Fizio,Curs 8

8/7/2019 Fizio,Curs 8

1/9

Cursul 8Motilitatea tractului digestiv

Deglutitia este mecanismulcomplex dat de deplasarea alimenteleor dincavitatea bucala pana la nivelul stomacului.Ea dureaza cateva secunde si nu compromite respiratia.Are 3 timpi :1).Timpul bucal - este unul voluntar - vizeaza plasarea alimentelor .. pe fata posterioara a limbii, bolul

fiind situat intre dorsul limbii si bolta palatina; este impins printr-o actiune de piston realizata de ridicarea varfului limbii pe arcada dentara superioara si apoi

pe bolta palatina, in timp ce baza limbii coboara.- aceasta miscare realizeaza un plan inclinat in jos si inapoi. Apoi parteaanterioara a limbii se ridica si se lipeste pe palat, propulsand astfel bolul sprefaringe.

- dureaza 0,3 secunde si este insotita de oprirea masticatiei si a respiratiei.

2).Timpul faringian-deglutitia nu poate fi stopata voluntar, este un stereotip reflex cu un

raspuns de tipul tot sau nimic.Acest reflex este alcatuit din:- cale aferenta contine fibre senzoriale ale nv IX, X care faclegatura cu

zona reflexogena, zona Vasilief , de la nivelul valului palatin si pilieriianteriori ai faringelui

-centrul - formatiunea reticulata bulbara si potine ( protuberantialeinferioare) , in vecinatatea centrului IX (nucleul dorsal al vagului), acentrului masticator ( cu care se afla in antagonism ) si centruluirespirator.

-calea eferenta- pe calea nv XII- calea spinalului pt valul palatin- pe calea nv IX , X pt musculatura striata

Proiectia continutului pe zona sensibila din jurul deschiderii faringeluidecalnseaza contractia aproximativ simultana a musculaturii implicate ininchiderea foselor nazale , a faringelui, a laringelui concomitent cudeschiderea faringelui prin largirea istmului buco-faringelui, datorita ridicarii

valului palatin.


2/9

In acest timp are loc inchiderea glotei, acoperirea ei cu epiglota, iar corzile vocale sunt puternic apropiat; in distrugerea acestora sau a muschilor care le apropie apare strangularea.

Miscarea in sus a laringelui mareste deschiderea esofagului, iar cei 3-4cm din portiunea superioara cara alcatuieste sfincterul esofagian superior saufaringo-esofagian se va relaxa, permitand ca alimentele inghitite sa patrundausor din fainge in esofag.

Intre deglutitie acest sfincter ramane puternic contractat, prevenind patrunderea aerului in timpul respiratiei.

In momentul inchiderii traheei si a deschiderii esofagului, contractiafaringelui va initia o unda peristaltica rapida care forteaza bolul alimentar sase deplaseze spre stomac.

Aceasta faza in intregime dureaza 1-2 secunde si se asociaza cuintreruperea respiratiei.

3). Timpul esofagianAsigura deplasarea de la esofag pana la stomac prin prezenta a 2 tipuri de

unde peristaltice cu origini si caracteristici diferite :- peristaltism primar : continua unda peristaltica din esofag si acare

ajung n stomac in 8-10 sec.- peristaltism secundar : rezultat din distensia esofagului datorita

alimenteleor retinute la acest nivelsi continua pana cand acesta este golit sialimentele au ajuns in stomac.

Aceste unde sunt initiate prin circuite necesare neurale ? intrinseci,circuite care apartin SNE ( plexul Meissner si Auerbach) si partial dinreflexele transmise aferent si eferent pe calea nv X ( reflexe vago-vagale).

Cand unda peristaltica esofagiana trece spre stomac , o unda de relaxaretransmisa prin mienterici ? precede. ? ( unda de contractie e

precedata de cea de relaxare ).Stomacul si duodenul devin relaxate cand aceasta unda atinge capatul

inferior al esofagului si astefel ambele structuri sunt pregatite pt a primialimentele propulsate .

La circa 2 cm deasupra jonctiunii esofagului superior cu stomacul segaseste sfincterul esofgian inferior / gastro-esofagian.

Dpdv anatomic sfincterul gastro-esofagian nu este diferit de restulesofagului, dar dpdv fiziologic el ramane contractat tonic in contrast cu

portiunea superioara a esofagului care ramane relaxata.Cand o unda peristaltica coboara prin esofag, relaxarea receptiva

relaxeaza sfincterul esofagian inaintea undei peristaltice, permitand propulsia

cu usurinta a alimentelor inghitite spre stomac.


3/9

Sfincterul esofagian cand se relaxeaza insuficient se produce achalazia.Contractia sfincterului esofagian inferior previne refluxul continutului

stomacului. Alt mecanism ce previne refluxul este mecanismul asemanator valvelor - valve-like mechanism ; el se refera la o portiune a esofagului care

se intinde sub diafragm inainte ca esofagul sa atinga zona stomacului ( acolo emecanismul ).Presiunea la nivelul sfincterului gastro-esofagian trebuie sa depaseasca cu

5 mm Hg presiunea intragastrica; presiunea din esofag si din stomac, dupadeglutitie, ramane egala pt o perioada de aprox. 6-10 sec.

??Mecanismul valve-like mech.? pH-ul esofagului ajunge la 2.Modificarile date de pH ?

Impiedica ?..... rolul lui creste in inspiratia fortata cu glota inchisa ..?

Exista factori umorali care intervin in miscarea sfincterului : Acetilcolina( stimuleaza) , histamina ( stimuleaza), gastrina ( stimuleaza), bombezina simotilina( stimuleaza) ; colecistokinina ( inhiba), Secretina si somatostatina( efect inhibitor).

Structura peretelui gastro-intestinal

Tunici :1.Mucoasa : - epiteliul ei variazain functie de nivelul tractului digestiv

- contine tesut bogat in colagen si elastina- glande , noduli limfatici, capilare sangvine;- are un strat subtire de tesut muscular neted ; in anumite

parti acest strat muscular .. cu stratul muscular ( longitudinal si circular)?

2. Submucoasa : - cuprinde un tesut conjunctiv lax cu fibre de colagen sielastina

- prezinta glande , vase de sange- la niv ei se afla plexul submucos Meissner.

3. Stratul muscular extern are 2 straturi :- intern , circular , de 3-5 ori mai gros decat cel longitudinal si

responsabil de amestecarea si propulsia prin tractul gastrointestinal ; seingroasa la nivelul sfincterelor;

- extern , longitudinal.Intre cele 2 straturi se afla plexul mienteric Auerbach.


4/9

4. Seroasa / adventicea : - structura alcatuita din tesut conjunctiv;- putin reprezentat la nivel bucal si anal ;- prezinta peritoneul .

Stratul muscular externMuschii ce au automatism sunt : inima, aparatului respirator (circuitul

respirator, expiratie-respiratie) si tractul gastro-intestinal ( cu centri inca de lanivelul stomacului , centri ce emit potential de actiune cu o frecventa micaaprox 3 ).

In stratul muscular longitudinal, fibrele musculare se intind longitudinal

de-a lungul intestinului iar la nivelul stratului circular , benzile ( musculare)se intind in jurul intestinului,; fiecare din aceste benzi sunt conectate electriccu altele prin intermediul unor jonctiuni care permit o rezistenta electricascazuta astfel incat curentul electric intracelular va trece usor de la o fibramusculara la alta ( fapt demonstrat prin masurarea transportul ionic).

Desi fiecare banda este separata de urmatoarea prin tesut conjunctiv,aceste benzi se amesteca in mai multe puncte;astfel rezulta o increngatura de

benzi musculare care functioneaza ca un sincitiu; deci un potential de actiuneaparut oriunde in masa musculara va fi condus in toate directiile.

Exista conexiuni intre straturile longitudinale si cele circulare astfel incatexcitatia unuia dintre straturi sa determine la fel si excitatia celuilalt.

Activitatea electrica a muschiului

Exista 2 tipuri de unde : - unde lente- spike-uri sau varfuri

Undele lente contractiile care apar ritmic nu sunt potentiale de actiune ,ci modificari ondulatorii ale potentialului de repaus; la niv intestinuluivariaza intre 5 si 15 mV, iar frecventa este de 3-12 pe minut ( 3 la niv.stomacului , 12 la niv duodenului, iar la niv. jejunului si ileonului terminal 8-9) .

Cauza acestor unde: activitatea slaba a pompei Na + -K + si datorita acesteiactivitati niciodata nu pot determina direct contractii musculare , ci elecontroleaza aparitia intermitenta a varfurilor/ spike-urilor care la randul lor

pot determina contractii musculare.Spike-urile sunt potentialele de actiune care apar atunci cand potentialul

de repaus devine mai pozitiv de 40 mV, crescand frecventa potentialelor

spike care sunt de 1-10 potentiale/ s , ele dureaza de 10-40 de ori mai mult


5/9

decat in fibra nervoasa, iar aceste potentiale sunt generate de canalele de Ca 2+

si de Na care permit intrarea in celula de ioni de Ca 2+ si un nr mai mic de Na +.Se deschid mai incet raportate la canalul de Na, explicandu-se astfel

durata mai mare a acestui potential.

Creste in cantitate Ca2+

patruns in celula si se favorizeaza contractiamusculara.Cand potentialul devine mai pozitiv se produce depolarizarea, fibra este

mai excitabila. Stimulare care favorizeaza depolarizarea se face prinacetilcolina , prin sistemul nervos parasimpatic si hormoni gastro-intestinali.

Cand potentialul devine negativ se produce hiperpolarizarea, fibrele multmai putin excitabile. Factorii care determina hiperpolarizarea sunt :adrenalina, noradrenalina si sistemul nervos simpatic.

Prin canalele de Ca si de Na, Ca 2+ patrunde f mult in interiorul celulei si

determina contractia.La nivelul muschilor gastro-intestinal contractia tonica este continua sineasociata curitmul de baza.

Aceasta contractie dureaza minute/ ore, creste sau scade ca intensitate sie cauzata de serii repetitive de potentiale spike mai mari ca frecventa, maimari decat gradul contractiei.Contractia determinata de hormoni sau altifactori se datoreaza unei depolarizari continue a membranei fara sa determineun potential de actiune.

Contractia tonica se poate datora si patrunderii continue a Ca 2+ la nivelcelular.

Controlul nervos al functiei gastro-intestinale este realizat de sistemulnervos enteric care se intinde de la esofag pana la anus; nr de neuroni de laacest sistem este foarte ridicat , aproape egal cu cel de la nivelul maduveispinarii.

Plexul mienteric controleaza miscarile intestinale.Plexul submucos controleaza secretia gastrointestinala si fluxul sangvin

local.Sistemul nervos enteric simpatic si parasimpatic - este conectat cu

ambele tipuri de plexuri.Plexul mienteric este alcatuit din lanturi liniare de neuroni interconectati

care se intind pe toata lungimea, iar atunci cand e stimulat apar o crestere atonusului peretelui intestinal , o crestere a contractiilor ritmice si o crestere atrasmiterii undelor de-a lungul intregului perete intestinal.

Semnalele inhibitorii folosesc pt inhibare sfincterele contractate ( piloric controleaza golirea stomacului) , sfincterul ileocecal ( golirea intestinuluisubtire prin cec).

Exista o serie de neurotransmitatori eliberati la SN enteric :

- excitatori : acetilcolina


6/9

- inhibitori : noradrenalina, adrenalinaSN extrinsec este reprezentat de nervi parasimpatici parasimpaticul

cranian ( vagul) intins de la esofag la jumatatea superioara a colonului si parasimpaticul sacrat ( restul colonului , important pt defecatie).

Neuronii postganglionari ai SNP sunt localizati in plexul mienteric sisubmucos;

Inervatia simpatica se realizeaza de la T5 pana la L2, iar fibrele postganglionare simpatice merg paralel cu vasele de dange si se termina in SNenteric, inervand toate segmentele tractului gastro-intestinal, mai putinsegmentul bucal si cel anal.

Stimularea simpatica inhiba activitatea tractului digestiv: prin actiuneadirecta a noradrenalinei asupra musculaturii sau prin efect direct asupra

neuronilor SN enteric.Stimularea puternica simpatica blocheaza miscarea alimenteleor de-alungul tractului digestiv.

Controlul umoral al motilitatii

Colecistokinina produce contractia vezicii biliare, dar inhiba moderatmotilitatea gastrica.

Secretina inhiba motilitatea.GIP inhiba motilitatea, secretat ca raspuns la alimentele bogate in glucide.

Tipurile functionale de miscari la nivelul tractului digestiv

Sunt : miscari propulsive ( miscarea alimentelor la 1 ritm necesar ptdigestie si pt absorbtie) si miscari de amestec.

Miscarile propulsive sau peristaltice si sunt proprietatea muschiuluineted tubar , sincitial, care stimulat intr-un punct determina 1 inel contractilcare apare si se raspandeste in intreg tubul.

Ele sunt stimulate de distensia peretelui intestinal.O cantitate crescuta de alimente adunate intr-un anumit punct al

intestinului duce la intinderea peretelui; la circa 2-3 cm deasupra acestui punct aparea un inel de contractie care initiaza o miscare peristaltica.

Alt stimul este iritatia epiteliului captuseste intestinul ( stimuleazachemoreceptorii ).


7/9

Un peristaltism eficace necesita un plex mienteric activ. Absentacongenitala a acestui plex sau blocarea lui cu parasimpaticolamine deprima

peristaltismul.Contractia fibrelor longitudinale se insotesc cu relaxarea celor circulare si

invers.Aceste contractii se transmit unidirectional, iar contractiile peristalticeformate sunt alcatuite dintr-o unda de contractie care e precedata de una derelaxare.

Bayes si Starling au aratat ca unda contractie e precedata de una derelaxare.

Miscarea unidirectionala a peristaltismului are ca si cauza organizareaspeciala a plexului mienteric care permite transmiterea preferentiala asemnalelor spre segmentul anal; plexul este el insusi polarizat in directia

anala.Cand un segment al tractului este excitat prin distensie se initiaza peristaltismul; inelul contractil cauzat de peristaltism devine mai slab in zonaorala a segmentului destins si se misca spre segmentul destins, tragandcontinutul intestinului in directie anala. Aceasta miscare este absenta cand

plexul mienteric lipseste; acest reflex se numeste reflex peristaltic saumienteric si datorita faptului ca el se realizeaza din regiunea orala spre ceaanala constituie cu reflexul mienteric legea intestinului .

Miscarea de amestec difera in diferite parti alea tractului digestiv.In cele mai multe zone , contractia peristaltica determina amestecarea sau

mixarea , aceasta amestec devine mai real atunci cand progresia continutuluiintestinal este blocata printr-un sfincter.

Unda peristatica de amesteca continutul intestinului mai degraba decatsa-l propage.

Motilitatea gastrica

Asigura depozitarea alimentelor in functie de cantitatea si trecereaacestora fractionat in segmentul inferior.

Omogenizarea alimentelor cu sucul gastric si formeaza chimul ( chim-amestec semifluid ).

Produce golirea lenta a alimentelor din stomac in duoden.Cand unda peristaltica esofagiana ajunge la sfincterul esofagian inferior

acesta se relaxeaza , apoi relaxeaza fundul si corpul stomacului, permitandacumularea unor cantitati mari de alimente.


8/9

Alimentele care patrund primele sunt mai aproape de pereti, iar ultimilemai aproape de ..?

Amestecarea alimentelor

Stratul muscular al fundului si corpului stomacului se contracta slab,stratificand alimentele in functie de densitatea acestora (de exemplu,grasimile sunt stratificate la suprafata); contractiile stomacului sunt de 2feluri : de tonus ( peristolice) si peristaltice.

Contractiile de tonus :- sunt contractii de adaptare la continut si de amestecare;- sunt de intensitate mai scazuta , au o frecventa scazuta aprox. 3 pe

min;- incep in apropierea cardiei si avanseaza treptat spre pilor determinandamestecarea cu sucul gastric si deplasarea straturilor cele mai externe alealimentelor spre antrul piloric.

Contractiile peristaltice- sunt prelungiri ale contractiilor tonice care cresc in intensitate la nivelul

antrului piloric ;- prezinta acelasi ritm ca si cele tonice, dar se intensifica in momentul in

care incepe evacuarea continutului gastric in duoden;- contractiile puternice incep de la mijlocul corpului stomacului si cresc

odata cu deplasarea spre pilor;- o serie de contractii puternice fractioneaza continutul, facilitand intrarea

acestuia in bulbul duodenului; datorita contractiei sfincterului piloric o partedin continutul central se intoarce in partea proximala a ? ( fenomen deretropulsie ) si asigura amestecarea continutului central cu secretia gastrica.

Contractiile de foame descrise de Washburn- apar in stomacul golit de mai mult timp;- coincid cu momentul aparitiei senzatiei de foame;- daca devin foarte puternice ele se pot tetaniza pt 2-3 min, apar

contractiile linistite pt o perioada de 10-15 min, apoi reapar cele tetaniceinsotite de durere.

Fenomenele mecanice au la baza activitatea electrica spontana, ia undele peristaltice sunt de fapt urmarile ritmului electric de baza.

In partea superioara a marii curburi sunt celule musculare care servesc ca pace-maker ; pt contractiile lente gastrice, undele se propaga in restul


9/9

stomacului prin musculatura longitudinala neteda si se raspndeste apoi prinstratul circular pana la pilor.

In functie de excitabilitatea acestor celule musculare netede , undele lentedetermina potentiale de actiune care pot initia contractia muschilor circular

( frecventa potentialelor de actiune determinata de gradul de excitabilitate).

Evacuarea gastrica- pompa pilorica favorizeaza golirea, iar duodenul se opune;- este realizata de undele peristaltice care strabat stomacul pana la duoden

care infrang opozitia sfincterului pilorului.- cand stomacul este gol, pilorul este intredeschis, lasa sa treaca secretia si

saliva inghitita.

Fizio,Curs 8

Documents

Transcript of Fizio,Curs 8