Gindirea Economica China Antica
2
Apariţia feudalismului în China se situează între sec. III- II î.e.n., statul feudal chinez mai păstrând şi în această perioadă forma dispoziţiilor orientale, cu un puternic aparat birocratic. În China, legătura dintre politică şi religie este foarte strânsă. Religia se transformă într-o puternică armă ideologică îndreptată spre apărarea şi conservarea relaţiilor feudale. Prin urmare şi în această parte a lumii, protestul manifestat faţă de societatea feudală va îmbraca în linii mari forma “ereziilor”. Pe acest fundal, confucianismul este încă modul predilect de gândire economică, cu toate că suferă o serie de adaptări şi reforme. Între gânditorii chinezi ai acestei perioade, un loc aparte îl deţine Dun Ciju Sun (sec II-I î.e.n.), prin scrierile sale cofucianiste de factură teologică. Potrivit opiniei lui Dun Ciju Sun, autoritatea publică trebuia exercitată numai de către împarat deoarece, el reprezintă alesul divinităţii pe pământ, iar universul are un stăpân suprem care deţine forţa de a dirija toate fenomenele şi procesele din natură şi societate. Dacă ne referim la continentul Asiatic, nu putem omite perioada de înflorire a ideilor economice chineze (secolul VI – III î.e.n) sub imperiul gândirii filosofice “confucianiste”. Susţinătorii lui Confucius cereau conducătorilor statului şi stăpânilor de sclavi, moderaţie în cheltuirea veniturilor, să iubească şi să asigure protecţie poporului. Din punct de vedere economic era promovată ideea acumulării bogăţiei, dar cu condiţia ca acest lucru să nu dăuneze nivelului de trai al oamenilor. Se consideră “virtutea” ca izvor al bogăţiei iar “statul ideal”, cel în care trebuie să se muncească mult şi să se consume puţin pentru asigurarea stabilităţii în societate. Feudalismul este o formațiune economico-socială, corespunzând Evului Mediu, caracterizată prin preponderența economiei naturale (închise), prin înzestrarea producătorului direct cu mijloace de producție, în general și cu pământ, în special, prin autoritatea cu caracter
-
Upload
daniel-sirbu -
Category
Documents
-
view
3 -
download
0
description
Gindirea Economica China Antica
Transcript of Gindirea Economica China Antica
Apariia feudalismului n China se situeaz ntre sec
Apariia feudalismului n China se situeaz ntre sec. III-II .e.n., statul feudal chinez mai pstrnd i n aceast perioad forma dispoziiilor orientale, cu un puternic aparat birocratic. n China, legtura dintre politic i religie este foarte strns. Religia se transform ntr-o puternic arm ideologic ndreptat spre aprarea i conservarea relaiilor feudale. Prin urmare i n aceast parte a lumii, protestul manifestat fa de societatea feudal va mbraca n linii mari forma ereziilor. Pe acest fundal, confucianismul este nc modul predilect de gndire economic, cu toate c sufer o serie de adaptri i reforme. ntre gnditorii chinezi ai acestei perioade, un loc aparte l deine Dun Ciju Sun (sec II-I .e.n.), prin scrierile sale cofucianiste de factur teologic. Potrivit opiniei lui Dun Ciju Sun, autoritatea public trebuia exercitat numai de ctre mparat deoarece, el reprezint alesul divinitii pe pmnt, iar universul are un stpn suprem care deine fora de a dirija toate fenomenele i procesele din natur i societate.
Dac ne referim la continentul Asiatic, nu putem omite perioada de nflorire a ideilor economice chineze (secolul VI III .e.n) sub imperiul gndirii filosofice confucianiste. Susintorii lui Confucius cereau conductorilor statului i stpnilor de sclavi, moderaie n cheltuirea veniturilor, s iubeasc i s asigure protecie poporului. Din punct de vedere economic era promovat ideea acumulrii bogiei, dar cu condiia ca acest lucru s nu duneze nivelului de trai al oamenilor. Se consider virtutea ca izvor al bogiei iar statul ideal, cel n care trebuie s se munceasc mult i s se consume puin pentru asigurarea stabilitii n societate.Feudalismul este o formaiune economico-social, corespunznd Evului Mediu, caracterizat prin preponderena economiei naturale (nchise), prin nzestrarea productorului direct cu mijloace de producie, n general i cu pmnt, n special, prin autoritatea cu caracter personal a stpnului domeniului (boier, nobil) asupra productorului direct, n virtutea creia cel dinti exercit asupra celui din urm o constrngere extraeconomic, i prin nivelul sczut al tehnicii.
Mai pe scurt, feudalismul este un sistem de organizare a societii bazat pe proprietatea asupra pmntului (feud = pmnt) i pe relaiile de dependen ntre oameni. Termenul a aprut n secolul al X-lea, sub forma din limba latin feos/feus, care a evoluat la feodum/feudum.
