Curs Fizio 4-Climato Si Peloidoterapie -2013

CLIMATOTERAPIA ŞI

PELOIDOTERAPIA

CLIMATOTERAPIA

Bioclimatism (bioclimatologieBioclimatism (bioclimatologie) )

ŞŞtiintiinţţa care se ocupa care se ocupăă cu studiul rela cu studiul relaţţiilor dintre iilor dintre climat şi organism climat şi organism

Clima mediul extern activ mediul extern activ îîn care se desfn care se desfăşoăşoararăă via viaţţa a

totalitatea factorilor totalitatea factorilor fizici fizici ((cosmici, atmosferici, cosmici, atmosferici, teluricitelurici) şi ) şi biologicibiologici tipici pentru tipici pentru anumitanumităă regiune, regiune, care care acacţţioneazioneazăă în ansamblu în ansamblu asupra omuluiasupra omului..

Elementele climaterice1. Elemente cosmice

- - radiaradiaţţia solaria solarăă (radia(radiaţţiaia electromagnetică emisă de Soare având lungimi de undă din întregul spectrul undelor electromagnetice).

- - radiaradiaţţia cosmicia cosmicăă ((radiaţia de natură corpusculară provenită direct din spaţiul cosmic (radiație cosmică primară) sau din interacțiunile acesteia cu particulele din atmosferă (radiație cosmică secundară)

Elementele climaterice2.2.ElementeleElementele

meteorologice:meteorologice:

- temperatura atmosferic- temperatura atmosfericăă

- umiditatea atmosferic- umiditatea atmosfericăă

- electricitatea atmosferic- electricitatea atmosferică ă

- presiunea atmosferic- presiunea atmosferică ă

- v- vâântul = mintul = mişşcarea carea orizontalorizontalăă a aerului a aerului

Elementele climaterice

33. . Elemente teluriceElemente telurice- factori geofizici- factori geofizici

a) radioactivitatea solului / atmosfereia) radioactivitatea solului / atmosferei

b) magnetismul / electricitatea b) magnetismul / electricitatea pampamâântuluintului

- factori geologici - factori geologici (sol nisipos salubru, argilos- (sol nisipos salubru, argilos- factor de crefactor de creşştere a umidittere a umidităţăţii)ii)

- factori geografici- factori geografici

Aerul şi geosfera

Păstrarea căldurii solare la suprafaţa terestră după care o retransmite în aer sub formă de radiaţie calorică şi aceasta este reţinută de învelişul aerian în proproţie de ¾

Stratul de ozon ionosferic = filtru natural (absoarbe o mare cantitate din radiaţiile UV si IR)

Atmosfera

- reprezintă cadrul de desfăşurare a fenomenelor climatice

-o staţiune de cură climatică se caractrizează prin particularităţile atmosferei sale / sol/ iradierea solară

Caracteristicile climei

Acţiunea corelată a: Energiei radiante

Circulaţiei generale atmosferice

Suprafaţei subiacente

Indicii bioclimatici

Obiectivează relaţia dintre elementele climatice-organism

Indicele de confort termic - se bazează pe relaţia dintre temperatură, umiditate, vânt; - există o zonă de neutralitate termică, în care organismul uman sănătos, în stare de repaus, nu pierde şi nu primeşte caldură

Indicii bioclimaticiIndici de stres bioclimatic

Stres pulmonar – reflectă acţiunea cantităţii de vapori de apă din aer, exprimată prin tensiunea vaporilor asupra alveolelor pulmonare şi a mucoasei CRS

Stres cutanat – expresia acţiunii temperaturii şi vântului la nivelul pielii

Stres bioclimatic general – suma celor doi indici anterior prezentaţi

Folosirea factorilor climatici în scop profilactic sau curativ –climatoterapia

Cele mai practicate forme sunt:

- băile de aer (aeroterapia)- băile de soare

(helioterapia)

Tipuri de climă

1. Tropical1. Tropicalăă2. Temperat2. Temperatăă3. Arctic3. Arcticăă

În În RomâniaRomânia – – în raport cu în raport cu aaşşezarea ezarea geograficăgeografică::

--clima continentalclima continentală ă (varia(variaţţii mari de ii mari de

temperaturtemperaturăă între între zi/noapte) zi/noapte)

- - clima maritimclima maritimăă

Aclimatizarea

- Reprezint- Reprezintăă un un complex de modificcomplex de modificăări ri funcfuncţţionale, prin care organismul, transpus ionale, prin care organismul, transpus îîntr-un climat nou, rntr-un climat nou, răăspunde la solicitarea spunde la solicitarea noilor factori, printr-o noilor factori, printr-o restructurare restructurare metabolicmetabolicăă, umoral, umoralăă şi a reactivit şi a reactivităţăţiiii..

- Ritmul / intensitatea modific- Ritmul / intensitatea modificăărilor sunt în rilor sunt în funcfuncţţie deie de specificitatea specificitatea factorilor factorilor climaterici noi şi capacitatea de adaptare a climaterici noi şi capacitatea de adaptare a organismuluiorganismului

Aclimatizarea

Aclimatizarea se produce în douAclimatizarea se produce în douăă faze:faze:

*ergotrop*ergotropăă

*trofotrop*trofotropăă

Aclimatizarea

Faza ergotropă (nespecifică)

- se realizeaz- se realizeazăă prin prin reacreacţţii ii complexe de complexe de compensare compensare din partea din partea sistemelor funcsistemelor funcţţionale ionale declandeclanşşate prin dispozitive ate prin dispozitive vegetative vegetative superioaresuperioare

Aclimatizarea Faza trofotropă (specifică)

-adevărata aclimatizare cu restructurarea metabolico-umorală a organismului, imprimată de factori specifici dominanţi ai climatului nou.

Din punct de vedere terapeutic:

1. Climat de 1. Climat de crucruţţareare

2. Climat excitant2. Climat excitant

3. Climat 3. Climat stimulantstimulant

Climat de cruţare

- - variavariaţţii mici de ii mici de temperaturtemperaturăă, v, vâânturi nturi pupuţţine, precipiine, precipiţţatii atii abundente primabundente primăăvara, vara, varavara

- - aclimatizarea se aclimatizarea se realizeazrealizeazăă foarte uşorfoarte uşor; ;

- - variavariaţţiile funciile funcţţionale sunt ionale sunt minime; minime;

- - tendintendinţăţă la normalizarea la normalizarea homeostazei; homeostazei;

- - efecte tonice asupra efecte tonice asupra organismuluiorganismului

Climat de cruţare

--tendintendinţăţă la normalizarea homeostazei la normalizarea homeostazei

--efecte tonice asupra organismuluiefecte tonice asupra organismului-solicitarea minimă a sistemului nervos

central şi vegetativ, a sistemului endocrin

-scop- a pune în repaus funcţiile neurovegetative şi endocrine iniţial exagerate

Climat de cruţare

A. A. climat de climat de şşes şi es şi colinecoline

B. climat subalpinB. climat subalpin

C. climat de pC. climat de păăduredure

Climat de cruţare

Indiferent de zona de provenienţă a pacientului , vârsta şi afecţiune – procesul de aclimatizare este imperceptibil

Factori climatici (temperatură, presiune atmosferică, umiditate, durată de strălucire a soarelui) cu valori medii, stresul cutanat, pulmonar, global –cele mai reduse valori

Climat de cruţare

Indicaţii:NeurasteniiConvalescenţă dupa afecţiuni Afectiuni cardio-vasculare şi respiratorii în stadiu avansatAfecţiuni reumatice

Climat de cruţare

A. climat de şes şi coline-- altitudine < 400-500 maltitudine < 400-500 m-- valoare terapeuticvaloare terapeuticăă mare, când varia mare, când variaţţiile atmosferice iile atmosferice nu sunt marinu sunt mari- - efecte calmante, de cruefecte calmante, de cruţţareare

StaStaţţiuniiuni: Buzia: Buziaşş, Felix, Oc. Mure, Felix, Oc. Mureşş, S, Sâângeorzngeorz

Climat de cruţare

IndiicaIndiicaţţiile climatului de iile climatului de şşes es şşi coline:i coline:- - convalescenconvalescenţăţă pentru boli infec pentru boli infecţţioaseioase acuteacute / /

cronice/ postoperatoriicronice/ postoperatorii

- - cataruri cataruri pe pe ccăăi respiratoriii respiratorii

- n- neuroasteniieuroastenii

-- tuberculoztuberculozăă forma progresiv forma progresivăă

Climat de cruţare

B.Climat subalpin (500-1000m)- - presiunea atmosferică şi umiditatea scad cu înalţimea- radiaţia luminoasă / ultravioletă se intensifică cu înălţimea- tensiunea arterială creşte cu altitudinea- presiunea atmosferică scăzută duce la scăderea presiunii parţiale a O2 cu diminuarea proceselor oxidative declanşând excitarea organelor hematopoetice – creşterea numărului de eritrocite, creşterea hemoglobinei

Climat de cruţare

StaStaţţiuniiuni: Sovata, Covasna, Tu: Sovata, Covasna, Tuşşnadnad

IndicaIndicaţţiile climatului subalpiniile climatului subalpin::

-- forme fibrocazeoase de tip TBC pulmonarforme fibrocazeoase de tip TBC pulmonar în stadiu deîn stadiu de remisiuneremisiune

-- forme fibroase de TBC pulmonarforme fibroase de TBC pulmonar-- pleurezii uscate adezivepleurezii uscate adezive-- toate formele de TBC pulmonartoate formele de TBC pulmonarăă evolutiv evolutivăă lent lentăă-- sechele pleuralesechele pleurale-- cataruri bronhopulmonare cronicecataruri bronhopulmonare cronice-- emfizem pulmonar incipientemfizem pulmonar incipient-- neurasteniineurastenii-- afecafecţţiuni cardiace compensateiuni cardiace compensate

Climat de cruţarec. climatul de pădurePPăădurea durea – efect de modelare a climatului– efect de modelare a climatului

- atenueaz- atenueazăă viteza v viteza vâântuluintului

- filtreaz- filtreazăă aerul de fum, praf, microbi aerul de fum, praf, microbi

-reduce intensitatea luminii solare, permite dozarea -reduce intensitatea luminii solare, permite dozarea excitaexcitaţţiilor climatericeiilor climaterice

- - excitarea centruluiexcitarea centrului respirator respirator

prin prezenprin prezenţţaa uleiurilor uleiurilor etericeeterice

Climat de cruţare

IndicaIndicaţţiile climatului diile climatului de e ppăădure:dure:

-- cataruri respiratorii cronicecataruri respiratorii cronice-TBC pulmonar-TBC pulmonar-- neurasteniineurastenii-- surmenajsurmenaj-- cardiopatii compensatecardiopatii compensate-- sindroame dispeptice cu sindroame dispeptice cu

malabsorbmalabsorbţţie şi debilitate ie şi debilitate fizicfizicăă

SalineleAmenajate în galeriile

unor foste mine de sare (Slănic Prahova, Târgul Ocna, Praid,Turda)

Microclimatul salinelor: temp răcoroase (9-12

ºC), umiditatea scăzută (50-70 %), % crescut de aerosoli, lipsă curenţi de aer, lipsă alergeni

Indicaţia terapiei de salina (speleoterapia)

Afecţiuni respiratorii: astm bronşic bronşite cronice rinite alergice

2. Climat excitant-- radiaradiaţţie solarie solarăă

puternicputernicăă, ultraviolete, ultraviolete abundente, variaabundente, variaţţie ie redusredusăă de umiditate şi de umiditate şi temperaturtemperaturăă

-- aclimatizarea se aclimatizarea se realizeazrealizeazăă cu cu manifestmanifestăăriri clinice clinice şi şi funcfuncţţionale care ionale care depdepăşăşesc variaesc variaţţiile iile fiziologice normalefiziologice normale

2. Climat excitant - aclimatizarea este dificil- aclimatizarea este dificilăă, , trofotroptrofotropăă cu cu

prezenprezenţţa factorilor excitana factorilor excitanţţi i

*radia*radiaţţii solare intenseii solare intense

*v*vâânt puternic, presiune nt puternic, presiune

atmosfericatmosfericăă sc scăăzutzutăă

*umezeal*umezealăă crescut crescutăă sau sau

foarte redusfoarte redusăă a aerului a aerului

*varia*variaţţii termice ample, bruii termice ample, bruşştete

2. Climat excitant

A. climat alpin, A. climat alpin, mare mare îînnăăllţţime, ime, 1000-2000m1000-2000m

B. climat de B. climat de dedeşşertert

C. climat de stepC. climat de stepăă

Climatul excitanta. climat alpin, de mare înălţime 1000-2000

-- presiune atmosfericpresiune atmosfericăă sc scăăzutzutăă

-- presiune parpresiune parţţialialăă a a oxigenului redusoxigenului redusăă

-- temperaturtemperaturăă scazut scazutăă, , umiditate redusumiditate redusăă

-- radiaradiaţţie solarie solarăă/ultraviolete /ultraviolete intenseintense

-- ionizarea aerului crescutionizarea aerului crescutăă

-- puritate mare a atmosfereipuritate mare a atmosferei

-- lipslipsăă de microbi /alergeni de microbi /alergeni

Climatul excitant

Efecte fiziologice:- intensificarea metabolismului colesterolului- intensificarea metabolismului colesterolului

- excitarea centrului respirator-- excitarea centrului respirator- crecreşşte volumul te volumul respirator-ventilarespirator-ventilaţţiei pulmonariei pulmonaree - normalizarea func- normalizarea funcţţiei tiroideiiei tiroidei - cre- creşşterea calcemieiterea calcemiei - producerea vit. D2 sub ac- producerea vit. D2 sub acţţiunea radiaiunea radiaţţiilor UViilor UV - excitarea hematopoezei- excitarea hematopoezei - evacuarea depozitelor sangvine din ficat/splin- evacuarea depozitelor sangvine din ficat/splinăă → → crecreşşterea masei sangvineterea masei sangvine - virarea spre alcaloz- virarea spre alcalozăă - suprasolicitarea cardiac- suprasolicitarea cardiacăă, , crecreşşterea volumului terea volumului respiratorrespirator

Climatul excitantStaţiuni: Predeal, Poiana Braşov,

Sinaia

IndicaIndicaţţiile iile climatului alpin, de mare înălţime:

- boala Basedow- astm bronşic pulmonar alergic- cataruri subacute/cronice ale căilor respiratorii- sechele după pleurezii, pneumonii,TBC pulmonar/extrapulmonar- rahitism, tulburări de creştere- anemii- nevroze funcţionale- convalescenţă întârziată

Climatul excitantContraindicaContraindicaţţiile iile climatului alpin, de mare înălţime:

-- reumatism degenerativreumatism degenerativ

-- afecafecţţiuni cardiace iuni cardiace decompensatedecompensate

-- aterosclerozaterosclerozăă coronariancoronarianăă

-- nefritnefrităă cronic cronicăă

- - TBC intestinal/pulmonarTBC intestinal/pulmonar

-- tulburtulburăări psihiceri psihice

-- emfizem pulmonaremfizem pulmonar

Climatul excitant

b. Climatul de stepă

- contraste între temperatur- contraste între temperaturăă –umiditate –umiditate micmicăă şi radia şi radiaţţie ie UV mai redusUV mai redusăă

- ac- acţţiunea rezorbtiviunea rezorbtivăă în în procese inflamatorii, procese inflamatorii, stimulantstimulantăă a aparatului a aparatului circulator, respirator, circulator, respirator, digestiv, sistem nervos, digestiv, sistem nervos, endocrinendocrin

StaStaţţiuniiuni:: Amara, Fundata, Amara, Fundata,

Balta AlbBalta Albăă, Movila Miresii , Movila Miresii

Climatul excitantIndicaIndicaţţii:ii:

-- nevralgii, nevrite, afecnevralgii, nevrite, afecţţiuni ale aparatului iuni ale aparatului locomotor, locomotor, - - pleurezii exudative, pleurezii exudative,

- - osteoporozosteoporozăă, rahitism, , rahitism,

- - TBC pulmonar, cataruri cronice cu expectoraTBC pulmonar, cataruri cronice cu expectoraţţie ie abundentabundentăă, ,

- inflamainflamaţţii cronice genitale, ii cronice genitale, - reumatism articularreumatism articular

Climat stimulant

A.A.climclimăă maritim maritimăă

B. climatul zonelor de trecere dintre climatul B. climatul zonelor de trecere dintre climatul subalpin şi alpinsubalpin şi alpin

Climatul stimulant-tonifiant

A. Clima maritimă

-- climatul din largul mclimatul din largul măăriirii

-- climatul insulelorclimatul insulelor

-- climatul litoraluluiclimatul litoralului


Climatul din largul mării:

-- umiditate mareumiditate mare

-- radiaradiaţţii UVii UV

-- vvâânturi puternicenturi puternice


Climatul litoralului:

- veri calde- veri calde // ierni reciierni reci

- contraste între - contraste între anotimpuri, vanotimpuri, vâânt dinspre nt dinspre uscat iarnauscat iarna//

vvâânt dinspre mare nt dinspre mare varavara

Climatul stimulant-tonifiantLitoralul românesc:- 245 km- Marea Neagră =rest al Mărilor Sarmatică şi Pontic- apa mării=soluţie clorată, sulfatată, sodică, magneziană, hipertonă- nisipul conţine: carbonaţi de Ca, SiO2- Acţiune -favorizează fenomenele de rezorbţie, activează metabolismul mineral/general, asigură acţiunea radiaţiilor solare (UV), solicitarea SNC/SNV, endocrin, procese imunologice nespecifice, depunerea Ca în oase

Climatul stimulant-tonifiantAsupra organismului acţionează:Temperatura apei mării şi a aerului – contrastul termic dintre acestea două, ce acţionează asupra circulaţiei periferice dar şi asupra proceselor metaboliceMişcarea valurilor – masează corpulSalinitatea apei de mare – acţionează prin intermediul tegumentului asupra intregului organism, stimulează metabolismul, excitabilitatea receptorilorBaia de aer – intensitatea stimulării organismului depinde de mişcarea aeruluiBaia de soare – acţionează prin radiaţia UV si IR Baia de nisip – stimulează pierderea de lichide

3. Climatul stimulant-tonifiantIndicaIndicaţţii:ii:

- cataruri subacute/cronice - cataruri subacute/cronice ale cale căăilor respiratoriiilor respiratorii

- adenopatii - adenopatii traheobrontraheobronşşiceice

- scrofuloz- scrofulozăă

- predispozi- predispoziţţie TBC, ie TBC, anemie, sclerozanemie, sclerozăă, , neurastenie, TBC osos, neurastenie, TBC osos, inflamainflamaţţii cronice genitale, ii cronice genitale, disfuncdisfuncţţii ovariene/ ii ovariene/ hipofizare, dermatoze, hipofizare, dermatoze, anemii, hipotiroidismanemii, hipotiroidism

3. Climatul stimulant-tonifiant

Contraindicaţii:

- forme progresive TBC- forme progresive TBC- distonii - distonii neurovegetativeneurovegetative- boli organice ale SNC- boli organice ale SNC- neurastenii, psihastenii- neurastenii, psihastenii- HTA- HTA- nefrit- nefrităă cronic cronicăă- hipertiroidism- hipertiroidism

Bioclimatul ţării noastre

1. 1. zona cu aczona cu acţţiune specifciune specifcăă excitant excitantăă vagotropvagotropăă (climat alpin, aclimatizare 10-15 zile)(climat alpin, aclimatizare 10-15 zile)

2. zona cu ac2. zona cu acţţiune specific excitantiune specific excitantăă simpaticotropsimpaticotropăă (climat de litoral,(climat de litoral, aclimatizare 1-3 zile)aclimatizare 1-3 zile)

3. zona cu ac3. zona cu acţţiune specificiune specific rezorbtivrezorbtivăă (climat de step (climat de stepăă, , lacuri slacuri săărate)rate)

4. zona cu ac4. zona cu acţţiune nespecificiune nespecificăă tonictonicăă sedativ sedativăă

AeroionizareaIonii atmosfericiIonii atmosferici ac acţţioneazioneazăă asupra organismului asupra organismului

influeninfluenţâţând desfnd desfăşăşurarea proceselorurarea proceselor - ionizare medie de 500-600 ioni mici şi medii/cm3- ionizare medie de 500-600 ioni mici şi medii/cm3

- - ionii negativiionii negativi – – imbunimbunăăttăţăţesc tonusul muscular / esc tonusul muscular / stimuleazstimuleazăă metabolismul / metabolismul / iinflunnflunţţeazeazăă favorabil afec favorabil afecţţiuni ca HTA, astmul iuni ca HTA, astmul bronbronşşic, nevrozele, bolile reumaticeic, nevrozele, bolile reumatice

- în sta- în staţţiunile cu elemente radioactive iunile cu elemente radioactive ionizarea este crescutionizarea este crescutăă (B (Băăile Herculane)ile Herculane)

Aeroionizarea - pe litoral valorile ioniz- pe litoral valorile ionizăării sunt modificate de briza rii sunt modificate de briza

marinmarinăă, cre, creşşterea temperaturii, vitezei vterea temperaturii, vitezei vâântului ntului sau scad în condisau scad în condiţţii de umezealii de umezealăă

- ionizarea natural- ionizarea naturalăă a aerului generat a aerului generatăă de radia de radiaţţia ia cosmiccosmicăă, radioactivitatea din sol, desc, radioactivitatea din sol, descăărcrcăări ri electrice, erupelectrice, erupţţii vulcanice, cascade naturale, ii vulcanice, cascade naturale, furtunifurtuni,, stabile stabileşşte un raport cu organismele vii, te un raport cu organismele vii, indispensabil vieţii, dar şi favorabil uneori indispensabil vieţii, dar şi favorabil uneori declandeclanşăşării proceselor patologicerii proceselor patologice

- la trimiterea pentru cur- la trimiterea pentru curăă a paciena pacienţţilor cu afecilor cu afecţţiuni iuni cronice – se va cronice – se va ţţine cont ine cont dede meteorosensibilitatemeteorosensibilitate

Manifestări meteorosensibile

-legate de: -legate de:

*schimb*schimbăările vremiirile vremii

*combinarea neobi*combinarea neobişşnuitnuităă a factorilor a factorilor meteorologicimeteorologici

F. Sargent

MeteorosensibilitateaMeteorosensibilitatea

= lipsa de adaptare a = lipsa de adaptare a

organismului uman laorganismului uman la

factorii naturalifactorii naturali

Clasificarea lui Philipsborn a pacienţilor în funcţie de SNV

1.Tipul trofotrop 1.Tipul trofotrop –– vagotonic, reacvagotonic, reacţţioneazioneazăă lent la factorii externi lent la factorii externi naturali / artificiali, dar naturali / artificiali, dar modificarea realizatmodificarea realizatăă persistpersistăă mult timp mult timp

2.Tipul ergotrop–simpaticotonic,simpaticotonic, reacreacţţioneazioneazăă rapid la rapid la factorii externi,factorii externi, dar dar modificarea pe care o modificarea pe care o sufersuferăă este trec este trecăătoaretoare

Conceptul actualComportarea biometeorologicComportarea biometeorologicăă = o infinitate de = o infinitate de tipuri reactipuri reacţţionale generate de condiionale generate de condiţţii genotipice, ii genotipice, fenotipice, factori fiziologici şi patologicifenotipice, factori fiziologici şi patologici

Meteorotropism

Particularităţile unor afecţiuni de a prezenta exacerbări ale simptomatologiei subiective şi/sau obiective sub influenţa factorilor meteorologici (boli reumatismale, cardio-vasculare, digestive)

Fohn== mase de aer rece cu acmase de aer rece cu acţţiune patogeniune patogenăă

asupra organismului umanasupra organismului uman, chiar şi cel , chiar şi cel ssăănnăătostos

Ex.Ex. Fohnul din Banat, Fohnul din Banat,

din defileul Oltului, din defileul Oltului,

din depresiunea Cibin-din depresiunea Cibin-

FFăăggăăraraşş--ŢŢara Bara Bâârsei, rsei,

din depresiunea Tg. Ocna,din depresiunea Tg. Ocna,

depresiunii Dornelor, Sovateidepresiunii Dornelor, Sovatei

Efectele fohnului--sindrom astenicsindrom astenic

-starea de excitabilitate-starea de excitabilitate

Climatopatologia urbanăEfecte patogene – poluare, zgomotPrincipalele tare climatice: modificările gazelor aerului, prezenţa microbilor, zgomot

GAZE TOXICE PROVENITE DIN COMBUSTIBILI

Efectele patologice ale zgomotului: oboseala auditivă, traumatism auditiv

Climatopatologia urbană

Acută – fenomen plafon atmosferic = masa de aer rece stabilizată la o înalţime de 100m, care blochează sub ea fum, acid sulfuric şi sulfuros => bronşite severe

Cronică – rahitism, avitaminoză de carenţă solară

Climatopatologia urbană

Manifestările respiratorii: antracoza pulmonară (tatuaj de carbune), bronşite cronice (favorizate de uniditate, gaze iritante)

Cancer bronhopulmonar mai frecvent la orăşeni

Boli de nutriţie, diabet, obezitate, ateroscleroză – favorizate de sedentarism, stres

Patologia infantilă – copii inadaptaţi urban cu intârzieri staturo-ponderale, anorexie

PELOIDOTERAPIA

... se spune că un bătrân tătar olog şi orb pe numele de Tekir, a ajuns odată cu măgarul său din greşeală, în mâlul acestui lac. S-a chinuit bătrânul ore în şir să iasă din noroiul mirositor, dar bidiviul incăpăţânat nici că voia să se mişte, malul acela exercitând o tainică atracţie asupra sa. Mare a fost însă mirarea şi bucuria bătrânului când, ieşind din lac, şi-a dat seama că ochii săi puteau distinge din nou o geană de lumina, iar picioarele sale, de multă vreme neputincioase, începuseră să-l asculte.

Cât despre inţeleptul său bidiviu - plăgile urâte de pe spate i se vindecaseră, iar corpul său parcă trăia o nouă tinereţe. Aflându-se despre această vindecare, puhoi de oameni au ajuns pe malul acelui lac, scăldându-se şi ungându-se cu nămol pentru a-şi găsi tămăduire. Şi câte minuni nu se petrec acolo - ologii încep din nou să meargă, oasele inţepenite îşi redobândesc tinereţea, femeile îşi recapătă fertilitatea, iar bolnavii de piept îşi găsesc tămăduirea.

Peloidoterapia (Nămoloterapia)

1. Clasificarea nămolurilor2. Proprietăţi fizice3. Compoziţia chimică4. Modul de acţiune5. Aplicarea terapeutică

Peloidul (grecescul pelos) = substanţa care se formează în condiţii naturale, sub influenţa proceselor geologice,

în stare fin divizată şi în amestec cu apa se foloseşte în practica medicală sub formă de băi sau proceduri locale (împachetări, cataplasme, tampoane)

Prima lucrare de specialitate-Cortillieri-1817-staţiunea Marienbad

Studiul sistematic-1931 –Dr. Judd Lewis –Londra

1933 este consacrat termenul de peloid

Clasificarea după origine/ modul de formare

1. Nămoluri sapropelice (sulfuroase, culoare neagră)= depozite negre, bogate

în hidrosulfură de Fe coloidală, de pe fundul lacurilor sărate sau mărilor, formate sub acţiunea microorganismelor, din substanţa anorganică a solului, flora şi fauna bazinului acvatic, în urma unor transformări biologice, chimice, de-a lungul epocilor geologice

Ex. Techirghiol, Agigea, Ocna Sibiului

2. Nămoluri de turbă (organice, culoare brună)= roci organogene,

iau naştere prin descompunerea, sub acţiunea microorganismelor, a resturilor vegetale acumulate, de-a lungul timpului, pe fundul unor mlaştini

Ex. Vatra Dornei, Borsec, Felix

3. Nămoluri minerale- se formează din sedimentarea sărurilor

anumitor izvoare carbogazoase, calcice, feruginoase sau sulfuroase

*vegeto minerale Someşeni Cluj *minerale -Sângeorz - depozite de izvoare

nesulfuroase

1. Greutatea specifică (densitatea ) este legată de natura componentelor nămolului, valori mici la nămolul de turbă şi mari la cele puternic mineralizate

2. Hidropexia = capacitatea de absorbţie şi reţinere a apei (valori mari la namolurile de turbă)

3. Termopexia = capacitatea de absorbţie şi reţinere de caldură (valori crescânde de la nămolurile minerale la cele de turbă)

4. Plasticitatea = calitatea nămolurilor de a se întinde şi mula pe suprafaţa corpurilor (valori mari pentru nămolurile sapropelice şi mici pentru cele de turbă / minerale)

5. Granulometria = ilustrează mărimea şi gradul de dispersie a particulelor solide din nămoluri

În concepţia modernă peloidele reprezintă un sistem fizico-chimic heterogen format dintr-o fază lichidă, una gazoasă şi una solidă cu două structuri distincte:

a) structura cristalină b) complexul coloidal

Faza lichidă (soluţia care îmbibă nămolurile ) provine din: bazinul acvatic/ izvoare minerale/ precipitaţii

Faza solidă – substanţe minerale şi substanţe organice

Substanţe minerale – sărurile din soluţie de apă (sulfaţi, carbonaţi de calciu, silicaţi) şi dintr-o substanţă argiloasă alcatuită din bioxid de siliciu şi oxizi

Substantele organice – hidraţi de carbon (celuloză, lignină), componente humice, substanţe bituminoase (răşini), componente lipidice, proteice

nămoluri sapropelice conţin roca de bază a bazinului acvatic/ planctonul organic depozitat

nămolurile de turbă –format din resturile de plante descompuse şi din complexe coloidale alcătuite din substanţe chimice, proteice, celuloză

Faza gazoasă – hidrogen sulfurat, bioxid de carbon, oxigen, hidrogen, metan

1- prin proprietăţile lor fizice prezintă un efect mecanic şi termic. Depăşesc bariera tegumentară –modifică circulaţia locală, tensiunea superficială, difuziunea schimbul ionic

2- nămolurile favorizează absorbţia3- au acţiune baceriostatică/bactericidă (nămol

turbă, sapropelic)4-accelerează viteza metabolică modificând

respiraţia tisulară

5. bacteriofagia - explică autopurificarea nămolului/ contribue la echilibrul lui biologic

6. efecte antialergice, imunologice şi enzimatice

7. Nămolul –rol reglator pe sistemul neuro-vegetativ şi endocrin-stabilizare vagotropă

8. Şcoala italiană –efect stimulant/ sedativ/ relaxant/ al nămolului

În funcţie de afecţiune, stadiul, forma bolii, localizare, maladii asociate, peloidoterapia se indică în:

1. Boli reumatice (degenerative, cronice inflamatorii: PR, reumatism articular, reumatism infecţios secundar)

2. Ginecopatii cronice3. Afecţiuni ortopedice înainte şi după intervenţia chirurgicală4. Sechele de poliomielită, calusuri vicioase

5. Afecţiuni neurologice periferice (pareze, paralizii, atrofii musculare)

6. Tulburări funcţionale endocrine7. Tuberculoză ganglionară,

tuberculoză osteoarticulară8. Parodontopatii (pastă cu

nămoluri)

Contraindicaţii

1. boli acute febrile 2. boli cardio-vasculare3. boli respiratorii 4. boli renale 5. boli hepatice cronic

evolutive 6. graviditatea

În ţara noastră s-au extras şi brevetat preparate din nămolurile

de la Techirghiol

Pelox – extract lichid, steril, izotonizat preparat prin procedeu original cu conţinutul de substanţe anorganice şi organice apropiat de cel al nămolului natural.

Efect: antiinflamator, antialgic, decontracturant, decongestiv, biotrofic, stimulator

Indicaţii: Reumatism degenerativSindroame algodistrofice

Contraindicaţii: Spondilită anchilopoetică în perioada de acutizareReumatismul poliarticular acut

Reacţii secundare:-cefalee/exacerbarea

durerilor/hipertermie/ameţeli

Preparate şi paste de dinţi

1. Peloid de Dr. T. Agarbiceanu2. Pellamar extract de namol de Balta Albă3. Asla Med – argila cu microgranule

FARMEC - Cluj

BibliografiePop L. – Curs de balneofizioterapie şi recuperare

medicală – litografia UMF 1993Banciu M. – Curs de balneofizioterapie

reumatologie şi recuperare – Lito UMFT 1997 Rădulescu A. – Electroterapie – editura Medicală

Bucureşti 2004Berlescu E. – Enciclopedia de balneo-climatologie a

României – Editura All Bucureşti 1996 Onac I., Pop L. – Biostimularea laser. Efecte

biologice şi terapeutice – Ed. Medicală Universitară Iuliu Haţieganu Cluj Napoca 2000

Kahn J. – Principles and practice of Electrotherapy – Ed. Churchill Livingstone NY 1994

Curs predat la catedră 2008

OK, pe curând !

Curs Fizio 4-Climato Si Peloidoterapie -2013

Documents

Transcript of Curs Fizio 4-Climato Si Peloidoterapie -2013