Contabilitatea si fiscalitatea comertului extracomunitar.pdf

8/17/2019 Contabilitatea si fiscalitatea comertului extracomunitar.pdf

1/70

Capitolul 5

Contabilitatea şi fiscalitatea comerului extracomunitar.

Fundamente teoretice şi aplicaii practice

Pe parcursul acestui capitol vom trata, sub aspect teoretic şi aplicativ, o serie de aspecte

contabile şi fiscale privind: operaiunile de import, operaiunile de export, operaiunile combinate

şi complexe de comer exterior, a operaiunilor de finanare a acestora etc.

Entităile responsabile, pările şi obiectele implicate în desf ăşurarea unei operaiuni de

export-import sunt următoarele:• entităile contractante;

• produsul sau serviciul – obiectul tranzaciei;

• plata – contravaloarea prestaiei;

• firma de transport – cărăuşul;

• firma de asigurări – asiguratorul;

• băncile entităilor partenere;

•

autorităile publice din ările partenere – ministere sau departamente cu atribuii îndomeniul activităii de comer exterior, autoritatea vamală, camere de comer etc.

În figura de mai jos este prezentată schematic modalitatea de desf ăşurare a unei

operaiuni de export-import:

Figura nr. 5.1. Schema unei opera iuni de export-import

(Sursa: Popa, I., Tehnica opera iunilor de comer exterior , Editura Economică, Bucureşti, 2008, p. 12.)

ORGANI

SME

PUBLICE

ORGANI

SME

PUBLICE

CĂRĂU

ASIGURATOR

BĂNCI

EXPORTATOR IMPORTATOR Marf ă /Plată

MEDIUL MONDIAL


2/70

CapitolulCapitolulCapitolulCapitolul 5 55 5 250

5.1. Aspecte fiscale şi contabile privind operaiunile de import

Importul de mărfuri reprezintă toate operaiunile comerciale prin care se cumpără mărfuri

din alte ări în vederea satisfacerii consumului productiv şi neproductiv156. Acesta poate fi

realizat în mod diferit de către societăile de comer exterior în funcie de anumite criterii, caregenerează metodologii contabile particularizate care impun o tratare difereniată cel puin pentru

aspectele proprii unei forme sau alta de import (conturi, mod de evidenă şi calcul al

operaiunilor economico-financiare etc.).

Astfel, principalele criterii ce stau la baza clasificării importurilor sunt157:

• după modalităile de realizare a importului de către societăile specializate, distingem:

- import de mărfuri pe cont propriu;

- import de mărfuri în comision.

• după termenul de decontare a mărfurilor importate, avem:

- import cu încasare la vedere;

- import pe credit comercial.

• după modalităile de decontare cu furnizorii externi:

- import cu decontare prin acreditiv;

- import cu decontare prin incasso-documentar;

- import cu decontare prin efecte de comer.

• după condiiile de livrare, importul poate fi realizat în una din condiiile de livrare

prezentate în capitolul anterior, şi avem:

- import realizat în condiia FOB, port străin de încărcare;

- import realizat în condiia CAF sau CIF, port românesc de încărcare.

• după natura mărfurilor care fac obiectul importului, distingem:

- import de mărfuri generale;

- import de mărfuri complexe.

• după destinaia mărfurilor importate, poate exista:

- import pentru consum intern;

- import de mărfuri pentru reexport.

5.1.1. Aspecte fiscale privind operaiunile de import de bunuri

Importul de bunuri reprezintă, din punct de vedere fiscal158:

156 Vişan, D., Contabilitatea în comer ul exterior, ediia a II-a, Editura Economică, Bucureşti, 1999, p. 13.157 Ibidem., p. 125.158 RENTROP & STRATON, Consilier – Colecia Taxe şi Impozite pentru Contabili, nr.7/iunie 2011, p. 06.11.


3/70

Contabilitatea şi fiscalitatea comerţului extracomunitar. Fundamente teoretice şi aplicaţii practice 251

a) intrarea de bunuri, pe teritoriul Comunităii, care nu se află în liberă circulaie în înelesul

art. 24 din Tratatul de înfiinare a Comunităii Europene;

b) pe lângă operaiunile prevăzute la lit. a), intrarea în Comunitate a bunurilor care se află în

liberă circulaie, provenite dintr-un teritoriu ter, care face parte din teritoriul vamal al

Comunităii.

Locul importului de bunuri

Locul importului de bunuri, din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată, se

consideră a fi, conform regulii generale, pe teritoriul statului membru în care se află bunurile

când intră pe teritoriul comunitar.

Excepie de la regula de mai sus fac situaiile în care locul importului se consideră a fi159:

pe teritoriul statului membru în care bunurile, care nu se află în liberă circulaie, încetează să mai fie plasate în următoarele regimuri de scutire

temporară:

o regimul vamal de admitere temporară, cu exonerare totală de la

plata taxelor vamale;

o prezentarea bunurilor către autorităile vamale în vederea vămuirii

şi, eventual, plasarea acestora în depozit necesar cu caracter

temporar;o introducerea într-o zonă liberă sau într-un antrepozit liber;

o plasarea în regim de antrepozit vamal;

o plasarea în regim de perfecionare activă, cu suspendare de la plata

drepturilor de import;

o plasarea în regim de tranzit vamal extern;

o admiterea în apele teritoriale pentru diverse scopuri;

pe teritoriul statului membru în care se încheie procedura de tranzit internpentru bunurile care nu se află în liberă circulaie.

Alte aspecte fiscale privind importul de bunuri au fost prezentate şi detaliate pe parcursul

Capitolului III, din prezenta lucrare.

159 Ibidem, Locul livr ărilor, achizi iilor şi importului de bunuri, V5.1/007, p. 06.11


4/70


5.1.2. Regimul vamal al importurilor

Statutul vamal al mărfii este dat, în principal, de trei elemente: valoarea în vamă, poziia

tarifară şi originea mărfii. Valoarea în vamă serveşte pentru determinarea taxelor vamale şi a

taxei pe valoare adăugată, pentru stabilirea mărimii garaniei financiare solicitate de organelevamale şi pentru aplicarea, dacă este cazul, a altor măsuri de politică comercială.

Taxa vamală se constituie din sumele percepute de statul român pentru bunurile care trec

frontiera de stat. Aceasta se difereniază pe feluri de bunuri şi se determină prin aplicarea cotelor

legale prevăzute în TARIC160 la valoarea în vamă transformată în lei.

Comisionul vamal reprezintă comisionul perceput pentru prestarea serviciilor vamale şi

care constituie venit cu destinaie specială la bugetul de stat, acesta se determină pentru toate

mărfurile supuse vămuirii prin aplicarea unei cote unice de 0.5% la valoarea externă franco-frontiera română.

Accizele reprezintă taxe speciale de consumaie care se datorează bugetului de stat pentru

anumite produse din ară şi din import. Rolul acestora este de a reduce consumul de bunuri

considerate de lux sau care afectează sănătatea consumatorilor. Accizele se determină înaintea

stabilirii taxei pe valoare adăugată prin aplicarea unei cote procentuale la baza de calcul (preul

de livrare pentru produsele autohtone şi costul de achiziie pentru produsele importate.

Taxa pe valoare adăugată ce se aplică în cazul importurilor are ca bază de impozitare

valoarea în vamă a bunurilor, la care se adaugă taxele vamale, comisionul vamal, accizele şi alte

taxe, exclusiv TVA, datorate pentru importul de bunuri.

La import, valoarea în vamă se determină la locul de intrare în ara de import sub forma

valorii de tranzacie161 a mărfii. Transformarea în lei a valorii în vamă se face la cursul de

schimb stabilit şi comunicat de Banca Naională a României în fiecare zi de joi. Acest curs se

utilizează pe toată durata săptămânii următoare, pentru declaraiile vamale înregistrate în cursul

acelei săptămâni.

Poziia tarifară este locul atribuit fiecărui bun în tariful vamal, în funcie de

caracteristicile acestuia, conform unui nomenclator (TARIC). Această poziie condiionează

mărimea taxei vamale. Originea mărfurilor permite tratarea difereniată a mărfurilor şi determină

nivelul taxelor vamale aplicabile la import, statisticile privind evoluia comerului exterior pe

zone geografice etc.

160 TARIC - Tariful Integrat al Comunit ă ilor Europene. 161 Valoarea de tranzacie reprezintă valoarea comercială a mărfii, calculată la punctul de trecere a frontierei laimport şi se calculează pornind de la preul din factura externă la care se adaugă cheltuielile suportate decumpărător : comisioane, cheltuieli de intermediere şi costul ambalajelor, redevene şi drepturi de licenă etc.


5/70


Mărfurile importate fac obiectul unei declaraii vamale de import care se completează şi

se semnează, pe formulare tipizate, de către titularul operaiunii sau de reprezentantul său şi se

depune la punctul vamal în vederea acceptării regimului vamal de import împreună cu:

documentul de transport, factura, declaraia de valoare în vamă, codul fiscal al declarantului etc.

Declaraia vamală (Anexa nr. 14) este „actul cu caracter public, prin care o persoană manifestă,

în formele si modalităile prevăzute în reglementările vamale, voina de a plasa mărfurile sub un

anumit regim vamal.162” După acceptarea declaraiei vamale se procedează la controlul

documentar al acesteia şi al documentelor însoitoare. Apoi, organele vamale realizează

procedura de vămuire şi de încasare a datoriei vamale aferente drepturilor de import163 , aplicând

şi măsurile de politică comercială.

Unele categorii de mărfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil, în funcie de

felul mărfii sau de destinaia lor specifică. Prin tratament tarifar favorabil, se înelege o reduceresau o exceptare de drepturi vamale, care poate fi aplicată şi în cadrul unui contingent tarifar. De

asemenea, se pot stabili prin lege, în cazuri temeinic justificate scutiri de drepturi la import, sau

exceptări şi reduceri de taxe vamale pentru unele categorii de mărfuri. Acestea sunt realizate în

mod nediscriminatoriu faă de importatori sau faă de beneficiari, indicându-se, în mod expres,

codul tarifar al mărfurilor.

Sunt exceptate de la plata taxelor vamale de import produsele de pescuit maritim şi

oceanic şi alte produse extrase din marea teritorială a unei tere ări de navele înmatriculate înRomânia şi care navighează sub pavilion român şi bunurile obinute din produsele prevăzute

anterior la bordul unei nave-fabrică ce îndeplineşte condiiile de înmatriculare în România şi de

navigaie sub pavilion român.

În vederea acordării liberului de vamă la import, autoritatea vamală verifică dacă felul

mărfurilor constatate la controlul vamal corespunde cu cel înscris în declaraia vamală, cantitatea

mărfurilor înscrisă în documentele de transport şi în facturi corespunde cu cea din declaraia

vamală şi numărul şi valabilitatea licenei, înscrise în declaraia vamală, corespund cu datele dinlicenă, atunci când normele legale prevăd existena unei licene. Pe lângă verificările amintite

anterior, la importul de mărfuri se mai verifică şi clasificarea tarifară, taxa vamală, valoarea în

vamă, originea mărfurilor, cuantumul drepturilor de import164, felul, numărul şi data

instrumentului de plată.

162 Codul vamal al României.163

Drepturile vamale sunt reprezentate de taxe vamale, TVA, accize şi orice alte sume ce se cuvin statului laimportul de mărfuri.164 Drepturi de import :a) taxele vamale si taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale de pl ătit la importul demărfuri; b) taxele agricole si alte taxe la import introduse prin reglementările privind politica agricolă sau prinreglementările specifice aplicabile anumitor mărfuri rezultate din transformarea produselor agricole, dacă este cazul.


6/70


Liberul de vamă se acordă în scris, dacă sunt îndeplinite condiiile şi dacă sunt efectuate

formalităile de vămuire şi numai după prezentarea documentelor legale care atestă efectuarea

plăii datoriei vamale.

5.1.3. Aspecte contabile privind operaiunile de import

Tratamentul contabil aferent operaiunilor de import este în strânsă corelaie cu

modalitatea de realizare a activităii de import pentru care entitatea a optat, respectiv modalitatea

desf ăşurării schimbului pe cont propriu sau modalitatea realizării tranzaciei de import în

comision.

5.1.3.1. Aspecte contabile privind operaiunile de import pe cont propriu

Importul de mărfuri pe cont propriu reprezintă o formă de import, în care societăile

acionează pe pieele externe şi în continuare pe piaa internă în numele, pe contul şi riscul

propriu.

Societatea de comer exterior gestionează mărfurile care fac obiectul importului şi apoi al

vânzării către beneficiarul intern. Astfel, operaiile de import, respectiv vânzare către beneficiarii

interni, se vor evidenia distinct în contabilitatea SCE. În cazul de faă, SCE nu va pretinde

beneficiarului un comision, dar facturarea mărfurilor vândute către beneficiar se va face la un

pre ce va include şi aşa-numita marjă comercială165.

Relaiile economice ale societăilor care desf ăşoară activităi de import pe cont propriu au

ca bază juridică contractele economice încheiate cu furnizorii externi, clienii interni şi cu

prestatorii de servicii166:

a. Contractele externe încheiate cu furnizorii stabilesc principalele drepturi şi obligaii

ale părilor participante la vânzarea-cumpărarea internaională de mărfuri. Acestea sunt

supuse regulilor impuse de dreptul comercial internaional, iar aspectele de natură

juridică şi economică sunt reglementate de organisme specializate, prin elaborarea de

contracte tipizate. Acestea cuprind: pările contractului, obiectul contractului, preul

extern, condiia de livrare, expediia şi transportul mărfii, termenul de livrare, recepia şi

controlul bunului în cauză, condiia de plată, asigurarea mărfii, şi alte clauze.

b. Contractele interne încheiate cu beneficiarii mărfurilor importate sunt reglementate

de dreptul comercial naional şi conin aceleaşi clauze ca şi orice contract încheiat între

165 Pătru, V., Rotilă, A., Contabilitate şi diagnostic financiar. Fundamente teoretice şi aplica ii practice, EdituraSedcom Libris, Iaşi, 2010, p. 173.166 Toma, C., Contabilitatea în comer ul exterior, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2005, p. 168-169.


7/70


două persoane juridice autohtone (pările contractului, termenele şi modul de plată,

obligaiile părilor, durata, soluionarea litigiilor, clauze speciale şi dispoziii finale).

c. Contractele interne sau externe încheiate cu societăile ce asigură derularea

normală a importurilor. Aceste contracte sunt încheiate cu furnizorii de servicii

necesare realizării activităii de import, servicii care se referă la: transport pe parcurs

intern şi/sau extern, prelucrare, sortare şi ambalare, control şi certificare a calităii mărfii,

asigurare etc. În funcie de naionalitatea prestatorilor de servicii, autohtoni sau străini,

contractele încheiate prezintă caracteristicile şi clauzele principale ale contractelor

externe sau interne.

Regimul financiar-contabil al importului pe cont propriu

Mărfurile importate pot urma trasee diferite în funcie de condiiile de livrare prevăzute în

contractele încheiate cu furnizorii externi şi cu clienii interni, precum şi de politica adoptată de

societatea exportatoare, în materie de valorificare a importurilor.

Decontarea operaiilor ocazionate de activitatea de import se realizează similar indiferent

de termenul plăii datoriilor externe: la vedere sau la termen. Cu toate acestea, în cazul

importului pe credit comercial apar anumite particularităi, determinate de efectele creditării

importatorului de către exportator.

Ca urmare a faptului că între momentul înregistrării obligaiilor în valută şi cel al plăii

lor pot apărea fluctuaii ale cursului de schimb valutar, cu ocazia decontării, se determină şi

eventualele diferene de curs, în baza relaiei167:

( )∑ −×= CsiCsaVp DCV , unde:

DCV = diferena de curs valutar;

∑ =Vp suma în valută plătită;

Csa = Curs de schimb actual de plată;

Csi = Curs de schimb istoric la înregistrarea datoriei sau la sfârşitul exerciiului

precedent.

Diferena de curs rezultată poate fi: favorabilă, când cursul de schimb actual este mai mic

decât cel istoric, sau nefavorabilă, în situaia inversă. În contabilitate, aceste diferene se

înregistrează ca venituri sau cheltuieli financiare, după caz.

Preul extern complet de import reprezintă valoarea în vamă sau valoarea la frontieră

română şi cuprinde: preul net al mărfii (preul de import), cheltuielile cu transportul mărfurilor

167 Ibidem, p. 175.


8/70


pe parcurs extern, cheltuielile adiacente transportului de mărfuri achitate pe parcurs extern,

costul asigurării şi alte cheltuieli efectuate pe parcurs extern.

Preul de vânzare la intern al mărfurilor importate cuprinde168:

- cheltuielile externe f ăcute cu aducerea mărfurilor în ară (acestea coincid cu valoarea în vamă),

- plăile f ăcute în vamă (taxe vamale, accize, şi orice alte taxe ce se cuvin statului la importul demărfuri cu excepia TVA),

- cheltuieli efectuate pe parcurs intern (transportul bunurilor de la vamă la depozitul societăii,

cheltuieli cu depozitarea mărfurilor şi transportul lor de la depozit la beneficiarul de import ş.a.)

- adaosul societăii de comer extern numit şi marja importatorului.

Marja importatorului are rolul de a compensa cheltuielile efectuate pe parcurs intern,

cheltuielile de funcionare şi de a asigura profitul societăii importatoare. Se calculează prin cote

procentuale stabilite de fiecare societate, care se aplică la valoarea externă FFR

169

în valută,transformată în lei la cursul zilei din data livrării la intern sau la costul achiziiei.

Sistemul de conturi utilizat

Operaiile de înregistrare în contabilitate a actelor de comer privind importul de mărfuri

pe cont propriu sunt efectuate utilizând următoarele conturi:

• 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” – reflectă cota de garanie reinută

furnizorilor externi, dacă perioada de garanie depăşeşte un an;

• 2678 „Alte creane imobilizate” – reflectă sumele imobilizate în cota de garanie reinută

de clienii interni, dacă perioada de garanie depăşeşte un an;

• 371 „Mărfuri”/ 607 „Cheltuieli privind mărfurile” – servesc la evidena existenei şi

mişcării stocurilor de mărfuri în condiiile aplicării metodei inventarului permanent sau

intermitent (metode discutate intr-un capitol anterior);

• 357 „Mărfuri la teri” (în custodie sau în consignaie) – serveşte la evidena existenei şi

mişcării stocurilor de mărfuri, proprietatea unităii care se află temporar la teri din

diferite cauze: prelucrare, prezentare la expoziii, depozitare temporară etc.;

• 401 „Furnizori” asigură evidena datoriilor faă de furnizorii externi sau prestatorii de

servicii pe parcurs intern şi extern, generate de activitatea de import pe cont propriu, în

baza facturilor;

• 408 „Furnizori – facturi nesosite” este folosite pentru a evidenia obligaiile faă de

furnizori de la care nu s-au primit încă facturile;

168 Vişan, D., op.cit., p. 126-128.169 Preul extern franco-frontiera română.


9/70


• 4091 „Furnizori debitori” – pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor: evideniază

avansurile acordate furnizorilor externi pentru începerea fabricaiei produselor care fac

obiectul importului;

• 4111 „Clieni” – asigură evidena creanelor faă de beneficiarii interni de mărfuri

importate;

• 418 „Clieni – facturi nesosite” evideniază clienii interni pentru care nu s-au întocmit

încă facturile;

• 4426 „TVA deductibilă” – evideniază TVA datorată în vamă, aferentă costului de

achiziie al mărfurilor importate, precum şi cea datorată eventualilor prestatori de

servicii;

• 4427 „TVA colectată” – evidena TVA inclusă în facturile emise către clieni;

•

4428 „TVA neexigibilă” – este utilizat pentru evidena taxei cuvenite furnizorilor interni

de servicii/clienilor de la care nu s-au primit facturile/către care urmează să se

întocmească facturile;

• 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” – evideniază taxele vamale, accizele Si

alte sume datorate bugetului de stat;

• 447 „Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate” este folosit pentru înregistrarea

comisionului vamal datorat pentru importuri;

•

471 „Cheltuieli înregistrate în avans” – intervine pentru a reflecta dobânda datorată la

importurile pe credit comercial, a căror perioadă de decontare depăşeşte un an;

• 666 „Cheltuieli privind dobânzile” – dobânzile datorate furnizorilor externi pentru

finanarea importurilor pe credit comercial;

• 767 „Venituri din sconturi obinute” – asigură evidena sconturilor obinute de la

furnizorii externi, atunci când plata obligaiilor se realizează anticipat termenului de

decontare.

Studiu de caz privind înregistrarea în contabilitate a operaiunilor de import pe

cont propriu la S.C. W.M.W. S.A. Bacău

S.C. W.M.W. S.A. Bacău primeşte la data de 17.01.2008 o ofertă de garnitură de etanşare

mecanică de la INPRO/SEAL COMPANY SUA. După o verificare atentă a mai multor oferte de

la mai multe entităi, societatea hotărăşte achiziionarea acestei garnituri de la societatea mai sus

menionată. În aceste sens, S.C. W.M.W. S.A. Bacău trimite pe 28.01.2008 o comandă privind

marfa amintită anterior, la care anexează o schiă a garniturii de etanşare mecanică, iar pe19.02.2008 W.M.W. primeşte de la furnizorul extern un certificat de conformitate, care


10/70


11/70


Reflectarea în contabilitate a evenimentelor şi tranzaciilor prezentate mai sus se

efectuează astfel:

a) înregistrarea mărfurilor importate potrivit datelor din facturile externe, declaraia vamală de

import şi fişa de calcul a importului (25.02.2008).

4.321 lei371 „Mărfuri” = %401 „Furnizori”/extern401 „Furnizori”/transport408 „Furnizori-facturi nesosite” /asigurare446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminteasimilate”462 „Creditori diverşi”

3.614 lei436 lei180 lei

72 lei21 lei

b) înregistrarea plăilor în vamă, adică TVA, taxa vamală şi comision vamal (25.02.2008):914 lei%

4426 „TVA deductibilă”446 „Alte impozite, taxeşi vărsăminte asimilate”462 „Creditori diverşi”

= 5121 „Conturi la bănci în lei”

821 lei72 lei21 lei

c) înregistrarea schimbului valutar (26.02.2008):

Suma încasată în valută 1.568 USD x 2,75 lei/USD = 4.315 lei

Comision bancar 0.5% x 4.315 lei = 22 leiTotal disponibilităi în lei consumate: 4.337 lei

Suma virată din contul în lei pentru schimbul valutar este de 4.350 lei

Diferena restituită în RON: 13 lei

581 „Viramente interne” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 4.350 lei

4.350 lei%5124 „Conturi la bănci

în valută”627 „Cheltuieli cu serviciilebancare şi asimilate”5121 „Conturi la bănci în lei”

= 581 „Viramente interne”

4.315 lei

22 lei

13 lei

În contul 627 se înregistrează comisionul bancar, iar în debitul contului 5121 se înregistrează suma restituită în lei.

d) se înregistrează plata furnizorului din SUA (27.02.2008)

Valoarea în lei la plată: 1.400 USD x 2,6 lei/USD = 3.640 leiValoarea la curs primire factură: 1.400 USD x 2,5811 lei/USD = 3.614 lei

Diferenă de curs valutar nefavorabilă: 26 RON


12/70


3.640 lei%401 „Furnizori”/extern665 „Cheltuieli din diferene

de curs valutar”

= 5124 „Conturi la bănci în valută”

3.614 lei26 lei

e) achitarea obligaiei faă de societatea de transport (27.02.2008):

Valoarea în lei la plată: 168 USD x 2,6 lei/USD = 437 lei

Valoarea la curs primire factură: 168 USD x 2,5811 lei/USD = 436 lei

Diferenă de curs valutar nefavorabilă: 1 RON

437 lei%401 „Furnizori”/transport665 „Cheltuieli din diferenede curs valutar”


436 lei1 leu

f) vânzarea mărfurilor către clienii interni (15.03.2008):

Cost de achiziie: 4.321 lei

Marja importatorului: Valoarea externă FFR în lei x 20% = 4.321 lei x 20% ≈ 864 lei

Pre de vânzare: 5.185 lei (cost de achiziie+marja importatorului)

TVA colectată: 19% x 5.185 lei ≈ 985 lei

Total valoare factură: 6.170 lei

6.170 lei4111 „Clieni” = %707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”4427 „TVA colectată”

5.185 lei985 lei

Veniturile din vânzarea mărfurilor sunt formate din costul de achiziie şi marja

importatorului aplicată la valoarea externă FFR în lei, formând împreună preul de vânzare. La

acesta din urmă se calculează TVA colectată.

g) se înregistrează descărcarea gestiunii:

607 „Cheltuieliprivind mărfurile”

= 371„Mărfuri” 4.321 lei

h) înregistrarea primirii facturii de la societatea de asigurări (31.03.2008):

Valoarea facturii la cursul primirii: 70 USD x 2,73 lei/USD = 191 lei

Valoarea asigurării antecalculate: 70 USD x 2,5811 lei/USD ≈ 181 lei

Diferenă de curs valutar nefavorabilă: 11 lei


13/70


191 lei%408 „Furnizori-facturinesosite”665 „Cheltuieli din diferenede curs valutar”

= 401 „Furnizori”/asigurare

181 lei

10 lei

i) efectuarea schimbului valutar:

Suma încasată în valută: 70 USD x 2,73 lei/USD = 191 lei

Comision bancar: 0,5% x 191 lei ≈ 1 leu

Total disponibilităi consumate: 192 lei

Suma virată din contul lei pentru efectuarea schimbului valutar: 200 lei

Diferena restituită în RON: 8 lei

581 „Viramenteinterne”

= 5121 „Conturi la bănci în lei” 200 lei

200 lei%5124 „Conturi la bănci

în devize”627 „Cheltuieli cu serviciilebancare şi asimilate”5121 „Conturi la bănci în lei”

= 581 „Viramente interne”

191 lei

1 leu

8 lei

î) achitarea obligaiei faă de societatea de asigurare (31.03.2008):

Valoarea în lei la plată: 70 USD x 2,73 lei/USD = 191 lei

Valoarea în lei la curs primire factură: 70 USD x 2.73 lei/USD = 191 lei

Nu avem diferene din curs valutar.

401 „Furnizori”/asigurare = 5124 „Conturi la bănci în devize” 191 lei

j) înregistrarea încasării creanei de la clientul intern pentru mărfurile de import livrate:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „Clieni” 6.170 lei

k) înregistrarea regularizării taxei pe valoare adăugată (31.03.2008):

985 lei4427„TVA colectată”= = %4423 „TVA de plată”

4426 „TVA deductibilă”

164 lei

821 lei

l) închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri:


14/70


4.381 lei121 „Profit şi pierdere” = %607 „Cheltuieli privind mărfurile”627 „Cheltuielile cu serviciile bancare”665 „Cheltuieli privind diferenele de cursvalutar”

4.321 lei23 lei37 lei

707 „Venituri din vânzareamărfurilor”

= 121 „Profit şi pierdere” 5.185 lei

5.1.3.2. Aspecte contabile privind operaiunile de import în comision

Importul în comision reprezintă o modalitate indirectă de import, prin care societăile decomer exterior intermediază schimbul de mărfuri între furnizorii externi şi beneficiarii interni.

Aceste unităi pot comercializa mărfurile la intern în numele lor, dar pe contul şi pe riscul

unităilor beneficiare de importuri, sau în numele, pe contul şi pe riscul propriu. Ca urmare, în

primul caz, în contabilitatea societăii de comer exterior se înregistrează doar venitul obinut din

comisioanele de import, iar rezultatele economico-financiare ale operaiilor de import în

comision se reflectă în gestiunea beneficiarilor de importuri. În cel de-al doilea caz, totul se

înregistrează în contabilitatea societăii care efectuează importul în comision.

Regimul economico-financiar al importului în comision

Relaiile economice ale societăilor de comer exterior care realizează importuri în

comision au ca bază contractele încheiate cu beneficiarii de import, cu furnizorii externi şi cu

prestatorii de servicii.

Contractele interne încheiate cu beneficiarii de importuri sunt contracte de comision. Un

contract de comision este o în elegere scrisă între un comerciant numit comisionar şi un alt

comerciant sau producător numit comitent prin care comisionarul se angajează să vând ă sau să

cumpere o cantitate determinat ă de marf ă , conform instruc iunilor comitentului, contra unei

sume de bani numit ă comision170.

Contractele externe încheiate cu producătorii de bunuri importate stabilesc principalele

drepturi şi obligaii ale părilor participante la vânzarea-cumpărarea internaională de bunuri.

Contractele interne sau externe încheiate cu prestatorii de servicii care asigură derularea

normală a importurilor furnizează serviciile de transport pe parcurs intern şi/sau extern, sortare,

ambalare, asigurarea mărfurilor etc. Aceste contracte au anumite particularităi determinate de

170 C. Toma, op. cit., p.209.


15/70


lipsa obiectului material al contractului, modalitatea concretă de realizare a serviciului,

apartenena naională a partenerului, etc.

Similar importului pe cont propriu, importul de mărfuri în comision prezintă o serie de

caracteristici determinate de traseul pe care circulă mărfurile destinate importului, modalitatea de

decontare a creanelor şi datoriilor, scadena decontării datoriilor externe, natura bunurilor

importate, etc. Deoarece, în cazul importului în comision, societăile de comer exterior nu

gestionează efectiv mărfurile, acestea circulă, de regulă, pe traseul:

Figura 5.2. Traseul cel mai utilizat al importului în comision

Decontarea importului de mărfuri în comision

Decontarea operaiilor ocazionate de derularea importului în comision se realizează la

vedere sau la termen, la fel ca şi în cazul importului pe cont propriu, doar că apar anumite

particularităi generate de lipsa transferului de proprietate asupra mărfurilor destinate importului.

A. Decontarea importului de mărfuri în comision cu plata la vedereDecontările cu furnizorii externi se realizează în valuta convenită şi la termenele

prevăzute în contractele încheiate. În cazul unităilor prestatoare de servicii, decontarea se

realizează în lei, în cazul operaiilor realizate pe parcurs intern şi în valută în cazul operaiilor

desf ăşurate pe parcurs extern.

În cazul importului în comision decontările cu beneficiarii de importuri se realizează

astfel:

•

Înainte de primirea mărfurilor în vamă, societatea de comer exterior încasează de labeneficiarii de importuri anumite sume ca avans pentru a asigura plăile necesare la

recepionarea bunurilor. Aceste avansuri sunt utilizate pentru acoperirea plăilor de

efectuat în vamă, dar şi de a achita furnizorii externi şi prestatorii de servicii.

• După facturarea mărfurilor la intern, decontarea cu beneficiarii de importuri vizează

încasarea sau plata diferenei între valoarea facturată de către societatea de comer

exterior şi valoarea avansurilor acordate de beneficiari.

B. Decontarea importului în comision pe credit comercialImportul de mărfuri pe credit comercial se realizează atunci când beneficiarul de import

nu dispune de resurse financiare pentru a-şi achita obligaiile faă de furnizori, mai ales în cazul

Unitateproducătoare(Furnizorul

extern)

Vamă Beneficiar

intern(de import)


16/70


importurilor de volum, complexitate şi valori ridicate. Societatea de comer exterior nu este

implicată în finanarea importurilor în comision pe credit comercial, acest rol revenindu-i

furnizorului extern. După scadena achitării obligaiilor externe, importul pe credit comercial se

structurează în import în comision pe credit comercial pe termen scurt (până la un an), pe termen

mediu (1-5 ani) şi pe termen lung (peste 5 ani).Importul în comision pe credit comercial pe termen scurt se practică pentru mărfuri

generale, iar scadena este înscrisă în factură.

Importul în comision pe credit comercial pe termen mediu şi lung se practică pentru

mărfuri complexe, cu valoare ridicată, a căror scadenă de plată depăşeşte durata unui exerciiu

financiar.

Perioada de creditare a clientului intern influenează şi modul de calcul al dobânzii

externe, astfel în cazul importului cu scadena mai mică de un an, dobânda se calculează după formula simplă:

T

t d VI Ds

×

××=

100 ,

unde:

Ds = dobânda simplă;

VI = valoarea importului, exclusiv dobânda;

d= procentul dobânzii;

t = timpul de creditare, exprimat în luni sau zile;

T = numărul de luni sau zile dintr-un an.

Pentru importul în comision pe credit comercial pe termen mediu şi lung, aceasta se

calculează după formula dobânzii compuse:

( ) Vcr d Vcr Dc n −+×= 1 ,

unde:

Dc = dobânda compusă;

Vcr = valoarea creditului acordat;

d = procentul dobânzii;

n = numărul de ani de creditare.

De asemenea, în contractul extern poate fi prevăzută posibilitatea decontării anticipate

termenului de plată stabilit, din iniiativa clientului intern, caz în care acesta primeşte o reducere

denumită discount.

Pentru decontarea importurilor pe credit pot fi utilizate şi efecte de comer: cambii, bilete

la ordin şi cecuri.


17/70



Sistemul de conturi folosit pentru reflectarea în contabilitate a operaiilor privind importul

în comision este reprezentat de următoarele conturi:

• 401 „Furnizori” – asigură evidena datoriilor faă de unităile producătoare de mărfuri şi

faă de prestatorii de servicii, pe baza facturilor primite;

• 408 „Furnizori-facturi nesosite” – este folosit cu ocazia recepiei în vamă şi facturării la

intern a mărfurilor importate, pentru evidena obligaiilor faă de prestatorii de servicii de

la care nu s-au primit încă facturile;

• 4111 „Clieni” – asigură evidena creanelor faă de beneficiarii interni de mărfuri

generate de derularea importului în comision;

• 461 „Debitori diverşi” – este folosit pentru evidena creanelor faă de beneficiarii de

importuri, generate de diferenele nefavorabile generate de valoarea antecalculată a

prestaiilor, înainte de primirea facturilor, şi valoarea lor efectivă în momentul primirii

facturilor, precum şi de diferenele nefavorabile de curs valutar;

• 462 „Creditori diverşi” – evideniază datoriile faă de beneficiarii de importuri, generate

de diferenele favorabile generate de valoarea antecalculată a prestaiilor şi valoarea lor

efectivă, precum şi e diferenele favorabile de curs valutar;

• 704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” – asigură evidena veniturilor

obinute din comisioanele percepute clienilor interni pentru intermedierea cumpărării de

la extern a bunurilor;

• 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” – este destinat să asigure evidena cotei de

garanie reinută producătorilor externi;

• 2678 „Alte creane imobilizate” – reflectă sumele imobilizate în cota de garanie reinută

de clienii interni, dacă perioada de garanie depăşeşte un an;

• 419 „Clieni - creditori” – evideniază avansurile încasate în lei sau valută de la clienii

interni pentru efectuarea plăilor ocazionate de derularea importului;

• 409 „Furnizori - debitori” – reflectă avansurile acordate producătorilor externi pentru

începerea fabricării bunurilor ce fac obiectul importului.

Înregistrarea în contabilitate a operaiilor ce vizează activitatea de import în comision

Principalele operaii ce corespund importului în comision sunt:

a) primirea mărfurilor importate şi facturarea lor clientului intern:


18/70


4111 „Clieni” = %401 „Furnizori”446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”-taxa vamală 447 „Fonduri speciale-taxe şi vărsăminteasimilate”171

704 „Venituri din lucrări executate şi serviciiprestate”4427 „TVA colectată”

b) plata taxelor datorate în vamă:

%4426 „TVA deductibilă”446 „Alte impozite taxe şivărsăminte asimilate”

447 „Fonduri speciale-taxe şivărsăminte asimilate”

= 5121 „Conturi la bănci în lei”

c) plata furnizorului extern:

%401 „Furnizori”461 „Debitori diverşi”


În contul 461 „Debitori diverşi se înregistrează diferenele nefavorabile de import.

d) plata obligaiei faă de societatea de asigurare:

401 „Furnizori” = %

5124 „Conturi la bănci în valută”

462 „Creditori diverşi”

În contul 462 „Creditori diverşi” se înregistrează diferenele favorabile de import.

e) decontarea cu clientul intern a contravalorii mărfurilor livrate:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „Clieni”

f) decontarea cu beneficiarul de import a diferenelor generate de derularea importului în

comision:

• în cazul în care diferenele favorabile sunt mai mici decât diferenele nefavorabile, avem:

%462 „Creditori diverşi”

5121 „Conturi la bănci în lei”

= 461 „Debitori diverşi”

171 Cont utlizat pentru evidenierea în contabilitate a comisionului bancar de ali specialişti şi normalizatori contabili în lucrările de specialitate, în locul contului 462 „Creditori diverşi”.


19/70


• în cazul în care diferenele nefavorabile sunt mai mici decât cele favorabile, înregistrarea

arată astfel:

462 „Creditori diverşi” = %

461 „Debitori diverşi”5121 „Conturi la bănci în lei”

g) înregistrarea decontului de TVA:

• TVA colectată > TVA deductibilă, avem:

4427 „TVA colectată” = %4423 „TVA de plată”4426 „TVA deductibilă”

• TVA colectată < TVA deductibilă, avem:

%4424 „TVA de recuperat”4427 „TVA colectată”

= 4426 „TVA deductibilă”

5.2. Aspecte fiscale şi contabile privind operaiunile de export

Exportul de mărfuri este definit ca fiind totalitatea operaiunilor comerciale prin care o

parte din mărfurile produse sau prelucrate într-o ară se vând în alte ări.

Ca şi în cazul importului, şi exportul îmbracă diferite forme în funcie de criteriile după

care acestea sunt structurate, şi anume:

• după modalităile de realizare a exportului de către societăile specializate, distingem:

- export de mărfuri pe cont propriu;

- export de mărfuri în comision.• după termenul de decontare a mărfurilor exportate, avem:

- export cu încasare la vedere;

- export pe credit comercial.

• după modalităile de decontare cu furnizorii externi:

- export cu decontare prin acreditiv;

- export cu decontare prin incasso-documentar;

-

export cu decontare prin efecte de comer.• după condiiile de livrare, exportul poate fi realizat în una din condiiile de livrare

prezentate în capitolul anterior, şi avem:


20/70


- export realizat în condiia FOB;

- export realizat în condiia CAF sau CIF.

• după natura mărfurilor care fac obiectul exportului, distingem:

- export de mărfuri generale;

-

export de mărfuri complexe.• după proveniena mărfurilor exportate, poate exista:

- export cu mărfuri indigene;

- export cu mărfuri străine (reexport).

5.2.1. Aspecte fiscale privind operaiunile de export de bunuri

Având în vedere că, din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, funcionează principiul destinaiei – impozit aplicabil la destinaie (unde se consumă bunul/serviciul) şi nu la

origine (unde se realizează), exportul este exonerat de TVA.

Altfel spus, operaiunile de export fac parte din categoria operaiunilor incluse în sfera de

aplicare a TVA, ca şi operaiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxă pe

valoare adăugată, fiind însă permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorate sau plătite

pentru bunurile sau serviciile achiziionate.

Alte elemente care in de tratamentul fiscal aplicabil operaiunilor de export au fost

prezenatate pe parcursul capitolelor anterioare.

5.2.2. Regimul vamal al exporturilor

Potrivit Codului vamal al României, la trecerea frontierei de stat, mărfurile, mijloacele de

transport şi orice alte bunuri sunt supuse vămuirii de către autorităile vamale. După efectuarea

operaiunii de vămuire mărfurile rămân sub supraveghere vamală până la acordarea liberului de

vamă.

Declararea mărfurilor şi prezentarea lor pentru vămuire se face de către exportator sau de

către reprezentantul său, prin depunerea unei declaraii vamale în detaliu, în formă scrisă.

La introducerea sau scoaterea din ară a mărfurilor prezentate la vamă se stabileşte un

regim vamal care poate fi definitiv sau suspensiv. Din categoria regimurilor vamale definitive,

fac parte: importul, exportul, introducerea sau scoaterea din ară de bunuri aparinând călătorilor

sau altor persoane fizice, necomerciani. Regimurile vamale suspensive sunt: tranzitul


21/70


mărfurilor172, antrepozitul mărfurilor, perfecionarea activă a mărfurilor, transformarea sub

control vamal a mărfurilor, admiterea temporară a mărfurilor şi perfecionarea pasivă a

mărfurilor.173

Regimul de export constă în scoaterea definitivă a mărfurilor româneşti de pe teritoriul

României.

Valoarea în vamă a mărfurilor de export, înscrisă în declaraia vamală, se exprimă în

valută agreată de Banca Naională Română şi se consideră FFR. Transformarea în lei a valorii în

vamă se face la cursul de schimb valutar comunicat de BNR în fiecare zi de joi. Acest curs se

utilizează pe toată durata săptămânii următoare pentru declaraiile vamale înregistrate în cursul

acelei săptămâni.

La exportul de mărfuri nu se încasează taxe vamale şi taxa pe valoare adăugată. Liberul de vamă

la export se acordă cu condiia ca mărfurile în cauză să părăsească teritoriul ării în aceeaşi stare în care se aflau în momentul înregistrării declaraiei vamale de export.

Mărfurile pot fi exportate temporar, caz în care autoritatea vamală fixează termenul în

care mărfurile urmează a fi reintroduse sau în care trebuie să primească o altă destinaie vamală.

Operaiunile de export temporar se încheie prin: reimport sau exportul definitiv al mărfurilor,

emiterea unui act constatator de către biroul vamal, în cazul în care nu se respectă termenul

stabilit sau când nu se înapoiază din considerente economice. Birourile vamale şi titularii

operaiunilor de export temporar sunt obligai să ină evidena acestora până la încheierea totală aacestora.

5.2.3. Aspecte contabile privind operaiunile de export

Tratamentul contabil aferent operaiunilor de export este influenat de modalitatea de

realizare a activităii de export pentru care entitatea a optat, respectiv modalitatea desf ăşurării

livrării pe cont propriu sau modalitatea realizării tranzaciei de export în comision.

5.2.3.1. Aspecte contabile privind operaiunile de export pe cont propriu

Exportul de mărfuri pe cont propriu constituie o formă de organizare a modalităii

indirecte de export, în care societăile de comer exterior cumpără mărfuri de la furnizorii interni

172 Tranzitul vamal constă în transportul mărfurilor străine de la un birou vamal la alt birou vamal, f ără ca acestea să fie supuse drepturilor de import sau măsurilor de politică comercială. Mărfurile vămuite la un birou vamal deinterior, în vederea exportului, sunt în tranzit până la biroul vamal de frontieră.173 A se vedea Codul vamal al României.


22/70


şi le vând clienilor externi pe contul şi pe riscul lor. Ca urmare, rezultatele exportului pe cont

propriu se reflectă în gestiunea societăii de comer exterior ca profit sau pierdere, după caz.

Relaiile economice ale societăii de comer exterior au ca bază juridică contractele

încheiate cu furnizorii externi, cu prestatorii de servicii şi cu beneficiarii externi.

•

Contractele interne încheiate cu producătorii de mărfuri asigură reglementareaprincipalelor drepturi şi obligaii ale părilor participante. Principalele clauze ale acestui

tip de contract sunt: păr ile contractante (aici sunt cuprinse informaiile de identificare a

vânzătorului şi cumpărătorului), obiectul contractului (aici sunt prezentate cantităile,

calitatea şi preul negociat al bunurilor tranzacionate), termenele şi modalit ă ile de plat ă,

obliga iile păr ilor contractante, durata contractului, solu ionarea litigiilor şi clauze

speciale şi dispozi ii finale.

•

Contractele externe încheiate cu clienii externi. Acestea sunt supuse unor reguli şiuzane stabilite prin dreptul comercial internaional, aspectele de natură juridică şi

economică fiind reglementate de organisme specializate în domeniu174 prin elaborarea

unor tipizate. Pe lângă clauzele amintite mai sus, în cazul contractelor externe mai apar:

pre ul extern (constituie elementul fundamental al acestui tip de contract), condiia de

livrare (această clauză condiionează momentul trecerii mărfurilor din proprietatea

vânzătorului în proprietatea cumpărătorului, şi modul de împărire a cheltuielilor între

cele două pări), expedi ia şi transportul mărfurilor, termenele de livrare, recep ia şi

controlul mărfurilor, asigurarea mărfurilor, etc.

• Contractele încheiate cu societăile prestatoare de servicii sunt destinate să asigure

furnizarea de servicii necesare realizării exporturilor: transport intern/extern, control şi

certificare a calităii, asigurare, etc.

Regimul financiar-contabil al exportului pe cont propriu

Exportul de mărfuri pe cont propriu prezintă o serie de caracteristici determinate de

traseul pe care circulă mărfurile destinate exportului, modalitatea de decontare a creanelor şi

datoriilor, scadena decontării creanelor externe, natura mărfurilor exportate, etc.

Decontarea operaiilor ocazionate de derularea exportului pe cont propriu se realizează pe

baza unor tehnici şi modalităi similare cu decontarea importurilor. În funcie de termenul

încasării creanelor externe, avem export pe cont propriu cu plata la vedere sau la termen.

În cazul decontării cu furnizorii de mărfuri, sumele datorate acestora se achită în lei prin

virament bancar, în termenul normal de decontare, potrivit clauzelor din contractele încheiate.

174 Vezi Conven ia de la Haga, Comisia Economică a ONU pentru Europa, Conven ia de la Viena, Camera deComer Internaional de la Paris etc.


23/70


Aceste obligaii pot fi decontate şi prin efecte de comer cum sunt: trata, biletul la ordin, cecul,

acceptate de furnizor în cazul în care scadena de plată este mai mare. Decontările cu unităile

prestatoare de servicii pe parcurs intern sau extern se realizează în lei, respectiv în valută. Iar

decontările cu clienii externi se realizează în valuta convenită de pări şi la termenele prevăzute

în contractele încheiate.

Ca urmare a faptului că între momentul înregistrării obligaiilor/creanelor în valută şi cel

al plăii/ încasării lor, pot apărea fluctuaii ale cursului de schimb valutar, cu ocazia decontării se

determină şi diferenele de curs, cu ajutorul relaiei:

( )∑ −×= CsiCsaV DCV ,

în care:

DCV = diferena de curs valutar;

∑ =V suma în valută plătită /încasată;

Csa = curs de schimb actual;

Csi = curs de schimb istoric (la înregistrarea obligaiei/creanei).

Diferena rezultată poate fi favorabilă, şi este înregistrată într-un cont de venituri

financiare, sau nefavorabilă înregistrată într-un cont de cheltuieli financiare.

Decontarea operaiilor de export pe cont propriu, ca şi în cazul importului, se poate

realiza prin: incasso-documentar, acreditiv documentar sau ordin de plată.

Incasso-ul documentar175 este o formă de plată lipsită de garanii, în care vânzătorul se

bazează pe bonitatea cumpărătorului. Are la bază ordinul pe care vânzătorul îl dă băncii sale, de

a încasa contravaloarea unei tranzacii comerciale şi de a o vira în contul său. Acest tip de

decontare prezintă pentru vânzător anumite inconveniente cum sunt: nesigurana încasării

creanelor sale, întârzierea încasării cu perioada de timp impusă de circuitul bancar al

documentelor, deoarece incasso-ul este localizat la cumpărător. Din acest motiv, decontarea prin

incasso-documentar se practică numai între parteneri siguri, a căror bonitate şi seriozitate sunt

incontestabile.

Acreditivul documentar176 constituie un angajament prin care o bancă emitentă se

obligă să efectueze o plată către beneficiarul acreditivului, să accepte ori să plătească la ordinul

dat de beneficiar cambiile care au fost trase de către acesta sau să autorizeze o altă bancă să

efectueze o plată către beneficiar, să accepte ori să negocieze cambii. Acreditivul poate fi

revocabil, care poate fi modificat sau anulat de banca emitentă, sau irevocabil, caz în care banca

175 Cash against documents; această modalitate de plată fost reglementată de Camera Internaională de Comer de laParis, prin „Reguli uniforme privind incassourile” (Publicaia 552).176 Această modalitate de plată a fost reglementată de Camera Internaională de Comer de la Paris, prin „Reguli şiuzane uniforme cu privire la acreditivele documentare” (Publicaia 500).


24/70


emitentă se angajează irevocabil să plătească suma convenită beneficiarului. Modificarea sau

anularea acreditivului irevocabil se poate realiza doar cu acordul tuturor participanilor.

Ordinul de plată reprezintă dispoziia dată unei bănci de o persoană numită ordonator de

a plăti unei alte persoane numite beneficiar o sumă de bani, în contul unei obligaii contractate

anterior. Această modalitate este folosită foarte rar în comerul internaional datorită risculuimare de revocare.

În ceea ce priveşte decontarea exportului pe cont propriu pe credit comercial, această

prezintă aceleaşi particularităi ca şi în cazul importului pe credit comercial.


Sistemul de conturi folosit la reflectarea operaiilor privind exportul de mărfuri pe cont

propriu:• 371 „Mărfuri” – serveşte la evidena existenei şi mişcării stocurilor de mărfuri;

• 357 „Mărfuri la teri” (în custodie sau în consignaie) – serveşte la evidena existenei şi

mişcării stocurilor de mărfuri proprietatea unităii care se află temporar la teri din diferite

cauze;

• 401 „Furnizori” – asigură evidena datoriilor faă de furnizori, precum şi costul

operaiilor efectuate de teri asupra mărfurilor, inclusiv valoarea transportului realizat

prin firme specializate;

• 408 „Furnizori facturi nesosite”;

• 409 „Furnizori-debitori” – evideniază avansuri acordate;

• 4111 „Clieni” – asigură evidena creanelor faă de beneficiarii externi de mărfuri,

generate de derularea exporturilor pe cont propriu, în baza facturilor emise;

• 419 „Clieni-creditori” – reflectă avansurile încasate de la partenerii externi;

• 472 „Venituri înregistrate în avans” – evideniază cota-parte din dobânzile aferente

exerciiilor viitoare;

• 542 „Avansuri de trezorerie” ;

• 607 „Cheltuieli privind mărfurile” – asigură evidena costului de achiziie al mărfurilor

vândute la extern, în condiiile aplicării metodei inventarului permanent;

• 613 „Cheltuieli cu primele de asigurare” – evideniază costul asigurării pe parcurs extern

a mărfurilor exportate;

• 624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal” – evideniază costul transportului

suportat de societatea exportatoare;• 666 „Cheltuieli privind dobânzile” – evideniază dobânzile datorate instituiilor de

creditare;


25/70


• 704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” – asigură evidena veniturilor

obinute din facturarea la extern a contravalorii transportului şi/sau asigurării, aferente

mărfurilor exportate;

• 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” – serveşte la evidena veniturilor obinute din

valorificarea mărfurilor la export, corespunzătoare valorii internaionale a acestora;

• 766 „Venituri din dobânzi” – asigură evidena dobânzii facturată la extern;

Studiu de caz privind înregistrarea în contabilitate a operaiunilor de import pe

cont propriu la S.C. W.M.W. S.A. Bacău

S.C. W.M.W. S.A. Bacău cumpără la 15.03.2008 cilindri pneumatici de la S.C.

PNEUMATICA S.A. din Bistria în valoare de 20000 RON pe care doreşte să-i trimită la extern.

Iar pe data de 16.03.2008 societatea achită contravaloarea mărfurilor achiziionate.

S.C. W.M.W. S.A. Bacău trimite pe data de 17.03.2008 o ofertă de cilindri pneumatici la

JINDAL IRON & STEEL din India. După o verificare atentă a mai multor oferte de la mai multe

entităi, societatea hotărăşte achiziionarea acestor cilindri de la întreprinderea noastră. În acest

sens, societatea din India trimite pe 27.03.2008 o comandă privind marfa amintită anterior.

Vânzarea se face în condiia de livrare CPT, iar marfa are un pre extern de 11000 USD.

La întocmirea declaraiei vamale de export, cheltuielile de transport, încărcare şi manipulare pe

parcurs extern se ridică la 1000 USD.În 30.03.2008 soseşte şi bunul la societatea indiană alături de factura nr. 1035049.

Pe 27.04.2008 se achită către societate contravaloarea mărfii exportate, iar W.M.W.

achită societăii TNT contravaloarea transportului pe parcurs extern în sumă de 800 USD,

conform facturii primite în aceeaşi zi.

Evoluia cursului în lei al dolarului american se prezintă astfel:

- 30.03.2008 2.7 lei/USD;

- 27.04.2008 2.6 lei/USD.Reflectarea în contabilitate a evenimentelor şi tranzaciilor expuse mai sus se prezintă

astfel:

a) cumpărarea mărfurilor de la furnizorul intern (15.03.2008):

23.800 lei%371 „Mărfuri”4426 „TVA deductibilă”

= 401 „Furnizori”

20.000 lei3.800 lei

b) achitarea contravalorii mărfii achiziionate către furnizorul intern:

23.800 lei401„Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei”


26/70


c) întocmirea facturii externe pentru uz intern (30.03.2008):

Nr.

crt.Elemente de decontare Valoarea în valută (USD)

Valoarea în RON

(2,7 lei/USD)

1. Valoarea externă CPT 11.000 29.700

2.Transport extern

(antecalculat)1.000 2.700

3.Valoarea internaională a

mărfurilor FCA10.000 27.000

Tabelul nr. 5.2. Elementele incluse în factura externă

d) înregistrarea facturii la extern a mărfurilor livrate în condiia CPT:

29.700 lei4111 „Clieni” = %704 „Venituri din lucrări executate şi serviciiprestate”707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”

2.700 lei

27.000 lei

e) descărcarea din gestiune a mărfurilor:

20.000 lei607 „Cheltuieli privindvânzarea mărfurilor”

= 371 „Mărfuri”

f) primirea facturii pentru transportul mărfii livrată la extern în condiia CPT (27.04.2008):

- valoare la curs facturare extern: 800 x 2,7 lei/USD = 2.160 lei

- valoare la curs primire factură (30.03.2008): 800 x 2,6 lei/USD = 2.080 lei

Diferene favorabile de curs valutar: 80 lei

2.160 lei624 „Cheltuieli cu transportulde bunuri şi personal”

= %401 „Furnizori”765 „Venituri din diferene de curs valutar”

2.080 lei80 lei

g) regularizarea veniturilor cu diferena dintre cheltuielile de transport antecalculate (1000 USD)

şi cele efective (800 USD), economii 200 USD×2,7 lei /USD = 540 lei

540 lei704 „Venituri din lucrăriexecutate şi servicii prestate”

= 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”

h) plata cheltuielilor de transport pe parcurs extern (27.04.2008):

2.080 lei401 „Furnizori” = 5124 „Conturi la bănci în valută”


27/70


i) încasarea clientului extern:

- valoare în RON la încasare: 11000 USD x 2,6 lei /USD = 28.600 lei

- valoare în RON la facturare: 11000 USD x 2,7 lei /USD = 29.700 lei

Diferenă nefavorabilă de curs valutar: 1.100 lei

29.700 lei%401 „Furnizori”665 „Cheltuieli din diferenede curs valutar”


28.600 lei1.100 lei

î) regularizarea TVA:

3.800 lei4424 „TVA de recuperat” = 4426 „TVA deductibilă”

j) închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri:

23.260 lei121 „Profit şi pierdere” = %607 „Cheltuieli privind mărfurile”624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şipersonal”665 „Cheltuieli din diferene de curs valutar”

20.000 lei2.160 lei

1.160 lei29.240 lei%

704 „Venituri din lucrări

executate şi servicii prestate”707 „Venituri din vânzareamărfurilor”765 „Venituri din diferene decurs valutar”

= 121 „Profit şi pierdere”

2.160 lei

27.000lei

80 lei

5.2.3.2. Aspecte contabile privind operaiunile de export în comision

Exportul în comision reprezintă o formă a modalităii indirecte de export, în caresocietăile de comer exterior intermediază schimbul de mărfuri între furnizorii interni şi

beneficiarii externi. Aceste unităi pot comercializa mărfurile la extern în numele lor, dar pe

contul şi pe riscul unităilor beneficiare de exporturi, sau în numele, pe contul şi pe riscul

propriu. Ca urmare, în primul caz, în contabilitatea societăii de comer exterior se înregistrează

doar venitul obinut din comisioanele de export, iar rezultatele economico-financiare ale

operaiilor de export în comision se reflectă în gestiunea beneficiarilor de exporturi. În cel de-al

doilea caz, totul se înregistrează în contabilitatea societăii ce efectuează exportul în comision.


28/70


Regimul economico-financiar al exportului de mărfuri în comision

Exporturile în comision sunt reglementate din punct de vedere juridic de următoarele

categorii de contracte: contracte de comision încheiate la intern cu unităile producătoare de

bunuri, contracte ferme încheiate la extern cu beneficiarii mărfurilor exportate şi contracte

interne/externe încheiate cu societăi specializate care asigură prestarea serviciilor necesarederulării normale a exporturilor cum sunt: transportul pe parcurs intern şi extern, asigurare etc.

Contractele interne încheiate cu producătorii de mărfuri sunt contracte de comision.

Aceste contracte fiind încheiate la intern, sunt reglementate prin legislaia comercială naională,

prezentând aceleaşi clauze pe care le conine orice contract încheiat de două persoane juridice

autohtone.

Contractele externe încheiate cu beneficiarii mărfurilor exportate stabilesc principalele

drepturi şi obligaii ale părilor participante la vânzarea-cumpărarea internaională de bunuri, iarclauzele acestor conin referiri cu privire la: pările contractante, obiectul contractului, preul

extern, condiia de livrare, expediia şi transportul mărfurilor, termenul de livrare, recepia şi

controlul mărfurilor, condiia de plată, asigurarea mărfurilor, reclamaiile părilor şi soluionarea

acestora, exonerarea de răspundere, rezoluiunea şi rezilierea contractului, arbitrajul şi

dispoziiile finale.

Contractele interne/externe încheiate cu prestatorii de servicii ce asigură derularea

normală a exporturilor sunt destinate să asigure furnizarea de servicii necesare realizării

exporturilor. În funcie de naionalitatea furnizorilor de servicii, contractele încheiate prezintă

caracteristicile şi clauzele principale ale contractelor interne sau externe.

Similar exportului pe cont propriu, exportul în comision prezintă o serie de caracteristici

determinate de traseul pe care circulă mărfurile destinate exportului, modalitatea de decontare e

creanelor şi datoriilor, scadena decontării creanelor externe, natura bunurilor care fac obiectul

exportului etc.

Deoarece transferul de proprietate nu se realizează de la furnizor către exportator,

mărfurile destinate exportului în comision circulă, de regulă, direct de la producător la

beneficiarul extern.

Decontarea operaiilor ocazionate de derularea exportului în comision poate fi realizată la

vedere sau la termen, adică prin credit comercial (care poate fi pe termen scurt, decontarea

realizându-se într-o perioadă de până la 1 an, pe termen mediu, 1 la 5 ani, şi pe termen lung peste

5 ani).

Decontarea cu clienii externi se realizează în valuta convenită şi la termenele prevăzute

în contracte. Cu unităile prestatoare de servicii, decontarea se face în lei pentru serviciile interne


29/70


şi în valuta convenită pentru cele externe. În cazul exportului în comision, plata către furnizorul

intern se face în valuta încasată de la clientul extern, prin virament bancar.

Exportul de mărfuri în comision pe credit comercial e realizează în cazul în care

partenerul extern nu dispune de resurse financiare pentru a-şi achita imediat obligaiile faă de

furnizor, mai ales în cazul exportului de volum, complexitate sau valori ridicate. Exportatorul nu

este implicat în finanarea clientului extern, acest rol revenindu-i producătorului.


Sistemul de conturi utilizat pentru reflectarea în contabilitate a operaiilor privind

exportul de mărfuri în comision este:

• 401 „Furnizori” – asigură evidena datoriilor faă de unităile producătoare de mărfuri şi

faă de furnizorii de servicii interne şi externe.

• 408 „Furnizori – facturi nesosite” –este folosit pentru evidena obligaiilor faă de

prestatorii de servicii de la care nu s-au primit încă facturile;

• 4111 „Clieni” – asigură evidena creanelor faă de beneficiarii externi;

• 419 „Clieni-creditori” – evideniază avansurile încasate de la clienii externi;

• 409 „Furnizori-debitori” – înregistrează avansurile acordate de exportator societăii

producătoare pentru începerea fabricaiei produselor care fac obiectul exportului.

Înregistrarea în contabilitate a operaiilor ce vizează activitatea de export în

comision

Principalele operaii ce corespund importului în comision(condiia de livrare DDU) sunt:

a) înregistrarea facturii la extern a mărfurilor livrate:

4111 „Clieni” = %401 „Furnizori”

704 „Venituri din lucrări executate şi servicii

prestate”

În contul 401 „Furnizori” se deschid analitice pe fiecare furnizor în parte: unitatea

producătoare, societatea de transport, asigurări, etc. Iar în contul 704 „Venituri din lucrări

executate şi servicii prestate” se înregistrează comisionul societăii de comer exterior.

b) încasarea contravalorii mărfurilor livrate în comision de la clientul extern:


30/70


%5124 „Conturi la bănci învalută”665 „Cheltuieli din diferene decurs valutar”461 „Debitori diverşi”

= 4111 „Clieni”

Mai întâi se calculează diferena nefavorabilă dintre valoarea la cursul valutar în

momentul facturării la extern şi valoarea la cursul valutar în momentul încasării (cursul la

facturare mai mare decât cursul la încasare). Apoi se calculează diferena de curs nefavorabilă,

aferentă comisionului, pe care societatea de comer exterior o decontează cu unitatea

producătoare astfel: se face diferena dintre valoarea comisionului în valută înmulită cu

diferena dintre cursul din momentul facturării şi cursul la încasare. Din diferena rezultată din

încasarea contravalorii mărfurilor livrate se scade diferena aferentă comisionului şi se trece încontul 461 „Debitori diverşi”, iar diferena nefavorabilă aferentă comisionului se trece în contul

665 „Cheltuieli din diferene de curs valutar”.

În cazul în care avem diferene de curs valutar favorabile (cursul la încasare este mai

mare decât cursul din momentul facturării) avem:

5124 „Conturi la bănci învalută”

= %4111 „Clieni”

765 „Venituri din diferene de curs valutar”462 „Creditori diverşi”

În contul 462 „Creditori diverşi” se înregistrează diferena rezultată între diferena

favorabilă la încasarea mărfurilor şi diferena favorabilă aferentă comisionului.

În contul 765 „Venituri din diferene de curs valutar” se înregistrează diferena de curs

favorabilă aferentă comisionului.

c) achitarea datoriei faă de societatea producătoare:

%401 „Furnizori”

461 „Debitori diverşi”


În contul 401 „Furnizori” se înregistrează valoarea datoriei la cursul de încasare, iar în

contul 461 „Debitori diverşi” se înregistrează diferena de curs nefavorabilă rezultată din

diferena dintre valoarea la curs de înregistrare şi valoarea la curs de plată.

În cazul în care avem diferene favorabile, înregistrarea contabilă arată astfel:


31/70


401 „Furnizori” = %5124 „Conturi la bănci în valută”

462 „Creditori diverşi”

d) decontarea cu unitatea producătoare a diferenelor de curs valutar rezultate din derulareaexportului în comision:

462 „Creditori diverşi” = %461 „Debitori diverşi”

5121 „Conturi la bănci în lei”

sau, dacă diferenele nefavorabile sunt mai mari decât diferenele favorabile:

%

462 „Creditori diverşi”5121 „Conturi la bănci în lei”

= 461 „Debitori diverşi”

5.3. Contabilitatea operaiunilor comerciale combinate

În condiiile dezvoltării continue şi a intensificării relaiilor comerciale dintre statele

lumii, operaiunile comerciale combinate şi operaiunile complexe de comer exterior au devenit

o prezenă constantă în sfera comerului internaional.

Operaiunile comerciale combinate sunt afaceri internaionale care îmbină elemente din

operaiunile de export, import, prestări de servicii şi altele, într-un mecanism tranzacional unic,

conceput şi pus în aplicare, de regulă, de compartimente de comer exterior sau firme

specializate în acest domeniu. Spre deosebire de operaiunile comerciale propriu-zise de export şi

import, operaiunile combinate se evideniază prin următoarele aspecte particulare177:

• caracterul mai complex şi valoarea ridicată a montajului tranzac ional;

• o bază juridică creată prin două sau mai multe contracte legate între ele;

• un grad mai ridicat de risc;

• realizarea tranzaciilor presupune un montaj financiar special.

În cele ce urmează vom prezenta o serie de aspecte ce vizează problematica operaiunilor

comerciale combinate, precum şi o serie de modele de reflectare a acestora în contabilitate, cu

meniunea că vor fi luate în considerare, în exemplele prezentate, doar schimburi comerciale

realizate de către o societate din ara noastră (X sau Y) cu o altă societate ce nu aparine unui stat

comunitar.

177 Popa, I., Tranzac ii de comer exterior , Editura Economică, Bucureşti, 2002, p. 388.


32/70


După scopul în care se efectuează, operaiunile combinate de comer exterior se grupează

astfel:

• operaiuni efectuate pentru realizarea de aport valutar şi de profit, din care amintim:

reexportul, switch-ul, operaiunile la bursele de mărfuri, operaiunile de perfecionare

activă a mărfurilor, operaiuni de brokeraj, leasing, factoring etc.;• operaiuni care elimină sau diminuează efortul valutar: operaiuni comerciale în

contrapartidă care includ în structura lor compensaiile de mărfuri şi operaiunile paralele.

După obiectul lor, operaiunile combinate de comer exterior se grupează astfel:

• operaiuni de schimburi de mărfuri, în care se cuprind: reexportul, switch-ul,

compensaiile, operaiunile paralele, operaiunile la bursele de mărfuri ş.a.

• operaiuni care substituie sau completează schimbul de mărfuri: operaiuni de

perfecionare, de tranzit, de brokeraj, de factoring, de leasing etc.

5.3.1. Contabilitatea operaiunilor în contrapartidă178

Termenului de contrapartida îi sunt atribuite în literatura de specialitate două accepiuni.

In sens larg, contrapartida include toate aranjamentele compensatorii prin care

exportatorul se obligă contractual să contribuie la realizarea unor venituri în valută de către

importator

179

, aranjamente ce presupun eliminarea sau reducerea instrumentelor de plată tradiionale şi înlocuirea lor cu schimburile reciproce de mărfuri, servicii, de regulă, însoite de

diferite aranjamente financiare180.

Astfel, în această accepiune, contrapartida include:

• operaiunile comerciale combinate (compensaiile, operaiunile paralele) şi

• operaiunile din sfera cooperării internaionale.

În sens restrâns, contrapartida se confundă cu acele tranzacii în care se impune

contractual o legătură, o condiionare între fluxurile de export şi cele de import, incluzând doar

compensaiile şi operaiunile paralele (cumpărări legate şi buy-back).

178 Precizăm faptul că în cadrul aplicaiilor ce vor fi prezentate pe parcursul acestui paragraf, se va face abstrac ie dereflectarea în contabilitate a obligaiilor către bugetul de stat (taxa vamală, comisionul vamal, taxa pe valoareaadăugată), pentru o mai clară reliefare în contabilitate a operaiunilor ce vizează în mod deosebit tranzaciile încontrapartidă.De asemenea, menionăm că societăile care încheie una din aceste forme de tranzacii combinate de contrapartidă se pot afla în situaia de a înregistra diferene de curs valutar la momentul decontării creanelor cu datoriilereciproce, în cazul în care cursul valutei a suferit modificări, chiar dacă nu folosesc instrumente de plată, şi asta

datorită faptului că creanele, respectiv datoriile, se înregistrează la cursul din data în care au luat naştere, adică de ladata în care s-a realizat operaiunea.179 Popa, I., op.cit., p. 281.180 Puiu, Al., Management în afacerile economice interna ionale, Editura Independena Economică, Bucureşti, 1992,p. 239.


33/70


5.3.1.1. Contabilitatea compensaiilor

Compensaiile sunt schimburi de marf ă contra marf ă, f ără intervenia mijloacelor de

plată. Cele mai întâlnite forme de compensaii în comerul internaional pot fi sistematizate, în

funcie de mai multe criterii, astfel:

• după obiectul lor:

o compensaii particulare (presupun schimbul de mărfuri fizice) – barterul

(compensaie integrală) sau compensaia prin contrapartidă (compensaia

parială);

o compensaii globale (presupun schimbul de bunuri şi servicii) – clearing;

• după numărul partenerilor:

o

compensaii simple (între 2 parteneri);

o compensaii lărgite/bilaterale (câte 2 parteneri din ara de export, respectiv

de import) - mărfurile circulă între cele două ări, iar decontările se fac

între firmele din aceeaşi ară în moneda naională;

o compensaii triunghiulare sau în lan (între parteneri din 3 sau mai multe

ări) – livrarea mărfurilor ia forma unui circuit închis, obligaia de

compensare transferându-se de la o firmă la alta; se evită decontarea

externă, între parteneri având loc doar schimbul de mărfuri.

5.3.1.1.1. Contabilitatea operaiunilor de barter

Barterul este o compensaie particulară, care se realizează între entităi ce aparin unor

două ări diferite, fiecare entitate parteneră având atât calitatea de exportator, cât şi de

importator, valorile celor 2 partizi de mărfuri sunt egale, compensându-se reciproc.

Figura nr. 5.3. Opera iunea de barter

Principalele particularităi ale tranzaciilor de barter sunt următoarele:

Firma „A” din ara „X”

Firma „B” din ara „Y”


34/70


• schimbul se realizează în baza unui singur contract, ce prevede aspecte privind ambele

fluxuri de mărfuri;

• decontarea bunurilor livrate de exportatorul dintr-o ară (care devine şi importator) se face în

procent de 100% cu alte bunuri livrate de importatorul lui (care devine şi exportator).

•

mărfurile care fac obiectul barterului nu se facturează aşadar în devize convertibile şi deci nuare loc un transfer valutar;

• schimbul are loc simultan sau la intervale foarte reduse de timp;

• dezavantajul major constă în riscul de a nu primi marfa de la celălalt pentru cel care trimite

primul marfa, de aceea se poate recurge la unele metode de prevenire şi combatere a acestui

risc (solicitarea unei scrisori de garanie bancară; expedierea mărfii pe adresa unui ter cu

dispoziia de a livra marfa numai după ce s-a primit dovada livrării propriei partizi de

mărfuri, divizarea mărfii în mai multe loturi care se vor livra eşalonat într-o anumită perioadă de timp).

Remarcă: Problema dificilă în negocierea operaiunilor de barter o constituie

determinarea raportului de schimb între bunurile care fac obiectul fluxurilor reciproce. În cazul

mărfurilor fungibile, stabilirea raportului de schimb se face plecând de la cotaiile de la bursă ale

produselor respective. La produsele manufacturate nu există un pre de piaă consacrat, de aceea

se manifestă o tendină de supralicitare a preurilor acestor produse pentru acoperirea riscurilor

specifice operaiunii şi pentru dobândirea de avantaje unilaterale.Evidenierea în contabilitate a operaiunii de barter, constă în înregistrarea obişnuită a

livrării de bunuri, a primirii - intrării în gestiune a bunurilor achiziionate, prin conturile de

clieni şi de furnizori şi prin stingerea creanei cu datoria, f ără intervenia conturilor de trezorerie.

Prin urmare, atât la exportator, cât şi la importator, sunt înregistrate toate operaiile ce

intervin, cu excepia operaiilor de încasare, respectiv plată. Contabilizarea compensării

creanelor şi angajamentelor externe se face la valoarea cea mai mică (la cursul cel mai mic),

diferenele evideniindu-se ca venituri sau cheltuieli financiare, după caz.

Aplicaie privind evidenierea în contabilitate a unei tranzacii de barter pe cont

propriu

Se consideră contractul de barter (vânzare-cumpărare), încheiat între SCE „A” din ara„X” şi SCE „B” din ara „Y”, în valoare de 10.000 euro.

Nr.crt.

Operaie Contabilitateafirmei „A” din ara „X”

Contabilitateafirmei „B” din ara „Y”

1. SCE „A” livrează bunurile către SCE „B”

la un curs de 4,1 lei/euro

4111.B = 701 41.000 lei -

2. Descărcarea gestiuniiSCE „A” de produsele

711 = 345 30.000 lei -


35/70


livrate, costul total deproducie al produselorlivrate fiind de 30.000lei

3. SCE „B” primeştebunurile livrate de cătreSCE „A” la un curs de4,1 lei/euro

- 301 = 401.A 41.000 lei

4. SCE „B” livrează ulterior propria partidă de bunuri către SCE „A”la un curs de 4,15lei/euro

- 4111.A = 701 41.500 lei

5. Descărcarea gestiuniiSCE „B” de produselelivrate, costul total de

producie fiind de28.000 lei

- 711 = 345 28.000 lei

6. SCE „A” primeştebunurile livrate de cătreSCE „B” la un curs de4,15 lei/euro

371 = 401.B 41.500 lei -

7. Compensarea creanelorcu datoriile externe

401.B

= %4111.B

765

41.500 lei41.000 lei

500 lei

%401.A665

= 4111.A

41.500 lei41.000 lei

500 lei

Tabelul nr. 5.3. Sinteză privind eviden ierea în contabilitate a opera iunilor specifice barter-ului pe cont propriu

În ceea ce priveşte compensarea creanelor şi angajamentelor externe, se poate observa odiferenă clară între creana şi datoria reciprocă din contabilitatea fiecărei societăi participante la

barter, diferenă rezultată din fluctuaia cursului valutar.

I. La SCE „A” avem următoarea situaie:

• datoria (Rc 401.B) este în sumă de 41.500 lei, iar

• creana (Rd 4111.B) este în sumă de 41.000 lei.

II. La SCE „B” avem următoarea situaie:

• datoria (Rc 401.A) este în sumă de 41.000 lei, iar

• creana (Rd 4111.A) este în sumă de 41.500 lei.

Prin urmare, inând cont de logica primară, pentru SCE „A” datoria în valută crescând, s-

ar înregistra o diferenă de curs nefavorabilă, iar creana rămânând neschimbată, nu s-ar

înregistra diferenă de curs; reciproc şi pentru SCE „B”:Însă, din punct de vedere al regimului financiar-contabil al tranzaciei de barter, această

speă se va interpreta în mod specific astfel:


36/70


• SCE „A” are creane de încasat în sumă de 41.000 lei şi datorii de 41.500 lei, dar în acelaşi

timp, bunurile pe care le-a livrat au fost înregistrate la venituri cu suma de 41.000 lei, iar în

locul acestora au intrat în gestiunea activelor bunuri în valoare de 41.500 lei, f ără ca această

diferenă de valoare (500 lei) să fie decontată. Rezultă că pentru SCE „A”, diferena de curs

valutar este una favorabilă, înregistrându-se ca atare (vezi operaia nr. 7); • SCE „B” are creane de încasat în sumă de 41.500 lei şi datorii de 41.000 lei, dar în acelaşi

timp, bunurile pe care le-a primit au fost înregistrate la valoarea de 41.000 lei, f ără ca această

diferenă de valoare (500 lei) să fie decontată. Prin urmare, s-a înregistrat intrarea în gestiune

a unei valori mai mici decât contravaloarea creanei. Rezultă că pentru SCE „B”

Contabilitatea si fiscalitatea comertului extracomunitar.pdf

Documents

Transcript of Contabilitatea si fiscalitatea comertului extracomunitar.pdf