dreptul transporturilor subiecte

download dreptul transporturilor subiecte

of 22

Transcript of dreptul transporturilor subiecte

  • 8/2/2019 dreptul transporturilor subiecte

    1/22

    1. SISTEMUL NATIONAL DE TRANSPORT.

    Sistemul national de transport are un caracter strategic si constituie parte integranta a sistemului economic

    si social.

    Acesta cuprinde urmatoarele moduri de transport:

    - Rutier;

    - Feroviar;- Naval;

    - Aerian;

    - Multimodal sau combinat (care se efecteaza in baza unui document unic de transport, cu

    folosirea de mijloace de transport diferite).

    Fiecare mod de transport are in compunere o infrastructura de transport, mijloace de transport, operatori de

    transport, operatori ai activitatilor conexe transporturilor, sistem de management al traficului, sisteme de

    pozitionare si navigatie.

    Infrastructura de transport

    Respectiv: caile de comunicatii rutiere, feroviare, navale si aeriene, sunt destinate desfasurarii activitatii de

    transport, activitatilor conexe transporturilor si, impreuna cu sistemul de management al traficului si sistemele

    de pozitionare si navigatie, formeaza retelele de transport care pot fi de interes national, european, international.

    Mijloacele de transport.

    Denumite si vehicule, sunt mijloacele mobile cu sau fara propulsie, amenajate pentru transportul de

    persoane sau bunuri, destinate sa se deplaseze pe o cale de comunicatie rutiera, feroviara, navala sau aeriana.

    Operatorii de transport.

    Numiti si transportatori, sunt persoane fizice sau persoane juridice autorizate sa efectueze transport intern

    sau international de persoane sau de bunuri, in interes public sau in interes propriu, cu mijloace de transport

    detinute in proprietate sau cu contract de inchiriere ori leasing.

    Operatorii de transport pot fi cetateni romani sau straini si au acces egal si nediscrimatoriu la infrastructurade transport deschisa accesului public.

    Operatorii activitatilor conexe transporturilor.

    Sunt persoane fizice sau persoane juridice care indeplinesc activitati ce se desfasoara in legatura cu

    transportul sau in timpul acestuia.

    Utilizatorii.

    Sunt: in transportul de persoane calatorii sau pasagerii, iar in transportul de bunuri expeditorii bunurilor.

    Au acces egal la infrastructura de transporturi deschisa accesului public si pot alege liber modul de transport

    pentru deplasare.

    Sistemele de management al traficului si sistemele de pozitionare si navigatie.Cuprind instalatiile tehnice si sistemele de informatii si telecomunicatii necesare asigurarii unei operari

    armonioase a retelelor de transport si gestionarii eficiente a traficului

    Fondurile necesare pentru intretinerea infrastructurii fiecarui mod de transport provin din perceperea de

    taxe, redevente, tarife.

  • 8/2/2019 dreptul transporturilor subiecte

    2/22

    2. CLASIFICAREA TRANSPORTURILOR.

    I. Dupa obiectul lor.

    a. Transporturi de persoane.

    Asemenea deplasari le efectueaza orice persoana in calitate de calator, in curse cotidiene precum si in cele de

    agrement, concediu, de obicei prin mijloace de transport in comun sau cu masini personale.

    b. Transportul de bunuri.

    Sunt cantitativ si valoric cele mai importante din punct de vedere economic.

    In aceasta categorie intra:

    - transporturile curente - materii prime, materiale;

    - transporturile particularizate - au ca obiect transmiterea de energie electrica prin retele de inalta tensiune,

    transport de gaz metan prin conducte, transporturile pe banda rulanta (de regula in aeroporturi pentru bagaje si materiale).

    II. In raport de tipurile de vehicule folosite:

    a. Feroviare locomotive cu abur, diesel, electrice, vagoane;

    b. Rutiere auto si cu tractiune animala;

    c. Navale nave maritime si fluviale, barje;

    d. Aeriene aeronave;

    e. Combinate.

    III. In raport cu caile de transport utilizate:

    a. Terestre rutiere si feroviare;

    b. Pe apa maritime, fluviale, pe rauri si canale navigabile, pe lacuri navigabile;

    c. Aeriene pe calea aerului.

    IV. In raport de teritoriu:

    a. Intern deplasarea nu depaseste teritoriul national al unui stat;

    b. International deplasarea depaseste teritoriul unui stat, respectiv cand punctul de plecare e intr-un stat si locul

    de sosire in alt stat.

    V. Dupa cum transportul se executa cu un mijloc de transport sau cu folosirea mai multor mijloace

    de transport:

    a. Unimodal un singur mijloc de transport;

    b. In trafic combinat cand transportul se executa succesiv cu doua sau mai multe mijloace de transport, cu doi

    sau mai multi carausi, in baza unui singur contract de transport.

    In raport de limitele teritoriului acest trafic se imparte in:

    - Transport in trafic combinat intern;

    - Transport in trafic combinat international.

    VI. In raport de planificarea transporturilor:

    a. Transport cu periodicitate regulata se desfasoara pe trasee, distante si zile ale saptamanii prestabilite, orele

    de plecare, punctele de stationare de pe parcurs si de sosire sunt fixate dinainte, cu valabilitate anuala sau sezoniera;

    b. Transporturi ocazionale au loc pe itinerarii, la date si in conditii negociate, de la caz la caz, de caraus cu

    utilizatorul interesat.

    Carausii isi pot organiza activitatea in oricare dintre aceste doua moduri de realizare a deplasarii de persoane sau

    bunuri.

    3. CLASIFICAREA TRANSPORTURILOR DIN PUNCT DE VEDERE JURIDIC

    a. Transporturile publice

  • 8/2/2019 dreptul transporturilor subiecte

    3/22

    Sunt organizate de agenti economici specializati si puse fara discernamant la dispozitia clientelei formate din calatori

    sau expeditori de bunuri.

    In toate cazurile se incheie intre acestia si operator contracte comerciale, utilizatorul plateste pretul tarifar sau, in mod

    exceptional, in echivalent sau servicii de alt gen.

    Carausul executa deplasarea ca o profesie obisnuita. I se cere sa indeplineasca conditii legale de pregatire si dotare

    tehnica si sa fi obtinut licentele corespunzatoare. Ei pot fi persoane fizice, comercianti sau societati comerciale.

    b. Transporturile in interes propriu

    Acestea se definesc ca fiind activitati specifice, fundamentul de drept care le individualizeaza difera prin natura sa de

    contractul comercial.

    In aceasta categorie deosebim urmatoarele modalitati de deplasare in interes propriu a persoanelor si bunurilor:

    1. Transporturile de serviciu in interes propriu.

    Sunt organizate de institutii sau unitati economice cu autovehicule care le apartin, pentru satisfacerea nevoile de

    deplasare inerente indeplinirii muncii specifice.

    Transporturile se pot derula cu periodicitate regulata sau ocazional.

    Parcurgerea traseului este efectuata nu in temeiul unui contract comercial de transport incheiat cu institutia in cauza,

    ci in baza contractului de munca, reprezentand un avantaj accesoriu de care beneficiaza salariatul.Daca in timpul deplasarii acestia sufera o vatamare corporala, vor beneficia de regimul accidentelor de munca.

    Transportul de marfuri executat in interes propriu cu autovehicule din dotare asigura nevoile materiale ale institutiei

    in cauza.

    Se exclude si in acest caz existenta unui contract comercial de transport, deoarece institutia detine concomitent dubla

    calitate de caraus si beneficiar al serviciului prestat.

    2. Transportul familial.

    Are ca obiect deplasarea sotului, sotiei, copiilor, parintilor sau a unor bunuri apartinand acestora, efectuat de catre

    conducatorul auto.

    Indeplinirea acestui serviciu exclude orice raport contractual intre prestatorul serviciului si beneficiar.

    Fundamentul juridic este de sorginte legala, izvorand din obligatiile de rudenie care impun acordarea de sprijin si

    ajutor membrilor familiei.

    3. Transportul benevol cu titlu gratuit al unui tert.

    Consta intr-o deplasare indeplinita cu propriul autovehicul de catre caraus in favoarea unui beneficiar pe care intelege

    sa-l serveasca in mod dezinteresat, la cererea acestuia.

    Opozitia dintre transporturile publice si cele in interes propriu prezinta relevanta si pentru faptul ca li se aplica

    regimuri juridice diferite.

    Astfel, prima categorie intra sub toate aspectele in Dreptul Transporturilor si formeaza, din punct de vedere juridic,

    obiectul central al reglementarilor.

    A doua categorie, desi trebuie sa se conformeze si ele unor dispozitii de ordin administrativ de acelasi fel totusi, fiind

    independente de orice contract comercial, li se aplica cu totul alte norme, precum cele de dreptul muncii, civil prin

    urmare, fiind supuse unui regim extracomercial.

    4. CONTRACTUL DE TRANSPORT.

  • 8/2/2019 dreptul transporturilor subiecte

    4/22

    Dispozitiile legale aplicabile contractului de transport le gasim in Codul civil, art. 1955 1960.

    Definitia contractului de transport conventia prin care carausul profesionist se obliga, in schimbul unei

    remuneratii, sa efectueze o deplasare de persoane sau bunuri pe o anumita distanta cu un vehicul

    corespunzator, la timpul si locul convenit.

    Carausul se angajeaza in principal ca, prin activitatea pe care o desfasoara, sa stramute persoane sau bunuri

    de la locul de pornire la locul de sosire.

    Aceasta reprezinta prestatia de baza, caracteristica in cadrul executarii contractului de transport.

    5. CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE TRANSPORT.

    1. Prestatorul de servicii (carausul), se bucura de independenta juridica fata de cealalta parte

    contractanta.

    Prestatorul de servicii nu este prepusul clientului, ci executa obligatiile asumate potrivit modului cum

    intelege sa-si organizeze propria activitate dar, respectand obiectivele ce decurg din contractul incheiat.

    2. Prestatorul de servicii aduce la indeplinire contractul incheiat pe propriul sau risc.

    Consecintele neexecutarii il privesc in masura in care nu poate sa invoce in favoarea sa un fapt exonerator de

    raspundere precum forta majora.

    3. Contractul de transport e un contract bilateral, sinalagmatic.

    Deoarece chiar de la incheierea sa, in mod valabil, da nastere si la obligatii reciproce si interdependente in

    sarcina partilor si anume:

    - Carausulse obliga sa transporte dintr-un loc in altul incarcatura sau o anumita persoana;

    - Expeditorulsau calatorulare obligatia sa plateasca pretul transportului.

    4. Contractul de transport este prin esenta sa un contract cu titlu oneros.

    Deoarece fiecare parte contractuala urmareste sa obtina un folos, un echivalent, o contraprestatie in schimbul

    obligatiei asumate.Astfel, expeditorul urmareste deplasarea marfurilor catre destinatarul desemnat de el in contract sau

    calatorul sa ajunga la destinatie, iar carausul vrea sa primeasca pretul convenit ca un contraechivalent al

    prestatiei asumate.

    5. Contractul de transport este un contract comutativ.

    Deoarece partile cunosc intinderea obligatiilor reciproce pe care si le asuma chiar din momentul incheierii

    contractului si pot aprecia valoarea acestor prestatii reciproce ca fiind echivalente.

    6. Contractul de persoane este in principal consensual.

    Deoarece el se incheie valabil prin simplul consimtamant al partilor, dovada incheierii lui se face printr-un

    inscris (bilet sau legitimatie de calatorie).

    Contractul de transport de bunuri este un contract consensual, numai o gresita interpretare sau intelegere a

    faptului predarii lucrului a putut determina pe unii autori sa considere contractul de transport un contract real.

    Predarea materiala a lucrului e necesara pentru a i se da posibilitatea carausului sa efectueze transportul,

    nicidecum nu intra in formarea contractului ca element constitutiv al acestuia, contractul perfectandu-se prin

    simplul consimtamant al partilor indiferent daca, odata cu incheierea lui, a avut sau nu loc si predarea lucrului.

    6. CONDITIILE DE FOND SI DE FORMA ALE CONTRACTULUI DE TRANSPORT.

  • 8/2/2019 dreptul transporturilor subiecte

    5/22

    1. Conditii de fond.

    Elementele constitutive ale contractului de transport, atat de persoane cat si de bunuri, sunt :

    a. capacitatea de a contracta;

    b. consimtamantul partilor;

    c. un obiect determinat si licit;

    d. o cauza licita si morala.

    a. Capacitatea.

    Pentru a incheia un contract de transport valabil, partile trebuie sa aiba capacitatea de exercitiu deplina,

    adica sa poata sa-si exercite drepturile si sa-si asume obligatii prin acte juridice incheiate in nume propriu.

    In plus, carausului i se cere capacitatea de a fi comerciant.

    In transporturile de persoane, capacitatea calatorului este, in general, nesemnificativa.

    b. Consimtamantul.

    Pentru a fi valabil trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de art. 1204 1224 C. civ., adica sa emane

    de la o persoana cu discernamant, sa fie dat cu intentia de a produce efecte juridice, sa fie exteriorizat si sa nu fie

    alterat de vreun viciu.

    In materie de transporturi, atat oferta carausului cat si acceptarea cocontractantului prezinta uneleparticularitati:

    - Carausul, indeplinind un serviciu de interes general, se afla in stare de oferta permanenta fata de public;

    - Clientela recurge, pe baza unei asemenea oferte, la prestatiile carausului;

    - Acceptarea pe care o exprima calatorul sau expeditorul consta practic intr-o simpla adeziune;

    - Pretul contractului, de cele mai multe ori, nu este negociabil, in afara de cazul transportului ocazional

    (de comanda);

    - Tarifele carausului aduse la cunostinta publicului sunt obligatorii.

    c. Obiectul.

    Consta in operatiunea juridica la care se angajeaza partile si este supus dispozitiilor de drept comun, art.

    1225 1234 C.civ..Concret, obiectulcontractului de transport consta in: prestatii - pentru unitatea de transport (carausul) de a

    transporta bunurile sau calatorii - iar pentru expeditor de a plati taxa de transport, prin urmare este determinat.

    d. Caracterul licit sau ilicit.

    Rezulta din substanta incarcaturii, fiind interzise la transport substante explozive sau marfuri toxice.

    De asemenea, prestatia carausului trebuie sa fie posibila, excluzandu-se de regula, obiectele agabaritice

    pentru care acesta nu are mijloace corespunzatoare sa le deplaseze.

    e. Cauza licita si morala.

    Este reglementata de art. 1235 1239 C.civ. si trebuie sa existe, sa fie licita si morala, iar pentru acest caz

    (al contractului de transport) nu prezinta particularitati.

    2. Conditii de forma.Contractul de transport se incheie, de regula, prin simplul acord de vointa al partilor, insa dovada incheierii

    lui se face printr-un inscris.

    Prin urmare, nu se cer indeplinite forme solemne, iar forma scrisa a contractului de transport este ceruta ad

    probationem (pentru proba).

    In cazul transportului de marfuri:

    - terestru denumirea documentului e scrisoare de trasura (scris de carat);

    - maritim conosament;

    - navigatia maritima contract de navlosire.

    In cazul transportului de persoane: legitimatie de calatorie, bilet, abonament.

    CLAUZELE OBLIGATORII ALE DOCUMENTULUI DE TRANSPORT

  • 8/2/2019 dreptul transporturilor subiecte

    6/22

    a. Clauzele obligatorii.

    1. Datarea contractului determina ziua incheierii contractului si de cand incepe executarea obligatiilor

    asumate;

    2. Natura documentului de transport trebuie aratat daca documentul e la ordin sau la purtator.

    Titlul la ordin se caracterizeaza prin modul specific in care opereaza transmiterea drepturilor catre tertepersoane. Transferul se realizeaza prin gir. Acesta consta intr-o mentiune translativa de drepturi inserata de

    posesor pe document, cu precizarea numelui dobanditorului.

    Titlul la purtator este transferabil catre terti prin simpla predare materiala. Transferul are loc prin

    remiterea inscrisului de catre posesorul legitim unei persoane diferite, dobanditorul, care devine astfel titular al

    drepturilor mentionate in acesta. Titlurile la purtator sunt anonime.

    3. Partile in cauza.

    Dispozitiile legale impun ca in document sa se precizeze numele expeditorului si locuinta acestuia

    (domiciliul/resedinta persoanei fizice, sediul persoanei juridice), numele si resedinta carausului, persoana

    destinatarului. Mentiunea nu se face in cazul documentului de transport la purtator.

    4. Identificarea bunurilor transportabile trebuie descrisa incarcatura.

    Pentru obiectele la bucata trebuie sa se precizeze natura, greutatea, masura sau numarul lucrurilor

    transportate. Daca lucrurile sunt in lazi sau pachete, butoaie, saci, baloturi trebuie specificata calitatea acestora,

    numarul si sigiliile sau marcile puse pe ele.

    Trebuie precizata si natura bunurilor, daca sunt fragile sau nu.

    Lucrurile pretioase, banii si titlurile comerciale trimise in colete trebuie individualizate de catre expeditor,

    aratand nu numai felul lor ci si valoarea acestora.

    5. Locul de destinatie si durata transportului.In cazul locului de destinatie se mentioneaza itinerarul sau cel putin localitatile mai importante de pe

    parcurs.

    In ceea ce priveste timpul, in cazul in care s-a omis durata, in doctrina s-a stabilit ca in aceasta situatie se

    presupune ca partile au hotarat drept termen timpul necesar efectuarii unui astfel de transport (clauza

    contractuala tacita).

    Termenul de executie al contractului incepe sa curga de la data si ora cand lucrul a fost predat carausului de

    expeditor.

    6. Plata pretului.

    Obligatie esentiala care trebuie mentionata in documentul de transport.

    7. Semnaturile.

    Documentul de transport trebuie semnat de ambele parti (caraus si expeditor). In cazul titlurilor la ordin sau

    purtator, trebuie semnat obligatoriu de caraus.

    b. Clauze facultative.

    Documentul de transport poate cuprinde si alte mentiuni asupra carora partile s-au inteles.

    Exemplu: o clauza penala, care este o clauza prin care se stabileste cuantumul despagubirilor datorate de

    caraus in caz de intarziere in executarea deplasarii convenite sau cel putin criterii pentru calculul daunelor.

    Mai pot fi enumerate documentele care insotesc transportul, de explemplu: documente vamale, sanitare, de

    asigurari, fiscale, etc..

    7. FUNCTIILE JURIDICE ALE DOCUMENTELOR DE TRANSPORT.

  • 8/2/2019 dreptul transporturilor subiecte

    7/22

    1. Functia probatorie.

    Documentul de transport constituie principalul instrument probator pentru parti, in sensul ca:

    a. Atesta existenta contractului de transport;

    b. Face proba obligatiilor asumate de caraus fata de cealalta parte contractanta;

    c. Certifica, in transporturile de bunuri, preluarea acestora in posesia si custodia carausului, angajandu-i

    raspunderea corespunzatoare.

    Din faptul ca documentul de transport are putere ad probationem decurg doua consecinte:a. Existenta contractului poate fi stabilita in lipsa de inscris corespunzator, prin orice mijloace de proba.

    Proba existentei contractului trebuie sa fie pertinenta si convingatoare pentru a fi luat in considerare de catre

    instanta sesizata.

    S-a apreciat ca factura nu atesta, prin ea insasi, incheierea contractului de transport, fiind un inscris eliberat

    de furnizor si destinat sa produca efecte numai intre acesta si cumparator, in cadrul contractului de vanzare ce ii

    leaga.

    Prin obiectul ei juridic, factura priveste livrarea marfii si nu contractul de transport. In plus ea este un lucru

    convenit intre unii (furnizorul si cumparatorul marfii) si nu poate fi opusa carausului care detine pozitia de tert

    fata de raporturile dintre vanzator si cumparator.

    b. Calitatea documentului de transport de a fi un titlu ad probationem confera mentiunilor pe care lecuprinde o valoare doveditoare credibila numai pana la proba contrarie.

    Aceasta poate fi solicitata si administrata de partea contractanta care contesta continutul documentului de

    transport invocat impotriva sa.

    Totusi, posibilitatea contraprobei dispare fata de mentiunile consemnate sub semnatura ambelor parti sau in

    cazul declaratiilor facute de expeditor si confirmate de caraus.

    2. Functia calauzitoare.

    Documentul de transport serveste ca indreptar carausului in executarea obligatiei de deplasare, la care s-a

    angajat.

    In transportul de marfuri, pe langa mentiunile uzuale, pot fi specificate si anumite clauze aditionale cum ar fi

    eventuale transbordari necesare pe parcurs.Clauzele aditionale mai contin instructiuni de expediere, cu exceptia cazului in care partile au convenit ca

    expeditorul bunurilor sa comunice ulterior carausului aceste instructiuni printr-un act separat.

    Mentiuni specifice, cu caracter calauzitor, sunt necesare in cazul unui transport mixt, care se executa cu

    vehicule diferite sau in transporturile succesive, cu traseu desfasurat pe teritoriul mai multor state, ori de cate ori

    sunt aduse la indeplinire in baza unui document de transport unic.

    3. Functia de legitimare.

    Posesorul documentului de transport are calitatea de titular al drepturilor izvorate din contractul de transport

    si pe care le poate exercita opunandu-le valabil carausului spre a-l obliga sa-si indeplineasca obligatiile asumate.

    Astfel, calatorul e indreptatit sa pretinda efectuarea deplasarii convenite, la data si cu mijloacele de transport

    corepsunzatoare, in conditii de perfecta securitate tehnica. In caz contrar, are dreptul sa obtina despagubiri.

    In transportul de bunuri, calitatea de titular apartine initial expeditorului, ea trece asupra destinatarului, in

    principiu din momentul in care documentul de transport ii parvine ajungand, in mod justificat, in posesia sa.

    Titularul astfel identificat poate, printre altele, sa schimbe itinerarul prestabilit prin contraordin dat pe parcurs

    carausului, suportand desigur diferenta de cheltuieli pe care o prilejuieste.

    In plus, destinatarul are dreptul, in temeiul documentului de transport, sa ceara carausului, la punctul de

    sosire, sa-i elibereze lucrurile transportate.

    OBLIGATIILE EXPEDITORULUI LA PUNCTUL DE PORNIRE

  • 8/2/2019 dreptul transporturilor subiecte

    8/22

    . Obligatiile expeditorului.

    1. Alegerea mijlocului de transport.

    Depinde de felul marfii care urmeaza sa fie transportate.

    Inainte de a proceda la incarcare, expeditorul trebuie sa verifice daca vehiculul pus la dispozitie de caraus

    poate face transportul in bune conditii, pentru a evita degradarea, pierderea, disparitia si daca indeplineste

    conditiile tehince si functionale.

    Verificarea executata de expeditor priveste deficientele aparente pe care le prezinta vehiculul.

    Daca exista neajunsuri sau defectiuni ale mijlocului de transport, ele trebuie aduse la cunostinta carausului,

    iar daca acesta mentine mijlocul de transport, este necesar a se face mentiune pe documentul de transport,

    aratandu-se si obiectiile expeditorului.

    Efectul juridic al acestor mentiuni consta in angajarea raspunderii carausului.

    2. Predarea marfii in vederea transportului.

    Obligatia expeditorului de a preda marfa trebuie executata la locul convenit, la termenul fixat, cu respectarea

    conditiilor uzuale privind determinarea cantitatii si ambalarea obiectelor transportate. Locul difera in functie de

    felul transportului.Ziua precizata in contract trebuie respectata cu strictete deoarece orice intarziere se penalizeaza.

    Cantitatea marfii trebuie stabilita de expeditor si declarata carausului pentru alegerea mijlocului de transport

    si calcularea taxelor aferente.

    Incarcatura va fi prezentata intr-un ambalaj care trebuie sa fie potrivit din toate punctele de vedere, astfel

    incat marfa sa poata suporta stramutarea fara deteriorari, degradari, pierderi.

    Furnizorul trebuie sa aplice pe fiecare ambalaj o eticheta speciala cu urmatoarele mentiuni:

    - Denumirea;

    - Calitatea

    - Cantitatea marfii

    - Numele persoanei care a facut numaratoarea sau cantarirea sau ambalarea. Nerespectarea obligatiilor mentionate indreptateste pe caraus sa refuze primirea marfii in vederea

    transportului.

    3. incarcarea marfii in mijlocul de transport.

    Aceasta obligatie cade, in principiu, in sarcina expeditorului si cuprinde urmatoarele etape:

    i. incarcarea propriu-zisa care trebuie sa tina seama de mijlocul de transport. Folosirea incompleta a

    vehiculului, constand in subincarcare, atrage penalizarea expeditorului, care poate fi obligat sa despagubeasca pe

    caraus pentru cota parte din capacitatea ramasa neutilizata in cursul calatoriei.

    Nici depasirea limitelor de incarcare nu este permisa. Supraincarcarea atrage, de regula, plata unor diferente

    de taxe sporite, nefiind excluse nici sanctiuni mai grave aplicabile expeditorului daca depasirea are caracter

    fraudulos.

    ii. asezarea marfii in spatiul interior al mijlocului de transport are loc in asa fel incat sa indeplineasca o

    tripla conditie:

    - Sa utilizeze la maxim intreaga capacitate utila de incarcare;

    - Sa nu pericliteze stabilitatea vehiculului;

    - Sa asigure integritatea incarcaturii.

    iii. luarea unor masuri preventive impotriva riscului de sustragere a marfurilor in acest sens, in cazul

    mijloacelor de transport inchise, expeditorul trebuie sa aplice pe sistemul de inchidere sigilii proprii, la fel si

    carausul.

  • 8/2/2019 dreptul transporturilor subiecte

    9/22

    In cazul mijloacelor de transport deschise, marfurile incarcate trebuie insemnate sau marcate in asa fel incat

    sustragerea lor sa nu fie posibila fara a lasa urme vizibile. Modul de marcare este aratat de expeditor in

    documentul de transport.

    iv. operatiunile de incarcare trebuie aduse la indeplinire si terminate in timpul rezervat incarcarii,

    stabilite in contractul de transport.

    Depasirea termenului atrage plata unor penalitati de intarziere de catre expeditor.

    4. Colaborarea expeditorului la intocmirea documentului de transport.

    Expeditorul trebuie sa puna la dispozitia carausului coordonatele de fapt, complete si exacte, ale marfurilor

    si ale itinerarului.

    Declaratia expeditorului va preciza felul incarcaturii, cantitatea, calitatea, greutatea, valoarea.

    Itinerarul se intregeste cu identificarea persoanei destinatarului si adresa acestuia.

    Expeditorul are obligatia sa anexeze la documentul de transport unele inscrisuri necesare pentru identificarea

    marfii sau pentru indeplinirea unor formalitati pe parcurs.

    5.Plata pretului transportului.Aceasta obligatie incumba, potrivit regimului general, expeditorului inca de la data intocmirii documentului

    de transport.

    Expeditorul are indatorirea sa suporte integral pretul convenit, momentul platii stabilindu-se prin acordul

    partilor si coincide, de regula, cu predarea marfii in detentiunea carausului. Daca expeditorul intarzie, carausul

    poate sa suspende efectuarea transportului.

    Suspendarea executarii transportului se justifica numai daca obligatiile reciproce ale partilor isi au temeiul in

    acelasi contract iar neindeplinirea, chiar partiala, a obligatiilor expeditorului este indeajuns de importanta.

    Carausul poate lua masura de suspendare a transportului fara sa fie necesara punerea in intarziere a

    expeditorului.

    Prin derogare de la regula generala, costul deplasarii marfii poate fi pus in totalitate sau in parte in sarcina

    destinatarului, printr-o clauza a documentului de transport, numita clauza de plata transmisa.

    In acest caz, schimbarea debitorului, adica inlocuirea expeditorului prin destinatar, este opozabila carausului

    daca o accepta. Totodata, inserarea acestei clauze e conditionata de acordul corelativ al destinatarului, altfel nu ii

    este opozabila.

  • 8/2/2019 dreptul transporturilor subiecte

    10/22

    OBLIGATIILE CARAUSULUI LA PUNCTUL DE PORNIRE

    1. Acceptarea cererii de transport.

    Intrucat carausul se afla intr-o stare permanenta de oferta de servicii adresata publicului el este tinut, in

    principiu, sa dea urmare oricarei cereri sau comenzi de a efectua o stramutare de bunuri, deplasare de persoane.

    Simpla adeziune a expeditorului solicitant la conditiile prestabilite de caraus realizeaza consimtamantul

    contractual.

    Din aceasta cauza, carausul nu are posibilitatea sa verifice in prealabil solvabilitatea cocontractantului.

    Singura masura de prevenire a riscurilor consta in plata pretului transportului inca de la pornire.

    2.Procurarea unui mijloc de transport corespunzator.

    Vehiculul trebuie sa fie apt din punct de vedere tehnic si functional pentru a realiza in conditii normale

    transportul convenit.

    Carausul are obligatia esentiala sa garanteze indeplinirea acestei cerinte din proprie initiativa si independent

    de orice verificare prealabila exercitata de catre cocontractant.

    Momentul cand mijlocul de transport trebuie sa fie pus la dispozitia expeditorului si locul unde se face

    incarcarea bunurilor sunt stabilite prin contractul de transport.

    3. Preluarea marfii de la expeditor.

    La primirea marfii spre transport, carausul verifica numarul coletelor, starea ambalajelor si greutatea

    expeditiei.

    Marfurile pot fi incarcate, dupa caz, intr-un vehicul inchis sau deschis.

    Carausul trebuie sa verifice natura marfii, semnele sau marcajele puse de expeditor ori sigiliile aplicate de

    acesta.

    Cantarirea marfii poate fi obligatorie sau facultativa.

    Obligarea carausului de a proceda la cantarire, independent de natura incarcaturii, exista pentru marfurile

    destinate exportului, cele destinate importului precum si in cazul marfurilor ce se transporta pe cale aeriana.

    In ceea ce priveste primirea pentru transport a altor marfuri decat cele supuse obligatoriu cantaririi, nu exista

    facultatea de control cantitativ ce apartine carausului.Dispozitiile legale impun carausului sa fie asistat de un delegat al expeditorului atunci cand efectueaza

    cantarirea marfurilor.

    Refuzul carausului de a primi marfa spre transport se justifica in urmatoarele cazuri:

    - Coletele sunt necorespunzator ambalate;

    - Marfurile au fost incarcate fara respectarea regulilor tehnice de incarcare si fixare;

    - Marfurile au fost incarcate fara sigiliul expeditorului si fara semne si marcaje sau cu semne si marcaje

    necorespunzatoare sau insuficiente;

    - Incarcarea are ca obiect marfuri interzise la transport sau admise in conditii speciale fara ca aceste

    conditii sa fie intrunite.

    Toate aceste mentiuni se trec intr-un process-verbal in care trebuie consemnate motivele respingerii.4. Incarcarea marfii in mijlocul de transport.

    Obligatia incarcarii in mijlocul de transport poate sa revina si carausului numai daca partile au convenit in

    acest sens.

    Dupa incarcare, operatia primirii marfii se incheie prin aplicarea sigiliilor carausului pe sistemul de

    inchidere al mijlocului de transport.

    5. Eliberarea documentului de transport.

    Ultima operatiune care incheie faza de perfectare a contractului dintre parti la punctul de pornire a marfii.

    Carausul are obligatia sa emita un document de transport complet, incluzand mentiunile prezentate.

    Incheierea contractului de transport se localizeaza in timp in momentul cand carausul aplica stampila sa pe

    documentul de transport.

  • 8/2/2019 dreptul transporturilor subiecte

    11/22

    OBLIGATIILE CARAUSULUI IN CONDITIILE INITIAL CONVENITE

    Obligatiile carausului.

    1. Obligatia de a respecta ordinea expeditiilor.

    Avand in vedere pluralitatea de expeditori care solicita concomitent sau succesiv deplasari de marfuri,

    uzantele comerciale (comune) au stabilit ordinea in care carausul trebuie sa dea satisfactie cererilor pentru

    transporturile de marfa.

    Carausul e obligat sa faca expeditia dupa ordinea in care le-a primit.

    Derogari de la regula:

    - Daca natura lucrurilor supuse stramutarii o impune (alimente alterabile, substante inflamabile);

    - Destinatia pe care o au bunurile aceasta ordine poate fi modificata in raport cu organizarea

    predestinatiei activitatii carausului (luni carbune; marti lemn, etc);

    - Carausul ar fi impiedicat de un caz fortuit sau forta majora.

    In masura in care expedierea devine imposibila din motive neprevazute, de felul celor mentionate, nu poate

    sa angajeze raspunderea carausului fata de primul expeditor deceland despagubiri, deoarece ordinea a fost

    perturbata din cauze obiective, de neinvins.

    2. Obligatia carausului de a parcurge itinerarul stabilit.

    Itinerarul poate fi determinat prin contractul de transport. In aceasta situatie, clauza care precizeaza

    parcursul e obligatorie pentru caraus. Se exclude modificarea parcursului din vointa unilaterala a carausului.

    Incalcarea acestei obligatii angajeaza raspunderea carausului fata de expeditor sau destinatar.

    Daca pana la destinatie exista mai multe rute practicabile, fara ca partile sa fi exercitat in prealabil prin

    contract optiunea necesara, carausul va indruma transportul pe itinerarul cel mai scurt care, in mod firesc, e si cel

    mai ieftin.

    3. Obligatia carausului de a respecta durata transportului.

    Indatorirea de punctualitate exista in sarcina carausului, fie ca timpul necesar pentru stramutarea incarcaturiide la punctul de pornire si pana la destinatie a fost hotarat prin invoiala partilor, fie ca este subinteles ca o clauza

    tacita si ca atare lasat la aprecierea instantei de judecata.

    Distinctia dintre cele doua feluri de termene, expres ori implicit, nu exercita nicio influenta asupra

    obligativitatii, atat a unuia cat si a celuilalt, ambele fiind la fel de constrangatoare pentru caraus.

    Prin acordul partilor poate fi fixat un termen global si unitar aferent intregului parcurs sau dimpotriva, durate

    divizate in functie de fiecare etapa a itinerarului.

    4. Obligatia carausului de a conserva marfa pe parcurs.

    Primirea incarcaturii de la expeditor creaza in sarcina carausului, in temeiul contractului de transport,

    cumulativ cu obligatia specifica de a realiza stramutarea lucrurilor, obligatia conexa de a le pastra intacte pana ladestinatie.

    De aici decurge raspunderea carausului pentru conservarea lucrurilor supuse deplasarii.

    In conformitate cu art. 1373 C.civ. carausul raspunde pentru pagubele pricinuite incarcaturii de catre

    prepusii sai.

    Expeditorul sau destinatarul beneficiaza de posibilitatea de a dovedi prin orice mijloc de proba, inclusiv

    declaratii ale martorilor, incarcatura incredintata carausului, indiferent de valoarea bunurilor.

    Prin exceptie, desemnarea de catre expeditor sau destinatar a unui insotitor este de natura sa degreveze pe

    caraus de indatorirea corelativa avand ca obiect conservarea marfii pana la destinatie.

  • 8/2/2019 dreptul transporturilor subiecte

    12/22

    OBLIGATIILE CARAUSULUI LA DESTINATIE

    1) Identificarea si avizarea destinatarului despre sosirea transportuluiModalitatea de indeplinire a acestei obligatii difera in functie de natura documentului de transport si de

    imputernicirile date de catre destinatar. Astfel :

    a) daca stramutarea s-a efectuat in temeiul unui titlu de transport, persoana destinatarului este indicata

    nominal in cuprinsul inscrisului cu precizarea adresei corespunzatoare.

    In cazul documentului de transport la purtator nu se specifica numele destinatarului si in consecintapersoana indreptatita sa obtina eliberarea marfii la punctul de sosire e cea care se afla in posesia legitima

    a documentului de transport la purtator si il anunta pe caraus sa ii predea marfa.

    Carausul trebuie sa o legitimeze si sa consemneze numele si domiciliul.

    In cazul documentului de transport la ordin se impune in scopul de a identifica pe destinatar verificarea

    de catre caraus a succesiunii girurilor translative care figureaza pe inscrisul respectiv. Ultimul girator e

    indreptatit sa valorifice dreptul asupra marfii transportate deoarece girantii anteriori si-au instrainat prin

    gir orice it. ssupra marfii ajunse la destinatie.

    In lipsa de orice gir persoana indreptatita sa obtina incarcatura e insusi destinatarul;

    b) independent de felul documentului de transport destinatarul poate in scopul receptionarii marfii sa

    actioneze in nume propriu sau sa recurga la un intermediar care sa-l reprezinte.Acesta trebuie sa prezinte

    carausului pe langa actul de imputernicire fie procura, fie contractual de comision sau de agentie.

    Sosirea transportului trebuie sa fie adusa la cunostiinta destinatarului identificat in modul aratat sau

    persoanei care il reprezinta iar avizarea se face de regula in scris pentru a exista proba indeplinirii

    acestei obligatii de catre caraus.

    O avizare adresata unei personae necalificate nu valoreaza incunostiintare.

    In cazul in care carausul nu poate identifica pe baza datelor din documentul de transport persoana

    destinata, uzantele comerciale impun acestuia ( art. 1976 C.civ ) sa incunostiinteze pe expeditor pentru a

    transmite instructiuni suplimentare.

    Daca expeditorul nu raspunde intr-un termen de maxim 15 zile carausul poate sa returneze expeditorului

    bunurile pe cheltuielile acestuia adac exista urgenta sau poate sa le vanda in special in cazul bunurilor prestabile

    sau alterabile fara a mai solicita instructiuni expeditorului ( art. 1726, alin. 2 C. civ : prin licitatie publica )

    Sumele rezultate dupa retinerea cheltuielilor de catre caraus, vor fi decontate fata de destinatar.

    Depozitarea in magazii sau antrepozitie se face pe socoteala destinatarului.

    Expeditorul sau destinatarul, dupa caz, la sfarsitul perioadei de depozitare sau la expirarea termenului

    pentru primirea instructiunilor, expeditorul e obligat sa ramburseze integral carausului cheltuielile de depozitare

    si conservare a bunurilor.

    2) Eliberarea incarcaturii la locul si data convenita

    Marfurile urmeaza sa fie predate destinatarului in conformitate cu clauzele documentului de transport ,respectiv la locul si la data convenita.

    Carausul e obligat sa procede impreuna cu destinatarul la cantarirea acestora, la verificarea sigiliilor, a

    marcajelor, a mijloacelor de transport si la verificarea continutului dupa deschiderea acestora.

    Punerea incarcaturii la dispozitia destinatarului face sa inceteze posesia exercitata pana atunci a

    carausului asupra bunurilor.

    Odata cu eliberarea marfii inceteaza si obligatia de paza precum si raspunderea contractuala ce revenea

    carausului in baza contractului.

    3) Descarcarea marfii la destinatie

    Priveste de regula pe destinatar dar poate fi uneori indeplinita de catre caraus daca s-a stabilit astfel in

    documentul de transport.

    Prin exceptie carausul are dreptul de a refuza eliberarea marfii la destinatie in urmatoarele cazuri :

    a) neplata taxei de transport carausul are dreptul de retentie;b) refuzul destinatarului de a restitui carausului documentul de transport la ordin sau la purtator;

  • 8/2/2019 dreptul transporturilor subiecte

    13/22

    c) in caz de exceptie regelmentarile fitosanitare pot impune masuri de carantina fata de marfurile

    provenite din import. Pana la expirarea duratei de interdictie carausul nu poate sa elibereze

    destinatarului incarcatura;

    d) atunci cand exista un sechestru asigurator ordonat de institutia competenta. Numai desfiintarea

    sechestrului autorizeaza pe caraus sa elibereze marfa destinatarului.

    OBLIGATIILE DESTINATARULUI LA PUNCTUL DE SOSIRE

    1) Sa ia in primire marfa transportata. Receptia e precedata de anumite verificari privind

    documentul de transport, incarcatura transportata si starea in care se afla bunurile adica un

    control calitativ si cantitativ al marfurilor.

    Destinatarul impreuna cu carausul procedeaza la cantarirea marfii, verificarea sigiliilor,

    semnelor sau marcaje ale mijl de transport si colete. Daca se constata lips. se incheie proces verbal.

    2) Sa elibereze mijlocul de transport. In mod normal e obligatia destinatarului care e tinut sa

    descarce mijl. transp. Eliberarea trebuie sa aiba loc in timp util iar durata e prevazuta in

    contractul de transport si depasirea acesteai atrage ca sanctiuni penalizari ce cad in sarcina

    destinatarului.

    Daca destinatarul receptioneaza marfa fara sa formuleze obiectiuni inseamna ca transportul a

    sosit intact. Primirea marfii de catre destinatar face sa inceteze posesia carausului si obligatia

    ( raspunderea ) acestuia.

    3) Sa plateasca sumele restante datorate carausului. Obiectul platii il poate forma plata de

    transport ramasa restanta. Taxa de transport e o derogare de la regula obisnuita de la care

    carausul cere si obtine achitarea pretului.pentru deplasarea marfii inca de la locul expedierii

    spre a evita riscurile de neplata la destinatie.

    De asemenea in cursul deplasarii pot fi.cheltuielile legate de executarea operatiunilor

    conexe transportului ( de descarcare, transbordare ) cheltuieli care trebuiesc facute dedestinatar.

    Pentru valorificarea creantei carausul comunica destinatarului suma de plata si termenul

    de plata. Plata facuta de bunavoie de destinatar asigura eliberarea prompta de caraus a

    incarcaturii de la locul de destinatie. Daca destinatarul refuza plata carausul are dreptul sa retina

    marfa si sa o depoziteze pe socoteala destinatarului si sa o valorifice.

    4) Sa pastreze actele judiciare sau arbitrare impotriva carausului pentru repararea

    eventualelor daune cauzate de transp.

    In transporturile executate defectos destinatarul poate avea pretentii de despagubire impotriva

    carausului pentru pierderea sau avarierea marfii ori a deficitului cantitativ.

    In lipsa unei solutionari amiabile diferendul este trimis spre solutionare instantei competente.Destinatarul pierde insa vocatia de a se adresa organelor de jurisdictie daca nu a formulat

    rezerve corespunzatoare in documentul intocmit in momentul primirii marfii la locul de descarcare.

    Prin exceptie de la aceasta regula actiunea destinatarului impotriva carausului pentru pierderea partiala

    sau distrugerea care nu se putea cunoaste in momentul eliberarii marfii se mentine si dupa plata

    transportului si primirea bunurilor daca se dovedeste ca pierderea sau distrugerea a avut loc intre

    momentul predarii lucrurilor in primire carausului si predarea facuta de acesta destinatarului cu

    conditia ca cererea pentru verificare sa fie facuta imediat dupa ce s-a descoperit paguba dar nu mai

    tarziu de 5 zile dupa primirea marfii de destinatar.

  • 8/2/2019 dreptul transporturilor subiecte

    14/22

    DREPTUL DE RETENTIE AL CARAUSULUI

    Dreptul de retentie consta in prerogativa creditorului de a refuza cat timp nu e platit sa restituie

    debitorului sau un lucru mobil sau imobil ce ii apartine acestuia.

    Dreptul de retentie izvoraste din vointa legitima si exista independent de consimtamantul

    partilor .

    Dreptul de retentie e conferit carausului art. 1978-1980 C.civ si il indreptateste pe acesta sa

    retina lucrul stramutat pana la plata contravalorii datorate de expeditor sau destinatar.

    Conditiile generale de exercitare a dreptului de retentie1) existenta unei creante impotriva proprietatii lucrului fara o datorie baneasca in sarcina

    acestuia - detinatorul nu ar avea o justificare sa refuze eliberarea bunului aflat in detentiunea

    sa si reclamat de proprietarul debitor;

    2) detentiunea exercitata de creditor asupra lucrului sa nu fie viciata prin frauda;

    3) exercitarea dreptului de retentie se justifica numai daca intre creanta si lucrul a carui

    eliberare este refuzata se constata o anumita legatura..

    Efectele dreptului de retentie

    A. Opozabilitatea acestuia :

    - credit. poate valorifica dreptul de retentie mai intai impotriva debitorului ;

    - opozabilitatea opereaza si fata de creditorii privilegiati si aspura aceluiasi lucru cuconditia ca dreptul lor real sa se fi nascut ulterior intrarii bunului in detentia carausului.

    B. Produce efecte indivizibile in dublu sens.

    In primul sens orice fractiune a datoriei

    In al doilea sens orice componenta a lucrului raspunde pentru totalitatea datoriei.

    C. Nu confera titularului dreptul de . bunul in mana altei persoane. Dreptul de retentie

    produce efecte numai cat timp bunul se afla inca la detinator. Dupa pierderea retentiei prin

    restituirea de bunavoie a bunurilor, dreptul de retentie inceteaza.

    Dispozitiile legale privind anumite masuri care sa impiedice eventualele abuzuri ale

    carausului in exercitarea dreptului de retentie astfel :

    a) refuzul de eliberare a marfii la destinatie e conditionat de existenta unei creante a carausului

    impotriva destinatarului nascuta din contractul de transport;

    b) posibilitatea refuzarii de eliberare a marfii la locul de destinatie e impiedicata ori de cate ori

    exista discutii intre caraus si destinatar cu privire la cuantumul datoriei. Carausul e obligat

    sa puna incarcatura la dispozitia destinatarului daca acesta achita suma recunoscuta si

    consemneaza restanta aflata in controversa ( art. 1980, alin. 2 C.civ ).

    Se prevede o exceptie : in cazul in care documentul de transport e la ordin sau purtator carausul

    se poate opune la eliberarea marfii pana la restituirea exemplarului subinscris de el.

    Privilegiul si gajul carausului asupra marfii transportate

  • 8/2/2019 dreptul transporturilor subiecte

    15/22

    Pentru toate creantele rezultand din contractul de transport carausul are privilegiul asupra

    bunurilor transportate pana la predarea lor la destinator iar daca sunt mai multi carausi cei din urma

    dintre ei exercita dreptul celor anteriori.

    Privilegiul e definit de art. 2333 si urm si gaj 2480 si urm C.civ.

    SECHESTRAREA MARFURILOR AFLATE IN CURS DE TRANSPORT

    Incarcatura reprezinta o contravaloare patrimoniala mai ales cand e vorba de o cantitate

    insemnata. Ca atare credit. expeditorului sau a destinatarului pot avea interes sa-si recupereze sumele

    ce li se datoreaza din valoarea marfii aflata in curs de stramutare. Din acest punct de vedere carausul

    fiind titular al unui drept special care include si dreptul de retentie e pus la adapost impotriva

    debitorului rau platnic.

    Sechestrul e o masura de asigurare a actiunii judiciare si consta in indisponibilizarea bunurilor

    mobile ale debit. pana la terminarea judecatii pt ca astfel creditorul sa le poata urmari pt indestularea

    drepturilor sale atunci cand va obtine un titlu executoriu, iar debit. nu va executa de bunavoie.

    Sechestrul asigurator in materie de transporturi se limiteaza la lucrurile aflate in posesiacarausului in intervalul dintre momentul preluarii lor de la expeditor la punctul de pornire si eliberarea

    catre destinatar la locul sosirii finale.

    Cererea de sechestru asigurator are un caracter accesoriu fata de actiunea juridica principal

    Consecinte :

    - in virtutea principiului accesoriu urmeaza principiul : cererea de sechestru va avea insasi o

    natura comerciala inerenta actiunii principale corespunzatoare;

    - cererea de sechestru asigurator urmeaza sa fie introdusa la instanta de judecata, sa rezolve

    in fond procesul referitor la creanta neplatita;

    Conditiile de admisibilitate a cererii de sechestru :- depunerea unei cautiuni. Cererea de sechestru nu se poate aplica decat numai cu darea

    unei cautiuni. Cuantumul acesteia e lasat la aprecierea instantei care pune sechestru.;

    - creanta pe care se intemeiaza cererea de sechestru trebuie sa fie constatata printr-un

    act scris. Prin derogare de la aceasta regula art. 591, alin. 2 C. de procedura civila ingaduie

    instantei de judecata sa aprobe infiintarea sa in lipsa de dovada scrisa daca creditorul a carei

    creanta nu e constatata prin act scris dovedeste ca a ..actiune de constatare

    a creantei dar in aceasta situatie el e obligat sa depuna o cautiune de jumatate din valoarea

    reclamata odata cu depunerea cererii de sechestru. Cuantumul cautiunii se determina in

    functie de valoarea creantei pretinse prin act si nu in functie de valoarea bunurilor a caror

    sechestrare se urmareste;

    - creanta pe care se intemeiaza cererea de sechestrare asiguratorie trebuie sa fie ajunsala termen adica sa fie scadenta. Prima exceptie de la aceasta recula art. 591, alin. 3 C.civ

    dispune ca instanta poate incuviinta cererea de sechestru chiar daca creanta nu e ajunsa la

    termen atunci cand :

    - debitorul a micsorat prin fapta sa asigurarile date sau nu a dat asigurarile promise;

    - exista pericolul ca debitorul sa se sustraga de la urmarire;

    - exista pericolul ca debitorul sa se ascunda sau sa-si risipeasca averea. Desi textul mentionat

    se refera la bunurile care se gasesc in mainile datornicului aceasta masura e admisibila in

    materie comerciala chiar daca lucrurile in acest caz se afla in curs de transport adica in

    detentiunea carausului. Si in acest caz creditorul trebuie sa depuna o cautiune in cuantumul

    fixat de instanta de judecata.

    Cererea de sechestru asigurator se solutioneaza de instanta de judecata de urgenta, in camera de

    consiliu fara citarea partilor, instanta pronuntandu-se printr-o incheiere executorie.

  • 8/2/2019 dreptul transporturilor subiecte

    16/22

    Prin aceiasi incheiere instanta fixeaza cuantumul cautiunii si termenul inauntrul caruia urmeaza

    sa fie depusa aceasta.

    Incheierea e supusa numai recursului care poate fi declarat in termen de 5 zile de la

    comunicarea incheierii.

    Recursul se judeca de urgenta si cu precadere cu citirea partilor in termen scurt.Incheierea prin

    care s-a admis sechestrul are caracter temporar in sensul ca efectele sale dureaza pana la solutionarea

    cererii principale.Nedepunerea cautiunii in termenul fixat atrage desfiintarea de drept a sechestrului situatie ce se

    constata prin incheiere irevocabila data fara citarea partilor.

    Masura sechestrului asigurator se aduce la indeplinire de executorul judiciar potrivit regulilor

    privitoare la executarea silita.

    Incetarea sechestrului asigurator are loc in urmatoarele cazuri :

    a) respingerea act. princip. prin care creditorul isi valorifica in just pretentiile impotriva

    debitorului;

    b) declaratia expresa a creditorului ca renunta la sechestrul asigurator;

    c) dovada prezentata instantei de judecata de catre debitor ca a consemnat suma pentru care s-ainfiintat sechestrul precum si dobanzile si cheltuielile efectuate de creditor cu procesul;

    Sechestrul asigurator ramane in fapt fara obiect si ca atare inceteaza de la sine daca incarcatura

    supusa acestei masuri a fost distrusa in timpul transportului datorita fortei majore, naufragiu, accident.

    De asemenea instanta de judecata va putea ridica la cererea debitorului sechestrul asigurator daca

    debitorul va da in toate cazurile o garantie indestulatoare, garantie ce va fi stabilita de instanta.

    Cererea depusa in acest sens se solutioneaza in Camera de Consiliu de urgenta si cu citarea partilor

    in termen scurt. Instanta pronunta o incheiere ce e supusa recursului in 5 zile de la pronuntare.

    Sechestrul asigurator solicitat de caraus

    Vocatia pentru transport de a recurge la aceasta masura se naste numai cand incarcatura

    ..de destinatar.

    Incuviintarea sechestrului asigurator se justifica in doua situatii :

    - cand destinatarul nu poate fi gasit;

    - cand se ivesc neintelegeri in privinta primirii bunurilor transportate.

    Punerea incarcaturii sub sechestru are loc numai dupa descarcarea acesteia din mijlocul de

    transport.Carausul beneficiaza de un regim special in sensul ca incuviintarea cererii de sechestru

    asigurator nu e conditionata in cazul sau de introducerea unei actiuni principale. Prin urmare cererea

    acestuia nu are caracter accesoriu ci de sine statator.???????????????????????

  • 8/2/2019 dreptul transporturilor subiecte

    17/22

    CONTRAORDINUL

    C.civ art. 1970-1975 ingaduie in anumite conditii modificarea contractului prin vointa

    unilaterala a expeditorului exprimata printr-un act juridic numit contraordin.

    In alin. 1, art. 1970 sunt enumerate obiectivele urmarite de expeditor prin emiterea unui

    contraordin pe care il aduce la cunostiinta carausului. Astfel expeditorul are dreptul de a suspenda

    transportul si de a cere restituirea lucrurilor transportate. O asemenea masura echivaleaza cu renuntarea

    expeditorului la contract si cu revocarea acestuia.

    Suspendarea poate interveni atat inainte de a fi inceput deplasarea incarcaturii cat si ulterior in

    timpul parcursului cand contractul a fost partial adus la indeplinire de catre caraus. De asemenea

    aceleasi dispozitii ingaduie ca prin contraordin sa se modifice unele clauze ale contractului de

    transport.In general expeditorul are dreptul sa ceara predarea lucrurilor aflate in curs de stramutare unei

    alte persoane decat cea aratata in contractul de transport. Pe langa schimbarea destinatarului initial

    convenit expeditorul are dreptul prin contraordin sa retraga inainte de plecare bunul ce urma sa fie

    transportat, sa il opreasca in cursul transportului, sa amane predarea bunului catre destinatar ori sa

    dispuna inapoierea bunului la locul de plecare.

    Totodata expeditorul are dreptul sa schimbe locul destinatiei sau sa modifice conditiile de

    executare a transportului.

    Expeditorul trebuie sa incunostinteze pe caraus fie ca a renuntat la contractul de transport, fie ca

    l-a modificat.Pentru a exercita dreptul de contraordin trebuie prezentat . sau recipisa de

    pornire daca un asemenea document a fost eliberat. Modificarile ce decurg din contraordin trebuiesc

    inscrise in documentul de transport sau pe o recipisa sub o noua semnatura.

    Ori de cate ori documentul de transport imbraca forma unui titlu fie la ordin, fie la purtator

    expeditorul care a renuntat la contract sau l-a modificat are obligatia sa-l restituie carausului. Masura se

    justifica pentru a impiedica o eventuala transmitere ulterioara abuziva a documentului de transport la

    ordin sau la purtator . o terta persoana sa invoce pretentii fata de carausul in cauza. In toate

    cazurile expeditorul e obligat sa plateasca carausului cheltuieli si contravaloarea daunelor care sunt

    conseciinta imediata a acestui contraordin. Astfel expeditorul care a dat un contraordin e obligat sa

    plateasca carausului dupa caz pretul platii efectuat din transp, taxe datorate si cheltuieli pricinuite prin

    efectuarea contraordinului precum sis a il despagubeasca de orice paguba suferita .

    Aceste dispozitii se justifica prin faptul ca modificarea contractului de transport a intervenit din

    vointa unilaterala a expeditorului si independent de orice culpa a carausului in executarea obligatieiasumate.

    Modificarile contractului de transport pe care exepeditorul le comunica prin contraordin sunt

    obligatorii pentru caraus. Carausul raspunde pentru prejudiciile aduse prin executarea contraordinului

    date cu incalcarea dispozitiilor legale. Pe de alta parte carausul conformandu-se dispozitiilor locale

    poate refuza executarea contraordinului instintandu-l pe cel de la care a emanat, daca executarea

    contraordinului ar fi de natura sa tulbure in mod grav bunul mers al deplasarii si daca in cazul

    schimbarii destinatiilor sporul de taxe si alte cheltuieli nu ar fi garantate de valoarea bunului sau in alt

    fel.

    De asemenea carausul are obligatia de instiintare si in cazul in care la primirea contraordinului

    executarea acestuia nu mai e posibila.

    Facultatea expeditorului de a revoca sau de a modifica contractul de transport in conditiilearatate respectiv de a da contraordin poate fi transmisa si destinatarului. Astfel potrivit art.1974 C.civ

    dreptul expeditorului de a modifica contractul de transport se stinge de indata ce destinatarul si-a

    manifestat vointa de a-si valorifica drept ce rezulta pentru el din contractul de transport potrivit

  • 8/2/2019 dreptul transporturilor subiecte

    18/22

    art.1977 C.civ ( el dobandeste drepturi si obligatii decurgand din contractul de transport prin acceptarea

    contractului sau a bunurilor transportate ) sau de indata ce expeditorul a predat destinatarului duplicatul

    de pe documentul de transport. Din acel moment dreptul de a modifica contractul de transport prin

    contraordin trece asupra destinatarului.

    IMPREJURARI DE FORTA MAJORA

    Cauzele de perturbare ale transporturilor sunt cazul fortuit si forta majora. Ele pot interveni fie

    la punctul de pornire impiedicand expedierea incarcaturii, fie in timpul mersulului impiedicand .

    Cauzele prezinta o mare diversitate. Ex : un incendiu neprevazut la bord ce distruge marfa

    carausului, naufragierea navei, inghetarea apei.

    Cazul fortuit si forta majora sunt de natura sa aduca la punctul de expeditie ori pe parcurs

    urmatoarele efecte :

    a) intarzierea efect. obligatiilor carausului;

    b) imposibilitatea definitiva de a le aduce la indeplinire.

    Intrucat oricare dintre efectele enumerate pot cauza prejudicii insemnate expeditorului sau

    destinatarului au fost adoptate anumite solutii destinate sa le ocroteasca interesele.

    1) Expeditorul are dreptul de a fi incunostiintat despre perturbarea transportului.

    Expeditorul in calitatea sa de partener contractual principal al carausului trebuie sa fie pus la

    current cu dificultatile trecatoare sau definitive ivite in executarea transportului spre a-i da practic

    posibilitatea sa ia initiativele necesare. Avizarea are caracter obligatoriu in ambele situatii.

    2) Expeditorul are dreptul de a decide soarta transportului deficitar.

    La primirea incunostiintarii precizate expeditorul beneficiaza de un drept de optiune. El poate

    in functie de interesele proprii fie sa mentina contr. infiintat .acceptand o decalare inevitabila a datei de

    expediere sau de continuare a transportului din punctul unde a fost intrerupt din cause fortuite, fie sa

    declare contractul desfiintat printr-o manifestare unilaterala de vointa.

    3) Suportarea riscurilor contractuale in transporturile deficitare

    Cazul fortuit si forta majora ridica in orice categorie de contracte inclusiv in cele de transport

    problema suportarii riscurilor de neexecutare a obligatiilor la care partile s-au angajat.

    Expeditorul in calitate de creditor al prestatiei caracteristice neindeplinita din pricina obst.

    fortuit suporta daunele corespunzatoare fara sa poata pretinde carausului sa deplaseze marfa la

    destinatie dar nici nu-i datoreaza pretul aferent.

    Obligatia neindeplinita fiind a carausului acesta suporta riscurile in sensul ca pierde

    contravaloarea la care ar fi avut dreptul daca marfa ajungea la destinatie.

    Expeditorul datoreaza totusi carausului in cazul desfintarii contractuale intemeiata pe o cauzafortuita o suma echivalenta cu spezele ( chelt suportate de acesta pt pregatirea mijloacelor de trasp,

    incarcarea marfii ) si in plus plata taxelor aferente stramutarii incarcaturii in proportie cu drumul facut.

    4) Expeditorul are obligatia de a restitui documentele de transport intocmite ca titluri

    negociabile.

    In caz de desfiintare a contractului expeditorul e obligat sa inapoieze carausului exemplarul

    documentului de transport la ordin sau la purtator pe care l-a subscris.

    Interesul de a starui in restituirea de catre expeditor a documentului mentionat e a carausului in

    cauza caruia i se cere o grija corespunzatoare pentru a nu avea de suferit prejudicii viitoare.

  • 8/2/2019 dreptul transporturilor subiecte

    19/22

    PREJUDICIUL GENERAL AL RASPUNDERII

    Denumit si paguba sau dauna consta in cadrul rasp. contractuale in efectul negativ suferit de

    creditor ca urmare a faptei ilicite savarsita de caraus prin neexecutarea obligatiilor asumate sau prin

    intaziere in aducerea ei la indeplinire. Prejudiciul poate fi material sau moral.

    Prejudiciul material consta in lezarea unui drept sau a unui interes patrimonial al creditorului

    ., accidentarea unui calator, distrugerea sau avarierea unui bun in timpul

    deplasarii. Prejudiciul poate fi evaluat in bani aceasta fiind caracteristica sa definitorie. Include atat

    paguba efectiva cat si castigul nerealizat.

    Prejudicial moral consta in vatamarea unui interes nepatrimonial fiind nesusceptibil de

    pretuire baneasca.

    Asemenea pagube se ivesc in special in transporturile de calatori, daca o persoana si-a pierdut

    viata dar nu sunt excluse nici in cazul transporturilor de bunuri ( ex : distrugerea unui obiect amintire

    de familie cu insemnata valoare afectiva pentru destinatar ).

    Conditiile repararii prejudiciului :

    a) paguba sa fie certa

    b) dauna cauzata prin fapta ilicita trebuie sa fie personala adica sa priveasca pe insusi creditorul in

    cauza ale carui interese au fost vatamate prin neexecutarea de catre debitor-caraus sau prinintarziere la indeplinirea obligatiilor;

    c) prejudiciul suferit de creditor sa fie o consecinta directa a neexecutarii obligatiilor. O simpla

    legatura indirecta intre fapt illicit si dauna nu justifica obt. de despagubire;

    d) prejudiciul sa fie previzibil in momentul perfectarii actului acord de vointa al partilor. Debitorul

    nu raspunde decat de daune interese care au fost prevazute sau care au putut fi prevazute la

    incheierea contractului cand neindeplinirea obligatiilor nu provine din dolul sau.

  • 8/2/2019 dreptul transporturilor subiecte

    20/22

    CLAUZELE DE NERASPUNDERE CONSIDERATE CA INADMISIBILE

    SI CLAUZELE PERMISE

    Anumite conventii care inlatura raspunderea carausului sunt considerate ca fiind fara

    valabilitate adica inadmisibile. Astfel :

    a) Contractul de transport nu poate elibera pe caraus de raspunderea pentru prestatia

    caracteristica de a deplasa persoana sau marfa;

    b) Clauze prin care carausul se degreveaza pentru culpa sa grava si cu atat mai mult pentru

    propiul dol nu poate produce efecte.

    Nimeni nu are dreptul sa isi rezerve facultatea unui comportament pagubitor pentru celalalt

    contractant sau de a savarsi o o eroare grava in modul de indeplinire a obligatiilor asumate.Orice stipulatie de acest fel e fara valoare juridica fiind lovita de nulitate.

    c) Clauze lucrative sunt conv de neraspundere care pot fi privite ca permise, devin totusi la

    randul lor ilicite daca neexecutarea obligatiilor la adapostul exonerarii se soldeaza cu un

    profit pentru debitor. Ex : carausul rutier care se degreveaza de raspunderea pentru

    acceptarea unui surplus de pasageri intr-un autobus realizand astfel un castig

    suplimentar..din cauza aglomeratiei vatamari corporale.

    Clauze premise

    A. In toate cazurile se prevede ca stipulatiile care agraveaza transportul produc efecte depline .

    Daca insasi partile au consimtit aceste clauze nimic nu se opune ca intelegerea sa fie

    recunoscuta pe plan juridic.

    B. Clauze menite sa favorizeze pe caraus cu exceptia excluderilor mentionate mai sus sunt

    acceptate de legiuitor numai in anumite conditii care sa asigure respectarea drepturilor celuilalt

    contractant. Ex: clauze prin care se plafoneaza valoric cuantumul despagubirii datorate

    expeditorului sau destinatarului

    C. Clauze care identifica explicit evenimente fortuite ca efect exonator de raspundere pentrucaraus . Se obisnuieste sa se enumere in contract imprejurarile asimilate fortei majore

    ( incendii, greve ) dar conditia e ca acestea sa prezinte in fapt gravitatea si caracteristicile unui

    eveniment semnificativ pentru a libera un caraus.

    D. Raspunderea contractuala pentru altul se admite de unii autori in cazul armatorului care poate

    stipula in contractul de navlosire o clauza prin care sa fie aparat de raspunderea pentru faptele

    ilicite ale propusilor sai ( comandantul navei pentru ajutorul sau ).

    Admisibilitatea unei asemenea clauze se intemeiaza pe ideea ca armatorul pierde practic controlul

    asupra comandantului si personalului cat timp nava se afla in deplasare si uneori la mari distante.

  • 8/2/2019 dreptul transporturilor subiecte

    21/22

    a) Evaluarea judiciara a prejudiciului

    Determinarea cuantumului despagubirii revine agentului jurisdict competent ( instanta judiciarasau arbitraj comercial )

    Evaluarea lasata la aprecierea instantei de judecata sau de arbitraj com. trebuie sa tina seama

    de anumite criterii menite sa ii asigure obiectivitatea. Astfel despagubirea urmeaza sa acopere atat

    pierderea efectiva suferita de creditor cat si castigul nerealizat.

    poate sa acorde la cerere reclamantului care se plange de nerespectarea

    contractului sau de o executare necorespunzatoare numai daune previzibile la data perfectarii

    acordului de vointa cu excluderea celor indirecte.

    Acest principiu care limiteaza intinderea prejudiciului ce urmeaza a fi reparat se aplica numai in

    materia raspunderii contractuale deoarece insasi notiunea de previzibilitate e compatibila numai cu

    activitatea contractuala care depinde in intregime de vointa partilor. E de presupus ca partile si-au

    asumat obligatia numai in masura consecintelor pe care puteau sa le prevada la momentul incheierii

    contractului.

    b) Evaluarea legala a prejudiciuluiAre un obiect mai restrans si .. numai raspunderea civila care decurge din neplata la

    scadenta a unei sume in numerar datorata creditorului. In transporturi problema se iveste mai frecvent

    de cate ori carausul urmeaza sa restituie celeilalte parti contractante o suma de bani. Ex : a incasat o

    suma de bani pentru un transport neefectuat.

    Orice intarziere in plata datoriei banesti prejudiciaza pe creditor care e indreptatit sa ceara nu

    numai suma in cauza ci in plus echivalentul daunei suferite. Prejudiciul consta in lipsa temporara de

    folosinta a numeralului.Compensarea acestei pagube se realizeaza prin obligarea debitorului nepunctual la plata de

    dobanzi care se calculeaza in functie de durata cu cat s-a depasit data scadentei.

    Dobanzile prezinta o tripla caracteristica :

    - prejudiciul creditorului in cazul intarzierii platii e prezumat in puterea legii. In sensul aratat

    art. 1535, alin.3 C.civ. In cazul in care o suma de bani nu e platita la scadenta creditorul are

    dreptul la daune fara a dovedi vreun prejudiciu.;

    - in materie comerciala dobanzile curg din plin drept, nu se cere ca in relatiile de natura

    civila punerea in intarziere prealabila a debitorului.

    Datoriile comerciale lichide si platibile in bani produc dobanda de drept din ziua cand devin

    exigibile.- nivelul dobanzilor e in principiu predeterminat prin dispozitiile imperative care ii tarifeaza

    limita maxima.

    c) Evaluarea conventionala a prejudiciuluiPartile au posibilitatea de a inlesni prin intelegerea lor prealabila determinarea intinderii

    prejudiciului care urmeaza sa fie reparat de debitor.

    Determinarea se face inainte ca prejudiciul sa se fi produs. Acordul in acest sens realizat se

    numeste clauza penala.

    Determinarea nu trebuie sa contravina restrictiilor legale referitoare la clauzele de neraspundere

    sau de limitare a raspunderii carausului.

    Prin urmare clauza penala e acea conventie accesorie prin care partile determina anticipat

    ecchivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii efectuate cu intarziere sau

    necorespunzatoare a obligatiilor de catre debitorul sau.

  • 8/2/2019 dreptul transporturilor subiecte

    22/22