Proiect:

Contabilitatea și fiscalitatea taxei pe valoare adăugată

1

Cuprins

Capitolul I:

1.1. Definiție și fsera de cuprinde1.2. Operațiuni scutite de TVA1.3. Plătitorii de TVA1.4. Evidența TVA 1.5. Baza de impozitare și cotele TVA

Capitolul II: Studiu de caz

2

Introducere

Cocepută ca o modalitate progresivă de impozitare a mărfurilor, pentru a evita impozitarea în cascadă (caracteristică a impozitului pe cifra de afaceri) adoptată de tările Pieței Comune începând cu 1 ianuarie 1970, taxa pe valoare adăugată este o formă evoluată a impozitării generale a mărfurilor. Exemplu cel mai concludent al aceste evolutii este Franța. După primulraboi mondial Franța a trecut la impunerea indirectă (asupra cheltuielilor). La început s-a procedat la organizarea unui sistem de impunere general asupra cheltuielilor, care s-a manifestat prin introducerea în 1971, a taxei proporționale aspre plătitorilor, prin aplicarea de timbre pe facturi, înlocuită în 1920 pe cifra de afaceri (asupra nivelului vânzării totale). În perioada 1925-1936, s-au aplicat taxe unice pentru diferite produse (așezate în faza de produție, fie în cea a comercializării), ajungându-se la peste 30 de taxe unice. Abia în perioada 1954-1955 se trece pentru prima data în Franța, la instituirea taxei pe valoare adăugată, astfel, fiecare producător avea dreptul să deducă taxele pe valoare suportate anterior asupra proceselor de producție. Mecanismul TVA s-a extins rapid cuprinzând în prezent toate statele membre O.C.D.E și marea majoritatea statelor lumii. Astfel, până în 1988, TVA a fost abordată în peste 50 de țări. De altfel, introducerea TVA este și o cerință esențială a membrilor Uniunii Europene, căci aplicarea ei facilitează legăturile comerciale între statele membe.

3

Capitolul: I Contabilitatea și fiscalitate TVA

1.1.Definiţie şi sfera de cuprindere

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se stabileşte asupra operaţiunilor privind livrările de bunuri mobile,transferul , bunurilor mobile,importul de bunuri ,prestările de servicii şi operaţiunile asimilate. Înţelegerea conţinutului TVA presupune ,mai întăi,definirea noţiunii de valoare adăugată.Aceasta reprezintă valoarea nou creată de întreprindere în urma ciclului de producţie.În vederea calculării taxei,valoarea adăugată este echivalentă cu diferenţa dintre vânzările şi cumpărările din acelaşi stadiu al circuitului economic,excluzându-se producţia stocată.1

Mecanismul de determinare a TVA în România,ca în majoritatea ţărilor Uniuni Europene,este indirect.Astfel,mai întâi se determină TVA colectată aferentă vânzărilor şi TVA deductibilă aferentă cumpărărilor,pe baya documentelor justificative.Apoi,se determină TVA de plată,dacă taxa colectată este mai mare decăt cea deductibilă,sau TVA de recuperat în situaţia contrară.Fiind în prezent cel mai important impozit indirect,taxa pe valoarea adăugată prezintă o serie de caracteristici.

Este un impozit neutru,pentru că afectează preţul final al unui bun sau al unui serviciu în momentul în care acesta ajunge la consumatorul final,indiferent de numărul operaţiunilor care preced livrarea la consumatorul final.

Are un caracter universal,deoarece se aplica asupra tuturor bunurilor şi serviciilor din economie,rezultate atât din activitatea curentă de exploatare,cât şi din activitatea financiară de fructificare a capitalurilor disponibile.

Este un impozit unic deoarece indiferent de circuitul pe care îl parcurge materia primă până la realizarea produsului finit,este acelaşi ca nivel al cotei,taxa nefiind dependentă de întinderea circuitului economic.

Este un impozit cu plata fracţională,adică ea se calculeză pe fiecare stadiu care intervine în realizarea şi valorificarea produsului.

Se caracterizează prin trasparenţa,pentru că asiguură fiecărui subiect impozabil posibilitatea de a cunoaşte exact şi concret care este mărimea impozitului şi a obligaţiei de plată ce-i revine.2

Din analiza acestor trăsături caracteristice,rezultă că TVA nu are numai un rol pur tehnic,de colectare a veniturilor bugetare,ci constituie un important instrument de politică economică şi fiscală prin care sunt contracarate dezechilibrele macroeconomice.

1 Mihaela Tulvinschi,Fiscalitatea şi contabilitatea întreprinderii,Editura Universităţii Suceava,2003,Capitolul “Taxa pe valoarea adăugată”,pag 48

2 Ţâţu L. şi colectiv, Fiscalitate de la lege la practică, Editura ChBeck, Ediţia a V-a, 2008, Capitolul “Taxa pe valoarea adăugată”

4

Sfera de aplicare a taxei pe valoare adăugată Se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată operaţiunile care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii.-constituie o livrare de bunuri,o prestare de servicii efectuată cu plată sau o operaţiune asimilată acestora-sunt efectuate de persoanele impozabile Prin persoană impozabilă se inţelege orice persoană ,indiferent de statutul său juridic,care efectuează de o manieră independentă activităţi economice oricare ar fi scopul şi rezultatul acestor activităţi. Prin livrarea de bunuri este transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor deţinute de proprietar către beneficiar, direct sau prin persoane care acţionează în numele acestora.3 Un principiu al taxei pe valoarea adăugată se referă la aria ei de aplicare. Pentru ţara noastră,în ceea ce priveşte teritorialitatea taxei pe valoarea adăugată, se aplică principiul destinaţiei, fiind impozitat consumul, deci are loc o impozitare a bunurilor sau serviciilor care se comercializează sau sunt prestate în România, indiferent dacă provin de la producătorii interni sau de import. Bunurile importate sunt impozate în România la intrarea acestora în ţară. Prestările de servicii sunt impozabile atunci când sunt utilizate în România, indiferent de locul unde este sediul sau domiciliul prestatorului. Taxa pe valoarea adăugată se stabileşte asupra operaţiunilor privind transferul proprietăţii bunurilor, precum şi asupra celor privind prestările de servicii şi se aplică în fiecare stadiu al circuitului economic (producţie,desfacere angro,desfacere en detail). Conceperea şi funcţionalitatea taxei pe valoarea adăugată a avut în vedere şi posibilitatea limitări evaziuni fiscale în sensul că neplata ei în faza anterioară duce la sporirea taxei în fazele ulterioare ale circuitului economic. Operaţiunile care se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată sunt operaţiuni impozabile, operaţiuni scutite de plata a taxei pe valoarea adăugată şi operaţiuni prin opţiune. Operaţiunile impozabile pot fi:- taxabile, pentru care se aplică cotele de TVA este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii;- operaţiuni scutite de taxa fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxă şi nu este permis deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii;- importuri şi achiziţii intracomunitare scutite de taxă;- operaţiuni specifice în lege care sunt scutite fară drept de deducere,fiind efectuate de întreprinderile mici care aplică regimul special de scutire.4 Conform Codului fiscal,dacă cel puţin una dintre condiţiile stipulate amintite mai sus nu este îndeplinită,operaţiunea nu se cuprinde în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată. Faptul că taxa pe valoarea adăugată se calculează asupra preţului facturat de fiecare agent economic care intervine în circuitului economic creează imprea că acesta suportă intreaga taxă. În realitatea, prin deducere taxei pe valoarea adăugată plătită în stadiile anterioare ale circuitului economic, fiecare agent economic plăteşte taxa aferentă valorii adăugate prin 3 Mihaela Tulvinschi,Fiscalitatea şi contabilitatea întreprinderii,Editura Universităţii Suceava,2003,Capitolul “Taxa pe valoarea adăugată”,pag 50-51

4 Codul fiscal al României în perioada 1993-2007, articolul 126

5

activitatea sa, taxa pe care o recuperează la transferul proprietăţii bunurilor produse. Cel care suportă taxa este în ultimă instanţă consumatorul final. Din cele de mai sus rezultă că fiecare persoană fizică sau juridică plăteşte efectiv la buget numai taxa pe valoarea adăugată aferentă valorii create prin activitatea sa. Dacă o societate comercială transferă dreptul de proprietate aferent unui bun imobil,de exemplu un teren, către o persoană fizică,ea va înregistra în evidenţa sa TVA colectat ca urmare a livrării, ca şi în cazul transferului dreptului de proprietate. Prestările de servicii cuprind operaţiuni cum sunt:a) închirierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor, în cadrul unui contract de leasing;b) transferul şi transmiterea folosinţei drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor;c) angajamentul de a nu desfăşura o activitate economică;d) prestările de servicii efectuate în baza unui ordin emis în numele unei autorităţi publice sau potrivit legii.5

1.2.Operaţiunile scutite de TVA

Scutiri în interiorul ţării Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată următoarele activităţi de interes general:

a) spitalizarea, îngrijirile medicale, inclusiv veterinare, şi operaţiunile strâns legate de acestea, desfăşurate de unităţi autorizate pentru astfel de activităţi, indiferent de forma de organizare şi de titularul dreptului de proprietate, respectiv: spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete şi laboratoare medicale, centre de îngrijire medicală şi de 5 Mosteanu T. şi colectiv,’Politici fiscale şi bugetare europene”,editura Universală,Bucureşti,2005

6

diagnostic, staţii de salvare şi alte unităţi autorizate să desfăşoare astfel de activităţi, precum şi cantinele organizate pe lângă aceste unităţi. Sunt, de asemenea, scutite serviciile de cazare, masă şi tratament prestate cumulat de către persoane impozabile autorizate care îşi desfăşoară activitatea în staţiuni balneoclimaterice şi a căror contravaloare este decontată pe bază de bilete de tratament, precum şi serviciile funerare prestate de unităţile sanitare;

b) prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către tehnicienii dentari, precum şi livrarea de proteze dentare efectuată de către stomatologi şi de către tehnicienii dentari, indiferent de forma de organizare şi de titularul dreptului de proprietate;

c) prestările de îngrijire şi supraveghere la domiciliu a persoanelor, efectuate de personal specializat cu exercitarea profesiunilor medicale şi paramedicale;

d) livrările de organe, de sânge şi de lapte uman;e) activitatea de învăţământ prevăzută la art. 15 alin. (5) din Legea învăţământului nr.

84/1995, republicată, cu modificările ulterioare, desfăşurată de unităţile autorizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi care sunt cuprinse în sistemul naţional de învăţământ, precum şi achiziţionarea de către acestea de documentaţie tehnică şi materiale de construcţii destinate învăţământului de stat şi particular, precum şi de aparatură, utilaje, publicaţii şi dotări pentru procesul didactic. Sunt, de asemenea, scutite cantinele organizate pe lângă unităţile cuprinse în sistemul naţional de învăţământ autorizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

f) prestările de servicii şi livrările de bunuri strâns legate de asistenţa şi protecţia socială, efectuate de instituţiile publice, instituţiile de interes public sau de alte organisme recunoscute ca având caracter social;

g) prestările de servicii şi livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi tinerilor, efectuate de instituţiile publice, instituţiile de interes public sau de alte organisme recunoscute ca având caracter social;

h) prestările de servicii şi livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizaţii fixate conform statutului, de organizaţii fără scop patrimonial ce au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică sau civică, în condiţiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurenţă;

i) serviciile ce au strânsă legătură cu practicarea sportului sau a educaţiei fizice prestate de organizaţii fără scop patrimonial în beneficiul persoanelor care practică sportul sau educaţia fizică;

j) prestări de servicii culturale şi livrările de bunuri legate nemijlocit de acestea, efectuate de instituţii publice;

k) prestările de servicii şi livrările de bunuri efectuate de unităţi ale căror operaţiuni sunt scutite, cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar şi organizate în profitul lor exclusiv, cu condiţia ca aceste scutiri să nu producă distorsiuni concurenţiale;

l) realizarea şi difuzarea programelor de radio şi televiziune, cu excepţia celor de publicitate;m) vânzarea de filme sau licenţe de filme destinate difuzării prin televiziune, cu excepţia

celor de publicitate;n) transportul bolnavilor sau răniţilor cu vehicule special amenajate şi autorizate în acest

sens.Alte operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată:a) activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru realizarea programelor, sub-

programelor, proiectelor şi temelor componente ale Programului naţional de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, precum şi acţiunile cuprinse în acestea, în baza Ordonanţei Guvernului nr.25/1995 privind reglementarea organizării şi finanţării activităţii de cercetare-

7

dezvoltare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 51/1996, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale Planului naţional de cercetare şi inovare prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr.8/1997 privind stimularea cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării, aprobată şi modificată prin Legea nr. 95/1998, cu modificările şi completările ulterioare. Sunt, de asemenea, scutite activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare finanţate în parteneriat internaţional, regional şi bilateral;

b) livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii efectuate de producătorii agricoli individuali;c) următoarele operaţiuni bancare şi financiare:1. acordarea de credite, inclusiv acordarea de împrumuturi de asociaţii/acţionarii societăţilor

comerciale în vederea asigurării resurselor financiare ale societăţii, precum şi acordarea de împrumuturi de către orice persoană fizică sau juridică, în condiţiile prevăzute la art. 100 din titlul VI Regimul juridic al garanţiilor reale mobiliare - din Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, cu modificările ulterioare;

2. operaţiunile prevăzute la art. 8 din Legea bancară nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare, efectuate de băncile persoane juridice române, sucursalele din România ale băncilor persoane juridice străine, organisme financiar-bancare internaţionale, casele de economii, casele de ajutor reciproc, cooperativele de credit şi alte societăţi de credit, casele de schimb valutar, precum şi alte persoane juridice autorizate să desfăşoare activităţi bancare, cu excepţia următoarelor operaţiuni: operaţiunile de leasing financiar, închirierea de casete de siguranţă, tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu metale preţioase, obiecte confecţionate din acestea şi/sau pietre preţioase, expertizare de studii de fezabilitate, acordarea de consultanţă, evaluări de patrimoniu;

3. operaţiunile specifice efectuate de Banca Naţională a României, reglementate în mod expres prin Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României, cu modificările şi completările ulterioare. Nu sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată achiziţiile de aur, argint, alte metale şi pietre preţioase, efectuate de Banca Naţională a României de la persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată;

4. operaţiunile de investiţii financiare, de intermediere financiară, de valori mobiliare şi instrumente financiare derivate, precum şi alte instrumente financiare;

5. intermedierea în plasamentul de valori mobiliare şi oferirea de servicii legate de acesta;d) gestiunea fondurilor comune de plasament şi a fondurilor comune de creanţă efectuate de

Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, Fondul Român de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Privaţi - S.A., Fondul de Garantare a Creditului Rural - S.A., Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii - S.A., precum şi de alte organisme constituite în acest scop;

e) operaţiunile de asigurare şi de reasigurare, precum şi prestările de servicii aferente acestor operaţiuni efectuate de intermediarii în operaţiuni de asigurare;

f) activităţile de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc, efectuate de Compania Naţională �Loteria Română � S.A. şi contribuabilii autorizaţi de Comisia de coordonare, avizare şi atestare a jocurilor de noroc;

g) livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii realizate cu deţinuţi de unităţile din sistemul penitenciar;

h) lucrările de construcţii, amenajări, reparaţii şi întreţinere executate pentru monumente comemorative ale combatanţilor, eroilor, victimelor de război şi ale Revoluţiei din decembrie 1989, precum şi pentru muzee, case memoriale, monumente istorice şi de arhitectură;

8

i) încasările din taxele de intrare la castele, muzee, târguri şi expoziţii, grădini zoologice şi botanice, biblioteci, precum şi operaţiunile care intră în sfera de aplicare a impozitului pe spectacole;

j) editarea, tipărirea şi/sau vânzarea de manuale şcolare şi/sau de cărţi, exclusiv activitatea de publicitate;

k) livrările de proteze de orice fel, accesorii ale acestora, precum şi de produse ortopedice;l) transportul fluvial al localnicilor în Delta Dunării şi pe relaţiile Orşova-Moldova Nouă,

Brăila-Hârşova, GalaţiGrindu;m) valorificarea obiectelor şi veşmintelor de cult, tipărirea cărţilor de cult, teologice sau cu

conţinut bisericesc, necesare practicării cultului, precum şi a celor asimilate obiectelor de cult, potrivit art. 1 din Legea nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, cu modificările ulterioare.

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată livrările de bunuri care au fost destinate exclusiv realizării de operaţiuni scutite în baza prezentului articol, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective nu a fost dedusă.

Operaţiuni scutite la import Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:

a) bunurile importate destinate comercializării în regim duty-free, precum şi prin magazinele pentru servirea în exclusivitate a reprezentanţelor diplomatice şi a personalului acestora;

b) bunurile introduse în ţară de călători sau de alte persoane fizice cu domiciliul în ţară ori în străinătate, în condiţiile şi în limitele stabilite prin hotărârea Guvernului, potrivit regimului vamal aplicabil persoanelor fizice;

c) reparaţiile şi transformările la nave şi aeronave româneşti în străinătate, precum şi carburanţii şi alte bunuri, aprovizionate din străinătate, destinate utilizării pe nave şi/sau aeronave;

d) importul de bunuri a căror livrare este scutită de taxa pe valoarea adăugată în interiorul ţării. Acelaşi regim se aplică pentru serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, pentru care locul prestării se consideră a fi în România.

e) licenţe de filme şi programe, drepturi de transmisie, abonamente la agenţii de ştiri externe şi altele de această natură, destinate activităţii de radio şi televiziune;

f) importul de bunuri primite în mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donaţii destinate unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de apărare a sănătăţii, cultural, artistic, educativ, ştiinţific, sportiv, de protecţie şi ameliorare a mediului, de protecţie şi conservare a monumentelor istorice şi de arhitectură şi importurile de bunuri finanţate direct din împrumuturi nerambursabile, acordate României de organisme internaţionale, de guverne străine şi/sau de organizaţii nonprofit şi de caritate, în condiţii stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi;

g) importul următoarelor bunuri: mostrele fără valoare comercială, materialele publicitare și de documentare, bunurile de origine română, bunurile străine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate în străinătate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele necorespunzătoare calitativ, returnate partenerilor externi în perioada de garanție, bunurile care se înapoiază în țară ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protecția mediului stabilite prin hotărârea Guvernului.

Scutiri pentru exporturi sau alte operaţiuni similare şi pentru transportul internaţionalSunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:

9

a) exportul de bunuri, transportul şi prestările de servicii legate direct de exportul bunurilor, precum şi bunurile comercializate prin magazinele duty-free;

b) transportul internaţional de persoane în şi din străinătate, precum şi prestările de servicii legate direct de acesta;

c) transportul de marfă şi de persoane, în şi din porturile şi aeroporturile din România, cu nave şi aeronave sub pavilion românesc, comandate de beneficiari din străinătate;

d) trecerea mijloacelor de transport de mărfuri şi de călători cu mijloace de transport fluvial specializate, între România şi statele vecine;

e) transportul, prestările de servicii accesorii transportului, precum şi alte prestări de servicii aferente mărfurilor din import şi a căror contravaloare este inclusă în baza de impozitare;

f) livrările de bunuri destinate utilizării pe nave şi aeronave sau încorporării în nave şi aeronave, care prestează transporturi internaţionale de persoane şi de mărfuri;

g) prestările de servicii efectuate în aeroporturi aferente aeronavelor în trafic internaţional, precum şi prestările de servicii efectuate în porturi aferente navelor de comerţ maritim şi pe fluvii internaţionale;

h) reparaţiile la mijloacele de transport contractate cu beneficiari din străinătate;i) alte prestări de servicii efectuate de persoane impozabile cu sediul în România, contractate

cu beneficiari din străinătate, în condiţiile prevăzute prin normele de aplicare a prezentei legi;j) prestările de servicii pentru navele aflate în proprietatea companiilor de navigaţie care îşi

desfăşoară activitatea în regimul special maritim sau operate de acestea, precum şi livrările de nave în întregul lor către aceste companii;

k) livrările de bunuri şi prestările de servicii în favoarea directă a misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi a personalului acestora, pe bază de reciprocitate; livrările de bunuri şi prestările de servicii în favoarea directă a reprezentanţelor internaţionale interguvernamentale acreditate în România, precum şi a personalului acestora;

l) bunurile cumpărate din expoziţiile organizate în România, precum şi din reţeaua comercială, expediate sau transportate în străinătate de către cumpărătorul care nu are domiciliul sau sediul în România;

m) livrările de bunuri şi prestările de servicii finanţate din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, de organisme internaţionale şi de organizaţii nonprofit şi de caritate din străinătate şi din ţară, inclusiv din donaţii ale persoanelor fizice;

n) construcţia, extinderea, reabilitarea şi consolidarea lăcaşurilor de cult religios;o) livrările de utilaje, echipamente şi prestările de servicii legate nemijlocit de operaţiunile

petroliere, realizate de titularii acordurilor petroliere, persoane juridice străine, în baza Legii petrolului nr. 134/1995;

p) livrările de utilaje, echipamente şi prestările de servicii aferente obiectivului de investiţii �Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti-Otopeni.

Pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c), e)-g), i) şi r) din Legea 345/2002 privind TVA justificarea regimului de scutire se realizează pe baza documentelor stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi.

Pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) lit. k)-p) aplicarea regimului de scutire se realizezază în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Pentru lucrările de construcţie de locuinţe, extindere, consolidare şi reabilitare a locuinţelor existente, nefinalizate la data intrării în vigoare a prezentei legi, restituirea taxei pe valoarea adăugată aferente perioadei în care au beneficiat de aplicarea cotei zero, conform prevederilor art. 17 lit. B.n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.17/2000 privind taxa pe valoarea

10

adăugată, cu modificările ulterioare, se realizează conform procedurii stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Scutiri speciale legate de traficul internaţional de bunuriSe scutesc de taxa pe valoarea adăugată următoarele operaţiuni, cu condiţia ca acestea să nu

ducă la utilizare şi/sau consumare finală:a) operaţiunile de perfecţionare activă prevăzute la cap. VII, secţiunea a IV-a din Legea nr.

141/1997 privind Codul vamal al României;b) bunurile realizate în regim de perfecţionare activă, potrivit prevederilor cap. VII, secţiunea

a IV-a, art. 111 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 141/1997, de persoane impozabile cu sediul în România, contractate cu beneficiari din străinătate şi care din dispoziţia acestora sunt livrate în antrepozite vamale aflate pe teritoriul României;

c) introducerea în ţară de bunuri plasate în regim vamal suspensiv cu exonerarea totală de la plata drepturilor de import, potrivit prevederilor Codului vamal al României;

d) introducerea de bunuri în zonele libere direct din străinătate, în vederea simplei depozitări a acestora, fără întocmirea de formalităţi vamale;

e) introducerea de mărfuri în zonele libere direct din străinătate, precum şi operaţiunile comerciale de vânzarecumpărare a acestora între diverşi operatori în perimetrul zonelor libere şi care ulterior acestor operaţiuni părăsesc în aceeaşi stare teritoriul zonelor libere cu destinaţie externă, fără întocmirea de declaraţii vamale.

1.3.Plătitori de TVA

TVA datorată bugetului de stat se plăteşte către:- persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată,pentru operaţiuni taxabile; - titularii operaţiunilor de import de bunuri efectuat direct,prin comisionari sau terţe persoane juridice care acţionează în numele şi din ordinul titularului operaţiuni de import;- persoane fizice pentru bunurile introduse în ţără potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora;

11

- persoanele juridice sau persoanele fizice cu sediul ori domiciliul stabil din România , beneficiare ale prestărilor de servicii efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, cu excepţia celor scutite de taxa pe valoarea adăugată, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate cu plătitori de TVA la organele fiscale. Dacă persoana care realizează operaţiuni impozabile nu are sediul sau domiciliul stabil în România, este obligată să desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România care se angajează să îndeplinească obligaţiile ce-i revin în legătură cu TVA. În afară de obligaţiile obişnuite ale unui contribuabil supus TVA, reprezentantul fiscal va primi factura externă de la persoana străină,în original,împreună cu două copii ale acesteia, după care va emite factura fiscală potrivit normelor româneşti şi va trece în aceasta taxa colectată. Clientului îi va trimite atât factura originală, cât şi un exemplar din factura fiscală întocmită. Decontul întocmit de reprezentantul fiscal va cuprinde exclusiv operaţiunile rezultate din activitatea desfăşurată în România de persoana străină pe care o reprezintă. Persoana străină pentru care se întocmeşte decontul poate beneficia de deducerea taxei aferente cumpărărilor de bunuri şi servicii din ţară care sunt destinate realizării de operaţiuni impozabile. Persoanle străine nu au obligaţia de a desemna nu reprezentant fiscal dacă activitatea lor în România constă în prestarea de servicii pentru care locul prestării se consideră a fi România şi nici dacă au în România subunităţi prin care îşi desfăşoară activitatea, înregistrate ca plătitori de impozite şi taxe.6

1.4. Evidenţa TVA

Aplicarea prevederilor legale necesită întocmirea următoarelor documente obligatorii pentru plătitorii de taxă pe valoarea adăugată:

a) Dispoziţia de livrare, serveşte ca:- document pentru eliberarea din magazie a mărfurilor, produselor sau alte valori materiale destinate vânzării;- document justificativ de scădere din gestiunea magaziei care face predarea;- document de bază pentru întocmirea avizului de însoţire a mărfii sau facturii.

b) Avizul de însoţire a mărfii, este un formular cu regim special distribuit de unitatea fiscală teritorială care serveşte ca:

6 Mihaela Tulvinschi,Fiscalitatea şi contabilitatea întreprinderii,Editura Universităţii Suceava,2003,Capitolul “Taxa pe valoarea adăugată”,pag 61

12

- document pentru eliberarea din magazie a mărfurilor, produselor sau altor valori destinate vânzării, trimise pentru prelucrare la terţi, în custodie sau spre păstrare;- document de însoţire pe timpul transportului ;- document justificativ de scădere din gestiunea furnizorului ;- document pentru întocmirea facturii;- document de primire în gestiunea cumpărătorului. Avizul de însoţire a mărfii se întocmeşte de către unităţile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării mărfurilor produselor sau a altor valori materiale, datorită unor condiţii obiective. Se emite de către compartimentul desfacere care semnează de întocmire. Pe avizul de însoţire emis pentru valori materiale trimise la terţi pentru prelucrare se face menţiunea “ pentru prelucrare la terţi “. Avizul de însoţire a mărfii nu reprezintă un document legal pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată la cumpărători. Ei au obligaţia să solicite furnizorilor emiterea facturilor în termen de trei zile.

c) Chitanţa fiscală este un formular cu regim special distribuit de unitatea fiscală teritorială care serveşte ca:- document justificativ privind cumpărarea unor produse sau prestarea unor servicii în situaţia în care nu se întocmeşte factură;- document justificativ de înregistrare în contabilitate;- document de însoţire a mărfii pe timpul transportului .

d) Factura fiscală este un formular cu regim special, care serveşte ca :- document pe baza căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a mărfurilor şi produselor livrate, lucrărilor executate sau serviciilor prestate;- document de încărcare în gestiunea primitorului;- document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a cumpărătorului. Factura se întocmeşte de către compartimentul “Desfacere“ sau alt compartiment, la livrarea mărfurilor şi produselor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor, pe baza dispoziţiilor de livrare, a avizului de însoţire a mărfii sau a altor documente care atestă executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor. Dacă factură se poate întocmi în momentul livrării mărfurilor şi produselor, acestea sunt însoţite pe timpul transportului de avizul de însoţire a mărfii. Factura fiscala trebuie să cuprinda urmatoarele informații:• seria si numarul facturii;• data emiterii facturii;• numele, adresa, și codul de inregistrare fiscală al persoanei care emite factura;• numele, adresa, și codul de înregistrare fiscală al beneficiarului de bunuri sau servicii;• denumirea și cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate;• cota de TVA sau mențiunea scutit cu drept de deducere, după caz;• scutit fara drept de deducere, neimpozabil sau neinclus in baza de impozitare;• valoarea taxei pe valoarea adaugata pentru operatiuni taxabile.

În cursul unei luni sunt prevăzute şi documente pentru centralizarea operaţiilor efectuate de agenţii economici plătitori de TVA şi anume:

a) Jurnalul pentru vânzări care serveşte ca:- registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzărilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii;

13

- document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată colectată;- document de control al unor operaţii înregistrate în contabilitate. Jurnalul pentru vânzări se întocmeşte într-un singur exemplar în care se înregistrează zilnic elementele necesare determinării corecte a taxei pe valoarea adăugată colectată datorată. Se completează pe baza documentelor tipizate (facturi sau documente doveditoare) privind vânzările de valori materiale şi prestările de servicii. Unităţile scutite de obligaţia emiterii unei facturi sunt obligate să utilizeze documentul “Borderoul de vânzare/încasare“. El serveşte ca document de centralizare zilnica a vânzărilor/încasărilor realizate de unitate, precum şi la înregistrarea acestora în jurnalul pentru vânzări şi stabilirea taxei pe valoarea adăugată colectată. Se întocmeşte de compartimentul financiar-contabil pe baza: monetarelor sau borderourilor de vânzare, notelor de plată, borderourilor de decontare a prestaţiilor, centralizatorul vânzărilor cu plată în rate, întocmite de fiecare unitate.

b) Jurnalul pentru cumpărări – serveşte ca :- registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea cumpărărilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii,- document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată,- document de control al unor operaţii înregistrate în contabilitate ; Baza de înregistrare o reprezintă documentele tipizate privind cumpărările de valori materiale sau prestări servicii. Jurnalul pentru cumpărări se întocmeşte într-un singur exemplar, în care se înregistrează zilnic elementele necesare stabilirii corecte a taxei pe valoarea adăugată deductibilă.

c) Decontul pentru TVA – reprezintă documentul care trebuie depus lunar la organul fiscal, până la data de 25 a lunii următoare. în decontul TVA este evidenţiată suma impozabilă şi taxa exigibilă. Agenţii economici plătitori de TVA sunt obligaţi să depună deconturi în fiecare lună, indiferent dacă au realizat sau nu operaţiuni ori dacă suma de plată sau de rambursat este zero. Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată înscrisă în documentul pentru cumpărări se determină în funcţie de data facturării, a chitanţei fiscale sau a altui document legal înlocuitor, dacă acestea s-au primit până la data întocmirii decontului TVA. Documentele primite după data întocmirii decontului aferent lunii în care bunurile au fost recepţionate se includ în deconturile întocmite pentru lunile următoare.

Necuprinderea sumelor în baza de impozitare la furnizorii sau prestatorii de servicii atrage pierderea dreptului de deducere la beneficiar. În acest caz, beneficiarilor le revin următoarele obligaţii:a) să înregistreze în “Jurnalul pentru cumpărări” valoarea facturilor şi TVA, corelate cu reducerile acordate de furnizor şi respectiv cu influenţele rezultate din refuzurile făcute;b) să solicite şi să urmărească primirea de la furnizor a facturilor corectate. În cazul refuzurilor făcute furnizorului, valorile înscrise în Jurnalul pentru cumpărări, vor fi corectate la nivelul valorilor acceptate înscrise în documente de compartimentul care avizează plată. Corectarea taxei, facturate în mod eronat de către un agent economic, se va efectua prin emiterea unei noi facturi, în roşu, pentru sumele care urmează a fi scăzute şi în negru pentru sumele de adăugat. Noile facturi se înregistrează în jurnale şi se reflectă în deconturile întocmite de furnizor şi beneficiar pentru luna în care a avut loc corectarea.

14

În cazul în care facturile, evidenţele contabile sau datele necesare pentru calcularea bazei de impozitare lipsesc, sau sunt incomplete în ceea ce priveşte cantităţile, preţurile şi tarifele practicate pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii ori taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor, se va proceda la reimpozitare prin estimarea de către organele fiscale . Înregistrarea operaţiilor privind TVA se realizează cu ajutorul contului sintetic de gradul 1 “442 - Taxa pe valoarea adăugată“. Evidenţa distinctă a TVA este realizată cu următoarele conturi sintetice de gradul I :4423 - TVA de plată ;4424 - TVA de recuperat ;4426 - TVA deductibilă ;4427 - TVA colectată ;4428 - TVA neexigibilă.

TVA de plată = TVA colectată – TVA deductibilă TVA de recuperat = TVA deductibilă – TVA colectată

TVA colectată. Suma TVA facturată clienţilor depinde de aplicarea cotei procentuale a TVA asupra bazei impozabile .

TVA facturată = baza impozabilă cotă de TVA

Baza impozabilă cuprinde livrări de bunuri sau prestări servicii ca sumă totală a preţului negociat între vânzător şi cumpărător în contrapartidă cu livrările de bunuri sau prestările de servicii. Se includ şi toate cheltuielile, taxele de orice natură, în afara TVA.

Baza impozabilă = Preţul net total, fără TVA

Sunt incluse în baza de impozitare, ca elemente ale facturii supuse TVA,următoarele elemente:- preţul de vânzare,- cheltuieli accesorii la vânzare ca :accize, taxe vamale pentru bunurile din import,- cheltuieli cu recepţia şi punerea în funcţiune a mijloacelor fixe .

1.5. Baza de impozitare a taxei pe valoare adugată. Cotele de impozitare

Baza de impozitare a taxei pe valoare adugată Baza de impozitare reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, exclusiv taxa pe valoare adaugată. Baza de impozitare se determină integral la data livrării bunurilor, prestării serviciilor sau, după caz, la întocmirea facturilor, chiar dacă în contract se prevede plata în rate sau la anumite termene.7

Baza de impozitare cuprinde următoarele:

7 Mihaela Tulvinschi, “Fiscalitatea si contabilitatea intreprinderii”, Editura Universitatii Suceava, 2003 p.67

15

a) impozitele și taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepția taxei pe valoare adăugată;

b) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului.

Sunt considerate cheltuieli accesorii cheltuielile facturate de furnizorul de bunuri sau prestatorul de servicii cumpărătorului, care fac obiectul unui contract separat și care sunt legate de livrările de bunuri sau de prestările de servicii respective. În baza de impozitare nu se cuprind:

a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț, acordate de furnizori direct clienților la data exigibilității taxei;

b) sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, penalizările și orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale, dacă sunt percepute peste prețurile și/sau tarifele negociate;c) dobânzile, percepute după data livrarii sau prestării, pentru plăți cu întârziere;d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă și clienți, prin schimb, fără facturare; e) sumele achitate de furnizor sau prestator, în numele și în contul clientului, și care apoi se decontează acestuia, precum și sumele încasate în numele și în contul unei alte persoane;8

Baza de impozitare se reduce în următoarele situații:a) dacă a fost emisă o factura și, ulterior, operațiunea este anulată total sau parțial, înainte de

livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;b) în cazul refuzurilor totale sau parțiale privind cantitatea, calitatea ori prețurile bunurilor

livrate sau ale serviciilor prestate, în condițiile anulării totale ori parțiale a contractului pentru livrarea sau prestarea în cauză, declarată printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, sau în urma unui arbitraj, ori în cazul în care există un acord scris între părți;

c) în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele și celelalte reduceri de preț sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;

d) în cazul în care contravaloare bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului;

e) în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfă, pentru ambalajele care circulă prin facturare.9

Baza de impozitare poate fi corectată în cazul refuzurilor parțiale sau totale privind cantitatea, prețurile sau alte elemente cuprinse în facturi, suma impozabilă reducându-se corespunzator. De asemenea, baza de impozitare poate fi redusă în situația în care reducerile de preț(rabat, remiză, risturn, scont) sunt acordate conform contractelor încheiate după livrarea bunurilor sau în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfă, pentru ambalajele care circulă prin facturare.10

În cazul în care bunurile de capital sunt folosite de persoana impozabila integral sau parțial pentru alte scopuri decât activitățile economice sau pentru realizarea de operațiuni care nu dau drept de deducere a taxei, se procedează la ajustarea taxei deductibile astfel:

8 Iacob P Pantea, Ghe.Bodea, “Contabilitatea financiara romaneasca”, Editura Intelcredo, Deva, 2007 p.281

9 Iacob P Pantea, Ghe.Bodea, “Contabilitatea financiara romaneasca”, Editura Intelcredo, Deva, 2007 p.282

10 Mihaela Tulvinschi, “Fiscalitatea si contabilitatea intreprinderii”, Editura Universitatii Suceava, 2003 p.67

16

a) pe o perioadă de 5 ani, pentru bunurile de capital achiziționate sau fabricate, altele decât cele prevazute la litera b);

b) pe o perioadă de 20 de ani, pentru construcția sau achiziția unui bun imobil, precum și pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, dacă valoarea fiecărei transformări sau modernizări este de cel puțin 20% din valoarea totală a bunului imobil astfel transformat sau modernizat.

Cotele de impozitare Cota standard este de 24% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse. Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:a) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m);b) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii;c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare;d) livrarea de produse ortopedice;e) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.11

Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuinţa include şi amprenta la sol a locuinţei. În sensul prezentului titlu, prin locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege:a) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari;b) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap;c) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau familie. Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare şi dacă terenul pe care este construită locuinţa nu depăşeşte suprafaţa de 250 mp, inclusiv amprenta la sol a locuinţei, în cazul caselor de locuit individuale. În cazul imobilelor care au mai mult de două locuinţe, cota indiviză a terenului aferent fiecărei locuinţe nu poate depăşi suprafaţa de 250 mp, inclusiv amprenta la sol aferentă fiecărei locuinţe. Orice persoană necăsătorită sau familie poate achiziţiona o singură locuinţă cu cota redusă de 5%, respectiv: 1. în cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deţinut şi să nu deţină nicio locuinţă în proprietate pe care au achiziţionat-o cu cota de 5%;

11 Codul Fiscal cu Normele Metodologice de aplicare, conform cu OUG nr.125/2011 si HG 50/2012

17

2. în cazul familiilor, soţul sau soţia să nu fi deţinut şi să nu deţină, fiecare sau împreună, nicio locuinţă în proprietate pe care a/au achiziţionat-o cu cota de 5%;d) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei.12

Cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 134 alin. (2), pentru care se aplică cota în vigoare la data exigibilităţii taxei. În cazul schimbării cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii, pentru cazurile prevăzute la art. 134 alin. (2). Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun. Cota aplicabilă pentru achiziţii intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe teritoriul României pentru livrarea aceluiaşi bun şi care este în vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.

Capitolul II: STUDIU DE CAZModul de funcțonare și contabilizare a TVA în

Ffanța

După cum am arătat, baza de calcul a TVA este suma tranzacțtiilor, deci a vînzărilor sau a prestațiilor realizate. Trebuie totusi să precizăm mai întâi faptul generator, pe urmă baza de calcul într-o manieră mai precisă și ulterior cotele actualmente în vigoare.

a) FAPTUL GENERATOR Pentru vânzările de bunuri, faptul generator al impozitului este reprezentat de livrarea

bunului (transferul proprietății) contractat, care coincide practic cu facturarea a cărui plată va fi amânată. Se spune în acest caz că TVA este percepută asupra debitelor. Acesta este cazul general.

Pentru prestațiile de servicii și activitățile imobiliare faptul generator este reprezentat de plata prețului sau “încasare”.

12 Codul Fiscal cu Normele Metodologice de aplicare, conform cu OUG nr.125/2011 si HG 50/2012

18

Să notăm diferența: Un comerciant de imobile trebuia să plăteasca statului în luna aprilie TVA aferentă

vânzărilor sale din luna martie, chiar dacă el nu va încasa prețul decât în luna iunie, acordând clienților săi trei luni de credit (el plătește în acest caz o TVA pe care nu a încasat-o încă).

Un avocat care facturează în luna martie onorariile sale nu va plăti TVA corespunzătoare decât ulterior plății efectuate de către client (de exemplu, dacă plata a avut loc în mai, el va plăti TVA în iunie).

Un antreprenor de construcții efectuează activități în luna martie în valoare de 500.000F; în cursul aceleași luni, clientul îi varsă un avans de 150.000F; factura este întocmită în luna aprilie pentru sold (350.000). Antreprenorul va avea:-în aprilie, TVA asupra celor 150.000, reprezentând avansul primit în martie-în iunie, TVA asupra celor 350.000 primiți în mai.

Fiind posibile mai multe opțiuni, trebuie să ne conformăm enunțului, care în general trebuie să precizeze “plata TVA asupra debitelor” sau “plata asupra încasărilor”. În lipsa unei precizări, se consider primul caz.

b) BAZA DE IMPOZITARE Baza de calcul a TVA este prețul convenit, cu elementele sale accesorii, după deducerea “RRR” și a sconturilor.

Majoritatea prețurilor includ în baza impozabilă:-prime și bonificații diverse adăugate la preț-cheltuielile de ambalare-cheltuieli cu asigurările-cheltuieli cu deplasările-dobânzi adăugate la preț-cheltuieli de transport

Reducerile:-rabaturi, remize, risturne-sconturi pentru plăți anticipate-reduceri (penalități) pentru întârzierea livrării furnizorilor

c) COTELE DE TVAFranța “continentala” folosește din 1996 trei cote de TVA:

Cota normala de 20,6% (din suma înaintea impozitării TVA). Este cota dreptului comun care se aplică tuturor bunurilor și serviciilor nevizate de următoarele două cote care urmează.

Cota redusă de 5,5% aplicată bunurilor și serviciilor considerate în general ca fiind de primă necesitate (preocupare socială sau culturală). Lista lor limitativă este fixată de lege.

Cităm:-majoritatea produselor alimentare-produsele de origine agricolă sau de folosință agricolă

19

-cărțile-medicamentele-transporturile de călători-hotelurile-majoritatea spectacolelor-abonamentele la electricitate, gaze

Cota specifică de 2,1% al cărei câmp este foarte limitat (de exemplu, medicamente rambursate de Securitatea socială).

Aceste cote se aplică la suma brută fara TVA, astfel pentru 100F:Valorile vor fi respectiv de: Cota normală Cota redusăValoare fără TVA 100F 100FTVA 20,6% 5,5%Valoare cu TVA 120,6 105,5

În raport cu prețul “inclusiv TVA ”, cotele de TVA vor fi: Cota normală Cota redusă 20,6/120,6=17,081% 5,5/105,5=5,213% Prin urmare, deduce “coeficienții de conversie” a prețului fără TVA în preț cu TVA sau a prețului cu TVA în preț fără TVA:Coeficient de conversie Cota normală Cota redusăDin preț fără TVA în preț cu TVA 1,206 1,055Din preț cu TVA în preț fără TVA 100/120,6=0,82 100/105,5=0,94

d) PLATA TVA Operațiile (faptul generator) unei luni date conduce la plata TVA către stat (tva colectată) în luna următoare (21 sau 22 în medie), după deducerea la aceeasi scadență a TVA deductibile în luna considerată.

Declarația corespunzătoare (format CA 3 în regim normal) pentru o lună dată efectuează suma algebrică a :-TVA colectată a acestei luni-TVA deductibilă în aceeasi lună

Dacă TVA colectată > TVA deductibilă, atunci rezultă o TVA de plată (datorie față de stat) făcând obiectul plății pe data de 20 sau 22 ale lunii următoare (N+1).

Dacă TVA colectată < TVA deductibilă întreprinderea are o creanță asupra statului a cărei sumă nu va fi rambursată de către stat luna următoare, ci reportată asupra declarațiilor următoare până la epuizare (Credit de TVA de reportat).

e) OBLIGAȚIILE PLĂTITORILOR Facturile trebuie să menționeze în mod explicit:

20

-valoarea fără TVA-cota de TVA-valoarea cu TVA

Declarația lunară CA 3, cu plata concomitentă, înainte de data-limită (de la 16 la 24) (sau trimestrială pentru sumele mai mici de 12.000F, în 1994).

f) CÂTEVA COMPLETĂRI TEHNICE Deși simplu ca principiu, regimul TVA este relative complex in aplicare; în cadrul acestui program se va prezenta acest sistem în linii mari, dar și cateva puncte avocate mai jos:

Operații exonerate de TVA; este vorba în principal de:-exporturi (vînzări de bunuri, în afara Comunității Europene)-îngrijirile medicale și paramedicale, effectuate de către membrii profesiunilor recunoscute-operațiunile de asigurări (supuse unor taxe specifice)-dobânzile, deci dobânzile bancare și comisioanele legate de credite (exemplu: cheltuieli de depozitare a unor imprumuturi); dar, comisioanele bancare pentru gestiunea terților, sunt supuse TVA.

Importurile (provenind din afara CE) sunt supuse TVA Operațiunile intracomunitare (cumpărări, vînzări unei întreprinderi din CE):

-vânzările – livrări în Franța cu destinația CE sunt exonerate de TVA (livrări intracomunitare);-achizițiile intracomunitare sunt supuse TVA.

Redevențe “parțiale”: prorateÎn ciuda câmpului larg de aplicare a TVA, o parte din vânzările anumitor

întreprinderi nu sunt supuse TVA. Se numește prorată raportul (exprimat în procente).Activitate supusă TVA (deci deschisă dreptului de deducere)/Activitate totală

EXEMPLU: În “veniturile activităților anexe” ale unei întreprinderi figurează locații imobiliare nule care reprezintă 12% din totalul veniturilor întreprinderii (aceste locații nu sunt supuse TVA). Prorata acestei întreprinderi va fi de: 100% - 12% = 88%.Cota prorate intervine în calculul anumitor deduceri (calcul TVA deductibilă). Livrările către sine: sunt supuse TVA, asemenea tuturor vânzărilor, livrările de bunuri către sine. Cunoaștem déjà o formă: producția imobilizată, producția obținută de către întreprindere și conservată cu titlul de investiție; mai există încă una, autoconsumul, care reprezintă utilizarea de bunuri sau de servicii achiziționate sau produse de către întreprindere pentru nevoile sale proprii de funcționare sau pentru întreprinzător. Nu se aplică în acest caz decât TVA asupra producției imobilizate.

Excluderea dreptului de deducere TVA aferentă anumitor operații nu este deductibilă; este vorba de:-achiziții, reparații, locații de automobile și de cumpărări de carburanți, lubrifianți;-transporturile de personae (bilete SNCF, avion, etc)

21

-cadourile personale și ale clientele și cheltuielile cu recepțiile;

Aceste bunuri și servicii sunt contabilizate cu TVA inclus.

Concluzii.

22