OBICEIUL -cutuma-constituie cel mai Vechi izvor al dr. roman si s-a format in procesul destramarii soc. prestatale El a existat in soc gentilica dar avea un caracter moral nu juridic acest izvor a dat dr rom carac de dr consuetudinar-dupa Salvius Iulianus – ob este respectat pe drept cuvant ca si legea si este reglem care a fost instit de obiceiul stramosilor-dupa Ulpian ob se bazeaza pe consimtamantul tacit al pop, manifestat intr-o per lunga de timp-dupa Justinian – dr pe care ob il aproba este un dr nescris jus nonscriptum iar ob practicate zilnic, seamana cu legea ob se mai nimeste : consuetudino simos majorous. 1- era un ob care se repetamereu in cazuri identice . deci el nu mai era contestat si devenea obligatoriu2- mos majorus- = ob straosilor- treditie in soc patriarhala – ob avea un rol insemnatla sf per republicii el trece in planul 2 in epoca postclasica el revine in 1 plan LEGEA Termenul de lex are mai multe acceptiuni leges publicae populi romani- legi adoptate de catre adunarile pop, leges dataereglem cu carac administr, leges privatae clauze introduse in anumite acte juridice Legea in sens de lege = aocrd de vointa intremagistrat si pop, acprd prin care magistratul propune-rogat-si pop accepta-iubet, cu efectul ca propunerea-rogatio- se transforma in lege legea in sens de conventie=acord de vointa intre 2 pers particulare. Legea- acord intre magistrat si pop are o formade adoptare specifica care debuta printr-o propunere facuta de magistr a unui proiect de lege pe care pop il dezbatea. Apoi el se pronunta in cadrul adunarii convocate , ptr exprimareavotului pozitiv folosind formula – utirogas, sau a celui neg din formula antiquo. Legea urma sa fie ratificata de senat si apoi sa fie facute copii Legea celor 12 table a constit legea fund a sist de dr roman fata de care a existat un respect religioscare a facut ca ea sa nu fie abrogata dupa ce a intrat in desuetudinein anul 449 s-a format o comisie in care au fost si 5 plebei si care au codificat ob juridiceea cuprindea regl de dr public si dr privat cuprindea dispozitii privind regl statutului pers regimul bunurilor, nu au existat prevedri privind obligatiile ptr ca erau mai putin dezvoltate .Clasificare: dupa organul de la care emana :Leges rogatae – mecanism descris anteriorLeges datae- act norm care emana numai de la Magistr in baza unei imputerniciri administrativeDupa sanctiune : leges perfectae- nulitatea actuluiLeges minus quam perfectae – amenda Leges imperfectae- nu aveau sanctiune Legea avea 3 parti Prescriptio – numele magistr, ziua locul unde a fost votata, numele comisiilor si ordinea votului Rogatio constituia partea de lg unde era textul de lg Sanctio cuprindea masuri de pedepsire EDICTELE MAGISTRATILOR Magistratii in calitatea lor de consuli, pretori urbanisi peregrini, edilii curuli si guvernatorii de provincie aveau un dr numit ius edicendi in virtutea caruia putea sa dea un edict – act prin care isi faceau cunoscut programul activitatii sale edictul avea o durata de un an si se numeste lex annua el se aplica permanent in anul de magistratura si se numea edicta perpetua, se deosebea de edicta repentinacare se dadea ptr cazuri neprevazute edictul avea 2 parti – partea veche edictum vetus- pe care pretorul o lua de la predecesor si o parte noua – pars nova –care cuprindea propunerile luila mijlocul sec 1 imparatul Hadrianus il desemneaza pe Salvius Julianus sa sistematizeze edictul pretorului acesta a fost codificat sub numele edictum perpetuumpretorii nu au mai putut sa se abata de la prevederile sale si dispare din randul izvoarelor

DREPTUL PRETORIAN m Pretorul introducea in edictul sau unele mijloace care sa usureze aplicarea dr civil care era imuabil-acest proces

se numeste adjuventi iuris civilis gratia cu trecerea timpului pretorul a kuat o serie de masuri

ptr completarea dispozitiilor dr civ pornind de la anumitedispozitii cuprinse in lege si introducand principii si forme

procedurale cu scopul de a adapta dr la necesit practicepretorul completeaza sau modifica prevederile dr civil

ramase neaplicabile cu tipmul dr civil si cel pretorian s-au apropiat unul de altul si institutiile jur din vremea lui justinian nu sunt

decat rezultatul fuziunii dr civil cu cel pretorian. JURISPRUDENTA m

Jurisprudenta este stiinta dr creata de jurisconsulti prininterpretarea dipozitiilor normativecuprinse in legi

In epoca veche dr roman se reducea doar la cunoastera la cunoasterea formulelor, tinute in secret de catre pontifi

Consultatiile juridice si cele religioase erau date confidentOdata cu afisarea zilelor faste si a formulelor solemne

pe care partile unui litigiu trebuiau sa le rosteasca caleas-a deschis ptr laicizarea jurisprudentei prin accesul

tuturor la date tinute secret pana atunci . apare profesia de jurisconsult – juristul roman devinesfatuitor nu numai ptr cei care aveau nevoie de sfaturi

juridice dar ptr oricine avea nevoie de un sfat. Activitatea juristilor era complexa si avea mai multe

directii : respondere, cavere, agere, scribere .Respondere activitatea de a da consultatii in cele mai diverse probleme insa cele mai multe cu carac juridic

Cavere- activ de a da consultatii jur privitoare lamodelul de redactare a actelor juridice.

Agere- activ de a da consultatii juridice privitoarela conducerea unui ltitgiu-acorda asistenta juridice

judecatorului care era o persoana particulara.Scribere- constituia activitatea de scriere a

tratatelor de dr si redactarea actelor juridice.La inceputul perioadei principatului au luat nastere

2 sc de dr : sc sabiniana – conservatoare, ondatorul ei fiind Capito si avand pe Sabinus in frunte, si scoala

proculiana – inovatoare fondata de Labeo si avand la conducere pe Proculus.

Operele jurisconsultilor sunt intr-un numar f mare : Questiones – culegeri care nu prezentau cazuri

practice ci cazuri teoretice discutate in scoalaInstutiones- lucrari cu caracter elementar in care

era expus dr civil si dr pretorian .Sentintae – lucrari cu caracter elementar dar cu

cntinut practic .Digesta -lucrare care cuprindea dr civ si dr pretorian

Notaele – erau obs asupra operelor jurisc clasiciIn timpul imparatului Augustus juristii care

faceau politica imperiala au primit un dr numitius publice respondendi prin care puteau da

consultatii juridice obligatorii ptr cazul in speta iar in vreamea imparatului Hadrianus puteau

da consultatii juridice ptr cazuri similare. Judecatorii care trebuiau sa rezolve litigiile

erau obligati sa tina seama de responsa prudentiam al acestora cu prioritate fata de cei neautorizatiIn procese puteau fi citati doar 5 mari juristi :

Paulus, Ulpianus, Gaius, Modestinus Papianus ptr a exclude folosirea citatelor false cum se obisnuia

SENATUSCONSULTELE Actul ce emana de la senat ptr a fi legal trebuia sa

Indeplineasca anumite conditiide fond si forma . Erau de 2 categorii : senatusconsultum factum per

discentionem atunci cand senatorii votau fara a discuta propunerea facuta de presedinte si

senatusconsultum perrelationem cand presedintele se adresa fiecaruia cerandu-I parerea .

CONSTITUTILE IMPERIALE – de la imparatul Hadrianus ele au dobandit putere obligatorie

Au fost de 4 categorii : edicta – care se aplicau pe intreg imperiul si pe toata durata vietii imparatului

mandata – instructiuni date guvernatorilor de provinciedecreta – hot jud pronuntate de imparat pers judecate

rescripta – raspuns dat de imparat magistr sau pers partasupra unor pr de dr

cand raspunsurile erau adresate magstr se faceau prinscrisori- epistulam . Daca era adresat particularilor

se facea chiar pe textul cererii printr-o solutie numita subscriptio.

FORmulele scacramentale : sacramentumIndicis arbitrive postulatio, manus iniectio,Pignoris capio si condictioLEGIS ACTIONES-EPOCA VECHEGaius explica termenul : orice actiune ca mijloc de valorificare a unui dr subiectiv se intemeiaza pe lg procesul se desfasoara in 2 etape : in iure si in iudicio procesul debuteaza cu citarea paratului- reus in fatamagistr folosin de catre reclmant : in ius vocatio vadimonium, extra judiciare si condictio .in ius vocatio- constituia somarea paratului ptr a se prezenta in fata magistratului prin formule – in ius te voco – techem in fata magistratului . vadimonium extra judiciare constituia o conventie prin care partile stabileau in acord data prezentariicondictio – somatie prin care reclamantul chema in iure pe paratul peregrin paratul putea sa reactioneze in 3 feluri la formulareapretentiilor : sa recunoasca pretentiile reclamantuluiprin “ confesio in iure” si atunci procesul se oprea-sa nege pretentiile dar sa nu se apere “indefensio” procesul se oprea - sau sa nege pretentiile “ infitiatiosi sa-si dea concursul ptr desfasurarea procesului .daca paratul adopta cea de-a treia pozitie se declansaun act numit “litis contestatio” luarea de martori ultimul act in iure fara de care nu se putea trece la etapa urmatoare MIJLOACE de SOLUTIONARE A LITIGIILOR INTEMEIATE PE IMPERIUM Competenta magistr era desemnata prin termeni :iurisdictio si imperium iurisdictio era dr magistr de a organiza indeplinirea formelor proprii legisactiunilor. Era de 2 feluri : contenciosa –cand interesele partilor erau contrare si gratiosa – cand interesele partilor nu erau opuse In cadrul legisactiunilor in faza in iure magistra Supraveghea rostirea corecta a formulelor de catre parti si rostea el insusi : do –cand numea judecatorulales de parti ; addico-cand ratifica declaratia unei parti recunoscandu-I dr ;dico-cand atribuia ob litigios unei partiImperium constituia putarea de comanda a magistr el Putea solutiona unele litigii fara a le mai trimite in faza 2El avea urm mijloace : interdicta – ordine date partilor Sa faca sau sa nu faca un anumit act ;missio in posesionem punerea in posesie – pretorul trimitea in posesia sau detentia bunurilor paratului stipulationes praetoriae- stipulatiuni pretoriene erau contracte verbale incheiate intre parti din ordinul pretorului nu din dorinta lor restitutio in integrum – repunerea in situatia anterioara pretorul desfiinta actul juridic ce a prejudiciat pe recl PROCEDURA IN IUDICIO Dupa ce partile au trecut prin litis contestatio ajung in fata judect unde se aplica principiul oralitatii si acontradictorialitatii. Fiecare parte isi sustine punctul de vedere pe baza probelor constand in martorisi inscrisuri. Partile putea beneficia si de un avocat denumit latrones dar nu in calitate de reprezentantORGANIZAREA INSTANTELOR In epoca regalitatii magistr care judecase in prima etapa Era regele iar in lipsa lui prefectul orasului-praefectus urbiLa inceputl republicii aceasta f-ctie a revenit celor 2 Consuli.; luna unul, o luna altul . Din anul 367 judecarea proceselor litigioase a trecut in organizarea pretorilor iar asupra consulilor a ramas jurisdictia gratioasa anul 242 apare pretorul peregrin care organizeaza procese intre cetatenii romani si straini.In partea 2 a procesului judecata se facea de catre o persoana privata aleasa din listele afisate in forum saupropusa de catre reclmant si confirmata de catre magistrjudecatorul putea forma o instanta unica cand era singur ca judecator unic-judex unus fie putea fi arbitru-arbiter ; judecatorul judeca pricinile mai grele iar arbitrul pe cele intre rude sau vecu\ini procesele puteau fi judecate si de judecatori multiplicare formau tribunale – acestea erau fie permanente fie nepermanente . tribunalele nepermanente erauformate dintr-un nr impar de jud “recuperatores”si judecau procesele dintre cetateni si peregrini tribunalele permanenta erau de 2 feluri – fiind formulate dintr-un nr par de membrii : tribunalul celor 10 barbati care judecau procesele cu privire la libertate si tribunalul celor 100 de barbati care judecau procese cu privire la mostenire si propr.

Judecau procese cu privire la mostenire si pro.LEGISACTIUNILE IN JUDECATA

Sacramentum –procedura prin juramant era actiunea legii prin care se judecau procese cu

privire la propr si creante avand ca obiect sumede bani sau lucruri- este sub forma unui pariu

iar cel care pierde trebuie sa dea si banii pe pariu este de 2 feluri : in rem si in personam

in rem – juramantul asupra unui lucru era legisactiunea in legatura cu propr unui lucru. Procedura lua sfarsit cu atribuirea provizorie

aobiectului litigios de catre magistrat uneia dintre parti care se angaja prin garantii

ca daca va pierde procesul in iudicio va restituiceleilalte parti lucrul in cauza cu fructele lui.

In personam – era procedura specifica urmaririi dr de creanta –se pp ca era similara celei in rem.Judicis arbitrive postulatio – consta intr-o cerere

adresata magistratului ptr ca acesta sa desemneze un judecator sau un arbitru. Se folosea in cazul proceselor care luau nastere prin sponsio

adica forma primitiva a contractului verbal Legisactiones per condictionem – constituie o

simplificare a lui sacramentum in personam si se aplica in 2 situatii “ certa pecunia” o suma de

bani determinata si “alia certa res “lucru determLEGISACTIUNI DE EXECUTARE

Manus injectio – punerea mainii era o legisactiune ce nu se putea intenta decat in baza unei sentinte

judecatoresti privind o suma de bani Pignoris capio- luarea de gaj era considerata

legisactiune cu toate ca ii lipsea caracterul judiciar . Creditorul dupa rostirea unei formule

solemne putea sa ia un bun din patrimoniul debitPROCEDURA FORMULARA

PROCEDURA IN IURE Magistratul are acum un rol activ- el putea crea

chiar daca legea nu prevedea actiuni noi sancionand d p d v juridic situatiile de fapt inedite.

Citarea la proces se facea la fel numai ca s-a perfectionat ; paratul trebuia sa se infatiseze

sau sa prezinte un garant care sa asigure ca se va prezenta la data stabilita in fata magistr.

Daca paratul nu se prezenta magistr ii dadea o amenda iar daca se acsundea reclamantul putea

sa-I vanda bunurile (cu ingaduinta magistr). In fata magistr partile isi exprimau pretentiile

fara a se folosi de formule sacramentale Paratul avea tot aceleasi 3 pozitii

Daca el se apara si nega pretentiile magistrProceda la intocmirea formulei –dare actionum-

pe care o trimitea judecatoruluiFORMULA si PARTILE formulei

Formula constit un mic program de judecata princare pretorul arata judecat cum sa solutioneze.

In partea de inceput este numirea jud dupa carePartile secundare-neobligatorii si partile principale

Partile principale : intentio-constit acea parte a formulei in care recl isi afirma pretentiile-putea

fi certa daca erau specificate sau incerta demonstratia- cuprindea fundamentul juridic,

cauza pretentiilor recl ; adjudicatio- parte prin care se dadea judecat puterea de a face un transfer

de proprietate ; condemnatio – ordinul dat de catre magistr in formula sa absolve sau sa condamne .

condamnarea se refera la o suma de bani sau dacaobiectul procxesului era un lucru restiutirea lui.

Partile secundare : prescriptiones – acele parti sec care urmareau sa satisfaca un interes fie al recl fie al par ; daca erau in favoarea recl

se numesc pro actore daca erau ….pro reusexceptiones- acele parti sec ale formulei care

constit mijloace de aparare ale paratului ; sunt de 2 feluri perpetuueresping definitiv pretentiile

recl si temporare-amana dr recl de a promaova o act LITIS CONTESTATIO

Consta in remiterea unei copii de pe formula ori dictarea ei de catre recl paratului. Producea 3 efecte

efectul extinctiv : consta in stingerea dr prin care recl a intentat actiune ; efectul creator-consta in nasterea unui

nou dr in locul celui initialPROCEDURA IN IUDICIO

Judecarea se facea intr-o zi fasta si numai in prezenta Partilor.judecatorul ers sclavul formulei trebuia sa o

Respecte intocmai .