe elevi să=şi pună între"ări şi să caute răspunsuri la acestea pe parcursul prelegerii.'. % doua fa-ă (reali-area sensului) o repre-intă prelegerea propriu -isă reali-ată în mai multe

etape*=pre-entarea/ timp de 1;=' minute/ a conţinutului primei părţi a prelegerii. %poi tre"uie alocat

timp ca elevii să compare ideile lor iniţiale cu cele pre-entate în prelegere.=continuarea prelegerii (alte 1;=' minute)> după prima parte a prelegerii şi după discuţiaaferentă conţinutului de idei al acesteia/ profesorul poate reali-a din nou o altă activitate

 pregătitoare/ de evocare/ solicitnd elevilor să sta"ilească noi scopuri şi să anticipe-e evoluţiaevenimentelor din partea a doua a prelegerii. 0a terminarea celei de=a doua părţi a prelegeriiurmea-ă o nouă verificare a predicţiilor elevilor/ prin compararea ideilor proprii/ sta"ilite anticipat/cu ideile pre-entate în prelegere.

. % treia fa-ă o repre-intă reflecţia pe "a-a conţinutului prelegerii. 3a se poate reali-a prindiverse modalităţi*

=se cere elevilor să răspundă la una sau mai multe între"ări referitoare la pro"lemele pre-entateîn prelegere.

=se solicită elevilor reali-area unui eseu (de ; minute sau ma@imum 1 minute) în care să pre-inte pe scurt un lucru pe care l=au învăţat în timpul prelegerii.$'1

 1/ +ro6%emati,area

onsacrată ca şi metodă tradiţională de predare/ pro"lemati-area presupune crearea de către profesor/ la clasă/ a unei situaţii pro"lemă ce tre"uie re-olvată de către elevi. +ituaţia pro"lemă estefundamental diferită de pro"lemă/ aşa cum este aceasta întlnită în cadrul disciplinelor reale.onform lui &oan erg,it o situaţie pro"lemă repre-intă !o situaţie contradictorie/ conflictuală/ cere-ultă din trăirea simultană a două realităţi (de ordin cognitiv şi motivaţional) incompati"ile întreele* pe de o parte/ e@perienţa trecută/ iar/ pe de altă parte/ elementul de noutate şi de surpri-ă/necunoscutul cu care este confruntat elevul.$''

Pentru re-olvarea unei situaţii pro"lemă tre"uie parcurse următoarele etape*1. !Definirea punctului de plecare şi a scopului urmărit.'. Punerea pro"lemei prin cunoaşterea profundă a situaţiei de plecare şi selectarea informaţiei.. rgani-area informaţiei.4. 6ransformarea informaţiei pe calea raţionamentului/ inducţiei şi deducţiei/ a intuiţiei şi analogiei/

inclusiv a utili-ării şi a altor procedee paralogice în vederea identificării soluţiilor posi"ile.;. 0uarea deci-iei E opţiunea pentru soluţia optimă.?. Cerificarea soluţiei alese şi a re-ultatelor.$' 

12/ Rea%i,area unor !redic$iiGepre-intă o metodă a gndirii critice mai pretenţioasă deoarece solicită din partea elevilor att

gndirea ct şi imaginaţia. Prin metoda reali-area unor predicţii li se cere elevilor să prevadăderularea evenimentelor plecnd de la lectura unui te@t în care sunt selectaţi cţiva termeni c,eie.etoda presupune parcurgerea următorilor paşi*

'1  Dumitru/ &on %l. !De-voltarea gndirii critice şi învăţarea eficientă$ 3ditura de Cest/ 6imişoara/ '/ pag. #=#?''  erg,it/ &oan !etode de învăţămnt$ 3ditura Didactică şi Pedagogică/ 5ucureşti/ 19#/ pag. 1'  $8,id metodic* :nvăţarea activă$ 3/ onsiliul 2aţional pentru Pregătirea Profesorilor/ '1/ pag. '9

17

Page 18: 75302436 Metodele Gandirii Critice

8/10/2019 75302436 Metodele Gandirii Critice

http://slidepdf.com/reader/full/75302436-metodele-gandirii-critice 18/22

1. !3levii sunt înştinţaţi că vor studia un te@t interesant.

'. Profesorul cere elevilor să reali-e-e individual/ o scurtă povestire/ pornind de la4=; termeni c,eie selectaţi de acesta din te@tul ce urmea-ă a fi studiat.. După scrierea ideilor proprii/ elevii/ lucrnd în perec,i/ comunică partenerilor la

ceea ce s=au gndit fiecare. +e încearcă să se a<ungă la un acord minimal privind evenimentele pro"a"ile pre-entate în te@tul ce va fi citit.

4. 3levii citesc te@tul. Pentru reţinerea faptelor şi interpretarea lor se poate utili-ate,nica <urnalului cu du"lă intrare.

;. Geluarea lucrului în perec,i* partenerii compară povestea imaginată de ei/ pornind de la termenii c,eie daţi iniţial/ cu conţinutul de idei al te@tului citit constatnd apropierilesau/ dimpotrivă/ diferenţele ma<ore dintre aces=tea.$'4

%plicarea metodei la clasă se poate înc,eia cu o discuţie în grup asupra însemnărilor făcute de

elevi.

10/ Re$eaua de di4cu$ii

Deşi folosită ca şi etapă pregătitoare pentru de-"atere/ metoda aceasta presupune e@istenţa uneiîntre"ări adresate de către profesor elevilor/ între"are care permite doar un răspuns radical (da saunu). onform g,idului metodic !:nvăţarea activă$ metoda reţeaua de discuţie funcţionea-ă dupăurmătoarele etape*

1. !+ta"ilirea temei puse în discuţie.'. Profesorul adresea-ă o între"are prin care solicită un răspuns po-itiv sau

negativ/ însoţit de argumente.. &dentificarea argumentelor de către elevi.4. &ndividual se completea-ă o listă cu argumentele care susţin răspunsul

afirmativ/ apoi una cu cele care susţin un răspuns negativ.;. :n perec,i se construiesc două liste mai lungi cu argumente pro şi contra.?. iecare perec,e va lucra cu o altă perec,e/ aducnd argumente pe am"ele liste.7. Geflectarea asupra argumentelor şi sta"ilirea individuală a po-iţiei pro sau

contra.$';

15/ Reuniunea !ane%

%ceastă metodă presupune discutarea la clasă a unei situaţii pro"lemă dar/ spre deose"ire dealte metode ale gndirii critice/ activitatea nu se mai desfăţoară cu întreaga clasă ci cu un gruprestrns de elevi (;=?). Profesorul alege elevii care vor re-olva situaţia pro"lemă şi un elev care vaface legătura între cei ;=? elevi aleşi şi restul clasei/ care formea-ă auditoriul. %uditoriul nu are voiesă intervină în discuţie dar poate să trimită grupului de lucru/ prin intermediul elevului desemnat/mesa<e care conţin* idei/ între"ări/ sugesti/ etc. :n legătură cu pro"lema discutată. Linnd cont şi deaceste sugestii/ profesorul şi grupul de lucru anali-ea-ă situaţia pro"lemă şi încearcă să găsească osoluţie de re-olvare/ care va fi pre-entată clasei la sfrşitul orei/ de către profesor.

17/ Scrierea %i6er#

'4  Dumitru/ &on %l. !De-voltarea gndirii critice şi învăţarea eficientă$ 3ditura de Cest/ 6imişoara/ '/ pag. 9#';  $8,id metodic* :nvăţarea activă$ 3/ onsiliul 2aţional pentru Pregătirea Profesorilor/ '1/ pag .

1#

Page 19: 75302436 Metodele Gandirii Critice

8/10/2019 75302436 Metodele Gandirii Critice

http://slidepdf.com/reader/full/75302436-metodele-gandirii-critice 19/22

%cestă metodă a gndirii critice/ după cum o spune şi denumirea/ presupune desfăşurarea/ laclasă sau acasă/ de către elevi/ a unei activităţi de a scrie ceva pentru a gndi şi a învăţa. Deoareceg,idul metodic de faţă cuprinde pre-entarea unor metode didactice "a-ate pe scriere/ cum ar fi*ciorc,inele/ cu"ul sau cvintetul/ vom insista aici asupra eseului ca şi formă a scrierii li"ere/ mai

 precis eseul de cinci minute reali-at la clasă. %cesta tre"uie să se desfăşoare cu reali-areaurmătorilor paşi*

1. !%doptaţi o po-iţie generală faţă de tema dată.'. 2otaţi ct mai multe argumente pro şi contra po-iţiei adoptate.. 8ndiţi=vă cum puteţi să vă preci-aţi po-iţia ţinnd cont de argumentele contra.4. 3liminaţi toate argumentele contra care s=au dovedit irelevante.;. +pecificaţi în scris po-iţia proprie ca o conclu-ie a gndirii "a-ată pe structura

argumentativă premise=conclu-ie pe care aţi construit=o.?. Geţineţi argumentele pro ca premise valide pentru scrierea eseului.7. 0und în consideraţie premisele adoptate/ construiţi contraargumente la

argumentele contra a căror irelevanţă nu aţi dovedit=o.#. ormulaţi şi demontaţi toate acu-ele de falsitate care ar putea fi îndreptate

împotriva structurii argumentative premise=conclu-ie.

9. Gevi-uiţi structura premise=conclu-ie pentru a evita eventualele acu-e defalsitate.

1. +crieţi eseul folosind structura premise=conclu-ie finală ca sc,elet logic al acestuia.$'?

18/ Sine% (4i4tem interacti de notare !entru e<icienti,area %ecturii i *ndirii)

etoda se aplică în ca-ul anali-ei unui te@t şi permite o codificare a acestuia astfel înctînţelegerea te@tului să fie ct mai accesi"ilă (activă şi pragmatică). :n ca-ul aplicării la clasă aacestei metode/ foarte importante sunt cunoştinţele anterioare ale elevilor/ deoarece ele repre-intă

 "a-a pe care se va desfăşura anali-a [email protected] g,idului de metodică pentru profesori !3ducaţia civică E curriculum şi pregătirea

 profesorilor$/ !:n timpul lecturii elevii marc,ea-ă în te@t sau notea-ă pe ,rtie în timpul prelegerii* unoştinţele confirmate de te@t unoştinţele infirmate sau contra-ise de te@t   unoştinţele noi unoştinţele incerte/ confu-e/ care merită să fie cercetate

3levii tre"uie averti-aţi să nu -ă"ovească asupra fiecărei informaţii/ ci să se concentre-e maiales asupra celor ce li se par relevante. 0a finalul lecturii/ în care s=a urmărit confruntarea cu te@tul/informaţiile se trec într=un ta"el*

 

 

&nformaţiile o"ţinute individual se discută în perec,i sau grupuri/ apoi se comunică profesorului care le discută încă o dată cu întreaga clasă/ apoi le centrali-ea-ă într=un ta"el similarla ta"lă. unoştinţele incerte pot rămne ca temă de cercetare pentru lecţiile următoare.$'7

/ Sta6i%irea 4ucce4iunii eenimente%or

%ceastă metodă a gndirii critice poate fi folosită cu succes în activitatea didactică atuncicnd avem nevoie de a descoperi o anumită cronologie sau succesiune între anumite evenimente.

'?  Dumitru/ &on %l. !De-voltarea gndirii critice şi învăţarea eficientă$ 3ditura de Cest/ 6imişoara/ '/ pag. 94=9;

'7  $8,id metodic* 3ducaţia civică = curriculum şi pregătirea profesorilor$ 3/ '/ pag. '?='7

19

Page 20: 75302436 Metodele Gandirii Critice

8/10/2019 75302436 Metodele Gandirii Critice

http://slidepdf.com/reader/full/75302436-metodele-gandirii-critice 20/22

Profesorul e@trage ; sau ? evenimente dintr=un te@t pe care le pre-intă clasei în paralel cunotarea acestora pe "ileţele de ,rtie. %poi profesorul amestecă "ileţelele iar elevii e@trag aceste

 "ileţele încercnd să sta"ilească succesiunea lor. %ceastă succesiune a evenimentelor este notată peta"lă. După ce operaţia de sta"ilire a succesiuni evenimentelor a fost terminată/ profesorul cereelevilor să lecture-e te@tul iniţial pentru a vedea care este succesiunea reală a acestora. După lecturate@tului elevii compară succesiunea sta"ilită de ei cu succesiunea descrisă de te@tul citit. +copul

metodei a fost atins în totalitate dacă cele două succesiuni sunt identice/ acest lucru dovedind căelevii au înţeles informaţia pre-entată. etoda poate fi folosită cu succes şi în ca-ul verificăriicunoştinţelor predate anterior.

./ Studiu% de ca,

După cum o spune denumirea/ această metodă didactică presupune anali-a la clasă a uneisituaţii e@istente la nivel social şi care este utilă în activitatea educativă. :n situaţia anali-ată poate fiimplicat un individ/ un grup social sau o instituţie. onform g,idului metodic !Predarea şi învăţareadisciplinelor socio=umane$ alcătuit de &on şi irela %l"ulescu/ pot fi luate ca şi e@emple de studiide ca- următoarele situaţii*

1. !inegalităţi sociale care încalcă principiile dreptăţii>'. mo"ilitatea socială în cadrul unei comunităţi rurale/ determinată de o con<uncturăeconomică negativă>

. neconcordanţa dintre drepturile omului şi mentalităţile/ o"iceiurile/ concepţiile specificeunei comunităţi umane.$'#

+copul metodei studiului de ca- este de a pune elevii în situaţii pro"lemă e@istente în viaţareală pentru a putea găsi soluţiile corecte de re-olvare a acestor pro"leme.

onform !etodelor de învăţămnt$ a lui &oan erg,it e@istă mai multe trepte de parcurs în prelucrarea unui ca-*

1. +esi-area situaţiei ca-ului* care presupune înţelegerea cu claritate a situaţieie@istente şi se reali-ea-ă cu a<utorul următorilor paşi* 1.identificarea ca-ului> '.procurarea in=

formaţiilor necesare> .sistemati-area> 4.anali-a situaţiei de fapt> ;.ela"orarea nucleului pro"a"il.'. +ta"ilirea variantelor de soluţionare* din totalitatea soluţiilor posi"ile propuse.. 0uarea ,otărrii* după parcurgerea paşilor următori* 1. reali-area unei confruntări

a variantelor> '.compararea valorii variantelor> .preci-area unei ierar,ii a variantelor> 4.luarea,otărrii.

4. +usţinerea ,otărrilor luate.'/ Tehnici de 4inteti,are i re,umare a unui con$inut de idei

Putnd fi folosită att la clasă ct şi acasă/ metoda te,nici de sinteti-are şi re-umare a unuiconţinut de idei urmăreşte formarea la elevi a unor deprinderi/ în special de reali-are a unui re-umatsau a unei recen-ii. %stfel spus !elevii sunt solicitaţi*

1. +ă e@prime într=o propo-iţie sau fra-ă despre ce este vor"a în te@tul sau carteacitită/ să pre-inte/ pe scurt/ su"iectul acestora.

'. +ă aleagă o e@presie (sintagmă) semnificativă pentru conţinutul te@tului saucărţii.

. +ă re-ume/ într=un cuvnt/ esenţa cărţii sau [email protected]. +ă descrie culoarea sentimentală a cărţii sau a te@tului.;. +ă găsească un sim"ol (grafic) pentru cartea sau te@tul în cau-ă.?. +ă complete-e propo-iţia* cel mai interesant lucru din această carte este...$'9

'# %l"ulescu/ &on> %l"ulescu/ irela !Predarea şi învăţarea disciplinelor socio=umane$ 3ditura Polirom/ &aşi/ '/ pag.

1?;

'9  Dumitru/ &on %l. !De-voltarea gndirii critice şi învăţarea eficientă$ 3ditura de Cest/ 6imişoara/ '/ pag. 99

'

Page 21: 75302436 Metodele Gandirii Critice

8/10/2019 75302436 Metodele Gandirii Critice

http://slidepdf.com/reader/full/75302436-metodele-gandirii-critice 21/22

Ge-umatele sau recen-iile sunt citite în clasă iar activitatea se continuă cu de-"ateri pemarginea lor.

1/ Tema de cercetare

%ceastă metodă a gndirii critice are ca scop însuşirea de către elevi a normelor de cercetare

ştiinţifică şi a condiţiilor de redactare a unei lucrări cu caracter ştiinţific ce poate fi pre-entată ladiferite sesiuni de comunicare. %ctivitatea de cercetare se desfăşoară la clasele a M&=a/ a M&&=a şi seface su" îndrumarea profesorului.

!3la"orarea unui studiu reclamă parcurgerea mai multor fa-e* 1. preci-area pro"lemei>'. formularea ipote-elor>. modelarea de soluţii>4. culegerea informaţiei/ sta"ilirea faptelor>;. compararea modelelor/ alegerea soluţiei>?. argumentarea soluţiei>7. evaluarea soluţiilor alternative>#. redactarea lucrării.$

erinţa fundamentală a lucrării ştiinţifice redactate/ în urma aplicării metodei temei decercetare/ este de a depăşi nivelul cunoştinţelor cuprinse de manualele şcolare/ prin folosirea unei

 "i"liografii ct mai ample.

/ Termenii-cheie ini$ia%i

tilă în activitatea pregătitoare a lecţiei/ metoda termenii=c,eie iniţiali îi a<ută pe elevi să=şireactuali-e-e cunoştinţele predate anterior cu a<utorul a 4=; termeni ce tre"uie e@plicaţi. Profesorulîmparte elevii în perec,i/ aceştia primesc 4=; termeni c,eie iniţiali dintr=un te@t ce urmea-ă a fistudiat. :ntr=un timp determinat fiecare perec,e tre"uie să găsească toate relaţiile e@istente întreaceşti termeni.

După această activitate elevii primesc te@tul de studiat şi li se cere să compare relaţiileidentificate de ei între termeni şi relaţiile descrise de te@t cu privire la aceşti termeni.

Golul acestei metode în activitatea de predare este de*=!a focali-a atenţia şi interesul elevilor asupra unor termeni/ cu rol esenţial în înţelegerea

te@tului.=a=i determina pe elevi să anticipe-e legătura posi"ilă dintre termenii daţi/ solicitndu=le

gndirea şi imaginaţia.$1

2/ Turu% a%eriei

3ste o metodă interactivă de învăţare "a-ată pe cola"orarea între elevi/ care sunt puşi în

iposta-a de a găsi soluţii de re-olvare a unor pro"leme. %stfel/ conform lucrării !De-voltareagndirii critice şi învăţarea eficientă$ a lui &on %l. Dumitru !te,nica denumită turul galeriei constăîn următoarele*

1. 3levii/ în grupuri de trei sau patru/ re-olvă o pro"lemă (o sarcină de învăţare) suscepti"ilă dea avea mai multe soluţii (mai multe perspective de a"ordare).

'. Produsele muncii grupului se materiali-ea-ă intr=o sc,emă/ diagramă/ inventar de idei/ etc.notate pe o ,rtie (un poster).

. Posterele se e@pun pe pereţii clasei/ transformaţi astfel într=o verita"ilă galerie.4. 0a semnalul profesorului/ grupurile trec pe rnd/ pe la fiecare poster pentru a e@amina

soluţiile propuse de colegi. omentariile şi o"servaţiile vi-itatorilor sunt scrise pe posterul anali-at.

 %l"ulescu/ &on> %l"ulescu/ irela !Predarea şi învăţarea disciplinelor socio=umane$ 3ditura Polirom/ &aşi/ '/ pag.1?4=1?;1 Dumitru/ &on %l. !De-voltarea gndirii critice şi învăţarea eficientă$ 3ditura de Cest/ 6imişoara/ '/ pag.7'

'1

Page 22: 75302436 Metodele Gandirii Critice

8/10/2019 75302436 Metodele Gandirii Critice

http://slidepdf.com/reader/full/75302436-metodele-gandirii-critice 22/22

;. După ce se înc,eie turul galeriei (grupurile revin la po-iţia iniţială/ de plecare) fiecareac,ipă îşi ree@aminea-ă produsul muncii lor comparativ cu ale celorlalţi şi discută o"servaţiile şicomentariile notate de colegi pe propriul lor poster.$'

:n legătură cu metoda turul galeriei pot fi făcute cîteva preci-ări* în ca-ul unor discipline practice/ precum desenul/ lecţia se poate înc,eia cu o e@po-iţie ce

cuprinde ta"lourile reali-ate de elevi/ e@po-iţie ce poate fi vi-itată şi de alţi elevi/ nu doar de

elevii clasei la care se aplică metoda.  pentru a nu distruge posterele celorlalte ec,ipe/ se poate lipi o foaie al"ă lngă fiecare

 poster/ pe care să fie trecute impresiile celorlalte grupuri de lucru. :n acest ca- ora se poateînc,eia cu o discuţie între ec,ipe în cadrul căreia să se anali-e-e sugestiile şi comentariilefăcute.

0/ Unu% 4t# cei%a%$i circu%#

5a-ndu=se pe sc,im"ul de idei între elevi/ metoda unul stă/ ceilalţi circulă îşi propune săde-volte atenţia/ operaţiile de anali-ă şi sinte-ă ale elevilor şi capacitatea acestora de a evaluaanumite idei. etoda se desfăşoară cu aplicarea următorilor paşi*

1.$:ntreaga clasă de elevi este împărţită în grupuri de cte =4 elevi. iecare grup/ astfelconstituit/ are un număr/ iar/ în cadrul grupului/ toţi mem"rii au/ de asemenea/ un număr.

'. 0ucrnd în grup/ elevii re-olvă o pro"lemă sau o sarcină de lucru şi notea-ă soluţia.. 0a semnalul profesorului elevii se rotesc astfel* cei cu numărul 1 se mută în grupul următor>

cei cu numărul ' se mută peste două grupuri ş.a.m.d.. :ntotdeauna însă/ un elev/ din fiecare grupiniţial rămne pe loc/ fiind cel care e@plică vi-itatorilor re-ultatul muncii grupului său. Ci-itatoriifac comentarii pe marginea celor pre-entate de ga-dă.

3ste "ine să se facă attea rotaţii pnă ce elevii revin în grupurile lor iniţiale.4.Geveniţi în grupurile iniţiale elevii au următoarele sarcini* 3levul care a rămas acasă relatea-ă celorlalţi coec,ipieri/ comentariile făcute de vi-itatori.

iecare dintre elevii vi-itatori pre-intă ceea ce au constatat la celelalte grupuri/ su"liniindasemănările şi deose"irile faţă de propriul lor re-ultat. 3levii discută din nou despre pro"lema pe care au tre"uit s=o re-olve.$

3i6%iora<ie

1. $8,id metodic* 3ducaţia civică= curriculum şi pregătirea profesorilor$ 3/ '1'. $8,id metodic* :nvăţarea activă$ 3/ onsiliul 2aţional pentru Pregătirea

 profesorilor/ '1. !8,id metodic* Participarea şcolii la prevenirea şi com"aterea traficului de fiinţeumane$ & şi 3/ '1

4. %l"ulescu/ &on> %l"ulescu/ irela !Predarea şi învăţarea disciplinelor socio=umane$ 3dituraPolirom/ &aşi/ ';. 5ontaş/ &oan !Pedagogie$ 3ditura %ll/ 5ucureşti/ 199??. erg,it/ &oan !etode de învăţămnt$ 3ditura Didactică şi Pedagogică/ 5ucureşti/ 19#7. ristea/ +orin !Dicţionar de termeni pedagogici$ 3ditura Didactică şi Pedagogică/5ucureşti/ 199##. ucoş/ . !Pedagogie$ 3ditura Polirom/ &aşi/ 199?9. Dumitru/ &on %l. !De-voltarea gndirii critice şi învăţarea eficientă$ 3ditura de Cest/6imişoara/ '

1. 2icola/ &oan !Pedagogie şcolară$ 3ditura Didactică şi Pedagogică/ 5ucureşti/ 19#

' Dumitru/ &on %l. !De-voltarea gndirii critice şi învăţarea eficientă$ 3ditura de Cest/ 6imişoara/ '/ pag.1'=1 Dumitru/ &on %l. !De-voltarea gndirii critice şi învăţarea eficientă$ 3ditura de Cest/ 6imişoara/ '/ pag. 14=1;