Fizio cursuri

download Fizio cursuri

of 18

Transcript of Fizio cursuri

  • 8/16/2019 Fizio cursuri

    1/18

    Curs 1 - 25.02.2016

      APARATUL DIGESTIV

    - proteine + 2! " suportu# $e$oriei

    - r%ti% %#i$ent%r%& - '#u(i)e 60-65*

      - proteine 12-1*  - #ipi)e 0*

      - ,it%$ine

      - $iner%#e

      - 2!

    - %portu# eo'en " #u(ru# $e(%ni( e/ort /ii( )epus + (%#)ur% + ener'i% (onsu$%t% pt )i'estie

     

    I3I!L!GIA SISTE4ULUI !R!-ACIAL

      Fata incepe sa se formeze in sapt 3-4 de viata intrauterina o)%t% (u )e#i$it%re% #% ni,e#u#

    etre$it%tii (e/%#i(e % ori/i(iu#ui u(%#. C%,it%te% u(%#% pri$iti,% (%re po%rt% nu$e#e )e

    stomodeu.

    Pro(esu# )e /or$%re % etre$it%tii (e/%#i(e este etre$ )e (o$p#e si (uprin)e o serie )e et%pe

    (%re se )es/%so%r% intr-o su((esiune ine st%#i#it% )%r este /o%rte sensii# #% %(tiune% %'enti#or

    ter%to'eni %s% se ep#i(% in(i)ent% $%re % $%#/or$%tii#or (e/%#i(e -7 18 )in $%#/or$%tii#e #% nou

    n%s(ut sunt #% ni,e# (e/%#i(.

     

    Et%pe#e /or$%rii etre$it%tii (e/%#i(e&

    -  formarea tubului neural 

    -  formarea stomodeului si a arcurilor brahiale

    -  formarea fetei

    -  formarea cavitatii nazale si a palatului

    -  formarea limbii

    -  formarea cavitatii bucale

    -  formarea dintilor 

    -  formarea scheletului si a musculaturii-  formarea glandelor salivare

     

    Etre$it%te% (e/%#i(% %re 2 se'$ente& - neurocraniul / calvaria

      - viscerocraniu

      L% n%stere neuro(r%niu# este $%i $%re /%t% )e ,is(ero(r%niu (%re %re )i$ensiuni $%i $i(i.

     

    I. Cresterea neurocraniului

    Este )epen)ent% )e )e,o#t%re% (reieru#ui si /%(torii 'eneti(i si 9or$on%#i. e& sin)ro$ Croo$

     : sinosto% (r%ni%n% pre$%tur%

     

  • 8/16/2019 Fizio cursuri

    2/18

    %(restere% o#tii (r%niene este %((e#er%t% in pri$u# %n )e ,i%t% si in ;uru# ,%rstei )e < %ni %;un'e #%

    )i$ensiune% %)u#tu#ui. ont%ne#e#e se in(9i). Fontanela posterioara occipitala  : se in(9i)e #%

    3 luni. Fontanela mastoidiana se in(9i)e la sfarsitul primului an de viata i%r (e% anterioara 

    #% 1 an si jumatate.

      Di%'nosti( )e r%9itis$& )%(% #% 6 #uni nu s-% in(9is /ont%ne#% posterio%r% #% 2 %ni nu s-% in(9is

    /ont%ne#% %nterio%r% #% (%re se $%i %)%u'% ose /ront%#e proe$inente +

    $%t%nii (ost%#e + %)o$en )e %tr%(i%n

      (restere% %ei (r%niu#ui se pro)u(e #% ni,e#u# %rti(u#%tiei s/enoet$oi)%#e si s/enoo((ipit%#e si

    este str%ns #e'%t% )e (restere% (reieru#ui e% se pro)u(e p%n% #% ,%rst% )e 20-25 )e %ni si este

    $o)e#%t% )e erupti% )inti#or )e pro(esu# )e $%sti(%tie si )e, $us(9i#or $%sti(%tori (restere%

    (%,it%tii u(%#e si % /%rin'e#ui.

      II. Cresterea viscerocraniului

      !rite#e et$oi)u# si (%,it%te% n%%#% (res( p%n% #% ,%rst% )e < %ni. Apoi (restere%

    ,is(ero(r%niu#ui se )%tore%% eruptiei )inti#or pro(esu#ui )e re$o)e#%re oso%s% % p%#%tu#ui )ur %sinusu#ui $%i#%r % pro(ese#or %#,eo#%re si % $%n)iu#ei.

      L% 6 #uni %p%re pri$u# )inte te$por%r )up% (%re erupti% %p%re )in 6 in 6 #uni p%n% #% 0 )e #uni.

    Pe #% =-5 %ni in(epe pro(esu# )e sp%tiere )ent%r% si pro(esu# )e ri%#i%. Apoi in(ep%n) (u ,%rst%

    )e < %ni in(epe in#o(uire% )entitiei te$por%re (u (e% per$%nent%.

      > Cel mai important factor modelator al viscerocraniului este procesul de masticatie. De-

    abia pe locul 2 este vorbirea articulata iar pe locul 3 este tipul de respiratie.

    L% %)u#t suturi#e sunt in(9ise si teoreti( nu treuie s% eiste $o)i/i(%ri (e/%#i(e.L% ,%rstni( o%se#e (r%niu#ui se suti%% $%n)iu#% si $%i#%ru# isi )i$inu% )i$ensiuni#e

    )%torit% e)ent%tiei si resortiei pro(ese#or %#,eo#%re "7 s(%)e )i$ensiune% ,erti(%#% % /etei si se

    $o)i/i(% un'9iu# $%n)iu#ei. Curs 2 : 0.0.2016

    !r"itectura Craniului

      Ar9ite(tur% neuro si ,is(ero (r%niu#ui este )epen)ent% )e or'%ne#e pe (%re %(este% #e

    %)%postes( %st/e# o%se#e neuro(r%niu#ui sunt in $%;orit%te turtite si (ur%te preent%n) doua tablede tesut osos compact  intre (%re eist% un str%t )e tesut osos spon'ios nu$it )ip#oe.

      Grosi$e% o%se#or o#tii (r%niene ,%ri%% si este $%i $i(% %(o#o un)e %(este% sunt %(operite )e

     p%rti $oi e /os% te$por%#% s%u nu(%#% .Reistent% (%#,%riei )epin)e )e e#%sti(it%te% o%se#or e

    s-% )e$onstr%t (% po%te suport% o )epresiune )e 1 ($ /%r% s% %p%r% /r%(turi si )up% )isp%riti% /ortei

    isi rei% /or$% initi%#%

      Un ro# i$port%nt in e#%sti(it%te i# ;o%(% suturi#e #% (opi# si #% %)u#t. L% (opi# o%se#e (r%niu#ui %u

    o stru(tur% %se$%n%to%re )%r suturi#e sunt osi/i(%te si e#%sti(it%te% )isp%re.

      Asupr% ,is(ero(r%niu#ui isi eer(it% %(tiune% $%i $u#ti /%(tori $o)e#%tori &

    • masticatia (cel mai important factor modelator )• tipul de hrana

    • vorbirea articulata

    • tipul de respiratie

  • 8/16/2019 Fizio cursuri

    3/18

      In ti$pu# $%sti(%tiei $%n)iu#% %(tione%% prin inter$e)iu# )inti#or %supr% o%se#or $%i#%re

    re%#i%n) presiuni $%sti(%torii i$port%nte (%re %u )rept ur$%re or'%ni%re% %r9ite(tur%#% )eoseit%

    % ,is(ero(r%niu#ui )eter$in%n) %p%riti% unui (o$p#e )e #%$e oso%se ,erti(%#e si oriont%#e intre

    (%re sunt sp%tii #iere.

    Presiuni#e )inti#or )e pe %r(%)% )ent%r% sunt pre#u%te )e on% in'ust% )e tesut osos (o$p%(t (%re

    #e%'% pro(esu# %#,eo#%r )e (orpu# $%i#%ru#ui respe(ti, )e $%n)iu#% . Pentru )isip%re% /orte#or

    %(o#o un)e sunt presiuni $%i $%ri tr%,ers% oso%s% se (on)ense%% in )ire(ti% tr%ns$iterii

     presiuni#or (ee% (e /%(e (% $%i#%ru# s% %i? stru(tur% unui #o( pe (%)re (u st%#pi )e reistent% si

     p#%nse (% niste 'rini. Cei 3 stalpi de rezistenta #

    1. $talpul nazo frontal situ%t in )reptu# (%ninu#ui si )isperse%% /orte#e ,enite )e #% in(isi,i

    (%nini si pre$o#%ru# 1. Curentu# )e presiune ur(% prin pro(esu# /ront%# %# $%i#%ru#ui si se

    )es(%r(% in/r% si supr% orit%#.

    2. $talpul zi%omatic este in )reptu# $o#%ru#ui 1- prei% presiuni#e )e #% pre$o#%ru# 2 $o#%ru#

    1 si 2 (urentu# )e pesiune $er'e prin perete#e #%ter%# %# sinusu#ui $%i#%r intr% in osu#

    i'o$%ti( si se i$p%rte in r%$uri&

    • Pri$% )es(%r(% pe $%r'ine% supr%orit%#% si %ni9i#e%% /orte#e %)use )in st%#pu#

    n%o/ront%#.•  A 2% tre(e prin 'rosi$e% %r(u#ui i'o$%ti( si )es(%r(% in )reptu# %rti(u#%tiei te$poro

    $%n)iu#%re.

    •  A% (u reistent% $%i $i(% tre(e prin po)e%u% oritei si )es(%r(% pe $%r'ine%

    in/r%orit%#% un)e int%#neste presiune% %)us% )e #% n%o/ront%#.

    . $talpul pteri%opalatin in )reptu# $o#%ru#ui prei% presiuni#e )e #% $o#%ru# 2 si .

    Presiune% ur(% prin pro(esu# pteri'oi) si osu# p%#%tin si se )es(%r(% #% %% (r%niu#ui.

    &iscerocraniul %re /or$% unui triun'9i (u %% $i(% in ;os si (u %% $%re spre neuro(r%niu.

    P#%nuri#e oriont%#e )e reistent% (%re /%( s% se )ispersee %(este /orte sunt tot in nu$%r )e trei sise nu$es( p#%t/or$e&

    1. bolta palatina si transmite presiunile de la dintii laterali catre sutura mediana a palatului

    dur.

    2.  podeaua orbitei .

    3. tavanul orbitei .

    4%sti(%ti% preint% presiuni si #% ni,e#u# $%n)iu#ei /or$%n) (urenti )e presiune&

    1. aduna presiunea de la dinti si de la nivelul arcului alveolar si ia directia ATM spre condilul mandibulei inspre bolta craniana

    2. marginal – porneste de la tuberculul mental merge pe marginea inferioara a curburii

    mandibulei trece prin unghiul mandibulei spre procesul coronoid al mandibulei

    3. determinat de actiunea muschiului temporal! concentreaza liniile de presiune spre varful

     procesului coronoid unde prin intermediul tendonului muschiului temporal (care este in

    evantai) se raspandesc parietal si temporal! acesti curenti de pres din mandibula apar

    inaintea celor din masivul facial deoarece suptul determina dezvoltarea mandibuleiinaintea aparitiei procesului de masticatie.

    Cuno%stere% %(estor stru(turi st%#pi#or )e pres si % p#%t/or$e#or )e reistent% este i$port%nt%

    in rest%ur%re% proteti(%.

     

  • 8/16/2019 Fizio cursuri

    4/18

      FI'I()(*I! C!&I+!+II ,C!)

      Cavitatea bucala este pri$u# se'$ent %# tr%(tu#ui )i'esti, )e#i$it%t%&

    1. -anterior" de buze

    2. #posterior" istmul faringian(pilierii amigdalieni) si uvula

    3. #superior" palatul dur(bolta palatina) si palatul moale (valul palatin)

    $. #inferior" planseul bucal 

      Cavitatea bucala este /or$%t% )in& vestibul bucal si cavitate bucala propriu zisa. Cavitatea 

    bucala %si'ur% (o$uni(%re% (u $e)iu# etern spre %nterior si (u /%rin'e#e posterior.

    D%torit% (o$uni(%rii (u $e)iu# eterncavitatea bucala este pre,%ut% (u o serie )e re(eptori

    (e#u#e spe(i%#i%te (u ro# /o%rte i$port%nt in )es/%sur%re% unor /un(tii %#e or'%nis$u#ui.

    Re(eptorii sunt p%pi#e#e 'ust%ti,esi prin e(it%re% su((esi,% % unor %rii re(epto%re in ti$pu#

    $%sti(%tiei este %si'ur%t% persistent% 'ustu#ui. Ro# i$port%nt in se#e(ti% %#i$ente#or.

     %eceptori proprioceptivi in $u(o%s% p%#%tu#ui )ur 'in'ii #i'%$entu# perio)ont%#(ontriuie #%$%sti(%tiei$port%nti in $%sti(%tie si re'#%re% /ortei )e $us(%tur%.

      roprioceptorii )in 'in'ii si #i'%$entu# perio)ont%# %si'ur% @e#%sti(it%te% )inti#or %)i(%

     posii#it%te% )e % se )ep#%s% in %#,eo#% (u 20-2= $i(roni $oi#it%te /iio#o'i(% -7 %;ut% #%

    %$orti%re% so(u#ui tr%u$%ti( o(#uion%# )in ti$pu# $%sti(%tiei.

     %eceptorii aligici& %si'ur% re/#eu# )e )urere respe(ti, )es(9i)ere% rus(% % 'urii )%(% presiune%

    )in ti$pu# $%sti(%tiei % /ost pre% $%re.

     %eceptorii tactili& )in ue p%#%tu# )ur : ro# )e %p%r%re si )e oprire % $%sti(%tiei si % )e'#utietiei

     p%n% (%n) %#i$entu# %;un'e in on% B%si#ie//.

     %eceptori ai refle&ului de voma & - re/#e )e %p%r%re

      !)+ 0()0I !) C!&I+!+II ,C!)

    -  'articipa la fonatie (vorbirea articulata). Tonalitatea vocii si articulatia vocalelor are loc

    in cavitatea bucala cu autorul structurilor de aici.

    -  dentatia partiala totala sau malocluzia duc la tulburari de fonatie.

    -  stetic.

    -  *igestie.

    -  %espiratie (rol secundar).

     

    $!)I&!

      +n cavitatea bucala se descarca zilnic intre ,.-#2 de saliva. S%#i,% este pro)usu# )e se(retie%#e (e#or pere(9i )e '#%n)e s%#i,%re $%ri si % '#%n)e#or s%#i,%re $i(i.

    G#%n)e#e s%#i,%re sunt '#%n)e eo(rine )e tip %(in%r. A(este '#%n)e (ontin %(ini (u (e#u#e

    sero%se si $u(o%se. Iner,%ti% este %si'ur%t% )in si$p%ti( si p%r%si$p%ti( i%r ,%s(u#%ri%ti% )e

    r%$uri %#e /%(i%#ei si (%roti)ei eterne.

  • 8/16/2019 Fizio cursuri

    5/18

    GLADA PAR!TIDA

    -  glanda de tip seros localizata in loa parotidiana langa conductul auditiv e&tern.

    - 2-#3, g 

    -  saliva secretata de ea este fluida si transparenta (saliva de dilutie).

    - isi varsa produsul de secretie prin intermediul canalului stenon al carui orificiu de varsare

    este orificiul molarului 2

    GLADA SU4AILARA8SU4ADIULARA

    - localizata in planseul bucal in apropierea unghiului mandibular -  glanda de tip mi&t 

    -  saliva ei este mai vascoasa si are rol in formarea gustului alimentelor ( saliva de gustatie)

    - /g 

    - isi elimina produsul de secretie prin canalul 0harton care se deschide lateral de frenul

    lingual 

      GLADA SULIGUALA

    - in planseul lingual 

    -  glanda de tip mi&t predomina celulele mucoase-  saliva este vascoasa (saliva de deglutitie) rol in formarea bolului alimentar deoarece este

    bogata in mucus

    - -# g 

    - -# canale mici numite canale %ivinius localizate tot in apropierea frenului lingual 

      Se(reti% s%#i,%r% %re 2 et%pe& 1. in acini are loc faza secretorie respectiv formarea salivei

     primare iar in ducte au loc procese de reabsorbtie si secretie a

    unor ioni (a l ion carbonic iod)! reabs se face pt a si l si

     secretia pt restul. 4aliva finala este hipotona. +n cazul in caredebitul este accelerat timpul necesar pentru reabsorbtie si

     secretie este mai scurt drept urmare saliva finala va contine mai

    mult a si mai putin 5. +n cazul hipersecretiei de aldosteron

    creste reabsorbtia de a si scade reabsorbtia de 5 ceea ce duce

    la deplatie aparand hipocaliemie cu consecinte severe asupra

    organismului.

    &()) $I F)) $!)I&!0 

      Se(reti% s%#i,%r% i#ni(%& 0.5-2L )%r in 'ener%# ,% /i )e 0.5-0.6L in 2=9. In rep%us se se(ret%

    %pro 0.2-0.5$#8$inut in so$n se(reti% este )e 0.05$L8$in.

    In ti$pu# )i'estiei se se(ret% intre 2-=$#8$in i%r in erostomie se(reti% este )e 0.01$#8$in.

      In rep%us s%#i,% este reu#t%tu# se(retiei (e#or pere(9i )e '#%n)e s%#i,%re $%ri in ur$%to%re#e

     pro(ente&

    •  submandibulara – /,6

    •  parotida – 2,6

    •  sublinguala – -6

    •  glande salivare mici (accesorii) – -6

    in timpul digestiei bucale"

  • 8/16/2019 Fizio cursuri

    6/18

  • 8/16/2019 Fizio cursuri

    7/18

    $!)I&!

    PR!PRIETATI I3ICE

    •  +D+* T%A4'A%T 

    • densitate mica sau egala cu plasma in functie de glanda salivara care o secreta ( E in

    deshidratare)

    •  pD F #/.$ ( =iziologic pD#ul se acidifica odata cu inaintarea in varsta! *aca se

    alcalinizeaza calciul precipita si se formeaza tartru ce se depune pe fata linguala a

    dintilor inferiori si pe fata vestibulara a dintilori laterali de la ma&ilar. *aca pD#ul G.- se

    elibereaza fosfatul din hidro&iapatita iar la valori si mai acide se dizolva partea organica

    a dintelui)

    • .-6 apa si ,.-6 reziduu uscat – ,.2 subst anorganice ,.3 subst organice

     subst organice" proteine plasm serice albumine +gA glicoproteine

    mucoproteine antigene din sist AB#,

     

    nzimele secretiei de %lande salivare#

    !lfa amilaza salivara  – pD optim de act intre ./#.! sub actiunea ei incepe digestia glucidelor

    deoarece ea scindeaza amidonul(in special pe cel prelucrat termic)! actioneaza in prezenta

    ionilor de a si l! actiunea ei continua pentru scurt timp in stomac pana cand bolul alimentar

    este acidifiat de sucul gastric.

    )izozimul # secretat in special de glanda submandibulara si are ca rol distrugerea

     polizaharidelor din peretele bacterian FH actiune bacteriolitica8bactericida. 'rotectie impotriva

    cariei dentare.

    ,actericidina # actiune destructiva asupra lactobacililor actioneaza in prezenta tiocianatuluidin sulfocianatul de sodiu sau potasiu compus rezultat din catabolismul proteic local Actiune

    bacteriolitica.Factor bacteriolitic bactericidin li5e  – activ impotriva lactobacililor si 4T%(streptococ) si este

     prezent in saliva persoanelor care nu prezinta carii.6alicreina – rol vasodilatator 

    sust or'%ni(e

    Ion de Ca

    • invers reprezentat cu debitul salivar 

    •  favorizeaza actiunea amilazei

    • in conditiile unui pD alcalin pe de o parte precipita si pe formaI JIIIIIIII

    • in cond unui pD acid (G.-) se prod dizolvarea hidro&iapatitei proces dependent de

    concentratia a

    Fosfatul –  conc mai mare de 2 ori decat in plasma! scade cand creste debitul 

    Fluor  – ,.,,#,.,1-mK8 la copil iar la adult ,.,,-mK

    # rol de protectie impotriva cariei dentare prin"

    - impiedicarea degradarii anaerobe a resturilor glucidice si prin aceasta impiedica

     formarea de acid lactic

    -  se combina cu unele metale si astfel activeaza unele enzime bactericide

    - inlocuieste >D din hidro&iapatita si formeaza fluoroapatita cu duritatea superioara!

     se absoarbe in suprafata smaltuilui si ii confera un aspect neted si lucios si duce la

     scaderea aderentei bacteriene

    $odiu

  • 8/16/2019 Fizio cursuri

    8/18

    otasiu

    ,icarbonat  – sistem tampon si asigura protectia mucoasei bucale a limbii mucoasei. impotriva

    acizilor si bazelor neutralizandu#i.

    0()0I) $!)I&I

    -  pregatirea mecanica a alimentelor si formarea bolului alimentar 

    -  favorizeaza masticatia prin actiunea lubrifianta a mucinei

    -  favorizeaza deglutitia-  favorizeaza fonatia

    - incepe digestia glucidelor 

    - intervine in reglarea ingestiei alimentare (prin formarea gustului alimentelor)

    - intervine in reglarea secretiei de suc gastric

    -  scaderea concentratiei de saliva duce la uscarea cavitatii bucale FH aparitia senzatiei de

     sete FH se regleaza aportul hidric

    - actiune bactericida impotriva cariei dentare

    -  participa la actiunea mecanica de autocuratare a arcadelor dentare de resturile alimentare

    -  protecte termica-  protectie chimica (prin sistemele tampon)

    - rol e&cretor (prin saliva se elimina virusuri" gripal paragripal polio etc! se mai elimina si

    metale grele aunse in organism prin into&icatie #H 'b – aparitia unui lizereu gingival la

    colet! Dg – stomatita mercuriala" gura de lup cu pata neagra pe cerul gurii)

    - dizolva rapid unele substante farmacologice favorizand absorbtia lor 

    - in saliva e&ista hormoni cum ar fi factorul de crestere al nervilor sau al epidermului.

    $C0+I! $!)I&!0!

    - este prompta

    - este declansata prin mecanism nervos

    -  poate fi declansata prin refle&e neconditionate

    $+0C+0! DI+I)(0 

    1. coroana

    2. colet 

    3. radacina

     

    1. COROANA– smalt, dentina

    2. RADACINA – cement, dentina

    $!)+

      # cel mai dur tesut dar casant 

      # grosime" ,.-#2 mm (ma&im la niv cuspizilor se reduce spre colet)

      # culoare" alb#galbui

      # acelular 

  • 8/16/2019 Fizio cursuri

    9/18

      # alcatuit din prisme adamantine legate intre ele printr#o cantitate de substanta

    interprismatica mai putin mineralizata

    C+

    - acopera dentina la nivelul radacinii si la colet 

    -  grosime mai mare la radacina si scade spre colet 

    - mai moale decat smaltul 

    -  structura asemantoare osului modificata pentru a se adapta functiei sale principale adica

     sa fi&eze dintele in alveola! practic el fi&eaza fibrele ligamentelor alveolo dentar in dinte!

    aceste fibrele se numesc fibre 4harpeL

    -  prezinta o subst fundamentala calcificata putine celule si fibre de colagen

    D+I!

    -  structura gabluie dura

    - acopera coroana coletul si radacina

    - matrice organica calcificata strabatuta de canalicule microscopice ce contin fb lui Tomes-  fb Tomes F prelungiri ale odontoblastelor prezente in pulpa dentara

    - canaliculele adapostesc un lichid seros care hraneste dentina si vine din camera pulpara

    !0(D(+I

    -  fibre de colagen helicoidale dispuse oblic si tangential la radacina dintelui

    - vase E nervi

    - varsta a 3a #H scleroza #H scade irigatie #H atrofie parodontala #H mobilitate dentara #H

    edentatie

    I$C!0I) !DI,)I

    - coborare8ridicare! lateralitate (diductie)! propulsie8retropulsie(ant8post)! circumductie

    - la realizarea misc mandibulei contribuie"

     ATM 

    muschi  sistemul nervos

    - eficacitatea mecanica pe care o realizeaza miscarile mandibulei se datoreaza faptului ca

     punctul de spriin articular alcatuieste impreuna cu forta de muscatura si cu rezistenta

    opusa de alimente un sistem de parghii de gradul ++ si de gradul +++.

    $C7II !$+IC!+(0I

    m ridicatori ai mandibulei- masseter 

    - temporal (fasc ant si milociu)

    -  pterigoidian intern

    m coboratori si diductori

  • 8/16/2019 Fizio cursuri

    10/18

    -  pantecele anterior al digastricului

    - milohioidian

    -  geniohiloidian

    -  pterigoidian e&tern

    m propulsori

    -  pterigoidieni

    - retropulsori

    - contractia fascicului milociu si post al temporalului

      ort% $e(%ni(% )e,o#t%t% in ti$pu# $us(%turii este reu#t%tu# (ontr%(tiei unui nu$%r )e unit%ti

    $otorii si % unui nu$%r )e $us(9i.

      Unit%te% $otorie este (onstituit% )in tot%#it%te% /ire#or e/erente r%$i/i(%tii#or unui sin'ur

    neuron.

      In /e#u# %(este (ontr%(ti% unui sin'ur $us(9i $%sti(%tor po%te ,%ri% in intensit%te. Pe )e %#t%

     p%rte /ort% )e $us(%tur% este reu#t%tu# (ontr%(tiei si$u#t%ne % $%i $u#tor $us(9i.

    0F)) !$+IC!+(0 

    A(tu# $%sti(%tiei in(epe )in poiti% )e rep%us % $%n)iu#ei 'ur% /iin) in(9is% i%r %r(%)e#e

    )ent%re in ino(#uie /iio#o'i(%. Poiti% o(#u%#% este re%#i%t% )e tonusu# $us(9i#or ri)i(%tori %i

    $%n)iu#ei tonus intretinut )e i$pu#suri#e proprio(epti,e si #%irinti(e re'#%te )e sust%nt%

    reti(u#%t% /%(i#it%to%re si in9iito%re #% /e# (% si tonusu# $us(u#%turii s(9e#eti(e (%re se opune

    'r%,it%tiei.

    1. Coborarea voluntara a mandibulei

     produsa de impulsuri piramidale venite din zona corticala motorie care contractadigastricul milo si geniohioidian si coboara mandibula.

    2. 0idicarea reflea a mandibulei

    deschiderea gurii produce intinderea muschilor ridicatori!

     stimuleaza fusurile neuromusculare care genereaza impulsuri ce aung la nucleul

     senzorial mezencefalic al trigemenului

    nucleul motor al trigemenului din punte care emite impulsuri ce contracta

    musculatura ridicatoare a mandibulei aceasta fiind ridicata si gura include

    alimentele introduse

    3. Coborarea reflea a mandibulei alimentele introduse in cavitatea bucala stimuleaza receptorii din ligamentele

     periodontale din dentina din mucoasa gingivala tesuturile moi invecinate mucoasa

     palatului dur fata dorsala a limbii si declaseaza un refle& de deschidere a gurii (a

    mandibulei)

    raspunsul motor este prompt si asigura totodata si protectia arcadelor dentare de o

    eventuala suprasolicitare mecanica.

      &!)(!0! FC+I(!)! ! !$+IC!+II

    - rol de a prelucra mecanic hrana prin taiere zdrobire si triturare

    - contribuie la insalivarea bolului alimentar 

    -  pregateste alimentele pentru digestia chimica

    - declanseaza celelalte faze ale digestiei (secretia gastrica este declansata de prezenta unui

    aliment bine preparat)

  • 8/16/2019 Fizio cursuri

    11/18

    - dentitia proasta afecteaza starea de nutritie

    - masticatia insuficienta duce la afectiuni digestive

    DI*$+I! *!$+0IC!

    #transformarile suferite de alimente in stomac sunt rezultatul motilitatii gastrice si a actiunii

    enzimatice a sucului gastric.

    # stomacul este un organ cavitar situate intre esofag si duoden in forma de al carui perete

     prezinta" mucoasa adventice(seroasa)

    # are rol de depozit pentru alimentele ingerate si totodata este si locul unde are loc digestia lor.

    # la digestie participa secretia gastrica (sucul gastric) si motilitatea gastrica iar rezultatul

    digestiei este transformarea bolului alimentar intr#o masa semilichida foarte acida (chim gastric)

    care va fi evacuat fractionat in duoden.

    $tructura peretelui %astric#

    - mucoasa

    -  submucoasa(prezinta si un strat foarte fin de fibre musculare)

    - musculara(mult mai bine reprezentata la nivelul antrului si de aceea in zona aceastacontractiile sunt mai puternice si zona se mai numeste moara pilorica)

    -  seroasa

    • 4u(o%s% '%stri(% %re o supr%/%t% $u#t $%i $%re )e(%t s-%r p%re% )eo%re(e preit% niste

    )epresiuni nu$ite (ripte. L% ni,e#u# $u(o%sei eist% '#%n)e '%stri(e (e (ontin ur$%to%re#e

    tipuri )e (e#u#eto%te tipuri#e )e (e#u#e intr-o sin'ur% '#%n)%& ointi(e-(%re se(ret% C# si

    /%(tor intrinse( C%ste#F(e#u#e $u(o%se- $u(usF (e#u#e prin(ip%#e (u i$o'ene (%re se(ret%

     pepsino'en" pepsin%F (e#u#e entero(ro$%/ine8en)o(rine- (%re se(ret% )i,ersi 9or$oniF

    (e#u#e#e G- '%strin%F (e#u#e %r'iro/i#e-so$%tost%tine 9ist%$ni% )op%$in% ene/%#ineentero'#u(%'on.

    • G#%n)e#e '%stri(e sunt #o(%#i%te in spe(i%# in ;uru# (%r)iei#% ni,e#u# /orniu#ui si in ;uru#

     pi#oru#ui- pe $i(% (urur% ,% /i o se(retie $%i o'%t% )e su( '%stri(-7#o(u# )e e#e(tie pentru

    u#(eru# '%stri(.

      $ecretia %astrica

    • 4ucul gastric este un lichid acid cu o densitate de 1.,,2#1.,, iar in 2$h se secreta

    1,,,#1-,,ml suc gastric.

    •  'h#ul sucului gastric la adult este ,#1- iar la sugari -@#$$.

    • ompozitia"

    -  Apa 99

    -  !ubstante solide 1

     !ubst. Or" #,$ #enzime

     !ubst. Anor" #,% # ioni de D ioni de la5anion carbonic fosfati

     sulfati Mgcel mai important este &Cl (2g8)rol in digestie transforma =e

    neabs in =e abs asigura actiune importanta cu acidul lactic butiriccarbonic.

    ucusul8prot mucina9 : ro# )e prote(tie $e(%ni( si (9i$i( %# perete#ui '%stri(100$# $u(us

    neutr%#ie%% =0 $# C#.

     0e%larea secretiei %astrice

  • 8/16/2019 Fizio cursuri

    12/18

    - ,azala-#1,6 din cuantumul secretiei stimulate si este mentinuta de tonusul vagal#

    descarcarea de acetil colina reglarea secretiei se face prin mecanism nervos sau umoral)

    - $timulata# sistemul nervos parasimpatic este cel mai important stimulator sau umoral al

     secretiei gastrice e&ista o dubla zona receptoare"

    • 'na repre(entata de mecanoreceptorii si c)emoreceptorii  din stomac

    • Cealalta repre(entata de receptori ol*activi, optici, auditivi, "ustativi   de aici

    impulsurile vor aunge la nucleul dorsal al vagului din bulb si de la nucleu vor porni

    impulsuri pe calea fibrelor pre si post ganglionare parasimpatice care isi e&ercita

    actiunea prin descarcarea de acetilcolina. Acetilcolina are 2 mecanisme de actiune

    unul direct stimuleaza celulele o&intice si secreta Dl si indirect stimuleaza secretia

    de gastrina si de histamina.

    $istemul nervos simpatic este $%i putin i$port%nt si %re %(tiune in9iito%re %(e%st% se

    re%#ie%% prin $e(%nis$ )ire(t pro)u(%n) ,%so(onstri(tie in teritoriu# $u(o%sei '%stri(e -7 /#u

    s%n',in s(%ut-7 %port s(%ut )e !2 -7 se(retie '%stri(% s(%ut%.

    SS sti$u#e%% )i/erentier% si re'ener%re% (e#u#e#or $u(o%sei '%stri(e.

    Re'#%re% neurou$or%#% se )es/%so%r% in /%e&

    1. Ce*alica

    2. +astrica3. Intestinala

    •  +n timpul *a(ei ce*alice reglarea se face in principal prin mecanisme nervoase adica

     prin refel&e neconditionate si conditionate dar si pe cale umorala prin gastrina si

    acetilcolina.

    •  +n timpul *a(ei "astrice factorul declansator il constituie distensia gastrica si presiunea

    e&ercitata de alimente asupra receptorilor din mucoasa gastrica. *e aici impulsurile

    merg catre nucleul dorsal al vagului care stimuleaza secretia. 4ecretia din timpul

     fazelor cefalica si gastrica dureaza o ora. Re"larea umorala in timpul fazei gastrice

    este realizata de acetilcolina histamina gastrina. 4ecretia gastrica continua pentru o perioada de timp si dupa ce stomacul s#a golit dar la un nivel mlt mai redus. 7n rol

    important in reglarea intestinala il are reglarea umorala reprezentata in special prin

    actiunea gastrinei. Aceasta gastrina este secretata la nivel duodenal. !ecretia "astrica 

    este inhibsata de urmatorii hormoni" secretina(stimuleaza secretia pancreatica)

    5(colecistoNimina)44 (domatostatina)

    otilitatea/motricitatea %astrica

    Asi'ur% )epoit%re% %#i$ente#or /or$%re% (9i$u#ui '%stri( si 'o#ire% sto$%(u#ui prin e,%(u%re%#ent% si /r%(tion%t% % %#i$ente#or in )uo)en.

    1. ontractiile stomacului gol#de foame

    2. Miscarile tonice de adaptare a stomacului la continut 

    3. 'eristaltice

    $. vacuare

    (+I)I+!+! *!$+0IC!. FC+I! (+(0I ! $+(!C)I

    - in perioadele interdigestive stomacul gol prezinta contractii de 1,#1- secunde grupate in

     slabe cu o durata de :1-min urmate de perioade de pauza de ,#12,min F contractii

  • 8/16/2019 Fizio cursuri

    13/18

     periodice de foame. 4e pare ca sunt declasate de un mecanism intragastric sunt e&acerbate

    de 4's (n. 9ag) si inhibate de 44.

     

    )0! $+(!C)I#

    1.  O-'RI- A-I/N0AR CAR A-'NCA datorita greutatii lor pe mica curbura

    (Magenstrasse84oseaua gastrica). 4e stratifica inittial in ordinea venirii si greutatea lor in

    regiunea antrala.2. O data cu patrunderea alimentelor in stomac  tonusul se adapteaza continutului (1.-)

     stomacul se rela&eaza progresiv iar pres ramane aproape constanta. Aceste modif de

    rela&are receptiva sunt decl prin refle& gastro#alimentar refle& mediat de 4's prin n. 9ag

     si au rolul de a pregati stomacul pentru a primi alimentele ingerate.

    3.  -a cateva min dupa umplerea stomacului apar contractiile peristaltice. 'acemaNer#ul

    acestpr contractii se afla pe marea curbura cam la umatatea stomacului. *e aici

    contractiile se propaga spre pilor cu o vit de ,.-#$ cm8s. a incept undele sunt slabe dar

    devin din ce in ce mai puternice si daca initial avem 3 unde8min apoi se succed la 1,#

    1-secunde! astfel alim sunt amestecate cu sucul gastric.$.  vacuarea stomacului  se face dupa ce alim au suferit mdificari fizice si chimice. *ureaza

    intre 1#$ ore cel mai repede sunt evacuate lichidele apoi glucidele proteinele si ultimele

    lipidele. vacuarea gastrica depinde de gradientul presional din stomac si duoden undele

     peristaltice tardive sunt puternice cresc pres intragastrica si reusesc sa deschida pilorul

    (forteaza pilorul) si evacueaza fractionat continutul. O'ilorul este greu de deschis dar usor 

    de intredeschis #H trece rapid apa (lichidele) pt a se deschide complet pres de -,#

    ,cm8coloana de apaP.

    Di%estia intestinala

    Di'esti% %#i$ente#or in(eput% in (%,it%te% u(%#% si (ontinu%t% in sto$%( se /in%#ie%% #% ni,e#

    intestin%# un)e %u #o( si /eno$ene )e %sortie % nutrienti#or si$p#i%% $ino%9%ri)e %(.

    'r%si.Ro#u# pre)o$in%nt in )i'estie ii re,ine se'$entu#ui superior %# intestinu#ui- )uo)enu#

    in/erior si ;e;uno-i#eon. Su %(tiune% (o$in%t% % su(u#ui p%n(re%ti( i#ei si % su(u#ui

    intestin%# propriu is i%r %sorti% se pro)u(e in spe(i%# in % )ou% ;u$%t%te % intestinu#ui.

    ancreasul este o '#%n)% %ne% % tr%(tu#ui '%stro-intestin%# )e tip tuu#o-%(inos (u se(retie$it% eo(rin% is en)o(rin%. Pro)usu# )e se(retie eo(rin% este su(u# p%n(re%ti( si en)o(rin%

    insu#in% si '#u(%'onu#. Este un or'%n retroperitone%# )ispus %nterior )e ,ertere#e #o$%re #1

    #2 si poition%t tr%ns,ers%# %st/e# in(%t (%pu# p%n(re%su#ui %;un'e in (urur% )uo)en%#%.

    Stru(tur% p%n(re%su#ui este %se$%n%to%re (u (e% % '#%n)e#or s%#i,%re preent%n) (e#u#e

    %(ino%se (%re se(ret% eni$e si )u(te inter(%#%re intr%#ou#%re si inter#o%re (%re in /in%#

    (on/#ue%% /or$%n) (%n%#u# p%n(re%ti( prin(ip%# :irsun%. A(est% str%%te p%n(re%su# pe to%t%

    #un'i$e% #ui )e #% (o%)% spre (%p si se ,%rs% in % 2 % portiune % )uo)enu#ui.)2. L% ni,e#u#

    %$pu#ei #ui V%#ter i$preun% (u (%n%#u# (o#e)o( printr-un ori/i(iu pre,%ut (u s/in(teru# !))i.

    Pe #%n'% (%n%#u# V%#ter #% 60* )intre suie(ti eist% un (%n%# %((esor S%ntorini (%re #% ni,e#u#

    etre$it%tii (e/%#i(e se %/#% superior )e Birsun' si se )es(9i)e in D2 (u %(est%. In 20* )in

    (%uri %(est% se ,%rs% in :irsun%. C%n%#u# S%ntorini este uni(u# (%n%# e(retor p%n(re%ti(.

    &ascularizatia pancreasului

    V%s(u#%ri%ti% %rteri%#% pro,ine )in %rter% sp#eni(% si $eenteri(% superio%r% i%r ,%s(u#%ri%ti%

    ,eno%s% superio%r% este %si'ur%t% )e ,en% port%.

  • 8/16/2019 Fizio cursuri

    14/18

    Iner,%ti% este p%r%si$p%ti(% prin ner,u# ,%' (%re repreint% prin(ip%#u# sti$u#%tor %# se(retiei

     p%n(re%ti(e si prin p#eu# (e#i%( si $eenteri( superiorSS. Si$p%ti(u# %(tione%% ener,%n)

    ,%se#e %/erente p%n(re%su#ui.

    $ucul pancreatic este un #i(9i) (#%r ,%s(os (u )ensit%te% 100H-1012 un p9

  • 8/16/2019 Fizio cursuri

    15/18

    0olurile sucului pancreatic

    −  Alcalinizeaza chimul gastric cand acesta este evacuat in duoden

    −  Asigura digestia proteinelor glucidelor lipidelor 

    −  Asigura protectia pancreasului prin cele doua mecanisme mentionate mai sus

    −  +nvestigarea secretiei pancreatice se poate face prin mai multe metode" dozarea enzimelor

     pancreatice in sange si urina(conc. Amilazei tripsinei lipazei)

    −  Amilazemia creste in primele 2$h de la debutul unei inflamatii a pancreasului−  'rezenta amilazei in urina (al doieal parametrul relevant)

    −  Amilazemia crescuta in cazul inflamatiei organelor vecine(colecistita ulcer perforat)

    −  %ecoltarea sucului pancreatic prin tuba duodenal efectuat cu o sonda dubla prevazuta cu

    un balon care impiedica trecerea sucului gastric in duoden(sense taNen blocNing) se

     stimuleaza evacuarea vezicii biliare recoltam bila si abia apoi recoltam sucul pancreatic

    la laborator se determina volumul si se fac dozarile enzimatice

    −  Alta metoda de investigare cu autorul substantelor marcate radioactiv(testul cu trioleina

    marcata +od131 se administreaza pacientului o lingurita de ulei de masline in care s#a

    introdus trioleina marcata radioactiv dupa care se determina activitatea din sange urina

    materii fecale ! in cazul unei insuficiente pancreatice radioactivitatea din sange si urina

    va fi scazuta iar cea din materiile fecale crescuta! e&amenul microscopic al materiilor

     fecale si coprograma in cazul insuficentei pancreatice fragmente de fibre nedigerate

     precum si picaturi de amidon. 

    $C0+I! ,I)I!0!

    - bila este produsul de secretie si e&cretie al ficatului si se acumuleaza in perioadele

    interdigestive in vezicula biliara (colecist) unde se concetreaza si de unde se eliminaintermitent prin coledoc in duodenul 2 (*2) in perioadele digestive.

    - 4ecretia este continua la nivelul polului biliar al hepatocitului. +n 2$h /,,#12,,m de bila.

    -  tapele secretiei biliare"

    1. captarea8sinteza de catre hepatocit a substantelor din compozitia bilei la polul

    capilar 

    2. transportul lor prin celula

    3. e&cretia bilei prin polul biliar al hepatocitului in canaliculii biliari

    - mecanismul secr se bazeaza pe procese de filtrare sangvina (depind de debitul circulator)

     selectia activa si secretie#reabsorbite in principal de apa a si l din ductele si canaleleintralobulare

    !$C+) ,I)I

    -  i#% 9ep%ti(% %re o (u#o%re '%#en%-%urie si un p )e H-H.6

    -  i#% ,ei(u#%r% este ,er)e run este $%i tu#ure %re s%ruri )e (%#(iu $u(us s%ruri

    epite#i%#e 'ust %$%r.

    -  i#% (o#e)o(i%n% (%re este '%#en-$ur)%r (u p

  • 8/16/2019 Fizio cursuri

    16/18

    # subst organice" saruri biliare(ac biliari) pigmenti bliari cholesterol lecitina ac grasi si

    mucina! ac biliari F ac colic ac dezo&icolic ac litolic si ac chenodezo&icolic! sarurile biliare

    F glicocolatul de a sau potasiu sau taurocolatul de a sau potasiu

    !C+II) $!00I)(0 ,I)I!0

    1. emulsionarea grasimilor 

    2. activeaza lipazele

    3. transporta ac grasi rezultati prin lipoliza rezultatidinmil lumenuluiint spre mucoasa entero$. absorb ac grasi si monogliceridele din intestin prin sch polaritatii acestora.

    -. rol in absorbtia vit liposolubile

    . rol in abs unor metale =e cobalt u

    /. stimuleaza secr pancreatica

    @. stimuleaza peristaltismul intestinal avand usor efect la&ativ

    $C0+I! ,I)I!0!

    $ecretia biliara este sinteti%t% in $o) (ontinuu #% ni,e#u# /i(%tu#ui si e#i$in%te in D2 in ti$pu#

     perio%)e#or )i'esti,e.

    Ficatul repreint% o '#%n)% %ne% /o%rte i$port%nt% % tuu#ui )i'esti, % (%rei unit%te stru(tur%#% )e

     %% este #ou#u# 9ep%ti(.

    Un #ou# 9ep%ti( este %#(%uit )in 9ep%to(ite (%pi#%re s%n',ine si (%n%#i(u#i i#i%ri si )u(te

    e(reto%re.

    Ficatul preint% intre 50.000 si 100.000 )e #ou#i i%r )i$ensiune% unui #ou# (%ti,% $$ si

    #%ti$e% )i%$etru# tr%ns,ers%# )e 0H-1$$

    rincipalele functii "epatice #

    1. 'roductia de bila

    2. *epozitarea glucidelor 

    3. ontrolul metabolismului proteic si lipidic

    $. onugarea catecolaminelor si a hormonilor gonadali

    -. Metabolizarea unor substante e&ogene de tipul medicamentelor si alcoolului.

    . Are rol de rezervor sanginv si deposit sangvin.

    /. +ntervine in termoreglare

    roductia sau secretia bilei presupune#

    a) captarea din capilarul sangvin si secretia unor substante din compozitia bilei

    b) transportul acestora prin celula

    c) eliminarea prin polul biliar.

    C(('I+I! ,I)I

    1. Sust%nte %nor'%ni(e

    2. Sust%nte or'%ni(e & %(iii i#i%ri s%ruri i#i%re (9o#estero# #e(titin% AG %(iii i#i%r

    pro,in )in (9o#estero# si sunt repreent%ti %(i)u# (o#i( )eoi(o#i( #ito(o#i( si

    (9eno)eoi(o#i(F A(esti% se (o$in% (u '#i(ero#u# s%u (u t%urin% si /or$e%% %(i)u#

  • 8/16/2019 Fizio cursuri

    17/18

    '#i(o#i( respe(ti,e %(i)u# t%uro(o#i( . A(esti% se (o$in% (u % s%u K /or$%n) '#i(o(o#%tu#

    )e % s%u '#i(o(o#%tu# )e K respe(ti, t%uro(o#%tu# )e % s%u t%uro(o#%tu# )e K.

    $arurile biliare %(tione%% (% niste )eter'enti s(%%n) tensiune% super/i(i%#% % p%rti(u#e#or $%ri

    )e 'r%si$e /%(i#it%n) /r%(tion%re% #or in p%rti(u#e /ine in ,e)ere% e$u#sion%rii#or.

    !C+II/0())0I !) $!00I)(0 ,I)I!0 #

    1. mulsionarea grasimilor 2. Activeaza lipazele (enzima care va scinda grasimile)

    3. Transporta AC rezultati prin lipoliza din milocul lumenului intestinal spre mucoasa

    enterala (mucoasa intestinului subtire)

    $. Absorb AC si monogliceridele din intestin prin schimbarea polaritatii acestora.

    -. Absorbtia vitaminelor liposolubile A * 5.

    . Au rol in absorbtia metalelor in special pt =e o si u

    /. 4timuleaza secretia pancreatica dar si secretia de bila ( efect coleretic )

    @. 4timuleaza peristaltismul intestinal si au rol la&ativ usor si datorita faptului ca acizii

    biliari limiteaza reabsorbtia apei si electrolitilor din intestine.. Mentin in solutie colesterolul formand cu el comple&e hidrosolubile (se intampla atat timp

    cat raportul saruri biliare8colesterol F 2, " 1. *aca raportul se schimba in favoarea

    colesterolului atunci colesterolul pricipita si formeaza calculi biliari colesterolici.

    1,.*in cele 2 grame de colesterol care se elimina zilnic mai mult de o treime se catabolizeaza

     pe calea formarii acizilor biliari.

    11. +nhiba apetitul si secretia gastrica.

    12.Au functie8 actiune bacteriostatica( opreste inmultirea bacteriilor dar nu le omoara ) in

     special pentru pneumococsi scherichia colli .

    13.%ol antiputrid (impiedica fermentatia8putrefactia).

    810 )intre s%ruri#e i#i%re sunt re%sorite )in intestine o)%t% (u 'r%si$i#e )%r o)%t% tr%,ers%t%

    $u(o%s% enter%#% se sep%r% )e %(este% si pe (%#e s%n',in% %;un' #% /i(%t #% po#u# (%pi#%r %#

    9ep%to(ite#or re%#i%n) %st/e# (ir(uitu# 9ep%to-entero-9ep%ti(.

    i%mentii biliari sunt biliverdina si bilirubinaei nu %u ni(iun /e# )e %(tiune /iio#o'i(% sunt

    )o%r pro)usi )e )e'r%)%re % 9e$o'#oinei reu#t%ti prin 9e$o#i%.

    7emoliza presupune #e%re% $e$r%nei 9e$%tiei ur$%t% )e e#ier%re% 9e$o'#oinei.

    7emo%lobina in(epe pro(esu# )e )e'r%)%re si pri$u# p%s este repreent%t )e )es/%(ere%

    ine#u#ui tetr%pi#ori( %# 9e$u#ui si tr%ns/or$%re% ei in (o#e'#oin%.

    Cole%lobina pier)e e si se tr%ns/or$% in i#i,er)in'#oin% pier)e '#oin% 2 #%nturi M 2

    #%nturi N si se tr%ns/or$% in i#i,er)in% )e (u#o%r e,er)e-%#%strui.

    ,iliverdina este re)us% in i#iruin% )e (u#o%re '%#en ros(%t.

    ,ilirubina este tr%nsport%t% )e (%tre s%n'e spre /i(%t #e'%t% )e %#u$ine.

    ep%to(itu# o )et%se%% )e %#u$ine si o (on;u'% (u %(i)u# '#u(uroni( %st/e# reu#t% i#iruin%

    9ep%ti(% (on;u'%t% )ire(t%i%mentii biliari %;unsi in intestine ,or /i p%rti%# e#i$in%ti prin $%terii#e /e(%#e si (e%#%#t% p%rte

    se re%so%re %;un'e in s%n'e )e un)e o p%rte se reinto%r(e #% /i(%t prin (ir(uitu# 9ep%to entero9ep%ti( i%r (e%#%#t% p%rte %;un'e #% rini(9i si se ,% e#i$in% prin urin%.

    C%n) eist% un (%#(u# i#i%r (%re #o(9e%% s/in(teru# !))i s%u (%n) eist% o (o$presiune

    tu$or%#% )e ,e(in%t%te i#% este tri$is% (%tre po#u# %pi(%# )e un)e tre(e in s%n'e si %p%re

    (o#or%ti% i(teri(% % te'u$ente#or si $u(o%se#or insotit% )e )e(o#or%re% $%terii#or /e(%#e.

  • 8/16/2019 Fizio cursuri

    18/18

    Colesterolul in i#% se preint% $%;orit%r su /or$% #ier% nesteri/i(%t% si pro,ine %t%t )in

    %portu# %#i$ent%r (%t si prin pro)u(tie en)o'en% #% ni,e#u# /i(%tu#ui. !)%t% %;uns in intestine o

     p%rte )in (o#estero# se ,% re%sori si ,% p%r(ur'e (ir(uitu# 9ep%to enetero 9ep%ti( i%r %#t% p%rte

    se e#i$in% prin $%terii#e /e(%#e su /or$% )e (oprostero#

    D%(% r%portu# (o#estero#8 s%ruri i#i%re este $%i $%re )e 00p%n% #% 005 (o#estero#u#

     pre(ipit% /or$%n) (%#(u#i i#i%ri.