Gis Teza Doctorat

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

Facultatea Hidrotehnică

Titularul prezentei teze de doctorat a beneficiat pe întreaga perioadă a studiilor universitare de doctorat de bursă atribuită prin proiectul strategic „Sprijin doctoral pentru doctoranzii în Ingineria Mediului Construit”, beneficiar UTCB, cod POS DRU/88/1.5/S/57351, proiect derulat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, finanţat din Fondurile Structurale Europene, din Bugetul Naţional şi cofinanţat de către Univeritatea Tehnică de Construcţii Bucureşti.

TEZA DE DOCTORAT Rezumat

Platformă GIS pentru pierderile de apă

în reţele municipale

Doctorand Ing. Mihai ŞERCĂIANU

Conducător de doctorat Prof. univ. dr. ing. Anton ANTON

BUCUREŞTI 2012

Platformă GIS pentru pierderile de apă în rețele municipale

1

CUPRINS Lista figurilor ............................................................................................................................ 3

Lista tabelelor ........................................................................................................................... 4

Acronime .................................................................................................................................. 5

Capitolul 1. Introducere privind domeniul de cercetare .......................................................... 6

1.1. Oportunităţi ale domeniului de cercetare – ITC ............................................................. 7

1.2. Noţiuni privind gestiunea reţelelor de distribuţie a apei şi canalizare ........................... 9

1.3. Evaluarea sumară a pierderilor de apă ......................................................................... 13

1.4. Concluzii parţiale privind subiectul de cercetare ......................................................... 18

Capitolul 2. Reglementări legislative .................................................................................... 19

2.1. Reglementări legislative privind indicatorii de performanţă ........................................ 19

2.2. Cadru legislativ European din domeniul apei relevant pentru tema de cercetare ........ 21

2.3. Reglementari legislative relevante naţionale de mediu ................................................ 21

2.4. Reglementari naţionale in domeniul alimentarilor cu apa si canalizare ........................23

2.5. Reglementari naţionale cu privire la relaţii cu clienţii ................................................. 25

Capitolul 3.Analiza şi experienţa companiilor municipale ................................................... 29

3.1. Structura companiilor municipale din România ………….…....………....…….......... 29

3.2. Serviciul Relaţiile cu clienţii si feedback-ul primit …………….……..…………....... 40

3.3. Exemple de bune practici ……………………….………………...…….………........ 43

3.3.1. Portalul A-PORT ………………..…….……..………....…………….....……..... 43

3.3.2. Proiect Instituţia Prefectului Judeţul Cluj……………………………….….......... 45

3.4 Concluzii privind analiza şi experienţa companiilor municipale ...………................... 48

Capitolul 4. Posibilităţi de implementare a soluţiilor GIS ………………..…......…............ 49

4.1. Analiza riscurilor folosirii bazelor de date spaţiale în raport cu cetăţenii ……...…..... 49

4.2. Tendinţele folosirii tehnologiilor GIS în domeniu ....................................................... 54

4.3. Evaluarea şi implementarea soluţiilor GIS ………………….…….............................. 61

4.4. Analiza posibilităţii de utilizare a soluţiei de către cetăţeni ......................................... 68

4.5. Concluzii referitoare la posibilităţile de implementare ……………………………… 70


2

Capitolul 5. Migrarea participării publice clasice către aplicaţiile web-GIS ........................ 71

5.1. Conceptul de participare publică .................................................................................. 72

5.2. Participarea publica folosind soluţiile ITC ................................................................... 73

5.3. Concluzii privind îmbunătăţirea participării publice .................................................... 80

Capitolul 6. Aplicaţia „cetăţean-senzor” ............................................................................... 82

6.1. Aplicaţii web-GIS conexe ............................................................................................ 83

6.2. Construcţia aplicaţiei “cetăţean-senzor” Buzău ........................................................... 89

6.2.1.Arhitectura bazei de date ........................................................................................ 92

6.2.2.Construcţia bazei de date spaţiale .......................................................................... 93

6.2.3.Construcţia aplicaţiei web-GIS .............................................................................. 98

6.3. Comparaţie intre studiul pilot si aplicaţiile din domeniu …....................................... 102

6.4. Estimarea percepţiei cetăţenilor din zona de studiu ................................................... 105

6.5. Concluzii privind aplicaţia „cetăţean-senzor” ............................................................ 107

Capitolul 7. Concluzii generale ........................................................................................... 109

7.1. Conţinutul lucrării ..............................................................................................….... 111

7.2. Elementele originale ale lucrării ................................................................................. 112

7.3. Perspectiva dezvoltării cercetării ................................................................................ 113

Bibliografie ....................................................................................................................…... 116

CD baza de date spaţiala şi aplicaţia “cetăţean-senzor” ....................................................... 121

ANEXE .......................................................................................................................... 122

ANEXA I – Site-urile web ale operatorilor de apă şi canal şi interacţiunea cu clienţii . 123

ANEXA II - Model alternativ de chestionar destinat consultării populaţiei ………….. 125

ANEXA III – Situaţia reţelelor de apă din România ……………………………….…. 128

ANEXA IV – Valori statistice privind accesul populaţiei la tehnologii ITC ……..…... 130

ANEXA V – Conţinut baza de date şi aplicaţie ……………………………….……… 133

ANEXA VI – Extrase tabel atribute reţea de apă ……………………………………... 134

cuvinte cheie pierderi apă, reţele edilitare, GIS, hărţi web, cetăţeni, participare publică, suport decizional


3

Obiectivul principal al acestei lucrări îl reprezintă dezvoltarea soluţiilor web-GIS cu ajutorul cărora locuitorii zonelor urbane se pot implica în suportul decizional al companiilor de apă în vederea reducerii pierderilor de apă prin colectarea de informaţii direct de la cetăţeni. Datorită complexităţii problemelor rezultate în urma colectării informaţiilor de la cetăţenii şi a problemelor identificate în zonele urbane se vor realiza diferite analize şi asupra companiilor de utilităţi şi autorităţilor publice locale. Participarea publică se va realiza prin folosirea conceptului de “cetăţean-senzor” în procesul de raportare al problemelor apărute în reţeaua de distribuţie a apei, cu posibilitatea de extindere la întreaga infrastructură de utilităţi publice. Principala problemă identificată o reprezintă slaba dezvoltare a infrastructurii bazelor de date spaţiale, prezente în cadrul companiilor publice, şi conectarea acestora la soluţii web. Capitolul 1. Introducere privind domeniul de cercetare

O modalitate de rezolvare a problemelor rezultate din colectarea de informaţii o reprezintă adaptarea şi îmbunătăţirea soluţiilor clasice de interacţiune cu cetăţenii prezente în cadrul companiilor publice. Aceste riscuri pot fi evitate prin folosirea eficientă a informaţiilor venite de la cetăţeni şi adaptarea acestora la specificul instituţiei.

1.1. Oportunităţi ale domeniului de cercetare – ITC. În acest subcapitol sunt prezentate oportunităţile folosirii platformelor web-GIS. Punctul de pornire îl reprezintă procentul de acces la internet în România şi Europa, viteza de utilizare raportată la tipul conexiunilor şi riscurile noilor tehnologii din punct de vedere al schimbului de informaţii în raport cu cetăţenii.

1.2. Noţiuni privind gestiunea reţelelor de distribuţie a apei şi canalizare

Figura.1.2.1. Identificarea direcţiilor de soluţionare a problemelor

reclamate de către cetăţean

Sunt prezentate elementele obligatorii privind funcţionarea reţelelor de distribuţie, asigurarea cerinţelor minime de siguranţă, dezvoltarea reţelei şi punctele de pornire în soluţionarea problemelor identificate. S-a ţinut cont de faptul că principalul beneficiar al reţelelor de apă şi canalizare este cetăţeanul, care pe lângă o utilizare regulată a serviciilor doreşte în diferite momente soluţionarea anumitor probleme şi/sau îmbunătăţirea anumitor servicii (figura.1.1).

Cine? Solicitant – locuitor zonă urbană

Destinaţie li i ?

Analiză operator companie apă

Complexitatea solicitării Autoritate publică locală

Soluţionare / nesoluţionare

Companie municipală responsabilă

Răspunsul solicitării (feedback)


4

1.3. Evaluarea sumară a pierderilor de apă. Pentru cuantificarea pierderilor de apă folosind aplicaţii web-GIS s-a definit noţiunea

de pierdere de apă şi modalităţile prin care aceasta poate fi calculată, pornind de la metodologia dezvoltată de Grupul Operativ din cadrul Asociaţiei Internaţionale a Apei (IWA) ce are la bază bilanţul apei. Pe aceste ipoteze se definesc indicatorii specifici : CARL - pierderile reale anuale curente, UARL - pierderile reale anuale inevitabile şi ILI - indicele de pierderi în infrastructura.

1.4. Concluzii parţiale privind subiectul de cercetare Prin colectarea informaţiilor direct de la cetăţeni folosind aplicaţii web-GIS, şi

implicarea cetăţenilor în suportul decizional se vor reduce în primul rând pierderile înregistrate pe conductele de distribuţie si/sau transport şi pierderile pe branşamente până la contorul consumatorului.

Prin creşterea participării publice în procesul de raportare a problemelor apărute în reţeaua de distribuţie a apei va creşte şi interesul comunităţii faţă de activităţile desfăşurate de către companiile municipale în cazul în care solicitările se vor rezolva în timp util, la un cost scăzut. În cazul în care companiile sau autorităţile publice locale nu dezvoltă soluţii prin care vor îmbunătăţi transparenţa instituţională volumul de informaţii colectate va fi scăzut datorită lipsei de încredere a populaţiei. Pe lângă posibilitatea raportării problemelor de către cetăţeni aplicaţia trebuie să conţină şi informaţii tehnice de interes general, de exemplu posibila sursă a pierderilor de apă.

Noile aplicaţii destinate cetăţenilor implementate în cadrul companiei de apă trebuie să aibă o structură şi o interfaţă asemănătoare aplicaţiilor deja folosite de către populaţie indiferent de viteza de conectare a acestora la internet.

Capitolul 2 - Reglementari legislative.

În acest capitol sunt descrise aspectele legale privind serviciile de apa şi canalizare, din perspectiva gestiunii reţelei în zonele urbane şi a serviciilor oferite către cetăţeni.

2.1 Reglementări legislative privind indicatorii de performanţă 2.2. Cadru legislativ European din domeniul apei relevant pentru tema de

cercetare 2.3. Reglementari legislative relevante naţionale de mediu 2.4. Reglementari naţionale în domeniul alimentarilor cu apă şi canalizare 2.5. Reglementari naţionale cu privire la relaţii cu clienţii Cadrul legislativ din România, în concordanţă cu cel european permite implementarea

unei soluţii web-GIS în cadrul companiei de apă şi poate facilita accesul cetăţenilor la o informaţie corectă, în timp real şi verificată.

Capitolul 3. Analiza şi experienţa companiilor municipale

În acest capitol s-au documentat şi analizat departamentele “Relaţii cu clienţii” identificate la nivelul companiilor de apă şi canalizare dar şi practicile în domeniul companiilor de utilităţi publice pentru zonele urbane.

3.1. Structura companiilor municipale din România


5

Analiza companiilor de apă şi canal din Romania privind tendinţa de evoluţie în sectorului de activitate: relaţii cu clienţii. Datorită varietăţii de servicii oferite locuitorilor şi tipului de comunicare adoptată s-au analizat în extenso: două companii de apă şi canal (S.C. Apa Nova Bucureşti S.A. – comunicare bidirecţională, şi SC Compania de Apa SA Buzău – comunicare bidirecţională), o regie autonomă de distribuţie a energiei termice (Regia Autonoma de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti – comunicare unidirecţională), o companie de distribuţie a energiei electrice (Enel Muntenia – comunicare bidirecţională), un serviciu public de transport urban (Regia Autonomă de Transport Bucureşti – comunicare bidirecţională), un proiect desfăşurat de către o autoritate public (Primăria Municipiului Bucureşti Panouri tactile privind informarea cetăţenilor).

Practici în domeniul companiilor de utilităţi publice. Comunicarea dintre companiile de utilităţi publice şi cetăţean se realizează pe două căi principale: unidirecţională şi bidirecţională. În situaţia unei comunicări unidirecţională compania oferă / impune spre atenţia cetăţeanului diferite informaţii privitoare la serviciul prestat, la modalităţile de facturare, tarife, etc. Singura alegere a cetăţeanului este de a accepta un acord de prestare servicii din partea operatorului sau de a îl refuza datorită monopolului comercial al unor companii. Comunicarea bidirecţională permite şi un feedback din partea cetăţeanului cu privirea la modalitatea de plată a serviciilor, întrebări şi propuneri de îmbunătăţire a serviciului, interactivitatea oferită de anumite portaluri web ale companiei prin folosirea unor hărţi digitale.

3.2. Serviciul Relaţiile cu clienţii şi feedback-ul primit 3.3. Exemple de bune practici 3.4 Concluzii privind analiza şi experienţa companiilor municipale Analizând departamentele companiilor municipale din România se pot trage câteva

concluzii importante. Pentru companiile care deservesc zonele urbane de dimensiuni mici şi medii utilizarea tehnologiilor ITC nu reprezintă o prioritate datorită politicii financiare interne şi a monopolului. Pentru acest tip de companii este mai importantă extinderea reţelei sau limitarea avariilor. În consecinţă cetăţenii nemulţumiţi sunt nevoiţi să-si păstreze actualul furnizor în lipsa altor variante. Pentru companiile care deservesc zonele urbane de dimensiuni ridicate unde gradul de mobilitate al cetăţenilor este ridicat iar accesul la tehnologiile ITC este în continua dezvoltare departamentele de relaţii cu clienţii au un grad de dezvoltare mai ridicat.

Din perspectiva departamentului relaţii cu clienţii folosirea tehnologiilor moderne este utilizată la minim şi limitată la simple reclamaţii. Timpul de răspuns îndelungat sau incomplet conduce la pierderea încrederii cetăţenilor faţă de companie. Completarea unor simple formulare online nu conduce automat la dezvoltarea departamentului.

Capitolul 4. Posibilităţi de implementare a soluţiilor GIS

În acest capitol s-au analizat posibilităţile de implementare a soluţiilor GIS în cadrul serviciilor publice aferente domeniului de cercetare deoarece utilizatorul acestor tehnologii trebuie să ia decizii în cadrul fiecărui pas al unei analize. Aceste decizii fac referire la: ce tipuri de date trebuie colectate, cum să integreze datele în sistem, cum vor fi analizate, ce ipoteze se vor folosi, cum pot fi clasificate datele şi modul în care acestea sunt prezentate şi


6

afişate. Punctul de pornire îl reprezintă analiza riscurilor în procesul de folosire a bazelor de date spaţiale ce în raport cu cetăţenii. 4.1. Analiza riscurilor folosirii bazelor de date spaţiale în raport cu cetăţenii

4.2.Tendinţele folosirii tehnologiilor GIS în domeniu 4.3. Evaluarea şi implementarea soluţiilor GIS 4.4. Analiza posibilităţii de utilizare a soluţiei de către cetăţeni 4.5. Concluzii referitoare la posibilităţile de implementare Înainte de a derula o aplicaţie folosind tehnologii GIS este necesar să fie precizat într-

un mod cât mai coerent scopul final al proiectului, care sunt implicaţiile financiare şi logistice ale clientului, respectiv care este tipul de aplicaţie compatibilă. Mai trebuie precizat cu exactitate care seturi de date pot fi interpretate, care pot fi prelucrate sau chiar înlocuite de utilizator.

Indiferent că se discută despre o aplicaţie destinată planificării urbane, gestiunii serviciilor sau a informării populaţiei trebuie urmărite în timp real condiţionările dar şi tendinţele de dezvoltare a soluţiilor GIS.

Capitolul 5. Migrarea soluţiilor clasice de interacţiune către aplicaţiile web-GIS

În România participarea publică în cadrul administraţiilor publice locale sau a companiilor de utilităţi este scăzută datorită birocratizării istorice si a structurii organizatorice ineficiente. Consider că implicarea cetăţenilor în suportul decizional trebuie să se realizeze atât în cazul instituţiilor publice, precum primăriile sau consiliile locale, dar şi in cadrul companiilor publice.

Unul din atributele cheie ale GIS-ului în administraţia publică locală şi companiile publice de utilităţi este acela de informare a cetăţenilor şi implicare a comunităţii în suportul decizional [42]. Provocarea majoră se regăseşte în furnizarea de informaţii şi în implicarea comunităţii intr-o manieră clară şi semnificativa tuturor datorita complexităţii problemelor. Localizarea reclamanţilor cu privire la un serviciu anume oferă puncte ce demonstrează tendinţa dezvoltării unei zone dintr-un oraş în paralel cu identificarea poziţionării exacte.

5.1. Conceptul de participare publică Diferitele modalităţi participare şi implicare a cetăţenilor în suportul decizional al

companiilor de utilităţi şi instituţiilor publice pot fi clasificate după cum urmează [15][56] [107]: Informare; Consultare; Implicare; Colaborare; Participarea activa a cetăţenilor

In majoritatea cazurilor interacţiunea dintre cetăţeni şi autorităţile publice se poate asocia clasificării de tip informare şi consultare. Folosind soluţii şi aplicaţii web-GIS exista posibilitatea ca aceasta interacţiune sa se concentreze pe clasificarea de tip împuternicire, colaborare sau participare activă.

5.2. Participarea publică folosind soluţiile ITC 5.3. Concluzii privind îmbunătăţirea participării publice În unele situaţii aplicaţiile web destinate interacţiunii cu cetăţenii sunt construite pe

baza unor hărţi dar nu reprezintă o soluţie GIS, datorită non referenţierii spaţiale. Aceste aplicaţii au un conţinut strict vizual, construit pe baza unor hărţi generate anterior de operator în format PDF (Portable Document Format = format portabil de documente) sau DXF (Data Exchange Format/Data Interchange Format). Pentru a face unele solicitări şi ulterior unele

raportărîntotdeacare acinteroga

Capitol

densitatobligatoserviciifuncţion

echipamamplasala întregdistribusunt coprocentunele sPentru necesarconcept“cetăţeacare poinformareal folosindweb-GI

1973[4

către insuprafaţconţine informa

de la cstudiu.

ri, cetăţeniiauna sunt cocele informaarea directă lul 6. AplicZonele urbtea locuitororii precumle urbane nează într-uÎn timpul

mentelor suate in-situ. Igul serviciu

uţie a apolectate întrt scăzut iarsituaţii lipse

aceasta eră introducetului an-senzor” oate transmaţii în ti

operatorud platforIS interactiv

43]; McPhe

6.1. Aplica6.2. Constr

Pentru că anstituţiile pţă de studiuatât date d

aţii de tip bu Geodataba

cetăţeni, ofe

i sunt nevoonţinute întaţii suplimeă în baza de

caţia „cetăţbane au ca prilor ce îşi a

m transportulexistă un

un spaţiu limexploatării

unt urmăriţi Informaţiile

u de pei, r-un r în esc. este erea

de

mite imp ului rme ve.

erson şi Schn

aţii web-GISrucţia aplic

a fost necespublice undu de 3.4km2

de înaltă deuffer a elemase-ul şi aplerind unelte

Platform

oiţi să comtr-o bază deentare sunt date a mun

ţean-senzorprincipală cau reşedinţal public sau

nivel ridimitat aşa cu

reţelei de şi consemn

e, ce exprim

Figura.6.neider,1973

S conexe caţiei “cetăţ

sar analiza ude exista po2 din Oraşuensitate, loc

mentelor adialicaţia reprele necesar

mă GIS pent

7

mpleteze un date în medeja cuno

nicipalităţii ş

r” caracteristica în zona reu reţeaua de icat de in

um este exemdistribuţie

naţi folosinmă satisfacţi

1. Ciclul ap3[44] ) şi int

ţean-senzo

unei zone uosibilitatea

ul Buzău. Cacalizate striacente. rezintă supoe procesări

tru pierderi

n formulardiu GIS la s

oscute, lipseşi/sau comp

că densitateespectivă, dutilităţi pub

nteracţiune mplificat în

a apei, pnd senzori sia sau nemu

pei “urbane”troducerea c

r” Buzău

urbane, cu srealizării d

a şi conceptict în zona

ortul pentru ii şi vizuali

ile de apă în

separat cusediul operaeşte conectapaniei.

ea funcţiunidar şi un setblice. La nidatorită fa

n figura.6.1[arametrii dsau diferite ulţumirea po

” (Adaptareconceptului

suficiente indiferitelor at general baurbană din

gestiunea iizării întreg

n rețele mu

u informaţiatorului. În area solicit

ii locuire, rt de serviciivel local înaptului că [44]. de proces ş

aparate deopulaţiei ref

e după: McPi “cetăţean-s

nformaţii ofanalize, s-aaza de date n Buzău, pr

informaţiilogii zone urb

unicipale

ii ce nu cazul în

tărilor şi

respectiv i urbane

ntre toate acestea

şi starea măsură feritoare

Pherson, senzor”)

ferite de a ales o spaţială

recum şi

or venite rbane de

Figura

Nr.

1 C

3 Cst

4. R

5. Cre

6. Soce

7 Inop

8. D

de clădiconcludplatformîncercattemele

a 6.2(a) Loc

6.2.1. Arhi

Modu

Componenta

Caracteristicitructurii urb

Reţeaua de ap

Caracteristicieţelei de apăolicitările etăţenilor ntervenţiile peratorului

Documente

6.2.2 ConstBaza de dairi distribuitdent din puma web, s-t respectarespaţiale ale

calizarea zoBuzău;

itectura baz

Tabul

urbană Dr

ile bane

Ce

apă Dch

ile ă

CfCvCoCu

trucţia bazate spaţială dte pe 827 p

unct de ved-a încercat ea pe cât pohărţii.

Platform

onei de studi

zei de date

belul 6.2.1.

Descrie elemreţeaua stradConţine inevenimentelDescrie eleconducte, nhidranţi, etcConţine infuncţionareaConţin infovenite de la Conţin inforoperatoruluiConţin docutilizatorulu

zei de date din punct darcele cada

dere al viitorealizarea

osibil a lim

mă GIS pent

8

iu, Oraşul

Component

mentele geodală, parcel

nformaţii ple care au lomentele ge

noduri ale rc. nformaţii pa reţelei de

ormaţii punccetăţeni. rmaţii punci.

cumente cuui, de exemp

spaţiale de vedere al astrale şi 37 oare identitbazei de d

mitelor de pr

tru pierderi

Figura 6.a locaţ

2002

tele modeluDescrie

ometrice alee, construcţunctuale, loc în zona reometrice areţelei, căm

unctuale, lapă ctuale şi de

ctuale şi des

u caracter plu legi sau

elementelode străzi. P

tăţi vizuale date la o acroprietate. I

ile de apă în

.2.(b). Imagţiei de studi(Sursa: pro2/RO/16/P/P

ului conceptere

e structurii ţii, spaţii veliniare, sau

respectivă. ale reţelei dmine, punct

liniare, sau

escriptive p

scriptive pr

public caplanuri cad

or urbane coPentru ca st

realizate dcurateţe câtIn figura 6.

n rețele mu

gine în formiu, Oraşul Biect ISPA PE/021 [11

tual al bazei

urbane cumerzi, etc. u buffer p

de apă cumte de branş

u buffer p

privind solic

rivind interv

are pot fi dastrale grat

onţine 1430tudiul să fiede către cett mai ridic.2.3.sunt pr

unicipale

mat DWF Buzău

8])

i de date

m ar fi,

privind

m ar fi şament,

privind

citările

venţiile

oferite tuite

0 corpuri e cât mai tăţeni în cată. S-a rezentate

conţineProiectualimentISPA. Astructur

interdepdirect îweb.

au suficientul 2002/ROtare cu apaAcest set dră unitară. R

Geodatabaspendenţele îîn baza de

te informaţiO/16/P/PE/a potabila şde date conReţeaua pen

Figura

se-ul constrîntre diferitdate. Acest

Platform

ii pentru a f021 „Reabi de canaliznţine caract

ntru zona de

6.2.6. Reţea

ruit va permtele seturi dta reprezint

mă GIS pent

9

fi interpretatbilitarea, ezare” a Muteristicile şstudiu are o

aua de distr

mite factoriloe date şi a rtă baza de

tru pierderi

te ulterior. Nxtindere şi

unicipiului Bi proprietăţo lungime t

ribuţie a ape

or decizionarelaţiilor dindate suport

ile de apă în

FSd(uB

prdnucîd

Noul set dei modernizBuzău finanţile reţelei otală de 9,7

ei, zonă pilo

ali să evaluentre acesteat necesar de

n rețele mu

Figura 6.2.Structura badate spaţial(componenturbană) OraBuzău

pentru conreţelei distribuţie nu s-au mutiliza pcadastrale, în primă deoarece

e date a avutzarea reţelnţat prin Prneclasificat

7km.

ot

eze dependa folosind inezvoltării a

unicipale

.3. azei de e ta aşul

Ulterior nstrucţia

de a apei

ai putut planurile

folosite fază,

nu t la bază lelor de ogramul te într-o

enţele şi nterogări aplicaţiei


10

6.2.3 Construcţia aplicaţiei web-GIS

Figura 6.2.8. Interfaţa web pentru

aplicaţia pilot Figura 6.2.9. Solicitarea venită din partea

cetăţenilor Buzau_Water_Request Această aplicaţie interactivă include o hartă de bază construită pentru studiul pilot şi

un formular destinat raportării problemelor în teren, direct din locuinţa cetăţeanului. În paralel cu raportarea problemelor identificate, cetăţenii pot vizualiza cererile făcute anterior de alţi locuitori ai zonei urbane. Această hartă de bază oferă reprezentarea grafică a obiectelor construite, respectiv a elementelor cadastrale şi poate fi folosită pentru a localiza reţeaua de apă, reţeaua stradală, structurile şi parcelele în coordonate geografice.

În procesul de realizare a aplicaţiei web s-a folosit conceptul de cetăţean-senzor datorită faptului că unele informaţii oferite de către cetăţeni nu vor avea o descriere tehnică dar vor trebui analizate de către operator. Stocarea acestor tipuri de informaţii venite din partea cetăţenilor conduce la propunerea unor noi soluţii aplecate spre cetăţean, fie că discutăm de o politica publica, fie de îmbunătăţirea serviciilor oferite cetăţenilor. Pentru publicarea şi vizualizarea hărţilor în cadrul aplicaţiei web am folosit software-ul ArcGIS Server 10. Orice cetăţean cu acces la internet ce locuieşte în zona de studiu pilot a putut vizualiza cu uşurinţă harta propriului cartier in vederea raportării problemelor din teren sau în propunerea de soluţii referitoare la funcţionarea reţelei de distribuţie a apei (figura 6.2.8, 6.2.8).

Aplicaţia a funcţionat în perioada 1.06.2012 - 30.09.2012 şi a fost instalată pe serverele Universităţii Naţionale Tehnice din Atena, Grecia. Datorită faptului că am dorit realizarea suportului necesar implicării cetăţenilor folosind această modalitate de raportare, s-a considerat ca fiind suficiente completarea a 30 de fişe din zona de studiu a Oraşului Buzău.

Prin completarea unei cereri online utilizatorul poate vizualiza propria solicitare dar şi intervenţiile din trecut ale operatorului de utilităţi, clasificate în trei categorii (Figura 6.2.8) • Atribuită – solicitarea este atribuită la nivelul operatorului pentru o soluţionare viitoare

(utilizatorul poate completa ulterior propria solicitare cu alte comentarii sau recomandări) • Neatribuită - solicitarea nu este atribuită la nivelul operatorului iar utilizatorul nu va fi

capabil de a posta noi comentarii până când cererea nu este alocată. • Soluţionată – solicitarea a fost rezolvată de către operatorul responsabil.


11

6.3. Comparaţie între studiul pilot şi aplicaţiile din domeniu Pornind de la clasificarea abordărilor din punct de vedere al soluţiilor ce au la baza

implicarea cetăţenilor în colectarea de informaţii şi respectiv raportarea problemelor din teren de către aceştia aplicaţia pilot din Oraşul Buzău poate fi inclusa în categoriile de tip “colaborativ” „contributiv„ şi „co-realizat” (vizualizarea pe termen lung, raportare, analiza reţele edilitare, rapoarte şi feedback în timp real, implicare voluntară) cu posibilităţi de extindere către sectorul public sau privat de activităţi.

6.4. Estimarea percepţiei cetăţenilor din zona de studiu Pentru a identifica tipul de consumatori şi pentru a estima percepţia populaţiei faţă de

posibilitatea implementării unei platforme web-GIS în cadrul companiei de apă am realizat în perioada 02.06–09.06.2012 un studiu statistic în teren. Întrebările conţinute în chestionar au ca scop cuantificarea percepţiei cetăţenilor faţă de compania de apă pe categorii: calitatea apei furnizate , a serviciilor companiei, a comunicării companiei, a sistemului de încasare a facturilor şi a modalităţilor de soluţionare a întreruperilor. Suplimentar s-a introdus şi un set de întrebări care să exprime posibilitatea de a reclama pe viitor problemele apărute în furnizarea apei potabile folosind soluţii online, pornind de la soluţiile clasice existente în prezent (tabelul 6.4.1).

Tabelul 6.4.1. Chestionarul oferit spre completare în teren pentru zona de studiu (extras) Întrebare: Variante de răspuns

....................................................................... ........ ....................................................................... 6. Cum doriţi sa reclamaţi pe viitor problemele apărute în furnizarea apei potabile? 1. Folosind instrumentele clasice telefon/fax da | nu| nu mă pot exprima 2. Direct la sediul Companiei de Apa Buzău printr-un formular tipizat

da | nu| nu mă pot exprima

3. Folosind aplicaţii web-online cu ajutorul formularelor online da | nu| nu mă pot exprima 4. Folosind aplicaţii web-online cu ajutorul hărţilor şi a uneltelor grafice intuitive ce conţin strada, codul poştal, etc.

da | nu| nu mă pot exprima

5. Folosind aplicaţii web-mobile. da | nu| nu mă pot exprima Localizare Număr poştal ....................................................................... Grupa de vârsta?* .......................................................................

6.5. Concluzii privind aplicaţia „cetaţean-senzor” Din punctul de vedere al aplicabilităţii soluţiei în cadrul instituţiilor au trebuit

concluzionate aspectele care ţin cont de percepţia cetăţenilor şi anume motivaţia acestora de a se implica prin generarea solicitărilor în mediu online. Simpla prezentare a aplicaţiei cetăţenilor nu va conduce automat şi necondiţionat la folosirea acesteia.

Rezultatele proiectului se dovedesc valoroase pentru o gamă mult mai largă de utilizatori ce folosesc zilnic internetul, posedă o cantitate ridicată de informaţii ce au un caracter local şi sunt dispuşi să le comunice instituţiei responsabile (indiferent dacă discutăm despre o companie sau autoritate publică). Scopul practic al aplicaţiei realizate este mai mult decât a oferi cetăţenilor situaţi în zonă urbană, respectiv companiei municipale de apă, posibilitatea de a interacţiona şi de a solicita informaţii în cazul unor avarii apărute.

F

Capito

aspectefinanciageneralmodernregionaprezent accesul

ceilalţi clienţilosporit ainformaimplicacampanmedia (compantrebuie evenimregiona

trebuie sau a intrebuie informa

Figura.6.4.1

olul 7. CoImaginea vlor ce le carar. O astfel. Adoptarea

nă faţă de alizării, sau

doar la nivla informaţOperatorul operatori u

or adaptate alături de saţii. Pentru are a acestonii de infor(presa scrisniei furnizo

sa fie binentelor pub

ale, zile ale pPentru ca ssă fie unică

ntroducerii îsă indice, d

aţii. Menţin

1 Localizareso

oncluzii gevizuală a coracterizeazăl de imagina în timp u

principalua reorgani

vel local, trţie mult maitrebuie să

urbani. Acela specific

servicii maica o comp

ora in colermare precuă, audio sau

oare de apane instruit ablice (târguporţilor dessoluţia realiă. Trebuie eîn sistem a de preferinţ

nerea contac

Platform

ea spaţială alicitărilor co

enerale ompaniei fuă în prezentne nu este putil şi la cosul beneficiizării, comprebuie să si rapid. se facă cu

estea necescul local. Oi bune dar

panie sa atraectarea de um: scrisoru video), af

a), informaranterior camuri sau zilechise. izată să poaevitate erorinumerelor ţă, direct loctului cu pu

mă GIS pent

12

a chestionarompletate o

urnizoare det, şi anume: pozitivă pensturi redusear din zonpania furnize adapteze

unoscut cliesită campan

O companie şi la un ri

agă interesudate trebuii către cliefişe în locure prin persmpaniei), pele apei),

ată funcţionile ce pot săşi numelor

ocaţia geogrublicul dar ş

tru pierderi

relor compleonline 30 (dr

e apă se poaineficienţa

ntru relaţiile a soluţiei na urbană:zoare de apnoilor ceri

enţilor şi snii de relaţmai mare

isc privind ul principalie să se deenţi, broşuriuri publice (sonalul proprezenţa spsponsorizar

na identitată apară datode contract

rafică a clieşi cu benefi

ile de apă în

etate în terereapta)

ate îmbunătşi orientare

le cu clienţiva crea o i

: cetăţeanupă, care a inţe alte cli

sa-şi reactuţii publice conduce lasecretizare

lilor beneficesfăşoare îni, pagini w(de ex., la copriu (persoporită şi exrea evenim

ea geografiorită dublărte greşite. Ientului, anteiciarii come

n rețele mu

en 62(stânga

tăţi prin eliea strict pe ii şi cu pubimagine po

ul. În cofuncţionat

ientului car

ualizeze relaşi de info

a un profesiea excesivăciari într-o n prealabil

web, reclamcasieriile saonalul propxpunerea cu

mentelor loc

ica a benefirii codurilordentitatea cerior altor terciali ai ser

unicipale

a) şi a

iminarea aspectul blicul în

ozitiva şi ontextual

până în e includ

aţiile cu rmare a ionalism ă a unor posibila diferite

me mass-au sediul priu care u ocazia cale sau

ficiarului r poştale clienţilor tipuri de rviciului


13

este de o importanţa vitală pentru compania furnizoare de apa. Aceasta înseamnă: ascultarea şi invitarea cetăţenilor să poată emite sugestii şi reclamaţii cuantificate prin diferiţi indicatori.

7.1. Conţinutul lucrării În Capitolul 1 - Introducere privind domeniul de cercetare este prezentat

obiectivul principal al tezei, şi anume dezvoltarea soluţiilor web-GIS cu ajutorul cărora locuitorii zonelor urbane se pot implica în suportul decizional al companiilor de apă în vederea reducerii pierderilor de apă prin colectarea de informaţii direct de la cetăţeni. Apoi sunt prezentate oportunităţile domeniului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiei, noţiuni privind reţeaua de distribuţie şi canalizare şi sunt identificate la final tipurile de pierderi care pot fi reduse prin realizarea unei aplicaţii web-GIS (pornind de la Bilanţul Apei elaborat de IWA).

În Capitolul 2 - Reglementari legislative sunt descrie sintetic aspectele legale privind serviciile de apa şi canalizare, din perspectiva gestiunii apei în zonele urbane, a serviciilor oferite către cetăţeni şi a reglementărilor naţionale cu privire la relaţiile cu clienţii.

În Capitolul 3 - Analiza şi experienţa companiilor municipale s-au analizat din punct de vedere al funcţionalităţii departamentele “Relaţii cu clienţii” identificate la nivelul companiilor de apă şi canalizare dar şi practicile în domeniul companiilor de utilităţi publice pentru zonele urbană.

În Capitolul 4 - Posibilităţi de implementare a soluţiilor GIS s-au analizat posibilităţile de implementare a soluţiilor GIS în cadrul serviciilor publice de utilităţi aferente domeniului de cercetare . S-au urmărit aspectele privind tipurile de date ce trebuie colectate, cum sunt integrate şi cum vor fi analizate în raport cu tendinţele de utilizare a GIS-ului în domeniul de cercetare.

În Capitolul 5 - Migrarea soluţiilor clasice de interacţiune către aplicaţiile web-GIS s-au analizat elementele participării publice ce au suferit modificări datorită dezvoltării metodelor de interacţiune clasice (telefon, poştă) către soluţii online interactive.

În Capitolul 6 - Aplicaţia „cetăţean-senzor” s-a analizat posibilitatea introducerii conceptului la nivelul gestiunii apelor urbane şi s-au prezentat etapele realizării platformei GIS. Ulterior s-a realizat o comparaţie între platformă şi aplicaţiile conexe. În final s-au identificat tipologiile de cetăţeni şi percepţia acestora faţă de aplicaţia în mediu online.

În încheiere, Capitolul 7 – Concluzii generale cuprinde pe scurt conţinutul tezei cu accent asupra utilităţii acesteia, elementele originale ale tezei şi perspectiva dezvoltării cercetării.

7.2. Elementele originale ale lucrării Conceptual, principala noutate a lucrării o reprezintă implicarea cetăţenilor în

procesul decizional al companiei de apă folosind raportări sau reclamaţii prin intermediul platformelor web-GIS. Prin implementarea aplicaţiei la nivelul operatorului de apă şi canal se pot folosi noi parametri de participare raportaţi la evenimentele din teren precum: timpul de răspuns la solicitare; ajutorul oferit de sistem; detalierea răspunsului oficial; gradul de satisfacţie al comunităţii; imaginea operatorului; capacitatea şi costuri necesare îmbunătăţirii şi extinderii aplicaţiei GIS.

În capitolul 1 originale sunt sintezele realizate şi analiza critică a perspectivei utilizării TIC in domeniul companiilor municipale cu accent asupra companiilor de apa-canal.


14

În capitolul 2 este prezentat sub o formă sintetizată elementele legislative din domeniul de cercetare, organizate într-un mod original pe nivele de competenţă plecând de la nivelul european şi ajungând la nivelul local al reglementării relaţiilor cu clienţii

Capitolul 3 este original, cuprinde o documentare şi o analiză pertinentă a departamentelor de relaţii cu clienţii şi a relaţiilor cu comunitatea deservita in general. Analiza se bazează pe exemple de buna practica identificate la nivelul companiilor din Romania. În plus se evidenţiază faptul că acele exemple de bună practică identificate în cadrul altor companii de utilităţi publice pot fi o sursă coerentă de informaţii pentru companiile de apa-canal.

In capitolul 4 originală este analiza posibilităţilor de implementare a soluţiilor GIS în cadrul serviciilor publice. Plecând de la tendinţele actuale din domeniu se propune utilizatorului un suport decizional pentru fiecare pas al unei analize. Suportul decizional face referire la: tipurile de date trebuie colectate, cum să se integreze datele în sistem, cum vor fi analizate, ce ipoteze se vor folosi, cum pot fi clasificate datele şi la modul în care acestea sunt prezentate şi afişate. Soluţia GIS depinde de date dar şi de utilizatorul acestuia care trebuie sa ia decizii indiferent de software-ul folosit şi de pregătirea anterioară.

Capitolul 5 prezintă noi metode de utilizare interactiva on-line a hărţilor cu un accent special pe modalitatea în care cetăţenii pot participa la suportul decizional şi la gestiunea serviciilor în zonele urbane.

Un alt element original al lucrării este reprezentat de realizarea aplicaţiei “cetăţean-senzor” pentru o zonă pilot din Oraşul Buzău prezentată atât in capitolul 6 cât şi in anexele lucrării precum şi testarea acesteia pentru o perioada limitată. Chiar daca unele elemente au fost dezvoltate de către cei ce produc pachetele GIS, ele au fost preluate si înglobate intr-un sistem original de interacţiune cetăţean - companie de apa. Este de fapt obiectivul tezei de doctorat, obiectiv atins prin realizarea platformei web-GIS, testarea si validarea ei pe un pilot real din Municipiul Buzău.

7.3. Perspectiva dezvoltării cercetării Această aplicaţie web-GIS va inspira administraţia publică locală să realizeze aplicaţii

destinate protecţiei mediului, gestionării traficului urban sau dezvoltării turismului local. În acelaşi timp reprezintă începutul dezvoltării unor aplicaţii asemănătoare în cadrul altor companii de utilităţi publice. Pentru facilitarea participării publicului în procesul de colectare a informaţiilor este necesar ca bazele de date spaţiale gestionate la nivelul administraţiei publice să fie conectate cu bazele de date ce aparţin operatorilor de utilităţi.

Toate serviciile oferite cetăţenilor în prezent necesită o reanalizare şi o grupare împreună cu realizarea unui punct unic de contact cu aceştia, pentru solicitarea de servicii municipale şi pentru raportarea disfuncţionalităţilor în furnizarea acestor servicii. Aşa cum s-a descris în capitolele lucrării, modalitatea de furnizare a serviciilor de la/către dispecerat poate fi tradiţională (la ghişeu sau telefonic) sau electronic (printr-un portal web). Alt element care va necesita o atenţie sporită e reprezentat de faptul că baza de date şi întreaga aplicaţie va trebui securizată împotriva furtului de informaţii confidenţiale sau încărcării excesive a sistemului cu solicitări false. În încheiere trebuie menţionat faptul că domeniul de cercetare este unul interdisciplinar şi complex permiţând dezvoltarea unor studii viitoare în concordanţă cu dezvoltările tehnologice.


15

Bibliografie selectivă [1] Cioc, D., Anton, A., Retele hidraulice – calcul si optimizare. Ed. Orizonturi Universitare, Timișoara, 2001 [3] Arctur, D., Zeiler, M. – Designing Geodatabases. Case Studies in GIS Data Modeling. ESRI Press, 2004. [6] Allegre H., Hirner W., Baptista J.M. şi Parena R. - Performance Indicators for Water Supply Services, IWA Manual of Best Practice, 2000. [8] Bedford, M. - GIS for Water Management in Europe, ESRI Press, California, 2004 [14] Danielson, L. et White, N. - Using GIS in public policy analysis: North Carolina. Raleigh, N. C.: Design Research Laboratory, North Carolina State University, Disponibil online la: <http://www.ces.ncsu.edu/depts/design/research/WECO/policyGIS/index.html> [Accesat 3 Martie 2012], 1998-2012 [15] Deichmann, U., Lall, S.V. – Citizen Feedback and Delivery of Urban Services. World Development. Vol. 35, No.4, 2007, pp.649 – 662. [25] Iacoboaea, C., Luca, O., Aldea, M., Şercăianu M., - Main issues related to the construction and demolition waste management in Romania, WIT Transactions on Ecology and the Environment, The Sustainable City VI, nr.129, ISSN: 1743-3541-1746-448X, 2010 [26] Iacoboaea, C., Şercăianu, M., - Reciclarea deseurilor din construcţii si demolări - o necesitate? The Romanian Economic Journal, REJ, Bucuresti, No.33, p.141-159, 2010 [30] Lambert A., Brown T.G., Takizawa M. şi Weimer D. - A Review of Performance Indicators for Real Losses from Water Supply Systems. AQUA, Vol. 48 No 6., 1999 [36] Luca, O., Şercăianu M., - Mobility Management in European Projects. Lessons Learned for Romania, Theoretical and Empirical Researches in Urban Management, Issue 2 / Mai 2011, ISSN: 2065-3913, E-ISSN: 2065- 3921, 2011 [65] Şercăianu, M - Participarea publică folosind aplicaţii web-sig: studiu pilot pentru oraşul Buzău Buletinul ştiinţific UTCB - doctoral nr. 2 / 2012, pp148-155, 2012 [66] Şercăianu, M., Luca, O., - Public Participation In Local Policy Decision Using Gis-Based Application, The 26th Annual Congress of the Association of European Schools of Planning (AESOP), eds. Editors: Balamir, M. , Ersoy, M., Sutcliffe, E.B, ISBN: 978-975-429-306-7, 2012. [67] Şercăianu, M., - Web-based GIS for water management în Romania, Proceedings on The Water Node 2012 International Research & Innovation Co-operation in the EU: the Water Challenge, ECRAAL, Bruxelles, 2012 [68] Şercăianu, M., 2011. - Web-based GIS application for water losses in municipal networks, 1st Danube–Black Sea Regional Young Water Professionals Conference “Innovations in the field of water supply, sanitations and water quality”, Organizat de: IWA si ARA, Bucurestit 2011, ISBN 978-973-7681-98-0 [69] Şercăianu M., 2010. - GIS platform for water losses in municipal networks, Conferinta Internationala "Totul pentru o apa curata", editia I, Organizat de: Apa Canal 2000 SA Pitesti, ARA, UTCB, Universitatea „Constantin Brâncoveanu“ Piteşti, Universitatea din Piteşti, Institutul Regiunilor Europene, ISSN 2069 -1572 [38] Marsalek J., Cisneros J., Karamouz M., Malmquist P.A., Goldenfum J., Chocat B., eds. - Urban Water Cycle Processes and Interactions, UNESCO Publishing; Cap. 1, 2008, pp.9-18


16

[43] McPherson, M.B. - Need for metropolitan water balance inventories. Journal of Hydraulics Div., ASCE, Vol. 99, No.HY19, 1973, pp.1837-1838. [44] McPherson, M.B., Schneider, W.J. - Problems in modeling urban watersheds. Water Resources, Vol.10, No.3, 1974, pp.434-440. [53] Petrescu, F. - Sisteme informatice geografice în urbanism şi amenajarea teritoriului, ed. Matrix Rom, 2007 [54] Ramsey, K. – GIS, modeling and politics: On the tensions of collaborative decision support. Journal of Environmental Management 90, 2009, pp.1972 – 1980. [55] Ramasubramanian, L., Quinn, A.C. – Visualizing Alternative Urban Futures: Using Spatial Multimedia to Enhance Community Participation and Policymaking. GIS for Sustainable Development. pp.467 - 486. [56] Rowe, Gene și Frewer, Lynn,J. – A Typology of Public Engagement Mechanisms. Science, Technology & Human Values, 30 (2), pp.251 – 290, 2005. [57] Sandu, M., Racovițeanu, G. – Manual pentru inspecția sanitară și monitorizarea calității apei în sistemele de alimentare cu apă. Editura Compress, 2006. [60] Shamsi, U.M. - GIS Applications for Water, Wastewater, and Stormwater Systems, Taylor and Francis, London 2005 [107] ***Internaţional Asssociation for Public Participation – Spectrum of Public Participation wwwiap2.org [109] ***Manualul Naţional al Operatorilor de Apă şi Canalizare, Întărirea capacităţii instituţionale a beneficiarilor viitoarelor proiecte finanţate de UE, România (FOPIP 2) Iulie 2010 Beneficiar: Ministerul Mediului şi Pădurilor [116] ***Site-ul ANPC: http://www.anpc.gov.ro/anpc/anpcftp/legislatie/ [118] ***Site-ul web al: Companiei de Apă Buzău: www.cabuzau.ro/ [126] ***System Elements (GIS) of the Water Framework Directive. Working Group 3.1. – GIS. ISSB 92-894-5129-7. ISSN 1725-1087. [128]***URBWATER – Manual de bune practici, Sistem suport de decizie în gestiunea situaţiilor de criză fenerate de apa în zonele urbane, Proiect CEEX nr.71/2005

Gis Teza Doctorat

Documents

Transcript of Gis Teza Doctorat