Evaluarea calitativă a produselor software

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

SISTEME INFORMATIONALE IN DOMENIUL CADASTRULUI SI PUBLICITATE

IMOBILIARA

FACULTATEA DE GEODEZIE

Materia:

TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI

REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE

Tema:

Evaluarea calitativă a produselor software

Profesor universitar dr.ing. Andreea Jocea Masterand Paul-Samson AROIU

Anul: 2012-2013, Semestrul 2

TEHNOLOGII DE CULEGERE, PRELUCRAREA ŞI REPREZENTARE A DATELOR SPAŢIALE

SCIPI, MASTER Anul I, Semnestrul II

Evaluarea calitativă a produselor software Masterand: Aroiu Paul Samson 1

Cuprins

I. Tema: .................................................................................................................... 2

II. Introdicere ............................................................................................................ 3

III. Scurtă descriere a softurilor utilizate ................................................................ 4

III.1. Softul de prelucrare TopoSys ......................................................................... 4

III.2. Softul de prelucrare TOPO-ONLINE ............................................................ 9

IV. Prezentare datelor de intrare şi a diferitelor tipuri de compensări analizate .. 16

VI.1. Prelucrarea datelor cu TopoSys versiunea 7.0 ............................................ 16

VI.2. Prelucrarea datelor cu TopoOnline .............................................................. 29

V. Concluzii ............................................................................................................ 38

VI. Anexa 1 ........................................................................................................... 39




I. Tema:

În prezent sunt disponibile numeroase produse software pentru compensarea reţelelor

geodezice. Se pune problema dacă aceste produse corespund sau nu în totalitate cerinţelor

actuale, dacă utilizatorul poate interpreta rezultatele.

Se cere: să se observe şi să se studieze care sunt diferenţele între funcţionalităţile

softurilor, în special cu privire la mărimile calculate afişate şi a celor date despre evaluarea

reţelei.

În vederea îndeplinirii scopului propus şi anume acela de evaluare calitativă a

produselor software pentru compensarea reţelelor geodezice se vor compara diverse produse

software (SiPreG, TopoSys, Trimble TerraModel, Trimble Geomatics Office, Leica Geo

Office, Topcon Tools etc.).

În consecinţă aceste softuri vor fi testate, apoi rezultatele afişate vor fi analizate alături

de măsurile de calitate regăsite în fişiere.

Pentru prezentarea referatului se vor avea în vedere:

1. Scurtă descriere a softurilor utilizate.

2. Prezentare datelor de intrare (măsurători, schiţa reţelei) şi a diferitelor tipuri de

compensări analizate (compensare ca reţea liberă, compensare ca reţea constrânsă)

3. Prezentare soluţii obţinute după tipurile de compensări (tabel comparativ –

coordonate obţinute şi diferenţele apărute, grafice)

4. Concluzii (modelul matematic şi stochastic utilizat pentru compensare implementat

în produsele software implicate în studiu; teste statistice aplicate etc.)




II. Introdicere

Una din sarcinile de bază ale geodeziei şi topografiei se concretizează în determinarea

cu o precizie prestabilită a poziţiei diferitelor categorii de puncte, necesare rezolvării unor

probleme speciale ale activităţii umane.

Pentru rezolvarea cu succes a acestei sarcini, este necesară folosirea de către

personalul de specialitate pregătit în mod corespunzător, a metodelor şi aparaturii adecvate,

folosibile pentru culegerea datelor şi prelucrarea acestora.

De-a lungul timpului, specialiştii în domeniul geodeziei şi topografiei au avut la

dispoziţie mijloacele tehnice oferite de nivelul dezvoltării tehnologice a societăţii. Aceste

mijloace tehnice au definit în mod concret metodele de culegere şi de prelucrare ale datelor.

Problema determinării poziţiei punctelor, concretizată prin lucrări de teren (culegerea

datelor) şi lucrări de birou (prelucrarea datelor) este privită ca un proces unitar, având un

singur scop final: obţinerea coordonatelor punctelor, cu precizia necesară, impusă de

standardele în vigoare. Utilizarea tuturor factorilor ce contribuie la înbunătăţirea calitativă a

rezultatelor lucrărilor de teren şi de birou este o cerinţă şi totodată o posibilitate actuală, având

la dispoziţie sistemele de programe precum TOPO-ONLINE şi TOPOSYS.




III. Scurtă descriere a softurilor utilizate

III.1. Softul de prelucrare TopoSys

Dezvoltator: SC GEOTOP SRL (loc. Odorheiu Secuiesc, Romania, www.geotop.ro)

GEOTOP a fost înfiintata în 1991. Inca de la inceput activitatea societatii a fost axata pe

dezvoltarea de software dedicat pentru topografie.

Functionalitate generala:

Softul TopoSys permite prelucrarea si compensarea observatiilor efectuate cu statii

totale sau prin tehnologia de pozitionare prin sateliti pentru crerea retelelor geodezice 1D, 2D

si 3D. Gestionarea informatiilor este efectuata în baze de date denumite Proiecte, iar calculele

propriu-zise se efectueaza în unitati de lucru denumite Lucrari. Un proiect poate cuprinde

mai multe lucrari care au în comun informatii de referinta cum ar fi puncte geodezice,

utilizatori, instrumente, elipsoizi de referinta. Fiecare lucrare cuprinde informatii de tipul:

puncte, masuratori, nivelment, transformari si un registru cu operatiile efectuate.

Fereastra grafica a programului permite vizualizarea coordonatelor si observatiilor

existente în lucrarea curenta, precum si afisarea numerelor de punct, denumirii acestora si

elipselor de eroare.

Date primare:

- liste de coordonate - puncte fixe

liste de observatii unghiulare orizontale si verticale/zenitale, distante (înclinat, orizontal,

stadimetric, GPS)

- liste de cote

- liste de diferente de nivel

Aceste marimi pot fi introduse manual, importate din fisiere ASCII sau preluate din

memoriile statiilor totale, ca fisiere de diferite formate. Distantele masurate pot fi distante

reduse la orizont, înclinate sau stadimetrice.




Observatiile GPS originale trebuie prelucrate cu un soft specializat (livrat împreuna cu

statiile GPS) si exportate în forma de vectori spatiali.

Sisteme de Coordonate:

- Geocentric - Geografic

- Geocentric - Cartezian

- Sterografic

- Gauss

- UTM

- Conica Lambert

- Topocentric (Local)

Fiecare categorie de mai sus contine subcategorii definiti atât pe elipsoid WGS84 cât si pe

elipsoid Krassovsky.

Fiecarui sistem de coordonate se poate atribui un datum, proiectie si model de geoid.

Metode de calcul ale coordonatelor aproximative:

- intersectie înainte

- intersectie înapoi

- drumuire / retea de drumuiri

- radiere ca modalitate de determinare a coordonatelor aproximative

- radiere - calculul punctelor de detaliu

Metode de compensare a retelelor planimetrice si de nivelment:

- retea constrânsa

- retea libera

- retea cu coordonate masurate

Compensarea retelei 1D, 2D si 3D se poate efectua prin Metoda celor mai mici patrate.

Procesul de compensare este o operatie iterativa si necesita interventia utilizatorului la

precizarea urmatoarilor parametrii:




- introducerea deviatiei standard apriorice a directiilor masurate

- introducerea deviatiei standard apriorice a distantelor masurate

- setarea modului de ponderare

- acceptarea continuarii iteratiilor sau a terminarii compensarii

Ponderarea observatiilor:

- în functie de distanta masurata

- normalizata

- unitate

Transformari:

Transformarile de coordonate se pot efectua în doua moduri:

1. Folosind optiunile din meniul Transformare:

- Transformare spatiala

- Transformare plana

- Transformari standard (transformare de datum)

2. Prin selectarea Sistemului de Coordonate în fereastra de setare a lucrarii curente, operatie

prin care toate coordonatele lucrarii curente sunt transformate printr-o singura comanda din

sistemul de coordonate curent în sistemul de coordonate dorit.

Datele de iesire sunt:

- liste de coordonate aproximative

- liste de masuratori

- liste de coordonate compensate

-

parametrii de precizie ale compensarii; eroarea medie patratica a unitatii de pondere,

erorile medii patratice ale coordonatelor, datele elipselor de erori.

-

fisiere DXF AutoCad cu dispunerea punctelor, vizele si elipsele

erorilor

- fisiere ASCII




Principii de prelucrare:

Etapele de prelucrare a datelor sunt considerate ca fiind stadii independente, între care

se recomanda ca utilizatorul sa verifice corectitudinea rezultatelor partiale/finale. Continuarea

calculelor cu rezultate partiale gresite, neverificate sau nerecunoscute de Utilizator, va avea

rezultate finale eronate, care nu pot fi imputate programului.

A.Drumuire:

Date necesare: Coordonatele punctelor de sprijin ale drumuirii, vize reciproce între

statii.

Conditii: Pornirea si închiderea drumuirii pe puncte cu coordonate cunoscute (noi sau

vechi).

Orientarea punctelor de pornire si închidere a drumuirii, prin vizarea unui punct cu

coordonate cunoscute (punct vechi). Observatii de directiii si distante dintre punctele de

drumuire. Observatii reciproce dintre punctele de statie ale drumuirii. Drumuirea poate sa fie

si drumuire închisa pe punctul de plecare. Cotele punctelor de drumuire sunt corect calculate

numai în cazul când sunt date cotele punctelor de statie, înaltimile instrumentului si a prismei.

B.Radiere

Observatii efectuate din puncte orientate si cu coordonate cunoscute, sau cu o origine

si orientare locala (nu necesita introducerea coordonatelor).

Cotele punctelor radiate sunt corect calculate numai în cazul când sunt date cotele

punctelor de statie, înaltimile instrumentului si a prismei. Calculele cerute sunt efectuate cu

indicarea directiilor care depasesc toleranta data, care se pot exclude din calculul orientarii

statiilor.

C.Calcul retea




Datele necesare sunt cele enumerate mai sus.

D.Compensare

Coordonatele provizorii astfel calculate se pot compensa cu Metoda Celor Mai Mici

Patrate, conditionate de erorile apriorice date de utilizator. Compensarea este posibila numai

daca exista mai multe informatii decât necesarul pentru a determina o marime.

Pentru începerea compensarii este necesara precizarea unor tolerante, care se introduc

pe baza aprecierii utilizatorului asupra preciziei echipamentelor, a centrarii instrumentului si

al semnalului. În functie de acestea sau a preciziei punctelor de referinta, se va dovedi sau nu

corectitudinea tolerantei pentru setul de date actual, prin efectuarea mai multor iteratii.

Indicatorul general al setului de date poate fi considerat Eroarea Medie Patratica a Unitatii de

Pondere, (empp) afisat dupa fiecare iteratie. În functie de aceasta valoare si evolutia acesteia

dupa efectuarea mai multor iteratii, se poate decide asupra pastrarii rezultatelor compensarii

sau refacerea acesteia, cu alte tolerante, sau excluderea prin dezactivare a datelor care

deformeaza precizia setului de date. Pentru a testa precizia absoluta a observatiilor, se face o

compensare libera. Totusi, încadrarea unei astfel de observatii într-o retea de puncte fixe,

poate rezulta în erori datorate preciziei punctelor fixe.

În cazul compensarii nivelmentului, sunt considerate cote fixe, cotele punctelor care

au fost definite ca puncte fixe planimetrice. Deseori, acestea au fost determinate prin

Intersectie înainte, si cota acestora nu se înacdreaza în precizia nivelmentului geometric sau

trigonometric. De aceea, la compensarea cotelor, aceste puncte trebuie dezactivate.

Aplicarea corectiilor dupa compensare la coordonatele aproximative si la marimile

masurate se face la comanda utilizatorului. Dupa aceasta operatie se pot calcula punctele

radiate (daca exista).




III.2. Softul de prelucrare TOPO-ONLINE

Poziţionarea planimetrică este cel mai utilizat tip de poziţionare, marea majoritate a

lucrărilor geodezice necesitând o reprezentare pe un plan a situaţiei din teren. Reprezentarea

unei părţi a suprafeţei terestre sau chiar a întregii suprafeţe se realizează prin intermediul

hărţilor, adică prin intermediul unui număr finit de puncte reprezentative pentru suprafaţa de

reprezentat.

Pentru o reprezentare planimetrică a suprafeţei terestre trebuie să se cunoască poziţia

orizontală a acestor puncte care alcătuiesc aşa numitele reţele orizontale sau planimetrice.

Poziţia planimetrică poate fi dată de coordonatele geodezice (latitudinea şi longitudinea) pe

elipsoidul considerat că aproximează suprafaţa Pământului la momentul respectiv (elipsoidul

de referinţă), sau într-un sistem bidimensional de coordonate, condiţia fiind cunoaşterea

relaţiilor de legătură între cele două sisteme.

Funcţie de natura elementelor măsurate, reţelele geodezice planimetrice pot fi:

- Reţele de triangulaţie, în care sunt efectuate numai măsurători de direcţii unghiulare

orizontale;

- Reţele de trilateraţie, în care se efectuează numai măsurători de distanţe;




- Reţele de triangulaţie-trilateraţie, în care se efectuează atât măsurători de direcţii

unghiulare orizontale, cât şi măsurători de distanţe.

În ultima perioadă de timp, datorită perfecţionării aparatelor de măsură din domeniul

geodeziei şi a condiţiilor atmosferice tot mai improprii pentru efectuarea observaţiilor

unghiulare la distanţe mari, ultima categorie de reţele este cea mai utilizată pentru

determinarea poziţiei planimetrice a punctelor.

Prelucrarea măsurătorilor efectuate în reţelele geodezice, indiferent de tipul acestor reţele,

constituie ultima etapă a activităţii geodezice, în urma căreia se obţin rezultatele finale.

Prin prelucrarea observaţiilor din reţelele geodezice nu se poate îmbunătăţi precizia

realizată în faza de efectuare a măsurătorilor, dar o prelucrare incorectă poate micşora această

precizie sau, în cazuri extreme, poate conduce la obţinerea unor rezultate incorecte.

Principalul avantaj al compensării reţelelor geodezice prin metoda măsurătorilor indirecte

constă în faptul că fiecărei observaţii îi corespunde o ecuaţie de corecţie, ceea ce permite

efectuarea unui control riguros asupra alcătuirii modelului funcţional. Datorită corespondenţei

dintre numărul măsurătorilor şi cel al ecuaţiilor este posibil ca procesul de compensare să

poată fi complet automatizat.

O prelucrare a măsurătorilor prin metoda observaţiilor indirecte, cunoscută şi sub

denumirea de "metoda variaţiei coordonatelor" sau "compensarea grupului de puncte" se

realizează prin parcurgerea mai multor etape, în fiecare etapă obţinându-se rezultate care

permit alegerea unor modele mai performante şi a unor valori mai precise pentru următoarele

etape de calcul.

Prelucrarea observaţiilor efectuate în cadrul unei reţele planimetrice geodezice constă în

parcurgerea următoarelor etape principale:

Prelucrarea preliminară a observaţiilor geodezice şi reducerea

observaţiilor la suprafaţa de referinţă aleasă.

Prima etapă ce trebuie parcursă în cadrul procesului de compensare constă în determinarea

coordonatelor preliminarii, denumite în unele lucrări şi de lucru. Acestea se determină cu o

precizie scăzută, precizie care depinde în general de scopul urmărit şi de lungimea laturilor




reţelei considerate.

Pentru că sistemul de proiecţie utilizat oficial în România este sistemul stereografic 1970

şi pentru că prelucrarea observaţiilor se face, de regulă într-un sistem bidimensional, în

continuare se va considera că acest plan este suprafaţa de referinţă unde se vor reduce

observaţiile geodezice.

Pentru reducerea direcţiilor azimutale (compensate în staţie) pe suprafaţa de referinţă

trebuie aplicate mai multe corecţii:

- corecţia de reducere de la secţiunea normală directă la linia geodezică;

- corecţia datorată altitudinii punctului vizat;

- corecţia datorată deviaţiei verticalei;

- corecţia de centrare şi reducere;

- corecţia de reducere la planul proiecţiei stereografice 1970.

În cazul în care în reţeaua geodezică au fost efectuate măsurători de distanţe, acestea

trebuie reduse la suprafaţa de referinţă aleasă. După ce au fost corectate fizic (în general

instrumentele moderne de măsurat distanţe aplică această corecţie în mod automat),

distanţelor măsurate trebuie aplicate, în ordine, următoarele reduceri:

- reducerea la coardă;

- reducerea la suprafaţa elipsoidului de referinţă;

- reducerea la planul proiecţiei stereografice 1970.

Această etapă de prelucrare preliminară a observaţiilor geodezice şi reducere la suprafaţa

de referinţă aleasă, se consideră efectuată de către utilizator, drept pentru care în program vor

fi introduse observaţiile reduse la suprafaţa de referinţă.

Calculul elementelor provizorii.

După calculul elementelor preliminarii şi reducerea observaţiilor efectuate la o

suprafaţă de referinţă unitară urmează determinarea unor alte coordonate pentru punctele noi

ale reţelei, coordonate denumite coordonate provizorii. Valorile coordonatelor provizorii

trebuie să fie suficient de apropiate de valorile cele mai probabile pentru ca să se poată

renunţa la termenii de ordinul II şi mai mari din dezvoltările în serie Taylor care se

efectuează.

Aceste coordonate provizorii se determină cu o precizie mai ridicată decât coordonatele




preliminarii, pentru cea mai mare parte a reţelelor geodezice utilizate precizia fiind de ordinul

centimetrilor.

Acestea sunt determinate de utilizator prin diferite metode (radiere, intersecţie înainte,

intersecţie înapoi etc.) şi apoi introduse în fişierul de date ce va fi încărcat în programul de

compensare.

Descriere program COMPENSAREA 2D (X,Y)

După cum se poate observa în figura de mai jos, programul este format din 4 câmpuri. În cele ce urmează vom enumera şi descrie aceste câmpuri.

Câmpul 1: „Încărcaţi fişierul de date”.

Se va încărca, acţionând butonul "Browse", un fişier text (nu se ţine cont de extensie). Acesta este format, în general, din 3 secţiuni: a) Secţiunea "COORD": În cadrul acestei secţiuni sunt introduse coordonatele X, Y ale punctelor, exprimate în metri, însoţite de denumirea şi de tipul acestora. În secvenţa de mai jos este prezentată structura acestei secţiuni: COORD denumire_1,x_1,y_1,F denumrie_2,x_2,y_2,F . . . denumire_n,x_n,y_n,P *ENDCOORD




Secţiunea este considerată validă dacă începe cu şirul de caractere "COORD" şi se încheie cu şirul de caractere "*ENDCOORD". Între cele două, trebuie să se găsească punctele de coordonate X, Y ce intră în compensare pe rânduri individuale structurate astfel: denumirea punctului, coordonata X, coordonata Y şi tipul punctului. Acestea sunt separate între ele prin caracterul "," (virgulă). Un punct poate fi de două tipuri: "F" (Fix) sau "P" (Provizoriu). Denumirile punctelor pot conţine spaţii. b) Secţiunea "DIR": În cadrul acestei secţiuni sunt introduse direcţiile unghiulare orizontale între puncte, exprimate în grade centezimale, şi precizia de măsurare a direcţiilor azimutale oferită de aparatul cu care s-au efectuat măsurătorile (aceasta se poate lua din cartea tehnică a aparatului), exprimată în secunde. În secvenţa de mai jos se poate observa structura acestei secţiuni: DIR,precizie_dir ST,denumire_1 denumire_2,directia_1_1 . . . *ENDST ST,denumire_2 denumire_1,directia_2_1 denumire_3,directia_2_2 . . . *ENDST *ENDDIR Secţiunea începe cu şirul de caractere "DIR", urmat de precizia aparatului de măsurare a direcţiilor unghiulare orizontale, separate prin caracterul "," (virgulă), şi se încheie cu şirul de caractere "*ENDDIR". Această secţiune este împărţită în subsecţiuni, ce reprezintă punctele de staţii din care s-au efectuat măsurătorile. Subsecţiunile încep cu şirul de caractere "ST", urmat de denumirea punctului de staţie, despărţite prin caracterul ",", şi se încheie cu şirul de caractere "*ENDST". Fiecare subsecţiune (punct de staţie) are în componenţă o listă de puncte vizate, dispuse pe rânduri consecutive, structurate astfel: denumirea punctului vizat, direcţia unghiulară orizontală măsurată de la




punctul de staţie la punctul vizat. Acestea sunt separate între ele cu ajutorul caracterului ",". Denumirile punctelor de staţii şi punctelor vizate trebuie să se găsească în lista punctelor de coordonate, din cadrul secţiunii "COORD". c) Secţiunea "DIST": În cadrul acestei secţiuni sunt introduse distanţele măsurate între puncte, exprimate în metri, şi constantele aparatului de determinare a preciziei de măsurare a distanţei (se pot lua din cartea tehnică a aparatului), exprimate în mm, respectiv mm/km (ppm). În secvenţa de mai jos este prezentată structura acestei secţiuni: DIST,precizie_dist_1,precizie_dist_2 denumire_1,denumire_2,distanta_1 denumire_1,denumire_3,distanta_2 . . . *ENDDIST Secţiunea începe cu şirul de caractere "DIST", urmat de constantele aparatului de determinare a preciziei de măsurare a distanţei, separate prin caracterul "," (virgulă), şi se încheie cu şirul de caractere "*ENDDIST". După cum se poate observa, secţiunea este structurată astfel: denumirea punctului de staţie, denumirea punctului vizat, distanţa măsurată între cele două puncte. Elementele sunt separate între ele cu ajutorul caracterului ",". Denumirile punctelor trebuie să se găsească în lista punctelor de coordonate, din cadrul secţiunii "COORD". Nu se măsoară distanţe între două puncte de coordonate fixe (de tipul "F"). Funcţie de tipul reţelei, putem distinge: - Reţea de triangulaţie - poate lipsi secţiunea "DIST"; - Reţea de trilateraţie - poate lipsi secţiunea "DIR"; - Reţea de triangulaţie-trilateraţie - ambele secţiuni trebuie să fie prezente în fişierul de date.

Câmpul 2: „Precizia de afişare a coordonatelor X, Y”.

Coordonatele X şi Y ale punctelor au unitatea de măsură exprimată în metri (m) şi precizia de afişare funcţie de numărul de zecimale selectat.




Câmpul 3: „Precizia de afişare a direcţiilor unghiulare orizontale”.

Direcţiile unghiulare orizontale au unitatea de măsură exprimată în grade centezimale (G) şi precizia de afişare funcţie de numărul de zecimale selectat.

Câmpul 4: „Precizia de afişare a distanţelor”.

Distanţele au unitatea de măsură exprimată în metri (m) şi precizia de afişare funcţie de numărul de zecimale selectat. Observaţii: Acest program poate fi utilizat în mod iterativ, coordonatele compensate obţinute într-o primă compensare putând fi utilizate pe post de coordonate provizorii pentru aceleaşi puncte noi, într-o a doua compensare. Nu modificaţi măsurătorile iniţiale cu cele compensate, ci doar coordonatele provizorii. Dacă toate datele au fost introduse corect se acţionează butonul "PRELUCRARE".




IV. Prezentare datelor de intrare şi a diferitelor tipuri de compensări

analizate

VI.1. Prelucrarea datelor cu TopoSys versiunea 7.0

1. Crearea unui nou proiect: astfel am definit un spaţiu de lucru si parametrii pentru realizarea

lucrării.

2. Importarea coordonatelor punctelor vechi: Cu ajutorul comenzii import-> import

AscII -> Puncte am importat fisierul care contine coordonatele punctelor vechi,

punctele de sprijin pentru reţeaua de drumuire in baza carora se va constrange

drumuirea.




3. Importarea carnetului de teren

Se trece la importarea carnetului de teren abia după finalizarea paşilor prezentaţi mai

sus. Carnetul de teren este într-un format text, în acest fel fiind posibilă recunoaşterea

lui cu uşurinţă de către program.




Carnet de teren

P3 1.615 P2 101.7230 368.3380 71.919 0.080 ST-1 103.6456 138.1208 34.689 1.500 9999 0 0 0 0 ST-1 1.625 ST-2 109.0072 13.2076 34.071 1.500 P3 96.7190 170.7069 34.663 1.500 9999 0 0 0 0 ST-2 1.615 ST-1 91.5307 213.2051 34.025 1.500 ST-3 104.2515 51.5899 26.817 1.500 9999 0 0 0 0 ST-3 1.615 ST-2 96.2535 144.6072 26.807 1.500 ST-4 99.9324 373.9726 56.255 1.500 9999 0 0 0 0 ST-4 1.585 ST-3 100.2854 211.4201 56.262 1.500 ST-5 100.0709 32.0688 58.062 1.500 9999 0 0 0 0 ST-5 1.380 ST-4 99.8951 57.2303 58.062 1.500 ST-6 92.2069 372.4414 55.293 1.500 9999 0 0 0 0 ST-6 1.585 ST-5 107.7636 387.3050 55.282 1.500 ST-7 97.7822 160.3984 41.372 1.500 9999 0 0 0 0 ST-7 1.586 ST-6 102.4647 240.3141 41.374 1.500 ST-8 100.0133 145.4743 65.937 1.500 9999 0 0 0 0 ST-8 1.591 ST-7 100.1463 322.3600 65.934 1.500 P2 100.4971 66.6432 86.669 1.500 9999 0 0 0 0 P2 1.505 ST-8 99.5749 53.7266 86.661 1.500 P1 100.0430 293.5626 91.084 1.500 9999 0 0 0 0




4. Calculul drumuirii:

Pentru a parcurge drumuirea şi pentru a o calcula. După selectarea opţiunii, vom

introduce numele staţiei de pornire în drumuire, în cazul de faţă P3, numele ultimei

staţii de drumuire, în cazul de faţă P2, şi numele unei staţii intermediare, în cazul de

faţă ST-3. Soft-ul va parcurge întreaga drumuire, calculându-i elementele. Ceea ce va

rezulta va fi un raport de drumuire care se va referi la următoarele aspect: la erorile de

neînchidere pe direcţii, la corecţia direcţiei, la erorile de neînchidere pe coordonate, la

corecţiile în fiecare staţie a drumuirii.




În urma calculului punctelor de drumurie se poate trece la următoarea erapă și anume calculul punctelor radiate.

5. Calculul punctelor radiate

Tot din meniul <Calcule> vom alege opțiunea <Radiere> - <Manuală>. Alegem să

folosim radierea manuală și nu cea automată pentru a putea urmări verificările unghiurilor de

orientare din fiecare stație.




Este important ca rezultatele acestor verificări să fie bune pentru a ne încadra în

toleranțele admise.

Calculul punctelor radiate

Tot din meniul <Calcule> vom alege opțiunea <Radiere> - <Manuală>. Alegem să

folosim radierea manuală și nu cea automată pentru a putea urmări verificările unghiurilor de

orientare din fiecare stație.

După toate aceste calcule preliminarii care au eliminat erorile sistematice și pe cele

grosolane trecem la următoarea etapă și anume compensarea drumuirii.

6. Compensarea drumuirii

Din meniul <Compensare> alegem <Compensare plană>.




Am setat parametrii după care dorim să se facă compensarea și anume: metoda

compensării: constrânsă pe puncte fixe, metoda de pondere: pondere în funcție de distanță,

eroarea medie apriorică a direcțiilor [sec]: 20, eroarea medie apriorică a distanțelor [mm]: 2.




Raport




Apoi, din același meniul <Compensare> alegem <Compensare nivelment>Ca și la

compensarea plană, setăm parametrii compensării de nivelment și anume: metoda

compensării: constrânsă pe puncte fixe, metoda de pondere : pondere în funcție de distanțe,

eroarea medie apriorică a măsurătorilor [mm]: 20.




7. Exportul coordonatelor

Din meniul <Proiect> alegem <Export> - < Export ASCII> - < Puncte> , setăm

numărul de zecimale ale coordonatelor, obținând un fișier compatibil cu soft-ul TopoLT, soft

ce ne ajută în primă fază la raportarea punctelor în AutoCad.




VI.2. Prelucrarea datelor cu TopoOnline

COMPENSARE 2D (X,Y) - compensarea direcţiilor şi distanţelor măsurate, şi a

coordonatelor provizorii (X,Y) , pentru o reţea constrânsă pe puncte de coordonate cunoscute, prin metoda măsurătorilor indirecte;

Pentru a realiza aceasta compensari 2D am intocmit fisierul specific acestui tip de calcul dupa cum urmeaza:

COORD P1,329965.793,589470.259,F P2,330020.030,589543.426,F P3,330088.785,589522.424,F ST-1,330113.612,589498.293,P ST-2,330147.158,589494.803,P ST-3,330170.651,589507.615,P ST-4,330202.890,589553.716,P ST-5,330219.261,589609.414,P ST-6,330164.456,589611.974,P ST-7,330127.590,589630.672,P ST-8,330102.624,589569.641,P *ENDCOORD




DIR,10 ST,P3 P2,368.3380 ST-1,138.1208 *ENDST ST,ST-1 ST-2,13.2076 P3,170.7069 *ENDST ST,ST-2 ST-1,213.2051 ST-3,51.5899 *ENDST ST,ST-3 ST-2,144.6072 ST-4,373.9726 *ENDST ST,ST-4 ST-3,211.4201 ST-5,32.0688 *ENDST ST,ST-5 ST-4,57.2303 ST-6,372.4414 *ENDST ST,ST-6 ST-5,387.3050 ST-7,160.3984 *ENDST ST,ST-7 ST-6,240.3141 ST-8,145.4743 *ENDST ST,ST-8 ST-7,322.3600 P2,66.6432 *ENDST ST,P2 ST-8,53.7266 P1,293.5626 *ENDST *ENDDIR




DIST,2,2 P3,ST-1,34.689 ST-1,ST-2,34.071 ST-1,P3,34.663 ST-2,ST-1,34.025 ST-2,ST-3,26.817 ST-3,ST-2,26.807 ST-3,ST-4,56.255 ST-4,ST-3,56.262 ST-4,ST-5,58.062 ST-5,ST-4,58.062 ST-5,ST-6,55.293 ST-6,ST-5,55.282 ST-6,ST-7,41.372 ST-7,ST-6,41.374 ST-7,ST-8,65.937 ST-8,ST-7,65.934 ST-8,P2,86.669 P2,ST-8,86.661 *ENDDIST




V. Concluzii

Distante orizontale si compensate




VI. Anexa 1 Schita

Evaluarea calitativă a produselor software

Documents

Transcript of Evaluarea calitativă a produselor software