1/23

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

Academia de Studii Economice din Bucureşti Consiliul pentru Studiile Universitare de Doctorat

Str. Tache Ionescu, nr. 11, sect 1, Bucuresti, cod 010374 Telefon: +40-021-319.19.00 / +40-021-319.19.01 / 603 Web: www.doctorat.ase.ro. E-mail: doctorat@ase.ro

GHID DE ELABORARE A TEZEI DE DOCTORAT

CUPRINS:

I. SECŢIUNILE TEZEI ....................................................................................................................................................... 1

II. RECOMANDĂRI PRIVIND STILUL, PUNCTUAŢIA ŞI GRAMATICA ........................................................... 5

III. PREZENTAREA BAZEI DE DATE ŞI A REZULTATELOR OBŢINUTE ...................................................... 8

IV. CERINŢE PRIVIND PREZENTAREA REFERINŢELOR BIBLIOGRAFICE ............................................. 10

V. PROBLEME SUPLIMENTARE FRECVENTE .................................................................................................... 12

VI. REDACTAREA TEZEI ............................................................................................................................................. 13

VII. ANEXE ........................................................................................................................................................................ 15

I. SECŢIUNILE TEZEI

Primul aspect analizat în acest ghid se referă la coperta tezei de doctorat. Coperta tezei de

doctorat cuprinde: denumirea completă a universităţii, sigla universităţii, denumirea şcolii

doctorale, titlul tezei, numele şi prenumele autorului, numele şi prenumele conducătorului de

doctorat, comisia de susţinere a tezei de doctorat etc, conform Anexei 1. Anexa 1 precizează tipul

şi mărimea caracterelor folosite, precum şi cuvintele ce trebuie scrise îngroşat, astfel încât toate

tezele de doctorat să aibă acelaşi format pentru copertă (un model este disponibil în aceeaşi anexă

1). Este recomandat ca sigla universităţii să fie preluată întotdeauna din modelul de copertă

prezentat în anexă, prin copy-paste, fără să se modifice dimensiunile imaginii ei. Coperta trebuie

să devină cartea de vizită a tezei de doctorat, specifică universităţii, aşa cum se întâmplă în toate

marile universităţi din lume. Ea va fi eticheta vizuală a tezei de doctorat din Academia de Studii

Economice din Bucureşti (ASE).

Teza de doctorat este structurată în mai multe secţiuni. Secţiunile importante încep cu

pagină nouă. Paginile care preced Introducerea se numerotează cu cifre romane minuscule.

Începând cu prima pagină a Introducerii se vor utiliza cifre arabe. Coperta interioară nu se

numerotează şi nu se include în Cuprins. În general, teza de doctorat va include următoarele

capitole/subcapitole/secţiuni/paragrafe, în ordinea de mai jos1:

1. Coperta interioară sau prima pagină a tezei cuprinde: denumirea completă a

universităţii şi a şcolii doctorale; titlul tezei; numele şi prenumele autorului; gradul didactic,

numele şi prenumele conducătorului de doctorat; localitatea şi anul, conform Anexei 1.1.

1 Elementele prezentate în continuare pot fi combinate în capitole/secţiuni/subsecţiuni, dar pot fi şi de sine stătătoare în capitole/secţiuni/subsecţiuni etc.

Biroul CSUD

2/23

2. Rezumatul sau pagina a doua a tezei cuprinde:

a. Un scurt rezumat în limba română (maxim jumătate de pagină) care să se axeze

exclusiv pe rezultatele originale obţinute şi prezentate în teză de către doctorand şi principalele

concluzii ale tezei de doctorat.

b. Acelaşi rezumat tradus în limba engleză.

3. Mulţumiri – adresate persoanelor care, direct sau indirect, au sprijinit doctorandul în

cercetare şi în elaborarea tezei.

4. Cuprins – În format listă se înscrie fiecare capitol, subcapitol, în ordinea în care acestea

apar în teză, împreună cu numerotarea cu cifre arabe aferentă şi cu numărul paginii de început a

fiecărui capitol/subcapitol.

5. Introducerea – fixează cadrul ştiinţific al temei cercetate: importanţa temei cercetate

şi motivarea abordării acesteia, definirea clară a scopului cercetării doctorale și obiectivele

cercetării, rezultatele preconizate şi relevanţa. În această secțiune autorul face precizări cu privire

la: motivele pentru care a decis să abordeze o astfel de temă, ipotezele analitice de la care a pornit,

obiectivele de cercetare pe care și le-a propus, principalele aspecte metodologice și structurale

aferente lucrării.

Introducerea trebuie să răspundă la următoarele întrebări: care este problema economică

studiată, de ce este importantă și pentru cine prezintă interes? În cadrul introducerii se prezintă, de

asemenea, rezultatele asupra cărora există deja un consens în literatura de specialitate. Foarte

importantă este prezentarea în introducere a modului în care se raportează propriile rezultate la

cele obţinute în alte studii de specialitate: dacă sunt conforme sau dacă diferă, împreună cu

motivaţia ştiinţifică privind eventualele diferenţe. Tot în introducere pot fi evidențiate elementele

de originalitate ale lucrării, se poate face referire succintă la modul de investigare a problematicii

cercetate. La final trebuie realizată o prezentare a structurii tezei printr-o succintă trecere în

revistă a conținutului capitolelor următoare.

6. Stadiul actual al cercetării (din literatura ştiinţifică relevantă)2 reprezintă o sinteză

a literaturii de specialitate din domeniul temei studiate. Autorul trebuie să realizeze o prezentare

critică a rezultatelor studiilor din literatura ştiinţifică privind subiectul tezei de doctorat şi să

expună principalele puncte de vedere / abordări/ teorii ale unor autori consacrați sau lucrări

consacrate în domeniul cercetat. Doctorandul trebuie să dovedească că stăpâneşte temeinic

literatura ştiinţifică privind tema sa de doctorat (altfel spus, el trebuie să dovedească că este

„doctor” pe problematica subiectului cercetat, adică trebuie să dovedească că este o „autoritate

asupra ceea ce au afimat alte autorităţi pe tema lui”3).

Prezentarea trebuie să se refere la toate studiile relevante pentru problema studiată.

Pentru identificarea referinţelor relevante se recomandă utilizarea bazelor de date internaţionale,

cum ar fi Web of Science (Web of Knowledge), JStor, ProQuest, Science Direct etc. Prezentarea

stadiului cunoaşterii trebuie realizată într-o manieră critică, comentându-se relevanţa, nivelul

valoric, avantajele şi limitele studiilor citate. Se recomandă excluderea din lista de referinţe a

articolelor din publicaţii neacademice, cum ar fi ziare si reviste de popularizare, chiar dacă

tematica acestora este economică sau financiară.

Prezentarea stadiului cunoaşterii trebuie să aibă logică, coerenţă şi să fie în

concordanţă cu tema studiată. Doctorandul trebuie să o folosească ca un argument pentru

2 Poate fi prezentat în cadrul unui capitol distinct şi/sau în cadrul fiecărui capitol, după caz, realizându-se subcapitole distincte

3 Umberto Eco - "Come si fa una tesi di laurea", Ed. Bompiani, 1997.

3/23

realizarea obiectivelor sale originale din teza de doctorat. În relevarea stadiului actual al

cercetării nu este suficient să se scrie simplu un paragraf privind cercetarea analizată și să se citeze

apoi autorul. Scopul este de a descrie ceea ce s-a realizat în diferite aspecte ale tematicii şi cum

rezultatele propriei cercetări răspund întrebărilor şi investigaţiilor din teză. Accentul trebuie pus

pe rezultatele cercetărilor precedente, pe metodologiile utilizate şi pe relevanţa acestora.

Cercetarea analizată trebuie reflectată şi evaluată critic, din prisma metodelor şi demersurilor

folosite, precum şi a concluziilor obţinute de cercetător. Literatura de specialitate trebuie

rezumată cu propriile cuvinte, cu evidenţierea corectă şi clară a concluziilor şi afirmaţiilor

autorului citat.

Dacă un autor citează un alt autor, iar doctorandul doreşte să utilizeze acest citat, atunci

trebuie să analizeze sursa iniţială pentru a cita articolul original. Dacă nu poate analiza sursa

originală a citatului (pentru că acesta a fost scris în altă limbă, spre exemplu), doctorandul va

indica în teză citarea intermediară a articolului. În acest caz, trebuie să se facă referire atât la

articolul original, cât şi la articolul în care acest citat apare.

Schema generală a secţiunilor pentru trecerea în revistă a literaturii de specialitate

trebuie să cuprindă:

Introducere în tematica acoperită în literatura de specialitate;

Fundamentele teoretice ale tematicii din literatura de specialitate;

Examinarea cercetărilor precedente care sunt relevante pentru fiecare dintre aspectele

proiectului de cercetare doctorală;

Necesitatea unei cercetări suplimentare. În care aspecte ale problematicii cercetării

literatura de specialitate este deficitară? Identificarea nişei din literatura de specialitate care

va fi dezvoltată prin teza de doctorat.

Textul citărilor trebuie să se facă în format Harvard „Autor (anul)”. Dacă sunt doi

autori ai articolului, textul citării trebuie să fie: „Smith şi Anderson (1987).” Dacă sunt trei sau mai

mulţi autori, textul citării trebuie să fie: „Smith et al. (1987).” Indicarea latinescului „et al.” trebuie

să se scrie ca atare, nu se trece semnul “punct” după „et”.

Raţiunea de a fi a unei teze de doctorat este aportul de originalitate faţă de ceea ce s-

a descoperit şi apare deja în literatura ştiinţifică de specialitate. De aceea, stadiul actual al

cunoaşterii constituie argumentul principal în construcţia tezei pentru demonstrarea

originalităţii cercetării doctorale.

7. Obiectivele – Această secţiune conectează secţiunea precedentă cu restul lucrării.

Trebuie clar precizat care este scopul general al cercetării, inclusiv ipotezele de lucru, dacă este

cazul. Trebuie identificate şi specificate obiectivele şi sub-obiectivele care vor facilita realizarea

scopului general al cercetării şi demostrarea ipotezelor de lucru. Obiectivele trebuie să fie

măsurabile, realiste și specifice temei de cercetare.

8. Metodologia cercetării (unul sau mai multe capitole, cu subcapitolele aferente)

reprezintă partea principală a tezei de doctorat. Aceasta poate consta în dezvoltarea unei noi

paradigme, a unui concept, a unui nou model matematic aplicat în economie sau dezvoltarea unui

demers aplicativ nou, bazat pe o analiză statistică şi/ sau econometrică consacrată, relevantă şi

consistentă, aplicate pentru prima oară pe o bază nouă de date economice astfel încât rezultatele

să fie relevante şi originale în raport cu literatura existentă. Se prezintă demersul studentului-

doctorand privind cercetarea pe care o realizează, respectiv metode folosite, modele matematice,

metode de măsurare a eşantioanelor de date, tehnici statistico-matematice, metode econometrice

4/23

etc. Această parte presupune stabilirea ipotezelor de cercetare, ca răspunsuri la obiectivele

cercetării, identificarea celor mai adecvate instrumente (analiză de documente, studiu de caz,

interviu, focus-grup, chestionar, analiză de date etc.) pentru testarea ipotezelor, precum și

justificarea alegerilor făcute cu privire la instrumentele utilizate. Tot în această secțiune pot fi

făcute precizări cu privire la sursa datelor, modul de colectare a datelor și limitele metodelor de

cercetare alese. Partea cea mai importantă este prezentarea metodelor statistice, numerice,

econometrice, matematice, etc. Alegerea acestora trebuie să fie justificată. De regulă, aceste

metode de cercetare trebuie să fie recente. Utilizarea unei metode de cercetare învechite în

condiţiile în care literatura de specialitate oferă soluţii mai noi şi dovedit mai bune de cercetare,

poate reprezenta un punct deficitar al tezei de doctorat.

Metodele econometrice, statistice sau, în general, matematice utilizate trebuie alese

şi aplicate corect. Erorile ce pot rezulta din nestăpânirea acestor mijloace de cercetare

creează non-sens, descalifică teza de doctorat şi pun într-o situaţie delicată autorul şi

conducătorul de doctorat! Trebuie precizată bibliografia pentru procedurile specifice şi descrise,

opţiunile făcute în aceste proceduri, precum şi orice adaptare personală a procedurii iniţiale. Se

specifică până la ce limite s-a ajuns în utilizarea procedurilor, precum şi demersurile întreprinse

pentru prelucrarea datelor. Se punctează fiabilitatea programului utilizat şi se rezumă rezultatele

acestui program. Procedura de lucru trebuie să fie suficient de bine detaliată, bazată pe citări

adecvate din literatura de specialitate, astfel încât cititorul tezei să poată replica cu uşurinţă

experimentele realizate de către studentul-doctorand în teză.

Se recomandă așadar să se aibă în vedere următoarele elemente:

metodologia cercetării specifică dezvoltării unui model de analiză original şi/ sau a

unui demers aplicativ;

modul de constituire a bazei de date (ce date se vor folosi în realizarea studiului de

caz): datele din situaţiile financiar-economice ale entităţilor, indicatorii macroeconomici, cursurile

de schimb, cotaţiile bursiere, date pe baza cărora se poate face o analiză a unor pieţe etc.;

analiza descriptivă a datelor și interpretarea rezultatelor obţinute în urma aplicării

metodologiei propuse de către studentul-doctorand;

concluzii, comentarii, observaţii şi puncte de vedere personale cu privire la rezultatele

studiului realizat.

9. Rezultatele – Se prezintă rezultatele cifrice în text, în tabele şi/ sau în reprezentări

grafice (a se vedea secţiunea privind elaborarea tabelelor şi graficelor). Trebuie descris pentru

cititor ce reprezintă fiecare tabel şi grafic. Nu este suficient să se indice că rezultatele obţinute se

află în tabelul x şi în figura y. De asemenea, se precizează orice are impact asupra valabilităţii,

completitudinii sau interpretării rezultatelor cercetării. Se va evita utilizarea excesivă a

prescurtărilor, iar atunci când acestea se folosesc, se va indica clar semnificaţia acestora.

10. Comentariile – au rolul de a clarifica semnificaţia şi implicaţiile rezultatelor

cercetării. Acesta nu trebuie să fie o dublare a înregistrării rezultatelor cercetării, ci o explicitare

a semnificaţiei acestora. Rezultatele trebuie comparate, corelate şi comentate în raport cu

descoperirile din studiile precedente din literatura de specialitate. Abaterile şi raţiunile plauzibile

pentru acestea vor fi clar explicate de către autor.

11. Concluziile – În această parte se face referire la originalitatea rezultatelor,

aplicabilitatea rezultatelor, limitele cercetării și posibilele direcţii viitoare de cercetare. Această

parte este, de asemenea, importantă, ea sintetizând rezultatele cercetării şi ale analizelor efectuate

5/23

de către studentul-doctorand. Concluziile trebuie să fie relevante, să vină ca urmare a analizelor

realizate în teză şi să fie însoţite de argumente pertinente. Fiecare concluzie a tezei se va prezenta

succint într-un scurt paragraf.

12. Referinţele bibliografice vor conţine resursele bibliografice folosite de studentul-

doctorand în scopul realizării tezei de doctorat. Acestea se prezintă ca o listă bibliografică a tuturor

materialelor citate în text, aranjate în ordine alfabetică după numele primului autor. Se recomandă

gruparea bibliografiei pe categorii de surse: literatură ştiinţifică (cărți și articole științifice),

website-uri, legislaţie etc.

13. Anexele pot conţine tabele, grafice, listing-uri ale programelor, demonstraţii mai

elaborate ale unor formule folosite pe parcursul lucrării, figuri, scheme, documente financiare,

imagini, hărți etc. În cazul tezelor care presupun prelucrări ale datelor prin diferite programe

informatice, se recomandă să se prezinte în anexe diferite situaţii intermediare, urmând ca în

cadrul capitolelor să se includă doar elementele centralizatoare relevante pentru analiza realizată.

Materialele de bază pentru datele, rezultatele şi comentariile cercetării sunt prezentate în

conţinutul principal al tezei. În anexe trebuie prezentate doar materialele de informare care nu

sunt de primă importanţă pentru teză. De obicei, anexele sunt numerotate prin litere majuscule,

prin titlul specific şi prin început de pagină nouă. Titlurile anexelor trebuie să fie listate în Lista de

la sfârşitul tezei, iar tabelele şi figurile/graficele din anexe trebuie listate în lista tabelelor,

respectiv lista figurilor/graficelor de la sfârşitul tezei. Textul din anexe trebuie să facă referire

specifică la conţinutul acesteia şi la corelaţia acestui conţinut cu subiectul tezei. Materialele din

anexe nu trebuie să fie simple colecţii de date necomentate.

14. Lista abrevierilor şi acronimelor – În format listă se înscrie fiecare abreviere/

acronim cu descrierea completă a denumirii acesteia/acestuia.

15. Lista tabelelor - În format listă se înscrie fiecare număr de tabel, titlul acestuia şi

numărul paginii în care acesta apare în teză. Se includ, de asemenea, tabelele din anexe; în acest

caz, numărul tabelului este precedat de litera anexei în care aceasta apare.

16. Lista figurilor/graficelor - În format listă se înscrie fiecare număr de figură, titlul

acesteia şi numărul paginii în care aceasta apare în teză. Se includ, de asemenea, figurile din anexe;

în acest caz, numărul figurii este precedat de litera anexei în care aceasta apare.

17. Lista anexelor – În format listă se înscrie fiecare anexă, titlul acesteia şi numărul

paginii în care ea apare în teză. Dacă anexele cuprind tabele şi figuri/grafice, acestea se trec la

anexele corespunzătoare, cu numărul lor precedat de litera anexei în care acestea apar.

II. RECOMANDĂRI PRIVIND STILUL, PUNCTUAŢIA ŞI GRAMATICA

A. STILUL

Se scrie simplu şi clar. Se evită propoziţiile scurte şi repezite, precum şi propoziţiile prea

complicate. Aspectele tehnice ale formatului editorial, cum ar fi distanţa între rânduri sau la

început de paragraf, trebuie respectate în tot cuprinsul tezei.

Sub nicio formă nu se vor prezenta rezultatele/modelele obţinute/elaborate de către alţi

autori ca fiind realizări personale. Informațiile preluate din lucrările altor autori se vor cita

corespunzător. Prin citare nu se va deforma sensul informaţiei din lucrarea originală. Trebuie

făcută distincţia între a cita şi a da un citat.

6/23

Preluarea unor idei din lucrările de specialitate se citează parantetic, indicând, între

paranteze rotunde, numele de familie al autorului/autorilor şi anul publicării respectivei lucrări,

urmând ca detaliile să fie prezentate în Referinţele bibliografice: (Edvinsson, 2002); (Edvinsson &

Malone, 1997). Când autorii sunt trecuţi în text şi doar anul este trecut între paranteze, se va folosi

prepoziţia „şi”: Edvinsson şi Malone (1997)4. Notele de subsol sunt folosite doar pentru a face

precizări suplimentare, pentru a comenta etc. 5

Un citat din literatura de specialitate se va face, în original, prin încadrarea lui între

ghilimele urmate de specificarea sursei: (Edvinsson & Malone, 1997: 23) / (Edvinsson & Malone,

1997: 23-27). Traducerea citatului se trece la notele de subsol, urmată de numele traducătorului

sau de precizarea „t.a.” în cazul în care aceasta aparţine autorului.

Un citat dintr-un autor preluat de la un alt autor se va scrie „(Edvinsson, 2002, în

Andersen, 2006)”, iar la Referinţe bibliografice se va specifica lucrarea consultată, respectiv,

Andersen (2006).

Când se folosesc referinţe multiple, se trec autorii în ordine alfabetică şi anul publicării,

separaţi prin punct şi virgulă: (Edvinsson, 2002; Sveiby, 1997). Dacă se citează mai multe lucrări

ale aceluiaşi autor care au apărut în acelaşi an, se vor preciza în ordine cronologică folosind literele

mici ale alfabetului latin: (Edvinsson, 1997a; Edvinsson, 1997b).

Abrevierea folosită pentru editor sau editori este ed.

Ediţia sau ediţiile se vor abrevia cu eds.

Pentru referinţele preluate de pe internet, acolo unde nu este precizat autorul, se va

indica, între paranteze, adresa web: (http://pages.stern.nyu.edu/~adamodar/).

Conform art. 72 din Regulamentul instituțional de organizare şi desfăşurare a studiilor

universitare de doctorat în Academia de Studii Economice din București:

„(1) În procesul evaluării activităţii studentului-doctorand se va respecta etica

ştiinţifică şi deontologia profesională şi universitară.

(2) În cazul unor eventuale fraude academice, al încălcării eticii universitare sau al

altor abateri de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică, inclusiv al plagiatului, studentul-

doctorand şi conducătorul de doctorat răspund în condiţiile legii.”

B. PUNCTUAŢIA ŞI GRAMATICA

Teza de doctorat redactate în limba română trebuie scrisă cu Times New Roman, caractere

de 12, cu spațierea la 1,5 rânduri, folosind diacritice. Marginile paginilor: 2,5 cm stânga, 2 cm

dreapta; Paragrafe de 0,5 cm folosind opțiunea „stânga-dreapta” (Justify). Teza de doctorat se

listează pe format A4, exclusiv față/verso, iar anexele foarte mari pot fi listate pe foi A3

împăturite. Teza se leagă doar prin procedeul de termolipire (serviciu oferit și de tipografia

ASE), respectând modelul de copertă prezentat în anexa 1 (Nu se mai acceptă tezele legate cu

spirale sau cu coperţi gravate de carton lipite sau cu şurub).

Pentru claritatea prezentării şi pentru caracterizarea autorului, este important ca textul să

fie corect din punct de vedere gramatical, semantic şi ortografic. Teza de doctorat se scrie la

4 Autorul/autorii şi lucrarea lor la care se face referire se va/vor regăsi şi la Referinţe bibliografice. 5 Notele de subsol se utilizează pentru a puncta detalii, cum ar fi specificare citări, cuvinte de explicat din text etc.

7/23

persoana a treia. Se vor utiliza Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (DEX), dicţionarele de

specialitate şi alte materiale ajutătoare pentru sinonime, gramatică şi punctuaţie.

Ecuaţiile/formulele matematice trebuie centrate pe pagină, numerotate la marginea din dreapta

în secvenţa lor între paranteze rotunde. Referirea din text la aceste ecuaţii/formule trebuie să fie

de tipul „Ecuaţia (15)”. Mărimea caracterelor din ecuaţii trebuie să fie aceeaşi cu mărimea

caracterelor din text. Se recomandă folosirea unui editor de ecuaţii pentru scrierea acestora. Nu

se vor introduce imagini cu ecuaţii în textul tezei.

În ceea ce privește timpurile verbelor, se va folosi timpul prezent pentru elementele din

literatura de specialitate confirmate de comunitatea academică, în timp ce pentru prezentarea

propriilor rezultate se va folosi timpul trecut (spre exemplu, „Studiul lui Bollerslev (1986) arată

că volatilitatea creşte pe piaţă…”, iar „Conform estimărilor prezentate în tabelul 1.8, volatilitatea a

crescut pe piaţă…”). Se recomandă evitarea cuvintelor „românizate” din alte limbi de circulaţie

internaţională, îndeosebi din limba engleză, care nu există în DEX (spre exemplu, updatat în loc de

actualizat).

C. ELABORAREA ŞI ORGANIZAREA TEXTULUI

Fiecare capitol trebuie să înceapă cu un paragraf introductiv care specifică tema capitolului

şi introduce cititorul în aria analizată. Primele propoziţii din paragraf trebuie să furnizeze o scurtă

prezentare a obiectivelor vizate în cadrul capitolului. În pregătirea secţiunii, este necesar ca

autorul să se ghideze pornind de la scopul general şi sfera de cuprindere a tezei, astfel încât

informaţia scrisă să susţină argumentativ cercetarea realizată. Această logică de construcţie a tezei

este în special importantă în introducere, prezentarea literaturii de specialitate, comentarii şi

concluzii. Trebuie făcute aceste conexiuni între introducerea secţiunii şi conţinutul acesteia în

mod argumentativ, clar şi coerent.

Materialul dintr-un capitol/secţiune trebuie separat în subcapitole/subsecţiuni pentru

uşurinţa citirii şi înţelegerii acestuia. Ordinea recomandată a titlurilor secţiunilor tezei este

prezentată în exemplul de mai jos:

3. TITLU DE PRIM RANG

Este titlul capitolului trei, cu majuscule, aliniat centrat, numerotat cu cifre arabe şi la

început de pagină nouă.

3.1. TITLU DE RANGUL DOI

Este titlul primului subcapitol din capitolul trei, cu majuscule, începând din stânga paginii

cu un decalaj (tab), numerotat cu cifre arabe ce indică numărul capitolului şi al subcapitolului

curent, fără un început de pagină nouă şi cu două linii distanţă faţă de sfârşitul textului precedent.

3.1.1. Titlul de rangul trei

Este titlul primei secţiuni a primului subcapitol din capitolul trei, cu prima literă majusculă,

începând din stânga paginii, numerotat cu cifre arabe ce indică numărul capitolului, al

subcapitolului curent şi al secţiunii curente.

Evident că teza poate fi împărţită şi mai profund în subsecţiuni urmând acelaşi algoritm de

structurare. Este important ca în întreaga teză să se folosească acelaşi format de titluri şi subtitluri,

aceeaşi structură a propoziţiilor pentru denumirea titlurilor/subtitlurilor şi aceeaşi structură a

paragrafelor. Fiecare capitol al tezei trebuie să se finalizeze cu un scurt rezumat al informaţiilor

furnizate. Acesta trebuie să conecteze conţinutul capitolului cu tema generală a tezei şi să arate

8/23

cum asigură fundamentare sau suport pentru cercetarea realizată. Fiecare capitol /subcapitol

/secţiune /subsecţiune trebuie să treacă de fiecare dată printr-un proces de revizuire după

scrierea ei. Elementele ce trebuie avute în vedere sunt: conţinutul informativ, logica, claritatea,

coerenţa şi fluenţa limbajului.

D. EDITAREA TABELELOR, FIGURILOR/GRAFICELOR ŞI A ANEXELOR

În general, este recomandat ca acestea să apară imediat după prima lor menţionare în

textul secţiunii, și nu la sfârşitul textului secţiunii sau al tezei. Fiecare grafic sau tabel trebuie

comentat, explicat și integrat în contextul întregii secțiuni/lucrări. Anexele trebuie folosite pentru

a prezenta rezultate secundare care nu se justifică integrate în textul tezei, informaţii privind

datele utilizate în cercetare, programele din aplicaţiile informatice realizate etc., în timp ce

calculele importante sau informaţiile pe baza cărora s-a ajuns la concluziile secţiunii vor fi

menţionate în textul tezei. În textul secţiunilor tezei ar trebui realizate referiri la componența

anexelor (spre exemplu, „Valorile reale ale produsului intern brut din ultimii 20 de ani sunt

prezentate în tabelul 2.1. Setul complet de valori reale pe sectoare economice este prezentat în

Anexa A”).

Dacă este suficient de clară referința la un tabel sau grafic, nu se citează în textul secţiunii

numărul paginii în care tabelul/graficul sau alte referinţe apar în text (spre exemplu, nu se scrie

„Tabelul de la pagina 12 prezintă…”). Pentru simplitate și evitarea potențialelor erori de

numerotare este recomandabil să se facă referire doar la numerotarea atribuită tabelelor şi

graficelor.

Se va evita introducerea în text a tabelelor sau graficelor supradimensionate. În cazul în

care volumul informaţiilor este greu de sintetizat într-un singur tabel, se vor utiliza mai multe

tabele complementare. Introducerea graficelor sau tabelelor ca imagine în textul tezei se va face

având grijă să se menţină, pe cât posibil, aproximativ aceeaşi mărime a caracterelor din imagine

şi text.

E. CORECTURA TEXTULUI

Autorul trebuie să acorde o deosebită importanţă corecturii materialului şi numerotării

tabelelor şi graficelor. Acesta trebuie să se asigure că fiecare număr este corect listat atât în tabele

şi grafice, cât şi în text. De aceea, trebuie verificat în raport cu versiunea originală sau cu setul de

date originale şi comparat cu versiunea finală. Trebuie, de asemenea, să se verifice sistematic în

text dacă toate numerele sunt corecte. Spre exemplu, dacă în text apare „Aşa cum se prezintă în

tabelul 3.2, rata inflaţiei a crescut cu două puncte procentuale…”, se va verifica în tabelul 3.2 dacă

această afirmaţie este corectă.

III. PREZENTAREA BAZEI DE DATE ŞI A REZULTATELOR OBŢINUTE

A. TABELELE

Scopul prezentării datelor sau rezultatelor sub formă de tabel este de a facilita

interpretarea datelor din text şi de a oferi cititorului o mai clară vizualizare a rezultatelor. Un tabel

trebuie să conţină suficientă informaţie pentru a asigura înţelegerea conţinutului de către cititor.

Se vor avea în vedere următoarele aspecte:

9/23

Tabelele vor fi numerotate (numerotarea va include două numere: numărul capitolului

şi un număr care va începe de la 1 pentru tabelele aferente fiecărui capitol în ordinea apariţiei lor

în text). Astfel spus, prima cifră va fi numărul capitolului, iar următoarea va identifica numărul

tabelului din cadrul capitolului.

Fiecare tabel va avea un titlu sugestiv pentru elementele conţinute în el. Indiferent dacă

tabelul conține date, informaţii, prelucări care nu aparţin autorului sau dacă datele sunt rezultatul

propriilor prelucrări, sursa va fi specificată sub tabel.

Toate tabelele trebuie menţionate explicit în text şi descrise suficient de clar încât

cititorul să înţeleagă conţinutul lor.

Numărul tabelului trebuie să fie urmat imediat de un titlu succint care indică conţinutul

tabelului. Titlul trebuie să fie reprezentativ pentru conţinut și nu un simplu „Rezultate” sau „Date”,

ci mai degrabă „Evoluţia ratei inflaţiei în perioada…”. Numărul şi titlul, cum ar fi „Tabelul 1.2:

Evoluţia ratei inflaţiei în perioada 1989 – 2007”, sunt plasate deasupra tabelului. Oricare ar fi

convenţia folosită în editarea tabelelor, aceasta trebuie urmărită consecvent în întregul text al

tezei.

Nu trebuie să se abuzeze de trasarea de linii în tabele. Liniile trebuie să separe doar

grupările de date din tabel, nu fiecare dată în parte.

Datele prezentate trebuie să fie aliniate în mod corespunzător, iar numerele să fie

rotunjite în mod corespunzător.

Dacă există spații necompletate în tabel datorită lipsei anumitor date/calcule, acestea

se vor marca cu o liniuță (-).

Notațiile speciale la unele date vor fi făcute cu asterisc (*) sau cu numere/litere

exponent. O notă de subsol la sfârșitul tabelului, care are aceeași desemnare, trebuie să conțină

explicația. Notația și explicarea ar trebui să apară pe toate figurile și tabelele în care sunt aplicabile

şi nu doar pe unele tabele în care apar aceste date. Trebuie evitată amestecarea simbolurilor

uilizate în teză.

B. FIGURILE, GRAFICELE

De multe ori un grafic sau o figură pot transmite informaţii relevante într-un mod mult mai

uşor interpretabil decât un tabel. Tendințele sau configuraţiile pot fi observate mai ușor atunci

când sunt prezentate într-o astfel de manieră. Cu toate acestea, o figură concepută

necorespunzător poate prezenta o interpretare înșelătoare, incorectă a datelor. De exemplu,

cititorul poate fi indus în eroare în cazul în care: intervalele de încredere nu sunt reprezentate

grafic sau nu sunt disponibile pentru a arăta precizia datelor, datele sunt conectate atunci când în

realitate nu există nicio justificare pentru acest lucru sau scala utilizată în prezentarea datelor este

neadecvată și nu arată diferențele între datele reale sau exagerează diferența din realitatea

economică.

Graficul/figura trebuie numerotat(ă) în partea de sus cu un titlu sugestiv privind

conținutul figurii/graficului şi sursa datelor. Figurile, graficele vor fi numerotate cu două cifre

după următoarea schemă: prima cifră va fi numărul capitolului, iar următoarea va identifica

numărul figurii/graficului din cadrul capitolului (numerotarea va începe de la 1 pentru figurile

aferente fiecărui capitol).

În cazul în care reprezentarea grafică este urmare a analizei făcute pe baza datelor

prezentate într-un tabel sau preluate din altă parte, la sursă se scrie Pe baza datelor din tabelul

10/23

nr…. sau Prelucrare pe baza datelor furnizate de site-ul… sau Prelucrare pe baza datelor din

publicaţia... pagina…

Figurile trebuie să fie realizate cu ajutorul unui software. Este indicată folosirea

programului Excel pentru realizarea graficelor. Orice program de editare a graficelor este adecvat

dacă generează grafice şi figuri de bună calitate.

Este indicată alegerea celui mai simplu tip de grafic (de exemplu, diagramă radială,

grafic cu bare, grafic cu linii, harta, etc.), care va transmite mesajul și va facilita înțelegerea și

interpretarea datelor. Graficul trebuie să fie adecvat pentru datele prezentate. De exemplu, pentru

a prezenta un trend, un grafic linie poate fi cel mai potrivit, pentru compararea datelor de la mai

multe variabile, un grafic cu bare poate fi cel mai potrivit, pentru a ilustra distribuția în părți ale

unui întreg, o diagramă radială poate reprezenta cea mai bună alegere.

Ambele axe de pe un grafic trebuie să fie etichetate cu privire la ceea ce reprezintă

acestea. Trebuie să fie incluse unitățile corespunzătoare și complete de măsură pentru ambele axe.

Dacă se include un grafic/figură dintr-o altă sursă, acesta/aceasta trebuie să fie

lizibil(ă). În caz contrar, este indicată reproducerea graficului. Fie că se va prelua graficul din sursa

originală sau va fi reprodus, referința corespunzătoare se va prezenta sub figură.

În cazul în care imprimarea tezei de doctorat se face alb/negru, graficele/figurile

trebuie să fie realizate astfel încât să fie lizibile. Este indicat să se folosească tonuri de gri diferite

şi grosimi/forme diferite ale liniilor de trasare a graficelor.

IV. CERINŢE PRIVIND PREZENTAREA REFERINŢELOR BIBLIOGRAFICE

În cadrul Referinţelor bibliografice,6 materialele folosite pentru realizarea tezei de doctorat

trebuie să fie numerotate în ordine alfabetică după primul autor. Lucrările fără autor (gen

legislaţie sau alte surse de informare) vor fi trecute la finalul referinţelor bibliografice. Ca mod de

prezentare a informaţiilor cu privire la bibliografie recomandăm următoarele:

Cărţi

Atkinson, M. J., & Jones, M. G., (1991), The financial markets, 4th edn, New York: Wiley.

Siegel, J. J., (2002), Stocks for the Long Run, 3rd edn, New York, Irwin, 20–26.

Sjostrand, S. (ed.), (1993), Institutional Change: Theory and Empirical Findings, M.E. Sharpe, New

York, Armonk.

Capitole din cărţi

Hauschildt J., Chakrabarti A., (1999), Arbeitsteilung im Innovationsmanagement, în Hauschild J.,

Gemünden H., (eds.), Promotoren: Champions de Innovation, pp. 67-87, Weisbaden, Gabler.

Articole

Banfi, S., M. Farsi, M. Filippini, & M. Jakob (2008), „Willingness to Pay for Energy-Saving Measures

in Residential Buildings”, Energy Economics 30: 503–516.

Mason, C. K., & Steven, R. S. (1992). Limit moves and price resolution: A reply. The Journal of

Markets, 12, 361–363.

6 Se face distincţie între referinţe şi bibliografie. Lista de referinţe cuprinde toate sursele citate în textul tezei de doctorat, dar nu

include nicio lucrare la care nu s-a făcut referire în lucrare. Bibliografia cuprinde atât referinţele, cât şi lucrările ştiinţifice a căror consultare este implicită în teza de doctorat: tratate, monografii, dicţionare etc.

11/23

Articole / capitole publicate în volume de lucrări

Black, F. M., & Light, O. B. (1993). Heteroscedasticity. In A. C. Gail (ed.), Econometrics (pp. 517–

552). Oxford, Oxford University Press.

Lucrări prezentate la sesiuni de comunicări şi nepublicate

Black, L., & Lennon, J. (1998, February). The inside traders. Paper presented at the annual meeting

of the American Finance Association, Munich, Germany.

Working paper

Fernandez, P. (2008), „The Equity Premium Puzzle: High Required Equity Premium,

Undervaluation and Self Fulfilling Prophecy”, working paper nr. 1274816, IESE Business School,

Barcelona.

Lucrări publicate în lucrări ale unor conferinţe

Hui, J.W. & D.E. Culler (2008), „IP Is Dead, Long Live IP for Wireless Sensor Networks”, în volumul

conferiţei ACM Conference on Embedded Network Sensor Systems. Ediţia a 6-a. New York: ACM

Press, 15–28.

McCartney, C. B., Elf, S., Embrach, T. H., & Nesta, K. (1997). Monetary policy. In W. W. Hart & Z.

Rubinstein (Eds.), American Econometric Association Proceedings No. 512 (pp. 1–25), Washington,

DC, American University Press.

Teze de doctorat

Svensson, A. (2001). Analyses of American companies in the late 1990s. Unpublished doctoral

dissertation, Georgetown University, Washington , DC.

Legislaţie

*** Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 927/2003, cu modificările şi

completările ulterioare.

Regulamente ale unor organisme profesionale

ANEVAR – Standardele de Evaluare SEV... sau BNR – Buletinul lunar, luna, anul...

Surse electronice

Damodaran, A. (2010), „The Equity Risk Premium: Determinants, Estimation and Implications:

The 2010 Edition”, http://pages.stern.nyu.edu/~adamodar/.

Note suplimentare cu privire la referințe:

În referinţele bibliografice trebuie furnizate informații suficiente, astfel încât cititorul să

poată obține o copie a documentului citat. Ori de câte ori se pregătește o listă de referințe, autorul

se va asigura că lista cuprinde inclusiv referințele citate în tabele și figuri. Acestea ar trebui să facă

parte din literatura citată în teză. Referințele vor fi enumerate în ordine alfabetică în funcție de

numele primului autor. În cazul în care un autor are mai multe publicaţii citate, acestea se vor

specifica în ordine cronologică. Dacă același autor sau un autor cu același nume de familie a

publicat mai mult de un studiu de referință, în același an, lucrările citate se vor distinge prin notaţia

„Autorul, anul, a sau b sau c…” în text și în lista de referințe [de exemplu, Smith (1985a)]. Dacă

acelaşi autor apare în mai multe lucrări citate ca autor unic sau ca prim autor într-un colectiv de

doi sau mai mulţi autori, trimiterile la aceste publicaţii se vor face după cum urmează:

Autor, S., 1984, „Titlul”...

Autor, S., 1987, „Titlul”...

Autor, T., 1982, „Titlul”...

Autor, S., și Anderson, J., 1984, „Titlul”...

12/23

Autor, S., și Autor, T., 1978, „Titlul”...

Autor, S. și Autor, T., 1982, „Titlul”...

Autor, S., Smith, J., și Webb, P., 1945, „Titlul”...

Autor, T., Autor, S., și Webb, P., 1976a, „Titlul”...

Autor, LA., Autor, W., și Smith, G., 1976b, „Titlul”...

V. PROBLEME SUPLIMENTARE FRECVENTE

Sugestiile din această secţiune au rolul de a semnaliza şi îndrepta erorile cel mai frecvent

întâlnite în elaborarea unei teze de doctorat. Această listă trebuie să fie analizată cu atenție pentru

ca autorul să se asigure că aceste elemente sunt operate în mod corect în teză.

1. Se va evita incoerenţa în exprimare.

2. Rapoartele şi concluziile vor fi împărțite în secțiuni corespunzătoare cu notarea

adecvată a secţiunilor, subsecţiunilor, tabelelor și figurilor. Este important să se verifice că

titlurile, subtitlurile etc., care apar în cuprinsul și în listele de figuri și tabele sunt exact aceleași ca

și cele care apar în text.

3. Autorul va fi consecvent cu utilizarea timpurilor verbelor (pentru mai multe detalii

despre folosirea timpurilor verbelor se va consulta al doilea capitol din prezentul ghid).

4. Se vor evita comentariile între paranteze. În general, în cazul în care informațiile au o

importanță suficientă pentru a fi incluse în text, ar trebui să se treacă în corpul textului.

5. O referinţă cu trei sau mai mulţi coautori se va menţiona prima dată cu toţi coautorii,

iar apoi se va indica numai primul autor, urmat de expresia „et al.”: Edvinsson et al. (1999). Notația

„et al.” trebuie scrisă cu punct după „al.” și nu este precedată de virgulă.

6. Orice cuvinte, abrevieri sau acronime care nu sunt în limbajul comun ar trebui să fie

definite într-o listă de abrevieri şi acronime sau în textul tezei, prima dată când sunt utilizate.

Pentru cuvinte sau abrevieri care au două sau mai multe ortografii acceptabile, se va utiliza

formatul dintr-un dicționar oficial. În toate circumstanțele, se va utiliza o singură formă în întreaga

teză.

7. Atunci când se utilizează ghilimele la sfârșitul unei propoziții, semnul punct se va trece

la sfârşitul expresiei între ghilimele „UE.”. Se va evita utilizarea ghilimelelor în alte scopuri decât

pentru a cita afirmaţiile altor autori.

8. Dacă se utilizează exprimări ale altor autori, acestea se vor pune între ghilimele.

Referirile la literatura de specialitate trebuie făcute în mod constant în text.

9. În cazul în care pentru cercetarea doctorală au fost obținute informații pertinente de la

o altă persoană, prin mail, scrisoare, telefon, trebuie făcută această referire în text sub forma „în

conformitate cu Smith (1985), ...” Această citare trebuie să fie prezentată în bibliografia tezei ca o

comunicare personală. Bibliografia trebuie să ofere suficiente informații astfel încât cititorul să

poată verifica veridicitatea comunicării menţionate.

10. În cazul în care s-au colectat date folosind unități de măsură în standardul englez, se

vor specifica echivalentele metrice între paranteze. În prezent, unitățile metrice reprezintă

standardul acceptat.

11. Se foloseşte întotdeauna un zero înainte de o fracție zecimală (de exemplu, 0,23). Se

va scrie un număr cu litere dacă este mai mic decât zece, cu excepția cazului în care cifrele sunt

13/23

însoțite de unități de măsură (de exemplu, „s-au colectat date din nouă eşantioane” şi „media de

vârstă a copiilor din analiza noastră a fost de 9 ani”).

12. Atunci când cercetarea vizează o anumită perioadă de timp, se va prefera expresia

„de la... până la.../între.. şi...” utilizării unei liniuțe de unire între ele (de exemplu, „Durata de

estimare este între 2 şi 3 săptămâni”).

VI. REDACTAREA TEZEI

Prezentăm mai jos etapele de elaborare a diferitelor secţiuni ale tezei. De asemenea, vor fi

prezentate diverse indicaţii privind elaborarea tezei și corectura acesteia, aspecte care trebuie

integrate în versiunea finală a tezei de doctorat.

A. Literatura de specialitate. Studiul literaturii de specialitate ar trebui să fie început

devreme în cadrul proiectului doctoral. Această revizuire a literaturii de specialitate va identifica

rezultate şi metodologii de cercetare consacrate pe subiectul tezei de doctorat și va oferi cadrul

ştiinţific în care se vor înscrie obiectivele cercetării. Revizuirea literaturii oferă, de asemenea, o

bază de comparație a propriilor rezultate cu cele obținute din studiile anterioare. Pe măsură ce

lucrarea progresează, este recomandabilă şi studierea literaturii de specialitate din domenii

conexe subiectului tezei. Literatura de specialitate trebuie actualizată în mod continuu pe

parcursul elaborării tezei.

B. Schiţa de proiect de cercetare doctorală. Odată ce cercetarea a progresat până la

punctul în care scrierea poate fi începută, ar trebui dezvoltată o structură a tezei. Se vor lua în

considerare apectele prezentate anterior în acest ghid, respectiv elementele de la punctul A de mai

sus, tabelele, figurile și referințele bibliografice. Etapele elaborării tezei şi succesiunea acestora

trebuie să fie clare. Se vor avea în vedere următoarele etape distincte:

În primul rând - Revizuirea manuscrisului pentru verificarea organizării sale optime. Fluxul

de informații este într-o succesiune logică? Secțiunea curentă progresează în mod logic din

secțiunea precedentă? Subiectul tezei este abordat în totalitate în capitolele tezei? Conexiunile

între secţiunile tezei sunt bine realizate?

În al doilea rând - Revizuirea manuscrisului pentru verificarea completitudinii subiectului

tezei. Se vor insera informaţiile omise şi se vor elimina informaţiile redundante. Dacă este necesar,

se revizuiește şi cuprinsul tezei în funcţie de informaţiile adăugate sau eliminate. Fiecare subiect

trebuie acoperit în mod clar și complet.

În al treilea rând - Revizuirea manuscrisului din punct de vedere lingvistic. Se va corecta

ortografia, gramatica, semantica, structura frazei.

C. Elaborarea primei variante a tezei. Prima variantă a tezei de doctorat, conformă cu

indicaţiile din prezentul ghid, se va transmite conducătorului de doctorat. După revizuirea tezei

potrivit indicaţiilor conducătorului de doctorat, aceasta se va transmite comisiei de îndrumare

spre analiză. Autorul va primi probabil un set de observații privind calitatea tezei de doctorat de

care va trebui să ţină seama pentru elaborarea versiunii finale a tezei.

Sugestii suplimentare pentru revizuirea capitol cu capitol:

Se va reciti teza de doctorat, se va verifica fiecare referinţă bibliografică, se va verifica

conformitatea trimiterilor în text cu referinţele bibliografice, se vor verifica tabelele şi figurile

14/23

potrivit indicaţiilor prezentului ghid. Teza de doctorat trebuie recitită temeinic înainte de a se

stabili forma ei finală.

Pentru a avea o serie de repere în procesul de verificare şi revizuire a tezei de către

doctorand prezentăm în cele ce urmează o serie de întrebări cheie legate de elaborarea tezei de

doctorat:

Introducerea oferă o expunere adecvată a obiectivelor principalele ale tezei de

doctorat corect ancorate în literatura de specialitate?

S-au analizat lucrările consacrate din literatura ştiinţifică? S-a realizat o sinteză

relevantă a literaturii de specialitate?

S-au furnizat suficiente detalii și referințe privind metodele şi tehnicile de cercetare

utilizate?

S-au inclus argumente cu privire la aplicabilitatea rezultatelor cercetării?

S-au prezentat în mod adecvat rezultatele cercetării personale și corelaţia acestora

cu studiile anterioare? S-au realizat obiectivele indicate în introducere?

S-au subliniat elementele de originalitate ale cercetării în concluziile tezei de

doctorat? Sunt concluziile corect enunţate? Concluziile enunţate sunt suficient de argumentate

prin demersul ştiinţific întreprins?

15/23

VII. ANEXE

Anexa 1 - Model copertă teză - exemplu ipotetic

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

Şcoala doctorală de Finanţe

TEZĂ DE DOCTORAT

Prezentată şi susţinută public de către autor:

LUCA MATEI I. PRICEPERE

Titlul tezei de doctorat:

MECANISME DE TRANSMISIE ALE POLITICII

MONETARE ŞI FISCALE

Conducător de doctorat: Prof. dr. ION IONESCU

Comisia de susţinere a tezei de doctorat:

Prof.dr. Ion Popescu (preşedinte) - Academia de Studii Economice din Bucureşti

Prof.dr. Matei Popescu (referent) - Universitatea Babeş-Boylai din Cluj-Napoca

Prof.dr. Andrei Popescu (referent) - Universitatea Babeş-Boylai din Cluj-Napoca

Prof.dr. Luca Popescu (referent) - Academia de Studii Economice din Bucureşti

Prof.dr. Ion Ionescu (conducător de doctorat) - Academia de Studii Economice din

Bucureşti

Bucureşti, iulie 2016

16/23

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI (TNR 16)

Şcoala doctorală de (denumirea şcolii doctorale) (TNR 16)

TEZĂ DE DOCTORAT (TNR 24)

Prezentată şi susţinută public de către autor: (TNR 16)

(prenumele autorului şi iniţiala tatălui și numele autorului) (TNR 16)

Titlul tezei de doctorat: (TNR16)

(titlul tezei de doctorat) (TNR 16)

Conducător de doctorat: (Grad didactic) dr. (prenumele şi numele) (TNR 16)

Comisia de susţinere a tezei de doctorat: (TNR 16)

(Grad didactic).dr. (prenumele şi numele) (preşedinte) - (denumirea universităţii)

(Grad didactic).dr. (prenumele şi numele) (referent) - (denumirea universităţii)

(Grad didactic).dr. (prenumele şi numele) (referent) - (denumirea universităţii)

(Grad didactic).dr. (prenumele şi numele) (referent) - (denumirea universităţii)

(Grad didactic).dr. (prenumele şi numele) (conducător de doctorat) - (denumirea

universităţii)

Bucureşti, (luna) (an) (TNR 12)

17/23

Anexa 1.1 - Model prima pagină teză (coperta interioară)

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

Consiliul pentru Studii Universitare de Doctorat

Şcoala Doctorală de (denumirea şcolii doctorale)

TITLUL TEZEI DE DOCTORAT

Prenumele și numele autorului

Conducător de doctorat: Grad didactic. dr. (prenumele şi numele)

Bucureşti (anul)