Educatia Morala

download Educatia Morala

of 24

  • date post

    15-Nov-2015
  • Category

    Documents

  • view

    151
  • download

    9

Embed Size (px)

description

Educatie morala

Transcript of Educatia Morala

Educatia moral-civica

Educatia moral-civica. Educatia religioasa. 6.1. Esenta si scopul educatiei moral-civice. Educatia moral-civica este o componenta a educatiei n legatura cu care se poarta unele discutii controversate, unii autori pronuntndu-se n favoarea acestei formulari, n timp ce altii abordeaza separat edu 343l1116d catia morala si separat educatia civica (Marin Calin). Optam pentru educatia moral-civica, lund n considerare numeroasele interferente ce se stabilesc ntre fenomenul moral si fenomenul civic al vietii sociale. Asocierea comportamentului moral cu cel civic nu este ntmplatoare. Este evident ca cele doua comportamente se asociaza se sprijina si se conditioneaza reciproc, deoarece nu poti avea un comportament moral fara sa respecti legitatile, traditiile si valorile unei societati, dupa cum nu poti avea un comportament civic daca nu te conformezi valorilor, normelor, regulilor morale care guverneaza viata comunitatii n care traieste (Miron Ionescu, pag.142). Educatia moral-civica este o componenta extrem de complexa a educatiei, pentru ca pe de o parte efectele sale se repercuteaza asupra ntregului comportament al individului, iar, pe de alta parte, comportamentul individului raportat din punct de vedere valoric la normele morale si prescriptiile juridice subordoneaza toate celelalte valori (stiintifice, culturale, profesionale, estetice, fizice, ecologice etc.). Moralitatea si civismul apar astfel ca dimensiuni fundamentale ale unei personalitati armonioase, autentice si integrale.Pentru o buna ntelegere a educatiei moral-civice se impun cteva precizari referitoare la morala si civism. Morala este un fenomen social, o forma a constiintei sociale care reflecta relatiile ce se stabilesc ntre oameni, ntr-un context social delimitat n timp si spatiu, avnd o functie reglatoare asupra convietuirii umane, stimulnd si orientnd comportamentul uman, n concordanta cu cerintele sociale (I. Nicola, p.206). Continutul sau se concretizeaza n idealul moral, valorile si regulile morale, care constituie ceea ce Nicola I. numeste "structura sistemului moral" (I. Nicola, p.207). Idealul moral este un model teoretic prospectiv, care exprima chintesenta morala a personalitatii umane, sub forma unei imagini a perfectiunii din punct de vedere moral. Esenta sa se manifesta prin valorile, normele si regulile morale.Valorile morale reflecta cerintele si exigentele generale ce se impun comportamentului moral n lumina prescriptiilor idealului moral, avnd o arie de aplicabilitate practic infinita. Retinem, spre exemplificare, cteva dintre cele mai semnificative valori morale: patriotism, umanism, democratie, dreptate, libertate, onestitate, onoare, demnitate, modestie etc. si facem totodata precizarea ca acestea au sensuri polare, fiecarei valori corespunzndu-i o nonvaloare (bine-rau, sinceritate-minciuna, eroism-lasitate etc.). Normele, regulile morale sunt, de asemenea, cerinte morale elaborate de societate sau o comunitate mai restrnsa, care contureaza prototipuri de comportare morala pentru anumite situatii concrete (activitate scolara, profesionala, viata de familie). Exprimnd exigentele unor valori morale, ele au o arie de aplicabilitate mai restrnsa dect acestea si mbraca forma unor permisiuni, obligatiuni, interdictii care conduc la anumite modele de actiune. Morala, ca forma a constiintei sociale, reprezinta izvorul continutului educatiei morale, precum si cadrul de referinta pentru evaluarea rezultatelor obtinute, Educatia presupune trecerea de la morala la moralitate, concepte ce nu exprima o identitate totala. Morala, ca dimensiune a constiintei sociale sau individuale, apartine sferei idealului, n timp ce moralitatea apartine sferei realului, moralitatea implica si respectarea efectiva a cerintelor moralei, morala transpusa din ipostaza idealului n cea a realului. Tocmai de aceea prin educatia morala se urmareste convertirea moralei n moralitate.Civismul indica legatura organica, vitala ntre om si societatea din care face parte, ntre om si ordinea civica, sau mai precis spus educatia civismului, se refera la formarea omului ca cetatean, ca sustinator activ al statului de drept, ca militant al drepturilor omului, pentru binele patriei si al poporului la care apartine. Scopul educatiei moral-civice consta n formarea individului ca subiect moral, care simte, gndeste si actioneaza n spiritul cerintelor si exigentelor moralei sociale, ca bun cetatean, cu un comportament civic angajant. Pentru aceasta este necesara cunoasterea si respectarea idealului moral, a valorilor, normelor si regulilor ce incumba din morala sociala, cunoasterea structurii si functionalitatii statului de drept, cunoasterea si respectarea legilor care-l guverneaza, nsusirea si apararea valorilor democratiei, a drepturilor si libertatilor cetatenesti, un comportament de ntelegere, pace, prietenie, respect al demnitatii umane, tolerant, care sa nu faca nici un fel de discriminari legate de nationalitate, religie, rasa, sex etc.6.2. Sarcinile educatiei moral-civiceDin scopul educatiei moral-civice rezulta principalele sarcini ale acestei componente a educatiei: formarea constiintei moral-civice si formarea conduitei morale si civice. Se impune precizarea ca aceasta separare ntre sarcinile de factura teoretica si cele de natura practica este facuta din considerente didactice, fiind oarecum artificiala, pentru ca n realitate, profilul moral-civic al subiectului se dezvolta simultan pe ambele laturi, presupunnd deopotriva informatie si actiune, sentimente, convingeri-fapte.6.2.1. Formarea constiintei moral-civice. Constiinta moral-civica este constituita dintr-un sistem de valori, norme, reguli morale si de cunostinte privind valorile, legile, normele ce reglementeaza relatiile individului cu societatea, institutiile statului si cu semenii, precum si dintr-un ansamblu de trairi fata de acestea. Include comandamentele pe care si le impune individul n ceea ce priveste pozitia si conduita sa n cadrul multiplelor relatii sociale n care este implicat. Privita din punct de vedere psihologic, constiinta moral-civica include trei componente: cognitiva, afectiva si volitiva.Componenta cognitiva presupune cunoasterea de catre copil a continutului si cerintelor valorilor, normelor, regulilor morale si de conduita civica si se realizeaza prin instruire morala si civica. Cunoasterea acestora nu se reduce la simpla lor memorare, ci presupune sesizarea exigentelor pe care ele le implica, ntelegerea necesitatii respectarii lor. Rezultatele acestei cunoasteri se concretizeaza n formarea reprezentarilor, notiunilor si judecatilor de natura morala si civica. Rolul acestora este de a-l introduce pe copil n universul valorilor morale si civice, de a-l face sa nteleaga necesitatea respectarii lor, semnificatia pe care o au pentru conduita sa morala si comportamentul civic si de a-i dezvolta capacitatea de a distinge valoarea de nonvaloare, elementele pozitive de cele negative. n absenta unor cunostinte despre valorile morale si civice nu-i putem cere copilului sa se comporte n conformitate cu exigentele ce emana din acestea. Dar, desi indispensabile unei conduite moral-civice, cunostintele morale si civice nu determina prin simpla lor prezenta conduita. Pentru ca ele sa devina un factor motivational care sa declanseze, sa orienteze si sa sustina conduita moral-civica, este nevoie sa fie nsotite de o serie de trairi afective pozitive, ceea ce presupune acceptarea lor n planul vietii afective, n caz contrar componenta cognitiva ramnnd neutra, ineficienta sub raportul actiunii. Aceasta conduce la necesitatea componentei afective a constiintei.Componenta afectiva asigura substratul energetic necesar pentru exprimare n conduita a cunostintelor morale si a celor privitoare la civism. Emotiile si sentimentele pe care le traieste subiectul fata de comandamentele morale si civice evidentiaza faptul ca acesta nu numai ca accepta valorile, normele, regulile morale si civice, dar le si traieste si se identifica cu ele. Rezulta ca att cunoasterea ct si adeziunea afectiva sunt indispensabile unui comportament moral-civic. Totusi ele nu sunt suficiente, pentru ca adeseori n nfaptuirea unor acte morale si civice pot sa apara o serie de obstacole externe (atractii de moment, situatii de conjunctura nefavorabile) sau interne (interese, dorinte) pentru a caror depasire este necesar un efort de vointa, sau altfel spus este nevoie de interventia componentei volitive.Din fuziunea celor trei componente ale constiintei morale si civice rezulta convingerile, ca produs al interiorizarii si integrarii cognitive, afective si volitive n structura psihica a persoanei a normelor, regulilor ce constituie continutul moralei. Odata formate ele devin "adevarate trebuinte spirituale", nucleul constiintei morale si creeaza conditii pentru ca persoana sa faca saltul de la conduita impusa predominant din exterior, motivata extrinsec, la o conduita declansata si sustinuta de motivatia intrinseca, ceea ce este foarte important pentru ca se trece de la determinare la autodeterminare, la dobndirea autonomiei moral-civice.Avnd n vedere rolul convingerilor n structura moral-civica a personalitatii, formarea lor trebuie sa ocupe un loc prioritar n actul educatiei, constructia personalitatii morale, presupunnd, n primul rnd elaborarea si consolidarea convingerilor, care se vor obiectiva ulterior n conduita moral-civica. Evident ca formarea constiintei morale este un proces complex si de durata, ntre componentele sale putnd sa apara necorelari, dezacorduri sau chiar contradictii. Sarcina educatorului este de a sesiza prompt asemenea situatii si de a identifica elementele, cauzele care le-au generat: copilul nu cunoaste regula morala, nu-i ntelege sensul, nu constientizeaza importanta respectarii ei, nu a aderat afectiv la respectiva norma sau nu este capabil depuna efortul relativ pentru a o respecta. n functie de concluziile desprinse urmeaza a se concepe strategia actiunii educative pentru etapa urma