Sistemul fiscal din

SLOVACIAFiscalitate comparată și tehnici de optimizare fiscală

Bucuresti

2012

Slovacia a devenit stat independent în ianuarie 1993, după separarea Cehoslovaciei. Anul aderării la UE este 2004 și face parte din zona euro din 2009, având o populație de 5,4 mil

Situată chiar în centrul Europei, ţara este traversată, ca şi vecinii săi, de Dunăre. Lanţul

carpatic urcă până în jumătatea nordică a ţării şi include Munţii Tatra, cu cel mai înalt vârf,

Gerlachovsky (2655m), una dintre destinaţiile turistice preferate pentru schi. Ţinuturile mai joase

din lunca Dunării au soluri fertile, favorabile cultivării grâului, ovăzului, cartofilor, sfeclei de

zahăr, fructelor, tutunului şi strugurilor.

Preşedintele, ales pentru un mandat de cinci ani prin vot popular direct, are puteri limitate. Cei

150

de

membri ai parlamentului unicameral sunt aleşi o dată la patru ani. Populaţia este în proporţie de

86% slovacă, iar cea mai importantă minoritate este cea maghiară. Vârfurile dealurilor mai

păstrează încă ruine ale fortificaţiilor care stau mărturie unei lungi istorii de invazii pe care le-a

suportat această ţară. Bratislava, oraşul în care se încoronau în trecut regii Ungariei, are un bogat

patrimoniu arhitectural medieval şi baroc.

Gradul de dezvoltare al unei economii este determinat într-o proporţie însemnată de

structura sistemului fiscal, de modul în care acesta îşi exercită funcţiile şi asigură colectarea

resurselor necesare statului. Un randament fiscal ridicat, pe fondul acceptabilităţii prevederilor

fiscale reprezintă condiţii ideale ale oricărui sistem fiscal. În acest context, este evident faptul că

majoritatea sistemelor fiscale au suportat modificări importante, sub impactul acţiunii unui

sistem complex de factori. Creşterea nevoii de resurse la nivelul diferitelor state s-a reflectat în

încercări de identificare a raportului ce permite atât asigurarea fondurilor necesare cât şi

dezvoltarea economică şi socială a acestora. Cuantificarea presiunii fiscale la nivelul state

membre ale UE evidenţiază o paletă largă de rate ale fiscalităţii.

Perioada crizei economice a condus la creşterea deficitelor bugetare, astfel încât în anul

2011, 24 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene sunt supuse procedurii de

Deficit excesiv (EDP) şi au primit recomandări de la Consiliu să ia măsuri efective de

corectare a ponderii deficitului în PIB sub 3%, termenele variind de la ţară la ţară (între 2011 şi

2015).

Din perspectiva sustenabilităţii fiscale, Slovacia a fost poziţionată în categoria ţărilor cu

risc ridicat alături de Cehia, Irlanda, Spania, Grecia,Cipru, Letonia, Lituania, Malta,

Olanda, Slovenia, România şi Marea Britanie

Evoluţiile macroeconomice recente arată că ponderea veniturilor în PIB este în crestere

din nou după o scădere considerabilă în 2008 şi 2009. Acest lucru se datorează reorientării

politicii fiscale de la măsuri de stimulare temporară, în perioada crizei economice, către politici

fiscale mai neutre sau chiar orientate către consolidare. În general, politica fiscal în UE a fost

una contracţionistă în anul 2010, cu toate că au existat şi măsuri fiscale expansioniste în unele

state membre UE care au avut ca scop atenuarea efectelor negative ale crizei.

Având în vedere necesitatea de a consolida finanţele publice, măsurile fiscale adoptate

pânăîn prezent în 2011 s-au axat, în aproape toate statele membre, pe creşterea veniturilor

fiscale. Tendinţa de creştere a taxelor în 2011 a fost însoţităîn unele state membre şi de reforme

ale sistemului de impozitare. S-a realizat astfel reorientarea creşterii veniturilor fiscale care au la

bazătaxele distorsionare (ex. impozitul pe profit şi impozitul pe venit) către taxe mai puţin

distorsionare (impozitul pe consum şi în general impozitele indirecte).

In anul 2010 in vederea accelerarii procesului de consolidare fiscal s-a precedat la o

crestere a impozitului pe venit si de asemenea prin largirea bazei de impozitare. De asemenea a

fost momentul in care s-a modificat si TVA-ul si accizele, sub forma cresterii ratelor.

Deşi în ultimul deceniu s-a încercat să se pună accent pe impozitarea veniturilor indirecte,

acest trend a fost inversat o data cu nevoia urgentă de consolidare fiscal în mai mult de jumă

tate din statele membre UE. Schimbarea trendului de impozitare a profitului şi venitului către

alte surse, în principal către consum, a continuat şi în perioada în care criza economică a izbucnit

cu toate că, această tendinţă a fost mai putin clară în reformele taxării din 2010 şi 2011 având în

vedere căimpozitul pe venit a crescut recent în mai multe ţări.

Concluziile Raportului privind sustenabilitatea (Sustainability Report, 2009), care a avut

la bază evaluarea cheltuielilor legate de îmbătrânirea populaţiei în perioada 2008-2060 arată că

sistemele publice de pensii din Uniunea Europeană în perspectiva următoarelor decade devin din

ce în ce mai nesustenabile, iar impactul bugetar al îmbătrânirii populaţiei depăşind semnificativ

costul actualei crize financiare şi economice. Indicatorii gap-ului de sustenabilitate calculaţi la

acel moment indicau pentru România necesitatea de a şi îmbunătăţi în mod durabil soldul

bugetar primar pentru a asigura sustenabilitatea fiscală.

Practic, în contextul unui proces accelerat de îmbătrânire a populaţiei, pentru a reduce

gap-ul de sustenabilitate este necesară diminuarea deficitului bugetar structural concomitent cu

crearea de spatiu fiscal pentru cheltuieli publice de investiţii. De asemenea, este necesară o

combinaţie de politici de creştere a veniturilor şi reducere a cheltuielilor bugetare

concomitent cu reformarea sistemului de pensii, asistenţă socială şi sănătate pentru a decelera

rata de creştere a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populaţiei.

Provocare pentru politica fiscală este de a realiza consolidarea fiscală într-un mod care

susține recuperarea fragilă și protejează de cheltuirea in domeniile care sunt importante pentru a

reporni pe o traiectorie de creștere ridicata și tendința de a subevalua o revenire a nivelul de trai.

În timp ce recentele legi fiscale stabilite au îmbunătățit semnificativ cadrul fiscal, o

întarire viitoare în disciplina fiscală pe termen mediu va fi necesară pentru a evita politica fiscală

prociclică. Creșterea eficienței de colectare a taxelor, reformarea structurii de impozitare spre

impozite mai puțin deformate și de a face mai mult din fondurile UE disponibile vor juca, de

asemenea, un rol util într-o creștere consolidare fiscală creștere prietenoasă.

În cele din urmă, mai sunt multe de făcut pentru a asigura o prioritizare adecvată a

cheltuielilor și o utilizare eficientă a veniturilor publice. În special, intensificarea monitorizării

analitice, evaluarea și capacitatea de estimare cheltuielilor ministeriale ar trebui să contribuie la

reducerea cheltuielilor inutile.

Revenirea finanțelor publice pe o traiectorie sustenabilă.

La 45% din PIB în 2011, datoria publică a Slovaciei a fost încă semnificativ mai mică

decât media OECD. Cu toate acestea, a fost pe o traiectorie ascendentă abruptă începând din

2008, în creștere cu 15 puncte procentuale în patru ani, ca rezultat al deficitelor care, la vârf în

2009 a ajuns la 8% din PIB (figura 1).

Slovacia a făcut obiectul procedurii de deficit excesiv din 2009, în baza căruia aceasta a

acceptat să reducă deficitul la 2,9% până în 2013. În timp ce 2011 a văzut un progres

semnificativ în vederea atingerii acestui obiectiv, atingerea obiectivului bugetar pentru 2013 într-

un mod care reduce permanent deficitului bugetar la un nivel sustenabil va necesita măsuri

suplimentare de consolidare semnificative.

Fig. 1: Datoria publica și deficitul (în procente din PIB)

Uniformizare fiscala necesită capacități de împrumut pentru cheltuieli temporare.

Plecând de la premisa că ratele de impozitare trebuie să fie uniforme, datoria ar trebui să

fie utilizate pentru a finanța cheltuieli temporare, cum ar fi cheltuielile de investiții ciclică sau

neobișnuite.

Acest lucru impune ca goverments mențină o capacitate de a împrumuta pentru contra-

ciclice scopuri.În măsura în care economia slovacă este mai vulnerabilă la șocurile ciclice,

datoria ar trebui să fie mai mica, dar să permită totodata fluctuații mai mari.

Realizarea unei cai durabile si usoare de creștere a cheltuielilor

Întărirea procesului de planificare pe termen mediu.

O creștere bruscă a cheltuielilor publice, ca pondere în PIB a fost cauza principala a

deficitului bugetar structural, care a apărut odată cu această criză, deși deteriorarea structurală

între 2004 și 2008, corespunde reducerilor fiscale posibil excesive între 2003 și 2006 (Fig. 2 ).

Fig.2: Cheltuielile și veniturile bugetului general

Fig. 3: Cheltuielile și veniturile bugetului general

Corectarea atât a veniturilor, cât și a metodelor de cheltuire au, astfel, necesare pentru a fi

parte a procesului de consolidare până în prezent.Ambele majorări de taxe și reduceri ale

cheltuielilor pot deteriora creșterii. Reducerea cheltuielilor publice în continuare de la nivelul său

scăzut în prezent, prezintă două provocări principale.

Primul este de a îmbunătăți cadrul de planificare a bugetului, astfel încât să se asigure o

modalitate aleasa pe termen mediu poate fi menținută; al doilea este de a preveni plafoanele de

cheltuieli să se deformeze, prin mai eficienta prioritizare a cheltuielilor publice, in special pentru

a maximiza potențialul de creștere consolidarea.

SPECIFICUL SUSTENABILITĂȚII FISCALE ÎN SLOVACIA

Slovacia nu pare să se confrunte cu un riscul unui presiuni fiscale pe termen scurt. Cu

toate acestea, există unele indicii că partea fiscală a economiei prezintă riscuri potențiale. Țara

prezintă un risc mediu de sustenabilitate pe termen mediu și cu risc ridicat într-o perspectivă pe

termen lung. Datoria guvernului (43,3% din PIB în 2011 și fiind așteptată să crească până la

55,9% în 2014) este mai jos de 60% din PIB, pragul din tratat.

Riscurile ar fi mai mari în cazul în care structura primară a echilibru va reveni mai mult

la valorile negative observate în trecut, cum ar fi media pentru perioada1998-2012.

Accentul ar trebui să fie, prin urmare, hotărât să pună în aplicare în continuare sustenabilitatea

măsurilor de stimulare, care evită potențialele riscuri pentru durabilitatea in timp de la

intensificarea pe termen scurt.

Într-adevăr, raportul privind îmbătrânirea populației din 2012 arată o creșterea

semnificativă în totalul legat de vârsta cheltuielilor publice intre anii 2010-60 (7,5 pp. din PIB,

față de o medie UE de 2,9 puncte procentuale din PIB). În special, în perioada menționată

anterior cheltuielile publice cu pensiile se estimează să crească cu 5.2 puncte procentuale din PIB

(față de o medie UE de 1,4 pp.), în timp ce asistența medicală și cheltuielile pe termen lung de

ingrijire sunt proiectate să crească cu 2,5 puncte procentuale (față de o medie a Uniunii Europene

de 2,0 pp.).

Slovacia trebuie să pună în aplicare pe termen lung menținerea politici de creștere,

echivalentă cu o îmbunătățirea permanentă de 6,9 puncte procentuale din PIB în soldului

structural primar pentru a închide decalajul fiscal.

Fig.4: Ponderea veniturilor totale în PIB 2010

Criza economică şi financiară pune finanţelor publice în condiţii de stres.

Acest efort este mult peste media imbunatatirii necesare pentru UE ca întreg (2,6 pp.),

reflectând cea mai puțină favorabilă componentă, îmbătrânire-cost și mai rău, poziția bugetară

inițială.

Sub o ipoteză a politicii de schimbare, datoria ar crește de la 55,9% din PIB în 2014 la

61,9% în 2020, precum și la 91,6% în 2030. Eforturile ar trebui să prin urmare să se facă pentru a

se asigura că ponderea datoriei este așezată pe o traiectorie descendentă pe termen lung.

Niveluri ale veniturilor fiscale în 2007

După cum arată în următorul grafic, nivelul veniturilor fiscale în ceea ce privește PIB cel

mai ridicat a fost în Danemarca și Suedia (49,5% și respectiv 48,9%, în 2007), în timp ce noile

state membre ale UE, a fost în general mai scăzut, cea mai mică pondere fiind regăsită în

Slovacia, cu 29,7% (aproape cu 20 de puncte procentuale din PIB mai puține decât Danemarca,

în 2007). Cea mai notabilă excepție este Irlanda, cu niveluri relativ scăzute de impozitare venituri

care ajung la 32,5% din PIB (al cincilea cel mai mic în raportul statelor membre).(Fig.5)

Fig.5:

Nivelul veniturilor fiscale în 2007

Îmbunătățirea colectării taxelor

Indicatorul ne sugerează că nu este eficient din perspectiva costului modul de colectare al

taxelor. Costul rate de colectare, compară costurile administrative anuale cu totalul veniturilor

colectate, este cel mai mare din OECD asa cum putem observa mai jos.

Costurile de administrare fiscală0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

CHESVNITALUXFRACZEBELPRTPOLSVK

Fig.6: Eficiența colectării taxelor pe anul 2012

Structura fiscalitătii din acesta tară prezinta numeroase similitudini cu ultimele tări

analizate: pe primul loc in procurarea resurselor totale din ultimii ani se claseaza impozitele

indirecte (38,6%), acestea sunt urmate indeaproape de contributiile la asigurari sociale care detin

35,2% din total, iar impozitele directe marcheaza doar o valoare redusa de circa 26%. In anul

2005 Slovacia era una din tarile cu cea mai mica sarcina fiscala totala alaturi de Lituania,

Letonia si Malta, trecand printr-o diminuare constanta si substantiala a raportului

impozite/produsul intern brut de la 41,5% in 1995 pana la 29,4% in 2005.

Aceasta reducere provine in mod egal din scaderea impozitor directe, dar si din cele indirecte.

Raportul impozite directe/PIB a marcat in perioada 1995-2005 urmatoarea evolutie:

anul 1995: 10,6%, anul 1997: 10,1%, anul 1999: 9,1%, anul 2001: 7,4%, anul 2003: 7,2%, anul

2005: 8,4%. Aceasta tendinta de reducere a impozitelor indirecte este rezultatul masurilor de

reforma fiscala intreprinse in acesti ani. Astfel, in perioada 1995 -2005, principalele modificari

au fost operate in domeniul impozitarii venitului personal. In 2001, numarul transelor valorice a

veniturilor impozibile au fost reduse de la 7 la 5. Cota maxima a fost redusa de la 42% la 38% in

2003, iar cea minima de la 14% la 10%. Intre 1993 si 2002 majoritatea reducerilor fiscale au fost

dublate.

Din 2001 au fost introduse cote de impunere si reduceri fiscale speciale pentru

antreprenorii agricoli, forestieri si pentru cei din industria apei. In plus a fost silit un tip specific

de impozitare pentru intreprinderile mici si mijlocii, cu o cota speciala de impozitare (de la 2% la

2.75% din venitul brut), precum si reduceri fiscale speciale. Intreprinzatorii particulari pot decide

sa fie impozitati conform acestui sistem daca venitul lor total din anul anterior a fost mai mic de

2.000.000 coroane slovace. Pentru a stimula investitiile intreprinzatorilor particulari a fost

infiintata impozitarea cu o cota maxima de 25% (aceeasi cota ca si pentru societatii) in cazul

investitiilor din venit pentru active corporale sau necorporale fixe.

Diminuarea veniturilor din impozite directe in relatie cu produsul intern brut este legata

in principal de impozitul pe venitul personal. Cota statutara pentru impozitul pentru societati in

Republica Slovaca a fost redusa de la 40% in 1999 la 29% in 2000 si la 25% in 2002, In anul

2002 au fost marite limitele maxime ale deprecierii activelor materiale (in special rnasini).

Cele mai semnificative modificari ale deprecierii au intrat in vigoare in 1 ianuarie

2003. Aceste modificari au scurtat perioada de timp de depreciere a activelor materiale si ar

trebui sa conduca la o descrestere a bazei fiscale si a sarcinii fiscale ale antreprenorilor si ale

companiilor. In plus, a fost introdusa o schema de creditare fiscala pentru investitori.

Impozitele indirecte inregistreaza si ele o evolutie descrescatoare de-a lungul ultimilor

ani. Studiind valorile determinate prin raportarea impozitelor indirecte la PIB, observam ca

maximul perioadei 1995-2005 este in anul 1995: 14,6%, iar minimul in anul 2003: 10,4%, o

crestere usoara se inregistreaza pentru anii 2004 si 2004: valori peste 12%.

Pe primul loc intre impozitele indirecte este si in Slovacia taxa pe valoarea adaugata care

marcheaza procente in PIB de 7-8% in ultimii ani.

Taxa pe valoare adaugata a fost introdusa prin reforma sistemului fiscal la 1 ianuarie

1993, si impreuna cu accizele a inlocuit impozitul anterior pe cifra de afaceri si impozitul pe

import. Amendamentele la legea TVA-ului au avut drept scop in principal obtinerea armonizarii

sistemului TVA-ului din Slovacia cu legislatia UE, in particular pentru a include uneie bunuri si

servicii sub incidenta cotei de impozitare corespunzatoare in conformitate cu Directiva a V-a a

Consiliului Europei (unele alimente si bauturi).

In plus au fost facute modificari pentru a se supune regulilor de aplicare a impozitelor

asupra serviciilor financiare si de asigurari, impozitarea transportului international special de

persoane cu microbuzul, precum si pentru reglementarea locului tranzactiilor impozabile pentru

furnizarea de servicii si pentru impozitarea platitorului de impozite dupa initierea precedurilor de

falimentare.

Armonizarea accizelor slovace la directivele comunitare a insemnat un lung proces de

modificari legislative. Legile de baza au fost conturate in 1993 pe bazele directivelor UE

corespunzatoare, cand au fost create toate cele cinci legi referitoare la accize (aplicate anumitor

bunuri selectate si anume: vin, bere, tutun si produse din tutun, alcool etilic si uleiuri minerale si

lubrifianti), Slovacia si-a luat angajamentul sa alinieze legislatia referitoare la accize in mod

treptat cu legislatia Uniunii Europene. In continuare urmeaza o scurta prezentare reformele

fiscale de data recenta care au determinat forma actuala a sistemului fiscal slovac:In domeniul

impozitarii directe a venitului, reforma fiscala este centrata pe implementarea impozitului

forfetar.

In conformitate cu principiul impozitarii tuturor veniturilor persoanelor fizice si juridice

in mod egal, a fost aplicată de la 1 ianuarie 2004 doar o cota procentuala lineara de 19%. Aceasta

a condus la creșterea productivitatii muncii atât pe termen scurt, cat si pe termen lung, intrucat a

încurajat eforturi mai mari de munca în orice moment, cat si o mai mare investitie in capitalul

uman.In mod efectiv de la 1 ianuarie 2004, cota de impozitare a profitului se reduce la 19%

(inainte era de 25%).

În acelasi timp, noul sistem fiscal urmeaza principiile impozitarii venitului din investitii

si din castiguri de capital doar o singura data cand este transferat de la nivel persoanelor juridice

ia cel al persoenlor fizice. Astfel, impozitarea dividendelor a fost eliminata, venitul din investitii

fiind impozitat o singura data, la nivelul profirului sociezatilor.

O cota redusă de 14% este percepută in cazul societatilor agricole, daca cel putin 50% din

cifra de afaceri provine de la aceste societati. Societatile care au ca salariati persoane cu handicap

in proportie de cei putin 50% beneficiaza de cota redusa de 18%. Societatile pe actiuni datoreaza

un impozit forfetar anual minim de 24.000 coroane. 

Legea impozitarii venitului simplifica de asemenea in mod radical atat impozitarea

venitului individual, cat si a celui corporational. Pentru a obtine cel mai mare grad posibil de

transparenta fiscala si pentru a minimiza distorsiunile economice, noua lege fiscala elimina in

mod virtual toate exceptiile, scutirile si regimurile speciale. Cu incepere de la 1 ianuarie 2004,

Slovacia a introdus o cota unica de impozitare de 19% pentru toate categoriile de venituri.

Aceasta cota unica a inlocuit un sistem de impozitare progresiv, cu cinci paliere de impozitare

cuprinse intre 10 si 38%.

De asemenea, au fost eliminate diversele cote speciale de impunere pentru anumite

categorii de venituri.

Rezultatul imediat al introducerii impozitului forfetar direct relativ scazut ar fi un volum

mai mic de impozite directe colectate.Venitul pierdut este astfel compensat de o crestere a

veniturilor fiscale indirecte generata de o rata fiscala indirecta mai mare introdusa ca parte a

reformei.

Cresterea accizelor pentru produsele din tutun a armonizat legea fiscala slovaca cu

regulile Uniunii Europene mult mai devreme decat se astepta in Tratalul de aderare a Slovaciei la

Uniunea Europeana. O data cu noua lege a accizelor pentru spirtoase conditii mai stricte au fost

aplicate pentru producatorii de bauturi spirtoase si pentru depozitele fiscale, lucru care ar trebui

sa previna evaziunea fiscala si să impulsioneze colectarea impozitelor.

In plus, impozitul pe transferul de proprietati imobiliare, impozitul pe cadouri si pe

mosteniri au fost eliminate ca parte a reformei fiscale. Datorita eliminarii impozitului pentru

cadouri, acestea nu mai sunt recunoscute drept cheltuieli deductibile fiscal. Impozitul pe

transferul imobiliar a fost eliminat la 1 ianuarie 2005. Scopul noii legi referitoare la impozitul pe

proprietatea imobiliara este de a crea o baza legala pentru o impozitare transparenta a proprietatii

imobiliare bazata pe principiul evaluarii de piata.

Slovacia prezinta o fiscalitate redusa, valoarea indicatorului presiunii fiscale globale

(35%) fiind situata sub media Comunitatii Europene: 40,6%. Impozitele directe in PIB sunt

unele din cele mai reduse din intreaga Comunitate Europeana (doar 8,7%), impozitul pe venitul

personal fiind de altfel extrem de scazut (doar 4% pentru intervalul 1995-2005), dar impozitul

suportat de persoanele juridice din Slovacia este situat peste media comunitara (3,5% fata de

3,0%).

Impozitele indirecte totale prin raportare la PIB sunt aproape aliniate la media EU25

(13,2% fata de 14,2%), pe parti componente principale insa depasesc cu putin valorile medii: T

cu 7,8% (fata de 7,4%) si accizele cu 3,2% (fata de 3,1%).

COTE: TVA; Impozit pe venit; Impozit pe profit.

TVA-ul standard in Slovacia este de 20%. De asemenea exista si o cota redusa a acetui

impozit in valoare de 10% aplicabil pentru medicamente si carti.

TVA-ul se precepe atat pentru bunurile si serviciile consumate in slovacia cat si pentru

cele importate.

In cele mai multe cazuri, exporturile nu se supun taxarii TVA. Asemeni serviciilor

financiare bancare, asigurari,educatie si inchirieri,altele decat cele noi, nu se supun aplicarii

TVA.

Platitorii taxei,cei ai caror venituri depasesc 49.790 in cel putin un an sunt oblibati sa se

inregistreze pentru plata TVA catre institutiile autorizate.

Entitatile din strainatate care plaseaza comenzi online in Slovacia sunt obligate sa se

inregistreze la autoritatea competent in cazul in care valoarea toatala a bunurilor transportate

catre Slovacia depaseste suma de 35.000 Euro intr-un an calendaristic.

Perioada pentru care se calculeaza TVA-ul plătibil este de o pătrime dintr-un an, asta în

cazul în care plătitorul are o cifră de afaceri mai mică decât 331.939,19 Euro. Daca CA depașeste

aceasta summa,perioada de calcul a TVA-ului este o luna calendaristică.

Declaratia pentru TVA ar trebui să fie depusă iar taxa ar trebui să fie plătit de către data

de 25 a următoarei perioadei de raportare.

Fig.7: Cotele impozitării la nivel european

Majoritatea statelor membre UE au facut modificări substanţiale în ceea ce priveşte

impozitul pe venit în 2010 şi 2011. Unele dintre ele au scăzut nivelul cotelor de taxare (BG, DK,

FI, GE), în timp ce majoritatea l-au crescut, deşi în proproţii diferite (AT, CZ, CZ, etc.). În 2010

şi 2011 majoritatea statelor membre au decis să crească cota standard de TVA. În ceea ce

priveşte contributiile de asigurări sociales-a preferat extinderea bazei de impozitare, deşi state

precum Irlanda şi Letonia au decis creşterea cotelor. La polul opus se află Bulgaria şi Polonia

care au decis reducerea cotelor de impozitare pentru a putea salva locuri de muncă.

In 2012 rata individuala a impozitului pe venit a ramas la 19%. Scutiri se acorda

contribuabililor cu anumite tipuri de venituri. Impozitul pe profit standard in 2012 este stabilit la

19%.

Impozitul pe venit al unei persoane in 2012

O persoana in Slovacia este responsabila pentru impozitul pe venit sau ca angajat si pe

venitul ca persoana care desfasoara activitati independente. In cazul in care o persoana care se

supune testului a unui rezident permanent al Slovaciei, impozitul va fi calculat pe venitul sau

total.

Un rezident strain ce este angajat in Slovacia plateste impozit numai pe venitul sau din

surse slovace. Pentru a fi considerat un rezident slovac ar trebui sa fie obtinut permis de sedere

permanenta sa fi locuit cel putin 183 de zile pe parcursul unui an calendaristic fiscal.

Un angajator este obligat sa deduca imediat in fiecare luna suma taxelor si asigurarilor

sociale, datorate de un lucrator salariat. O persoana care desfasoara activitati independente este

obligata sa faca plati anticipate trimestriale privind impozitul pe venit, cu conditia ca ultimul lui

impozit datorat sa fi fost mai mare de 1659.7 euro iar platile lunare privind imp.pe venit cu

conditia ca taxa sa datorata din anul fiscal precedent sa fi fost cel putin 16596.96 euro.

Platile in avans la impozitul pe venit vor fi compensate prin depunerea unui raport anual.

In cazul unei noi afaceri, platile in avans se calculeaza conform estimarilor administratorilor

afacerii. Anumite plati sunt deduse din venitul impozabil asa cum este detaliat mai jos.

Pierderile provenite din diverse activitati ale persoanelor fizice pot fi compensate

impotriva celuilalt cu toate acestea nici unul dintre ele nu a putut compensa venitul ocuparii

fortei de munca.

Impozitarea companiilor:

Companiile slovace sunt impozitate conform profitului global obtinut.

Companiile straine ce isi desfasoara activitate in Slovacia sunt impozitate numai pentru profitul

obtinut in Slovacia

Veniturile obtinute in Slovacia sunt cumulate si taxate ca si cum ar fi fost obtinute individual.

O pierdere de capital din vanzarea unui bun in cele mai multe cazuri poate genera o compensare

fata de cota standard.

Anul fiscal in Slovacia coincide cu anul calendaristic si se termina la 31 decembrie.

Deducerea taxelor la sursa:

In Slovacia un angajator este obligat sa faca reducerea taxelor la sursa pentru angajatii proprii si

sa retina contributiile sociale.

Contributiile sociale:

Pentru angajat: contributia angajatorului este de aproximativ 35.2% dim salariu.

Contributia angajatului era de aproximativ 13.4%.

O persoana fizica autorizata isi plateste singura contributiile sociale si de sanatare.

Asigurarile cuprind contributii pentru pensie, somaj, boala si accidente de munca.

Taxele in Slovacia trebuiesc deduse la sursa astfel:

Dividendele 0%

Dobanzile – rata standard de deducere la sursa este de 19%

Patente si drepturi de autor 19%

Scutiri aplicate impozitului pe profit

Unele tipuri de venitui sunt scutite de impozit dupa cum urmeaza:

Castigul in urma vanzarii unui imobil privat ce a fost detinut in proprietate cel putin 5

ani,daca nu a fost folosit in scopul obtinerii de profit.

Castiguri obtinute in urma vanzarii unor bunuri tangibil care nu au fost folosite in scopul

obtinerii de profit.

Castiguri obtinute in urma vanzarii unei masini ce a fost detinuta cel putin un an

Deduceri pentru cheltuieli de calatorie suportate de angajator pana la o anumita limita

Deduceri pentru folosirea automobilului in scop propriu sau a unor utilaje la munca

furnizate de catre angajator, pana la o anumita limita.

Controale si concedii medicale oferite de catre angajator pana la o anumita limita.

Reduceri ale taxelor in Slovacia

Un individ, inclusiv nerezidentii, sunt indreptatiti la o deducere personala, atunci cand se

calculeaza taxele in valoare de 3 559.27 Euro, atunci cand venitul anual este mai mic

decat limita impusa de lege.

Aceasta deducere persoanala este oarecum aplicabila doar pentru veniturile active

(impozitul pe venit) si nu pentru veniturile passive cum ar fi dividendele obtinute in urma

vanzarii actiunilor.

O persoana rezidenta este indreptatita sa beneficieze de o reducere aditionala pentru

sot/sotie si alte reduceri pentru fiecare copil in parte. Acestea sunt totusi aplicabile de

asemenea pentru veniturile active si nu pentru cele pasive.

Impozit pe mosteniri si donatii in Slovacia

Din 1.1.2004 aceste taxe nu mai sunt percepute pe teritoriul Slovaciei.

Impozite locale in Slovacia

Municipalitatile locale din Slovacia impun taxe specifice.

Taxe pe proprietati imobiliare:

Aceste taxe impuse bazei anuale de impozitate se aplica, terenurilor, apartamentelor si cladirilor.

Taxa pentru terenuri anual este de 0.25% din taxa de baza.

Taxa pentru cladiri este determinata anual de catre fiecare municipalitate individual. Baza de

taxare este reprezentata de suprafata cladirii in metri patrati.

Accizele:

Se aplica pentru:

Alcool

Vin

Bere

Produse cu tutun

Electricitate, carbuni si gaze natural

Produse petroliere