Ce si cum - China antica - cdn4.libris.ro si cum - China antica.pdf · China atrticao de Walter...

8
China o atrtica de Walter Flemmer llustralii de Jorn Hennig si Frank Kliemt Traducere din limba germani de Andrei Avram d enciclopedia

Transcript of Ce si cum - China antica - cdn4.libris.ro si cum - China antica.pdf · China atrticao de Walter...

Chinao

atrticade Walter Flemmer

llustralii de Jorn Hennig si Frank Kliemt

Traducere din limba germani de Andrei Avram

denciclopedia

Cuprinsinceputurite ChineiA fost primul om chinez? 4

Unde se afla leagdnul civilizatiei chineze? 5

Ce este ,,Suferinta Chinei"? 6

De ce au dispdrut vechile culturi? 6

Care este secretul ,,oaselor oraculare"? 7

Cdnd a fost intemeiatcel mai vechi mare imperiu? 8

Existau in China anticd sacrificii umane? 8

China si budismulCe a fost epoca fdrAmildrii? 26De unde provine budismul? 26

Cine a adus budismulin China? 27De ce au promovat impdralii budismul? 27

Cum a pdtruns budismulin popor? 28

Ce povestesc pesterile Mo-gao? 29

De ce nu a dispirut budismulin China? 29

Chang'an: mereata capitatia dinastiei TangCum a ajuns China o mare putere?

Cum se desfdsura viata la curte?

SecretuI soldatilor armatei de lutCe au descoperit ldranii in 1974? 12

Cum erau produse statuile din lut? 13

Cine a fost Primul impdrat al Chinei? 14

Cum a unificat impiratul lara? 15

Visa impdratul la viata vesnicS? 16

Cum a murit Primulimpdrat? 17

Confucius organizeazi [umeaCAnd a trdit Confucius?De ce pretuia Confucius vechile rituri?Cine au fost elevii lui Confucius?

Marele Zid ChinezescDe ce a fost construitMarele Zid Chinezesc?Ce lungime are MareleZid Chinezesc?Cum trdiau oameniiin timpul dinastiei Han?

Mormintul printesei din Dai '

Cum a fost descoperit mormAntulde la Mawangdui?

CAt de important eraCanalul lmpdratului? 32

CAt de cosmopolitd era epoca Tang? 34

Furtuna mongo[;Ce cdutau mongoliiin China? 35

Cum a ajuns Kublai impdratul Chinei? 36

Ce era Drumul Mdtisii? 37

Cum erau transportate mdrfurile? 37

Era mdtasea cea mai importantd marfd? 38

China, patrie a descoperirilor 40

La curtea impiratilor MingCum s-a terminat stdpAnirea mongold? 42

Cine a construit ,,Orasul lnterzis"? 42

Cine a transformat Chinaintr-o putere maritimd? 43

Ultima dinastieCum a apdrut dinastia Qing? 45

Cum trdia impdratul Qianlong? 45

Cuiii este dedicatd gigantica statuie din jad?46

Cum a apdrut colectia cdrtilor chinezesti? 47Cum s-a sfdrsit China veche?

Tabel cronologic

10

11

11

18

19

20

30

31

47

48

3

21

incotro se indreptau sufletele celor morti? 23

Arta scrisuluiDe ce este atAt de pretuitd arta scrisului? 24Cine a fost cel mai cunoscut caligraf? 24Cum se produce tusul? 25Cum invatd astdzi un chinez sd scrie? 25

/\lnceputurile Chinei

A fost primulom chinez?

nez Pei a des-coperit intr-opesterd de cal-car aflatd la 40de kilometri deBeijing resturile

in anul 1928, cercetdtorul chi- ,,Omul de Beijing" cunosteafocul. in pesterile cercetate aufost gdsite oase arse gi carboni-zate, probabil rimdsite ale unorospete. in China a invdtat strd-mosul lui Homo sapiens, omulmodern, si utilizeze focul? Si

,,omul de Beijing" folosea uneltede cuar! si cuartit: sabdre, hArlete

9i lame de cutit. VAna 9i esteposibil sd fi avut ritualuride sacrificiu si un cult al strS-mosilor.

Primii oameni din afara Africiiau dispirut in perioada inter-glaciard. De abiain urma unor noivaluri migratoare - probabil dinAfrica-au reapdrut oameni, 70 000de ani mai tdrziu, in estul Asiei,primii care vorbeau.

Culruna Suruloottoin anul 1926, in provincia

Shandong din estul Chinei,

au fost descoperite obiecte

de ceramici neagri si gri,

realizate cu ajutorul rotilorde olSrit. Era astfel

descoperiti o noud cultur5,

a cdrei perioadd de inflorirea fost c6ndva intre

5000 si 2000 i.Hr.

unui schelet si ale unui craniu.Pdnd in 1940 au fost gdsite peste40 de resturi ale altor schelete.Oasele acestui asa-zis ,,om deBeijing", vechi de 500 000 de ani,au dispdrut in haosul creat derdzboiul sino-nipon din 1938.Recent insd au fost descoperitein sud-vestul provinciei Yunnanresturile si mai vechi ale omuluide Yunnan, despre care sespune cd a trdit cu 600 000 deaniin urmd.

Cu 50O 000 de ani in urmd, ,,omul de''' Beijing" trdia intr-o peqterd,

in apropierea capitalei de azi.Cunoqtea focul qi mergea

la udndtoare.

Vasele pictate cu motiue animaliere geometrice suntTorgu W* . tt

tipice pentru cultura Yangshao. Aceasta, una dintre

La popoarele primitive, %&k1;i-1; ','tt,, cele mai uechi din China, era rdspdnditd in parteacentrald qi de nord-uest a ldrii ;i a auut o duratd

totemul este un anima! .q@*"r'E!*r'de peste 2 00o de ani, pdnd spre anul 3O00 i.Hr.

sau o planti care are o

relatie deosebiti cu omul.

Totemutui ise atribuie Doud mari fluvii strdbat China: Motivul pestelui, de exemplu, arputerea de a preveniriur. Fluviul Galben putea simboliza totemul unui clanAnimatete-totem nu pot I Unde se afla | (Huang He), in care treia in satul Banpo. Sd seUnde se afla

leaginulcivilizatieichinez6?

rivanate. I leagdnul I nord, si Fluviul gdseascd oare inceputurile civi-

mele culturi chineze. Descoperiri La mijlocul sec. XX, in zonadatAnd din perioada 5000 i.Hr. oragului Xi'an arheologii au des-dovedesc cd oamenii din valea coperit satul Banpo, a carui ve-Yangtze erau sedentari si se ocu- chime este de aproximativ 6 000pau cu agricultura. Construiserd de ani. Populatia era de circa 600agezeri si cultivau orezul. in valea de persoane. Au fost gdsiteFluviului Galben, la baza agri- fundatiile unor case, vetre pentruculturii stdtea meiul, intrucdt foc, gropi pentru depozitareaclima rece din nordul tdrii nu proviziilor, ateliere de oldrit si;

*.. &.;.:: ..: permitea cresterea orezului. Cul- schelete in morminte. Prezenta,. r4!"J '+'-]' " +frig-+#i&n,rti .aini acta rlanrrrniti rrnai ^ac6 rntrrnr{a rlactinafa

Albastru (Yang- lizatiei chineze aici, in aceastatze), in sud. Aici zone acoperitd de loess de peau apdrut pri- rnalurile Fluviului Galben?

Henan rn

cele mai uechi asezdri din China din epoca tdrzie a pietrei.

gdsite, inunor

inflo-ilizatii

":*#*:;ffi; tWffii*nrt6 ,aioi este denumitd unei case rotunde destinate.*ff,F-J e'-a.bLYangshaq#bgpa,, n.-u- anaripr nctp^tnnin n,, cotaata+a.; ^.-^-;.; ti- p^aan ,,Mn ,t;h;'3fui a,f.9sn94#, ..t!$- Santier arheologic cu schelete qi ceramicd din Banpo, una din&'?r, q--ll-

Sat'l din

Cereste,,Suferinla'Ghineio'?

adundrilor, in jurul cdreia suntagezate celelalte clddiri, sugereazdo societate organizatd,.

Anual, guvoaiele de apd ale

dinastiei Xia, inauguratd de imPd-ratul mitic Yu, despre care sespune cd, ar fi stiut sd stdvileascdinundatiile. El ar fi ,,potolit" noudrAuri, dupd ce ar fi strdpuns noudmunti, formdnd noud lacuri. Astfeloglindesc legendele perioada pre-

istoricd din China.

Multd vreme cercetdrile arheo-

De ce audispirutvechileculturi?

logice s-au con-centrat numaiasupra zoneide loess a Flu-viului Galben.Dar de ce n-ar

fi existat o dezvoltare similard inzona celeilalte mari ape a Chinei,Yangtze?

Cu o lungime de 6 000 dekilometri, Fluviul Albastru estecel mai lung curs de aPd dinAsia. O datd cu descoperirea inzona sa de vdrsare de laHemudu, lAngi Shanghai, a res-turilor unor case din lemn con-struite pe ldrugi, a unor vase dinportelan ldcuit, precum si a unorunelte de tors din lemn 9iceramicd datate in jurul anului5000 i.Hr., a devenit clar cd nunumai zona Fluviului Galben dinnord, ci gi cea sudicd a Fluviului

Ieqirile din matcdale Fluuiului Galbenrduc binecuuAntare

Ei distrugeri.

LoessLoess-ul este un sol

argilos galben si fertil,

caracteristic pentru intreg

nordul Chinei din cele mai

vechi timpuri. larna,

vinturile dinspre

deserturile Mongoliei

lnterioare aduc in China

praful de loess.

Miretul fluviu Huang He

este denumit, datoritim6lului din loess, ,,Fluviul

Galben". Cdnd fluviul

iese din matcd, straturile

de loess se depun, fdcdnd

c6mpurile fertile.

Yu, biruitorul inundaliilor(impdrat mitictn sec. XXIII t.Hr.)

Fluviului Galbencurg de la izvorulsdu din PodigulQinghai pe o dis-tanld de peste5 000 de kilo-

metri pdnd la Marea Chinei de Est

si aduc in cAmpii solul fedil si gal-ben de tip loess. Dar, in acelasitimp, apa provoacd distrugeri deproportii si pierderea a milioane devieti omenesti, ceea ce a atras flu-viului denumirea de ,,SuferintaChinei". Huang He a iesit din mat-cd de aproximativ 1 500 de ori, inspecial pe cursul sdu intermediarce strdbate cel mai mare platou deloess din lume.

incd din cele mai vechi timpuripopulatia locald aincercat sd lindinfrAu masele de apd prin intermediuldigurilor si al stdvilarelor. Localniciiau terasat povArnigurile 9i au sdpatgrote pentru locuit in stratul deargild care s-a format in zond de-alungul azeci de mii de ani.

Primii stdpAnitori ai Chinei aufost, conform legendei, membrii

6

JAOUI este o piatri tare,

care aproape nu poate fi

tiiati sau spartd. Oamenii

din neolitic, care il prelucrau

cu ajutorul nisipului sau al

altor instrumente de slefuire,

munceau probabil zile in sir

pentru producerea

obiectelor din jad.

Discurile gdurite ,,bi" qituburile cu patru muchii,,cong" au jucat in culturaLiangzhu - una dintre celemai uechi culturi ale jaduluidin China - un rolritualic, ca ofrande.

Albastru au stat la ba-za civilizaliei ch i neze.

Oameniidin Hemudu ;cultivau deja orezul, faptdemonstrat de ilustratii ale

spicelor de pe vasele deportelan. De la inceputulsdpdturilor, in 1973, au fostgdsite mai multe tone deorez carbonizat. Toate aces-tea duc la concluzia cd, inzona Yangtze, aceasta ce-reala se cultiva incd de-acum7 000 de ani.

[n sud-estul Chinei a ape-rut, acum aproximativ 5 000 deani, cultura Liangzhu. Cu ocaziasdpdturilor incepute in 1995, au

fost gdsite numeroase podoabesi obiecte funerare din jad. Estevorba, de reguld, de discuri sautopoare, pe care oamenii au gra-vat motive animaliere misterioasesi terifiante, care serveau cere-moniilor religioase.

in 1992, in vecindtatea orasuluiHangzhou de astdzi, arheologii augdsit locul care era probabil cen-trul culturii Liangzhou: o fundatiedin pdmAnt bdtdtorit, inaltd de Bmetri, pe care trebuie sd fi stat o

Breloc din jad de la inceputurile epociiHan. Jadului i se atribuia puterea de apreueni degradarea biologicd. De aceea,

morfii erau imbrdcali cu un ue;mdnt dinpldcule de jad.

constructie monumental5.Probabil aici s-a aflat pri-mul oras chinez.

ln jurul anului 2200 i.Hr., cul-tura Liangzhu a dispdrut. Oa-menii de gtiinld au descoperitdeasupra stratului de mor-minte in care s-au gdsiturmele acesteia depuneri de

argilS cenusie, ceea ce i-a con-dus la concluzia cd o revdrsare afluviului Yangtze a distrus culturaLiangzhu.

Cdmpuri terasate, pe care de milenii se cultiud orezul, tn nordul Chinei.

ln 1899, Wang

Care esteseGretul,,oaselororaculare"?

Yirong de laAcademia lm-periale Hanlindin Beijing s-aimbolndvit demalarie. Unprieten aflat in

vizild s-a interesat de reteta me-dicald prescrise colegului siu.De secole, un rol important inmedicina chinezd il jucau asa-nu-mitele ,,oase ale zmeilor". SpresfArsitul sec. XlX, niste fermieriau descoperit in timpul aratuluibucdli de os gravate cu simbolurisi semne, care au fost vAndute infarmacii pe post de medica-mente sitalismane. I s-au oferit silui Wang Yirong, ca leac.

Nimeni nu examinase insdmisterioasele simboluri din punctde vedere gtiinlific. Prietenul lui

Wang a crezulinsd cd descoperdin gravuri hieroglife chineze dinAntichitate. Wang si-a amintit cdvdzuse insemne asemenetoarepe vechi vase din bronz.AmAndurora li s-a trezit interesul.Cei doi prieteni doreau sd afle de

O datd cu

Cdnd a fostintemeiatcel mai vechimare imperiu?

pitalei dinastiei Shan, Yin. Aici segdsesc mormintele a unsprezecedintre cei doisprezece conducS-tori. Regii erau inhumati in mor-minte decorate cu lemn ldcuit, lao adAncime de pdnd la '12 metri.Sub aceste gropi au fost gdsitevase mari de bronz 9i rdm5gileale unor trdsuri, dar gi scheleteumane 9i cabaline. Cum, inviziunea religioasd din acele vre-muri, defunctul avea in viata de

i,i

1:.1'{,,ti1'd.

Os oracular, decoratcu semne pictografice,

utilizat in jurul anului125O i.Hr. pentru profelii.

unde proveneau oasele. De latar-macii au fost trimisi in micul orasAnyang din provincia Hennan, ?n

centrul tdrii, unde fuseserd desco-perite oasele.

Dupi moartea lui Wang, prie-tenul sdu si-a continuat cerce-tdrile si a preluat coleclia acestuiade oase oraculare. ln 1903, a pu-blicat toate insemnele de pe ose-minte. in 1917, oamenii de stiinldau ajuns la concluzia cd ,,oaselezmeilor" fuseserd folosite in timpuldinastiei Shang ca obiecte de cultpentru prezicerea viitorului.

dinastia Shang,care a durat din1766 pAnd in1122 i.Hr., in-cepe in epocabronzului primastdpdnire docu-

cate, cu locuitori care aveau unalfabet si care sunt cunoscutipentru operele lor in bronz.

Regii Shang au domnit pesteteritorii intinse din nordul Chinei.Aveau un cult al inaintasilor

foarle dezvoltat, iar prin inter-mediul oracolului, care pre-

zicea viitorul, regele intrain legdturd cu cerul si

cu strdmogii. Eleramijlocitorul intrecer si pdmAnt,intre inaintagi 9i

prezent. Oaseleoraculare erau folo-

site tocmai pentru a adresa intre-bdri strdmosilor. in acest scop sefoloseau omoplati de vite, porcigi oi, precum 9i carapace debroascd testoasd. Oasele erauincdlzite cu ajutorul metalelorincinse. Fisurile si rdriturile apd-rute erau ulterior interpretate cardspu nsuri la intrebdrile adresateoracolului. Va ploua diseard?Fluviul va fertiliza cdmpurile? Vafi rdzboi?

La inceputul sec. XX, in urma

Existau inChina antic6sacntrcrrumane?

unor sdpdturilAngd orasulAnyang, aufost descope-rite rdmdsiteleresedintei ca-

Culrul stRAruostonse baza pe credinta ciexisti viatl dupi moarte.

Dacd ii cinsteau pe mortiprin jertfe, cei rdmasi inurmi sperau ca acestia sile aduci noroc si sd iisprijine cu sfaturi.

Morveu ANTMALTERE

apar in epoca Shang pe jad

si in special pe vase din

bronz. Aceste motive taotie

reprezintd vietuitoare mitice,

care inspird team5, fiindpaznici impotriva riului.

in epoca de bronz,in China seproduceau obiectedin bronz de oinaltd mdiestrieartisticd:uase pentruritualuri,cu{iteqi arme.

mentatd istoric a Chinei si toto-datd a celui mai vechi dintre ma-rile imperii ale lumii. Culturachinezd a insemnat orase fortifi-

I

{:

n

trIE

titt

..$1

-s7\l*

it*'r'gn) .J'x"it"f,u,- Luoyans d_fr"i,

MAREA

;ff,.'11;:,,1:.:,.,1.

l:::'1.:, ::,',:' ,

'irl(driion ,')*;").("'tx'q"d I I

" r-t\r'rt.irrJII

@l

MAREA CFIINEI DE EST

Dinastia Shang 1200 i.Hr.

Dinastia Qin 300 i.Hr.

Dinastia Han 200 i.Hr.

Dinastia Tang 700 d.Hr.

MAREA ARABIEI

0km1

GOLFUL BENGAL

000

{}

p

6z

..,i&

Vas din bronz cu model taotie(dinastia Shang, in jurul anilor15OO-105O i.Hr.). in asemeneauase pentru ritualuri li se

aduceau strdmoqilor ofrandede hrand si uin, pentrua le obtine binecuudntarea.

Ettinderea Chinei de la teritoriul relatiu mic dinimens al dinastiei Tang (700 d.Hr.).

apoi aceleasi nevoi ca gi pepdmAnt, el era insotit in mor-mdnt nu numai de podoabe,mobilier, arme si alimente, dar side un intreg alai de servitori,paznici 9i soldali.

Trdsurile, folosite in rdzboi sipentru vAndtoare, jucau un rolimportant ca simboluri ale puterii.La moartea unui rege, caii aces-tuia erau sacrificati si pugiin mor-mAnt aldturi de stdpAn.

Abia in timpul dinastiei Zhous-a renuntat la obiceiul de a-ltrimite pe lumea cealalte perege ,,?nso!it" de oameni omo-rati ritualic. ln locul acestora,defunctului i se puneau desenecu paznicii si servitorii sii, caresd il urmeze.

uremea dinastiei Shang (1200 i.Hr.), la teritoriul

Tdi;ul unui topordin bronz, folositeuentual chiarpentru sacrificiiumane.