Capitolul I

Aspecte generale privind calitatea serviciului de

alimentare cu energie electrică

Una din problemele de mare actualitate în domeniul alimentării cu energie electrică a

consumatorilor este fără indoială asigurarea calităţii acestei energii. În acest sens, atât

consumatorii cât şi furnizorii de energie electrică sunt interesaţi să folosească, să producă şi

să transmită cât mai ingrijit energia electrică. Orice perturbaţie produsă in sistemul energetic

de unul din elementele componente poate afecta defavorabil calitatea energiei electrice

consummate de celelalte componente şi in primul rând de consumatorii alimentaţi in aceeaşi

reţea de transport.

Calitatea, conform definiţiei formulate de Organizaţia Internaţională de

Standardizare-ISO (Internaţional Standard Organization), reprezintă totalitatea

caracteristicilor şi a particularităţilor unui produs sau serviciu, care concretizează aptitudinea

de a răspunde la necesităţile potenţiale sau exprimate ale utilizatorului.

Calitatea oricărui produs sau serviciu este o notiune complexă pentru conturarea

căreia se impune luarea in consideraţie a unui numar mare şi variat de factori. În acelaşi timp,

noţiunea de calitate trebuie să sintetizeze acele caracteristici care, în rapot cu specificul

produsului sau serviciului, au ponderi şi semnificaţii dinstincte.

Energia electrică este considerată în prezent un produs, livrat de furnizor

consumatorilor. Calitatea energiei electrice a preocupat specialiştii din sectorul

electroenergetic încă din primi ani ai utilizării, pe scară largă, a curentului alternativ. În

ultimul deceniu se constată însă o revigorare a interesului pentru acest domeniu, datorită

dezvoltării explozive a echipamentelor şi a tehnologiilor bazate pe electronica de putere. În

prezent, calitatea energiei electrice constituie o preocupare majoră atât pentru furnizori, cât şi

pentru consumatorii de energie electrică.

Termenul de “calitate a energiei electrice” (power quality) a devenit deosebit de

frecvent după anul 1980 şi reprezintă generic acoperitor pentru luarea în considerare a

influenţei unui numar mare de perturbaţii electromagnetice care pot să apară în sistemul

electroenergetic (în special la medie si joasă tensiune). De menţionat însă faptul că sintagma

de “calitate a energiei electrice” nu este unanim acceptată şi utilizată pe plan mondial,

existând în prezent mai mulţi termeni folosiţi în relaţia furnizor de energie electrică-

consumator.

Calitatea energiei electrice (Power Quality) : termenul a fost propus în S.U.A de

I.E.E.E (Institute of Electrical and Electronics Engineers) şi preluat de majoritatea

publicaţiilor de limbă engleză. Calitatea energiei electrice, conform I.E.E.E reprezintă

“conceptul alimentării şi legării la pamânt a echipamentelor sensibile, într-un mod care să

permită funcţionarea corectă a acestora”. De fapt, în pofida acestei definiţii, termenul este

utilizat într-un sens mult mai larg, referindu-se atât la problema poluării armonice generate de

darcinile neliniare, cât şi la alte tipuri de perturbaţii electromagnetice apărute în sistemele

electroenergetice.

În continuare vom enumera câţiva termeni care fac referire la calitatea alimentării

cu energie electrica in anumite zone ale globului dupa cum urmează:

Compatibilitate electromagnetică (Electromagnetic Compatibility – E.M.C):

termenul este utilizat de C.E.I (Comission Electrotechnique Internationale) şi reprezintă

“aptitudinea unui echipament sau sistem de a funcţiona satisfăcător în mediul său

electromagnetic, fără a induce perturbaţii inacceptabile în orice alt echipament sau sistem

existent în acel mediu”.

Calitatea tensiunii (qualite de la tension): termenul este utilizat în Franţa şi în

diferite publicaţii europene şi se referă la “abaterile formei curbei de variaţie în timp a

tensiunii de la sinusoida ideală”, si poate fi interpretat ca referindu-se la calitatea

“produsului” livrat de furnizor consumatorilor.

Calitatea curentului (current quality): este o definiţie complementară celei

anterioare şi se referă la abaterile curentului faţă de forma ideală (o curbă sinusoidală de

fregvenţă şi amplitudine constantă şi în fază cu tensiunea de alimentare); Noţiunea se

foloseşte pentru a descrie performanţele convertoarelor electronice.

Calitatea alimentării cu energie electrică (quality of supplz sau quality of power

supply): reflectă relaţia furnizor – consumator. Are o componentă tehnică, calitatea tensiunii,

descrisă anterior, şi o altă componentă, fregvent denumită “calitatea serviciilor” (qualitz of

service), care reflectă relaţiile cu consumatorul (viteza de răspuns la solocitările acestuia,

transparenţa tarifelor etc.).

Calitatea consumului (qualitz of consumption): reflectă relaţia consumator –

furnizor; se referă la calitatea curentului, corectitudinea în plata facturii electrice etc.

În analiza problemelor legate de compatibilitate electromagnetică, standardele C.E.I

(Comission Electrotechnique Internationale) operează in primul rând cu următorii termeni

importanţi:

Emisia (emission): se referă la nivelul poluării electromagnetice produsă

de un echipament ;

Imunitatea (immunity): reflectă capacitatea unui echipament de a nu fi

afectat de poluarea electromagnetică;

Pot fi enumerate patru argumente majore, care justifică interesul manifestat pentru

domeniul calităţii energiei electrice:

1. echipamentele moderne sunt mai sensibile la reducerea calităţii energiei

electrice, datorită faptului ca au in componenţa lor dispozitive electronice

şi sisteme de control, bazate pe microprocesoare, ale căror caracteristici de

funcţionare sunt afectate de perturbaţii în reţeaua electrică de alimentare;

2. preocupările pentru creşterea randamentelor în procesele de producere,

transport şi utilizare a energiei electrice au determinat introducerea, pe

scară largă, a electronicii de putere în controlul proceselor de conversie a

energiei şi a echipamentelor adaptive pentru controlul factorului de putere;

3. consumatorii au devenit mai conştiienţi şi mai bine informaţi asupra

impactului pe care diferite perturbaţii electromagnetice (aleatoare,

semipermanente sau permanente) îl au asupra echipamentelor electrice şi a

proceselor tehnologice (inclusiv asupra calităţii produsului finit) şi ca

urmare, cer furnizorilor sa le ofere energie electrică la parametrii

contractaţi;

4. creşterea complexităţii sistemelor energetice şi a influenţelor reciproce

între acestea şi utilizatori, precum şi între consumatorii racordaţi la acelaşi

sistem de alimentare.

În prezent, utilizatorii implementează echipamente şi tehnologii tot mai complexe,

care reprezintă, din punct de vedere electric, o largă clasă de sarcini neliniare. Furnizorii de

energie electrică incurajează această tendinţă, deoarece ea determină limitarea investiţiilor în

sisteme de generare, transport şi distribuţie a energiei electrice (în principal centrale şi staţii

de transformare şi/sau distribuţie), prin reducerea consumurilor în sectoarele de utilizare

(strategiile D.S.M – Demande Side Management – aplicate in ţările dezvoltate reprezintă un

elocvent exemplu în acest sens). Pe de altă parte însă, echipamentele noi corespunzătoare

tehnologiilor moderne sunt, de ce le mai multe ori, puternic afectate de calitatea redusă a

energiei electrice, in acelaş timp aceste echipamente reprezintă în multe cazuri surse

suplimentare de perturbaţii electromagnetice.

Evaluarea calităţii energiei electrice furnizată consumatorilor poate fi abordată în

doua moduri:

1. o abordare “subiectiva” care constă în anchete asupra gradului de

satisfacere a cerinţelor consumatorilor. Anchetele sunt efectuate pentru a

cunoaşte aprecierile clienţilor asupra produsului energie electrică şi asupra

serviciului de furnizare; această abordare permite să se puna în evidenţă

calitatea percepută de utilizator ;

2. o abordare “obiectivă”, care constă în efectuarea de măsurări privind

indicatorii de calitate.

Ca orice produs sau serviciu, energia electrică livrată are o serie de parametrii

cantitativ care-i definesc calitatea.

Deşi exigenţele consumatorilor de energie electrică sunt din ce în ce mai mari,

produsul “energie electrică” nu poate fi niciodată perfect şi în consecinţă, consumatorul

trebuie să adopte masuri tehnologice precum protecţia propriilor instalaţii, în paralel cu

acţiunile furnizorului pentru îmbunătăţirea calităţii energiei electrice livrate.

Pentru unele tipuri de perturbaţii limitarea efectelor acestora impune actiuni comune

ale furnizorului de energie electrică şi ale consumatorului.

Deoarece perturbaţiile electromagnetice afectează atât parametrii economici şi

funcţionali ai furnizorului de energie electrică, cât şi ai consumatorilor, din ce în ce mai

sensibili la perturbaţii, apare necesară, în etapa actuală, o preocupare permanentă pentru

calitatea energiei electrice, planificarea şi monitorizarea acesteia, standardizarea emisiilor

perturbatoare, stabilirea de niveluri de compatibilitate. În acest sens furnizorul de energie

electrică trebuie să urmărească nivelul de poluare electromagnetică a reţelei (o planificare a

acesteia), să stabilească niveluri admisibile pentru diferitele tipuri de emisii perturbatoare ale

consumatorilor, astfel încât toate echipamentele conectate în reţeaua electrică să aibă condiţii

normale de funcţionare.

O caracteristică importantă din punctul de vedere al calităţii energiei electrice este

forma sinusoidală a curbei de tensiune. În realitate, nici o sursă nu poate asigura o tensiune

perfect sinusoidală.

Consumatorii conectaţi la reţea, la o tensiune dată solicită un curent a cărui

amplitudine şi formă reprezintă o caracteristică a consumatorului şi a modului lui de

funcţionare. În consecinţă, curentul care parcurge impedanţa din amonte a reţelei electrice de

alimentare, determină variaţia tensiunii pe barele de alimentare.

Pentru ca perturbaţiile pe curba de tensiune să se menţină în limite admisibile, este

deci necesar să se impună limite ale emisiilor perturbatoare, determinate pe curba curentului

electric absorbit de consumator. Este evidentă necesitatea corelării dintre abaterile admise

privind tensiunea în punctul comun de cuplare şi cele ale curentului absorbit de consumator.

Într-un sistem electroenergetic pot fi identificate urmatoarele procese principale:

producerea;

transportul;

ditribuţia;

utilizarea.

Fiecare dintre aceste procese are o influenţă specifică asupra calitaţii energiei

electrice.

Producerea:

Producerea energiei electrice reprezintă procesul de transformare a diferitelor forme

de energie primară în energie electrică, în cadrul unor instalaţii specializate de complexitate

mare, denumite centrale electrice. Evoluţia consumului de energie electrică a făcut ca aceste

centrale să fie cat mai mari, puterile lor instalate fiind limitate de restricţii tehnologice,

economice, de mediu sau de securitate.

Centralela electrică reprezintă un ansamblu de instalaţii complexe, în care se asigură

conversia unei forme primare de energie în energie electrică. Ea materializează tehnologic o

concepţie de conversie.

Se pot evidenţia la limită două concepţii opuse de producerea energiei:

O concepţie centralizată, bazată pe centrale electrice de mare putere, care

utilizează surse primare cu concentrare energetică mare (combustibili fosili

sau nucleari). Puterea acestor centrale este de regulă superioară

consumului local, implicând astfel existenţa unui sistem de transport şi

distribuţie.

O concepţie distribuită, cu surse mici, amplasate lânga consumatori. Se

bazează în general pe utilizarea unor resurse primare „uşoare” cu

concentrare energetică redusă.

Generatoarele din sistem asigură energia necesară consumatorilor. Controlul

acoperirii, în orce moment, a necesarului de energie al consumatorilor este realizat de reglajul

putere activă – frecvenţă.

Forma curbei de tensiune la bornele generatoarelor se urmăreşte să fie practic

sinusoidală. În practica de asemeni se consideră că această tensiune este sinusoidală.

De asemenea dimensionarea corectă a surselor din sistemul energetic determină şi

un alt indicator de calitate al energiei electrice şi anume continuitatea în alimentare (cu efecte

importante asupra funcţionării economice a consumatorilor).

Transportul:

Energia electrică este transportată la distanţă printr-un sistem de reţele electrice la

diverse tensiuni: 110 kV, 220 kV, 400 kV si uneori chiar 750 kV.

Transportul energiei electrice se poate face prin linii electrice aeriene (LEA)sau/şi

linii electrice în cablu (LES).

Liniile electrice în cablu sunt folosite pentru transportul energiei în localităţi urbane

şi acolo unde costul suplimentar al liniei este justificat de alte consideraţii.

În mod obişnuit reţelele de transport funcţionează buclat şi este asigurată rezerva, în

cazul apariţiei unor incidente. Reţeaua de transport este supusa unor solicitări diferite

electrice, mecanice, termice, chimice (trăznete, chiciură, deteriorări mecanice) care pot

conduce la defecte temporare (scurtcircuite) sau permanente (întreruperi).

Scurtcircuitele trebuie eliminate rapid pentru a evita deteriorarea echipamentelor,

ieşirea din sincronism a generatoarelor şi pierderea unor surse ale sistemului.

La funcţionarea buclată a reţelei, pe faza afectaă de defect, pe durata scurtcircuitului

apare un gol de tensiune, a carei amplitudine este maxima la locul de defect şi descreşte o

data cu apropierea de punctele de generare. În cazul liniilor radiale, defectele sunt în general

însoţite de întreruperi de scurtă durată (la funcţionarea R.A.R – reanclanşare automată rapidă)

sau de lungă durată (la deconectarea definitivă).

Din punctul de vedere al calităţii energiei livrate consumatorilor, reţeaua de

transport este o sursă de goluri şi întreruperi de tensiune, a caror durată este determinată de

reglajul protecţiei prin relee (în cazul golurilor şi întreruperilor de tensiune de scurtă durată)

şi de tipul de defect (în cazul întreruperilor definitive).

Distribuţia:

În general, reţeaua de distribuţie este conectată la reţeaua de transport în staţii de

transformare coborâtoare, în care transformatoarele pot realiza şi funcţii de reglare a

amplitudinii tensiunii. Deşi cele mai multe dintre reţelele de distribuţie au o structură buclată,

în funcţionare se operează cu buclă deschisă, ceea ce determină caracterul radial al acestor

reţele. La apariţia unui defect pe unul dintre fiderii reţelei, toate instalaţiile care sunt

alimentate de la aceleaşi bare la care este conectat şi fiderul afectat de defect, vor suporta un

gol de tensiune. Protecţia reţelei va comanda deconectarea fiderului, pe care a apărut defectul,

iar consumatorii alimentati de acest fider vor suporta o întrerupere de tensiune până la

alimentarea prin A.A.R (anclanşarea automată a rezervei) sau pâna la reconfigurarea reţelei.

O data cu deconectarea fiderului defect are loc şi revenirea tensiunii (dupa golul de tensiune),

la ceilalţi consumatori.

Timpul întreruperii va fi de scurtă durata, în funcţie de tipul defectului, de

caracteristicile automaticii de sistem şi de configuraţia reţelei de distribuţie.

În general se poate considera faptul că întreruperile de scurtă durată sunt sub 3 [s],

valoare egală cu durata maximă de acţionare a protecţiei prin releie. Întreruperile de lungă

durată (peste 3 [s]) sunt imputabile în special configuraţiei specifice a reţelei de distribuţie.

Utilizarea:

În numeroase cazuri practice, consumatorii sunt ei însuşi surse de emisii

perturbatoare. Cele mai importante tipuri de consumatori, care determină perturbaţii sunt :

consumatorii care includ elemente neliniare ( tracţiunea electrică urbană,

instalaţii de inducţie electromagnetică, instalaţii de electroliză, etc) şi

absorb un curent nesinusoidal, al cărei armonici, parcurg impedanţele

armonice ale reţelei de alimentare, conduc la tensiuni armonice pe bare;

consumatorii dezechilibraţi (tracţiunea electrică interurbană, echipamente

de sudare, iluminatul public, etc), care absorb curenţi de amplitudine

diferită pe cele trei faze şi parcurgand impedanţele amonte ale reţelei

electrice, determină nesimetrie de tensiune pe barele de alimentare;

consumatori cu sarcini variabile, care produc fluctuaţii de tensiune pe

barele de alimentare; acestea sunt de doua tipuri:

1- fluctuaţii puţin frecvente, ca de exemplu pornirea unor motoare

mari;

2- fluctuaţii frecvente, modificari rapide, regulate sau aleatorii, care

determină efect de flicker (ca de exemplu, în cazul cuptoarelor cu

arc electric, aparatele de sudare prin puncte etc).

Fig.1.1 – Consumatori deformanţi in reţelele de joasă tensiune

Fig.1.2 – Sarcinile neliniare conduc la caderi neliniare de tensiune

Analiza problemelor privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor pune

în evidenţă două aspecte distincte privind calitatea, aspecte care trebuie urmărite la furnizarea

energiei electrice:

calitatea energiei electrice, cu referire la parametrii tehnici ai produsului

(amplitudinea tensiunii, frecvenţa, conţinut armonic, simetria sistemelor

trifazate);

calitatea serviciului, cu referire la continuitatea în alimentare (întrerupere

de scurtă şi de lungă durată, siguranţa în alimentare).

În mod obişnuit, cele doua aspecte sunt cuprinse, generic sub denumirea de calitate

a energiei electrice.

În condiţiile creşterii numărului şi puterii absorbite de consumatorii cu sarcini

neliniare, care sunt denumiţi şi consumatori perturbatori ( echipamente cu comenzi şi reglare

utilizând electronica de putere, cuptoare cu arc electric, tracţiune electrică, aparatură

electrocasnică modernă etc.), asigurarea calităţii energiei devine o problemă de complexitate

deosebită.

Producătorul de echipamente şi aparate electrice trebuie să realizeze produse cu

limite reduse de emisie armonică, iar furnizorul este obligat să asigure menţinerea unor

niveluri admisibile ale perturbaţiilor, astfel încât toate instalaţiile racordate la reţea să aibă

condiţii normale de funcţionare.

Pot fi puse in evidenţă următoarele concluzii:

Energia electrică este considerată în prezent un produs, livrat de furnizor

consumatorilor, în condiţii de calitate şi eficienţă economică, cu limitarea impactului

instalaţiilor energetice asupra mediului ambiant.

În orce domeniu de activitate, calitatea nu este un concept static. Conţinutul acestui

concept variază în timp, datorită dezvoltării tehnologice şi a evoluţiei sociale.

În consecinţă şi ceriţele privind calitatea serviciului de furnizare a energiei electrice

trebuie mereu adaptate unor necesităţi standardizate, mereu perfectibile.

Produsul energie electrică este utilizat de consumatori de mare diversitate, de la cei

industriali (mai putini, dar de mare putere), până la cei casnici, caracterizaţi de receptoare de

putere mică, dar foarte numeroşi, atât în mediul urban cât şi în mediul rural. Tehnologiile

moderne, într-o continuă evoluţie, bazate pe electronică de putere şi microinformatică,

prezentate astăzi în toate sectoarele de consum, antrenează procese complexe, dintre care

unele sunt:

sensibile la perturbaţii electromagnetice, provenind atât din mediul lor, cât

şi din reţeaua electrică de alimentare;

generatoare de perturbaţii electromagnetice;

perturbatoare şi în acelaş timp şi perturbate electromagnetic.

Menţinerea în permanenţă a unui anumit nivel al calităţii energiei electrice într-un

nod energetic necesită o colaborare continuă a furnizorului de energie electrică (cu

responsabilităţi privind calitatea tensiunii la barele de alimentare) cu consumatorii de energie

electrică (potenţiali surse de perturbaţie), pentru a obţine un punct comun de cuplare, precum

şi indicatorii de calitate înscrişi în contractul de furnizare.

Nivelul mediu de calitate al produsului energie electrică livrat de furnizor

consumatorilor trebuie adaptat dinamic pe toată durata de viaţă a reţelei electrice. În acest

scop este necesară o conlucrare permenentă între:

furnizorii de energie electrică;

fabricanţii şi instalatorii de receptoare electrice;

utilizatorii de energie electrică.

Cei trei participanţi la rezolvarea problemelor de compatibilitate electromagnetică

trebuie să posede cunoştinţe complexe referitoare la:

mediul electromagnetic în care funcşionează receptoarele electrice;

nivelul de emisie al perturbaţiilor în punctul comun de cuplare al

consumatorului;

nivelul de imunitate al fiecarui tip de receptor electric la diferite tipuri de

perturbaţii, ce pot sa apară în punctul comun de cuplare;

măsurile de asigurare a calităţii necesare în punctul respectiv, la o anumită

etapă de dezvoltare a reţelei de alimentare.

Calitatea energiei electrice, spre deosebire de alte sectoare de activitate, depinde nu

numai de furnizor, ci şi de toţi consumatorii racordaţi la aceeaşi reţea de alimentare; unii

dintre aceştia pot determina influenţe perturbatorii în reţeaua furnizorului, care să afecteze

funcţionarea altor consumatori, racordaţi la aceeaşi reţea; în consecinţă, consumatorii, care

contribuie la alterarea calităţii energiei electrice peste valorile admise, trebuie să adopte

măsuri pentru încadrarea perturbaţiilor produse în limitele alocate sau să accepte posibilitatea

deconectării sale.

Fig.1.3 – Corelaţia furnizor-consumator.

Promovarea riguroasă a unei politici a calităţii la nivel de stat, a unor programe

concrete la nivelul companiilor de electricitate, presupune definirea şi promovarea unei

legislaţii adecvate şi armonizate cu reglementările adoptate la nivel internaţional, care vizează

atât responsabilitatea furnizorilor pentru daune provocate utilizatorilor prin livrarea unei

energii electrice de calitate necorespunzătoare (cu abateri faţă de indicatorii înscrişi în

contractul de furnizare), cât şi responsabilitatea consumatorului pentru perturbaţiilor

determinate în reţeaua electrică a furnizorului; astfel de reglementări trebuie să constituie

baza legală a relaţiei furnizor – consumator şi să stabilească obligaţii şi răspunderi precise

pentru toţi parteneri implicaţi pe întregul traseu producţie – consum.

În acest scop, se impun următoarele măsuri principale:

crearea unui set simplu, clar şi uşor perfectabil, de indicatori de calitate,

care să surprindă rapid şi, pe cât posibil, cât mai complet, multiplele

aspecte care definesc, la un anumit stadiu, calitatea;

normarea unor valori şi/sau abateri admisibile pentru indicatorii de calitate,

acceptate de toţi factorii implicaţi: furnizor – utilizator – fabricant de

receptoare electrice;

elaborarea bazelor metodologice ale controlului de calitate şi asigurarea

unei monitorizări în timp real a tuturor indicatorilor de calitate;

crearea, exploatarea şi întreţinerea unui sistem informaţional adecvat,

capabil de prelucrări statice asupra valorilor măsurate, care să permită

obţinerea, procesarea şi vehicularea rapidă a unor informaţii sigure cu

privire la nivelul de calitate a tranzitului de energie către toate categoriile

de consumatori;

elaborarea unor acte tehnico – normative care să constituie bază legală a

contractelor economice între furnizor şi consumator şi care să cuprindă

obligaţiile celor doua părşi privind calitatea energiei electrice.

Studiile actuale, vizând problema calităţii energiei, dezbătute în cadrul unor

prestigioase conferinţe internaţionale PQ (POWER QUALITY): Paris (1992), Atlanta – SUA

(1993), Amsterdam(1994), New York (1996), Stockholm (1997), New Dehli (1998), Boston

(2000), Barcelona (2007) se desfăşoară, în principal, pe trei direcţii:

analiza indicatorilor actuali de calitate şi dezvoltarea unor programe

eficiente de monitorizare, care să stea la baza unor relaţii corecte furnizor

– consumator;

evaluarea efectelor abaterilor faţă de limitele recomandate de

reglementările internaţionale;

stabilirea unor măsuri eficiente tehnice, organizatorice, contractuale şi

juridice, care să asigure încadrarea indicatorilor de calitate în limitele

impuse de standarde.

Capitolul II

Fenomenul de flicker

Fluctuaţiile de tensiune reprezintă variaţii sistematice ale undei de tensiune sau o

serie de modificări aleatorii ale tensiunii a căror amplitudine nu depăşeşte, în mod normal

plaja specifică a ANSI C84.1-1982 cuprinsă între 0,9 şi 1,1 u.r.

Sarcinile electrice cu variaţii rapide ale valorilor pot determina fluctuaţii de tensiune

cunoscute sub numele de flicker.

Termenul de flicker derivă de la cuvântul similar englezesc ce înseamnă licărire şi

este în strânsă legătură cu principalul efect al fluctuaţiilor de tensiune.

Pentru corectarea exprimării, fluctuaţia de tensiune este un fenomen

electromagnetic, în timp de flickerul este un efect nedorit al fluctuatiei tensiunii. Cu toate

acestea cei doi termeni se folosesc adesea în comun – tensiune de flicker - pentru a descrie

fluctuaţiile de tensiune.

Tensiunea din reţeaua electrică variază în timp datorită perturbaţiilor care apar în

procesul de generare, transport, şi distribuţie. Interacţiunea dintre sarcinile electrice şi reţea

determină deteriorarea ulterioară a energiei electrice.

Sarcinile mari care absorb un curent electric fluctuant, ca de exemplu cuptoarele

electrice cu arc, şi motoarele electrice mari, determină variaţii ciclice , cu frecvenţă redusă a

tensiunii care conduc la :

Flicker al surselor de lumină, care poate conduce la un semnificativ

disconfort fiziologic asupra ochiului omenesc în special în domeniul de

frecvenţă 1-20 Hz, stres fizic şi psihologic şi chiar efecte patologice asupra

oamenilor. De asemenea, fenomenul de flicker cauzează deformarea

imaginii televizoarelor, precum şi deranjamente în funcţionarea unor

echipamente electronice.

Probleme privind stabilitatea funcţionării echipamentelor electrice.

În figura 2.1 este indicat modul în care o modificare redusă a tensiunii determină un

efect semnificativ asupra fluxului luminos al unei lampi cu incandescenţă.

Fig.2.1 – Modificarea fluxului luminos ca rezultat al modificării temporare a tensiunii [1].

Modificări periodice reduse ale surselor de lumină determină fluctuaţii ale surselor

de lumină. Acest fenomen este numit în mod obişnuit „flicker” şi este un indicator

semnificativ al calităţii energiei electrice. Un exemplu în care in spectrul tensiunii de reţea

apare flicker este indicat în figura urmatoare (Fig. 2.2). Spectrul indicat este tipic pentru

tensiunea din reţelele electrice care alimentează multe sisteme de acţionare cu sarcină

variabilă. O lampă cu incandescenţă alimentată din acest nod va prezenta flicker cu o

frecvenţă de circa 1 Hz.

Fig.2.2 – Spectrul tensiunii de reţea; în diagrama din dreapta componenta de 50 Hz a fost

înlăturată.

Flickerul este caracterizat de doi parametrii:

Indicatorul pe timp scurt Pst – constă în preluarea statistice a nivelurilor

instantanee de flicker, pe un anumit interval de timp bine determinat (de

obicei zece minute);

Indicatorul pe termen lung Plt - definit pe baza indicatorului pe timp scurt,

determinate pe un interval de urmarire de doua ore.

II.1 Cuptorul electrioc cu arc – CEA, generator tipic de fluctuaţii de

tensiune

Unul dintre cei mai mari producători de perturbaţii în reţeaua electrică este cuptorul

cu arc electric. El produce efecte negative sub aspectul circulaţiei de putere reactivă. În plus,

variaţia aleatorie a sarcinii cuptorului determină un fenomen de flicker, care constă în variaţii

de 0,3-0,5 % din tensiunea nominală şi frecvenţe de 6-10 Hz.

Acestea provoacă pâlpâiri ale luminii emanate de lămpile cu incandescenţă şi

variaţii de tensiune nepermise pentru tehnica de calcul. Pentru evitarea acestor neajunsuri, în

exploatare, reţeaua de alimentare a cuptoarelor cu arc electric este prevăzută cu filtre de

armonici pasive, active sau hibride.

Cuptorul cu arc electric fiind un mare consumator de energie electrică, este evidentă

necesitatea alimentării lui de la înaltă tensiune. Astfel alimentarea cuptorului cu arc electric

se face de la o staţie de transformare coboratoare de la înaltă tensiune la medie tensiune

(ÎT/MT). De la această staţie pleacă fideri de racord adânc de 30 kV până la punctul de

transformare al cuptorului. Schematic acest traseu este prezentat în figura urmatoare

(Fig.2.3).

Fig.2.3 – Schema simplă de alimentare a cuptorului electric cu arc.

Fig. 2.4. Schema electrică trifazată a reţelei de alimentare a cuptorului cu arc

electric

Legătura între cele doua transformatoare se face prin cabluri monofilare de 30 kV, având o

lungime aproximativă de 400 m.

Cuptorul se conectează la barele uzinale ale unei întreprinderi la o tensiune de

aproximativ 0,9 kV. Stabilizarea funcţionării arcului electric pe durata procesului de topire

este realizată prin conectarea unei bobine scurtcircuitată în celelalte faze ale preparrii

metalului.

Alimentarea cuptorului se face utilizând un transformator în al carui secundar sunt

conectaţi electrozi cuptorului, prin intermediul unei reţele scurte.

Pe durata arderii arcului electric alimentat cu tensiune alternativă, schema electrică

echivalentă a circuitului de alimentare este următoarea:

Fig.2.5 – Schema electrică echivalentă a circuitului de alimentare.

Tensiunea de alimentare din sistemul electroenergetic us considerată sinusoidală,

determină curentul i în circuitul care cuprinde rezistenţa echivalentă r şi inductivitatea

echivalentă L ale circuitului de alimentare ca şi rezistenţa electrică variabilă RA a arcului

electric. La bornele arcului electric poate fi măsurată tensiunea uA.

II.2 Studiul şi estimarea fluctuaţiilor de tensiune

Fenomenul de flicker al surselor de lumină a fost cunoscut odată cu apariţia reţelelor

electrice de alimentare şi s-a intensificat rapid odată cu creşterea numărului de sarcini şi a

puterii consumate. Studii ample au fost efectuate pentru măsurarea şi limitarea efectului de

flicker. Pentru a cuantifica scala efectului de flicker al surselor de lumină, cercetările

efectuate au avut scopul de a conduce la dezvoltarea de echipamente de măsurare, tehnici de

control şi de limitare a flickerului. Această secţiune prezintă principiile de măsurare şi

principiile generale de proiectare ale unui echipament de masurare.

Iniţial proiectanţii de echipamente de măsurare s-au bazat pe simpla observare a

fluxului luminos. Următorul pas a fost dezvoltarea unui model al reacţiei al omului, sub

formă de disconfort sau iritare, la variaţia fluxului luminos. Modelul a fost bazat pe o lampă

cu incandescenţă de 60 W, alimentată la o tensiune de 230 V cu filament din wolfram,

deoarece era cea mai utilizată sursă de lumină în Europa la acel moment.

În figura 2.6 sunt indicate pragurile de percepţie a flickerului ca funcţie de nivelul

variaţiei de tensiune în procente (axa Y) şi de frecvenţa de variaţie (axa X). Atunci când

amplitudinea şi frecvenţa variaţiilor sunt deasupra curbei, probabil că rezultă un efect de

perturbare a observatorului uman, pe când sub curbă acest efect este probabil imperceptabil.

Liniile punctate corespund lămpilor cu incandescenţă cu filament din wolfram cu alte tensiuni

nominale.

Primele instrumente de măsurare a flickerului includeau o lampă cu incandescenţă

tipică de 60 W, 230 V, un senzor de flux luminos şi un model analogic pentru simularea

reacţiei umane. Ulterior în cadrul studiilor din anii ’80 activitatea în domeniul evaluării

flickerului s-a concentrat. A rezultat un model normalizat de instrument complet electronic.

Acesta măsoară nivelul fluctuaţiilor de tensiune şi simulează atât răspunsul sursei de lumină

cât şi reacţia umană. Au derivat două tipuri de măsurători:

una pentru efectul de flicker pe termen scurt , pe baza măsurătorilor pe un

interval de timp de 10 minute Pst ;

una pentru efectul de flicker pe termen lung Plt care are rolul de a media

valorile Pst pe un interval de timp de doua ore.

Fig.2.6 – Caracteristica de percepţie a flickerului pentru variaţii dreptunghiulare ale curbei de tensiune, aplicate unei lămpi de 60 W.

II.3 Măsurarea nivelului de flicker pe termen scurt

Schema bloc a instrumentului propus de User Interface Engineering (U.I.E) este

indicată în figura 2.7. Măsurarea fluctuaţiilor de tensiune este realizată pe baza unui model al

fluxului luminos în funcţie de caracteristicile de tensiune ale unei lămpi cu incandescentă cu

filament din wolfram şi a unui model al reacţiei umane la fluctuaţiile fluxului luminos. Astfel

se obţin valori instantanee ale nivelului de flicker. Totuşi, având în vedere faptul că persoane

diferite reacţionează diferit la variaţia fluxului luminos, valorile Pst sunt obţinute pe baza unui

model statistic, stabilit experimental pentru un grup mare de indivizi.

Schema bloc de detaliu a instrumentului este indicată în figura 2.8. Modul de

procesare a semnalului de tensiune în schema propusă de User Interface Engineering (U.I.E)

este definit printr-un standard IEC 60868. Realizarea instrumentului conform acestui

document trebuie să redea caracteristicile indicate în figura 2.7 cu o incertitudine mai mică de

5%.

Fig.2.7 – Operaţii pentru determinarea nivelului de flicker Pst .

Fig.2.8 – Structura instrumentului U.I.E pentru măsurarea nivelului

de flicker.

Convertorul analogic numeric este utilizat numai în varianta numerică a

instrumentului. Convertorul pătratic şi următoarele filtre redau modelul lămpii cu

incandescenţă de 60 W, 230 V cu filament din wolfram. Filtrul trece sus de 0,05 Hz şi

serveşte doar la eliminarea componentei continue deoarece sunt măsurate numai variaţiile

fluxului luminos, iar filtrul trece jos la 35 Hz şi reprezintă asfel doar caracteristicile

dinamince ale lampii cu incandescenţă.

Al doilea rând din figura 2.9. modelează răspunsul uman la variaţiile de flux

luminos. Reacţia ochiului şi cea a creierului este modelată utilizând un filtru trece bandă

avand următoarea formă :

,

în care pentru o lampă cu incandescenţă de 60 W, 230 V avem :

Acest filtru a fost proiectat pe baza studiilor siho-fiziologice privind influenţa

variaţiilor fluxului luminos asupra omului. Studiile au incus analiza efectelor frecvenţei şi

amplitudinii variaţiilor fluxului luminos asupra omului. Convertorul pătratic şi filtrul trece jos

de 0,53 Hz modelează efectul de iritare determinat de variaţiile de flux luminos.

In figura următoare Fig.2.9. este redat răspunsul, ca amplitudine, al tuturor filtrelor utilizate

in acest instrument.

Fig.2.9. – Răspunsul în amplitudine al filtrelor unui flickermetru.

Cel de al treilea rand din figură indică zona de procesare statistică numerică .

Evaluarea valorii Pst se bazează pe determinarea curbei de probabilitate cumulată (C.P.F –

Cumulative Probabilitz Function) pe durata de observaţie. Metoda de evaluare a curbei C.P.F

este indicată in figura următoare:

Fig.2.10 – Procesul de evaluare a curbei CPF

Curba din partea stangă indică nivelul de flicker instantaneu (axa y) in funcţie de timp

(axa x), pentru o durată de observare de 10 minute. Liniile orizontale reprezintă pragurile care

sunt utilizate pentru a grupa datele măsurate, care sunt indicate in partea dreaptă a figurii.

Aici axa x reprezintă valori procentuale din intervalul de observare in care valorile discrete

instantanee depăşesc pragurile corespunzătoare.

În practică, după ce au fost colectate eşantioanele pentru intervalul de observare de 10

minute, pragurile sunt setate pentru valori procentuale, care sunt depăşite cu o probabilitate

de 0,1% ; 1% ; 3% ; 10% ; şi 50% din durata intervalului de observare de 10 minute.În

continuare în text, aceste valori procentuale sunt notate cu P0,1 ; P1 ; P3 ; P10 ; P50 , iar

indicele „s” (de exemplu P1s , P3s , P10s , P50s ) indică faptul că a fost facută medierea pe baza

următoarelor relaţii:

Pst se calculează cu relaţia:

Valorile Pst sunt utilizate pentru evaluatea valorii Plt pe un interval lung de măsurare,

pe baza relaţiei:

,

în care N este numărul de intervale Pst pe durata de timp a intervalului de observare a valorii

Plt , adică douasprezece valori Pst (10 minute) care sunt necesare pentru calculul mărimii Plt

(doua ore).

În figura 2.11 sunt indicate valori măsurate ale mărimii Pst într-un nod al reţelei

electrice în care a fost conectat un cuptor cu arc electric. Se poate observa faptul că condiţiile

de funcţionare ale cuptorului influenţează valorile marimii Pst . În acest caz, valorile Pst

variază în raport de 15:1.

Fig.2.11. – Valorile Pst determinate pe durata funcţionării unui cuptor cu

arc electric.

II.4 Calibrarea şi verificarea instrumentului pentru măsurarea nivelului

de flicker

Măsurarea nivelului de flicker este, asa cum s-a arătat anterior, un proces complex.

Dacă se cere ca instrumente realizate şi proiectate de diferiţi producători să determine

rezultate coerente la măsurători în teren, atunci este necesar să fie realizate corect testul de

conformitate şi procedura de calibrare.

Testul de conformitate necesită validarea proiectului, adică verificarea corectitudinii

modelării şi acurateţea calculelor statistice, la aplicarea unui semnal test predeterminat şi

monitorizarea semnalului de ieşire coorespunzător. Semnalul de testare trebuie definit ca o

curbă modulată (sinusoidal sau dreptunghiular) ca amplitudine şi frecvenţă, astfel ca acesta să

fie bine reproductibilă şi predictibilă.

Calibrarea necesită reverificarea fiecărui echipament cu semnale de intrare

predeterminate, pentru a se asigura că rezultatul indicat este suficient de precis. Producătorii

trebuie să indice cât de frecvent trebuie repetată calibrarea şi să ofere elementele necesare

pentru aceasta.

II.5 Măsurarea şi evaluarea nivelului de flicker în reţeaua electrică de

alimentare

Aşa cum s-a menţionat în introducere, principala sursă de fluctuaţii ale tensiunii (şi

în consecinţă flickerul surselor de lumiă) sunt sarcinile electrice mari.

Mecanismul este prezentat în figura următoare:

Fig.2.12 – Influenţa sarcinii asupra reţelei electrice.

Tensiunea în punctul de conectare a sarcinii este mai mic decât tensiunea sursei de

alimentare datorită căderii de tensiune.

,

În care avem : Isarcină – curentul de sarcină,

ZZn – impedanţa reţelei, văzută din punctul de conectare a sarcinii(a, b).

Deoarece tensiunea între punctele (a, b) este:

trebuie observat faptul că o variaţie a curentului de sarcină Isarcină , în special componenta sa

reactivă, determină o variaţie nedorită a tensiunii Uab.

În reţelele electrice reale acest fenomen este mult mai complex, însă acest principiu

este corect.

De multe ori problema apare fie atunci când este planificată conectarea la reţeaua

electrică a unei sarcini care determină flicker, fie atunci când nivelul de flicker depăşeşte

limitele prescrise. Soluţia la această problemă depinde de parametrii reţelei electrice şi de

sarcinile conectate, care pot determina efecte negative.

Deoarece efectul nu poate fi măsurat înainte de conectare, acesta trebuie să fie

estimat. Problemele de compatibilitate se rezolvă conform documentului de standardizare

CEI 61000-3-3:1995, în care se consideră ca impedanţa de referintă a sursei ZZn cu Re(ZZn)=

0,4 Ώ şi Im(ZZn)=0,25Ώ.

În plus, standardul indică o metodă pentru imbunătăţirea evaluării luând în

considerare profilul de modulare a tensiunii de alimentare, adică se calculează cazul cel mai

defavorabil al modulării pătretice şi se impun modificări pentru alte forme ale curbei de

modulare.

Fig.2.13 – Exemplu de profil de sarcină.

In figura 2.13 este prezentat un profil, tipic pentru un motor de acţionare, indicanduse

modul in care sunt determinate variaţiile mari de tensiune ΔU pentru calculul valorii

d=ΔU / Uab.

Standardul IEC 61000-3-3:1995 impune:

valoarea indicatorului de flicker de scurtă durată ;

valuarea indicatorului de flicker de lungă durată ;

valoarea staţionară a variaţiei relative a tensiunii ;

valuarea maximă a variaţiei relative a tensiunii ;

valoarea mărimii d pe durata variaţiei de tensiune nu trebuie să depaşească

3% pentru o durată mai mare de 200 ms.

În cazul în care sarcina determină variaţii ale tensiunii Uab cu o frecvenţă mai mică

de o data pe ora sau dacă variaţiile au loc datorită unor comutaţii manuale, atunci valuarea

admisă creşte până la 33%. Este important de reţinut faptul că este considerată o tensiune

constantă a reţelei, adică în absenţa sarcinii de verificat, nu apr fluctuaşii ale tensiunii reşelei

electrice.

De asemeni pentru receptoarele cu şocuri aleatorii de putere reactivă cum este

cuptorul cu arc electric, se recomandă ca efectul de flicker să fie măsurat cu un flickermetru,

aparat care ţine seama şi de efectul cumulativ al fluctuaţiilor de tensiune asupra nervului

optic.

În cazul utilizării flickermetrului de tip pătratic care înregistrează doza de flicker

definită de relaţia:

,

unde reprezintă fluctuaţia sinusoidală cu frecvenţa de 10 Hz ,echivalentă din punct de

vedere al fenomenului de flicker cu fluctuaţia reală a tensiunii care prezintă amplitudini şi

frecvenţe aleatorii.

Doza de flicker sdmisă trebuie să se afle permanent sub curba limită prezentată in

figura 2.14.

Fig.2.14 – Caracteristica limită a dozei de flicker.

II.6 Soluţii pentru atenuarea fenomenului de flicker in

reţelele electrice

Există mai multe soluţii pentru reducerea interferenţei arcului electric al cuptorului

electric cu arc, sau a şocurilor de putere reactivă care determină efectul de flicker. Unele

dintre soluţii se bazează pe principiul reconfigurării schemelor primare iar altele pe utilizarea

unor dispozitive de compensare a şocurilor şi ca urmare, a fluctuaţiilor de tensiune.

Aceste metode sunt:

Modificarea configuraţiei schemei primare sau mai bine spus transferarea

punctului comun de conexiune la altă treaptă de tensiune;

Compensarea cu baterii de condensatoare comandate prin tiristoare;

Compensarea cu bobină de reactanţă saturabilă.

Tot pentru atenuarea sau limitarea fenomenului de flicker dar de această dată în

reţelele de joasă tensiune se folosesc filtrele active .

Modificarea configuraţiei schemei primare

Una dintre cele mai folosite soluţii este transferarea punctului comun de conexiune

PCC1 (Fig.2.15.a) la o treaptă superioară de tensiune, PCC2 din Fig.2.15.b.

Acest lucru se poate obţine prin utilizarea unui transformator numai pentru

alimentarea cuptorului electric cu arc CEA.

Fig.2.15. – Transferarea PCC la un alt nivel de tensiune.

Dacă siguranţa în alimentare este esentială atît pentru cuptorul electric cu arc cât şi

pentru sarcina distribuită, aspect prioritar celui legat de pierderile în transformatoare, se poate

utiliza un al treilea transformator ca în Fig.2.16.a.

Din punct de vedere al schemei operative, este de preferat ca acest al treilea

transformator să alimenteze una din sarcini aşa cum rezulta din Fig.2.16.b.

În cazul apariţiei unui defect la transformatorul numarul 3 de exemplu,

întrerupătorul IT3 declanşează, întrerupătorul I2 va fi conectat manual iar I1 va fi deconectat

pentru alimentarea sarcinii distribuite SD in condiţiile menţinerii punctului comun de

conexiune PCC la nivelul superior de tensiune. Astfel în nici un moment cuptorul electric cu

arc CEA nu a fost deconectat de la sursa de alimentare.

Fig.2.16 – Transferarea PCC cu asigurarea siguranţei în alimentarea consumatorilor.

Compensarea cu baterii de condensatoare comandate prin contactoare

statice

Problema care apare in cazul cuptoarelor electrice cu arc este de a asigura puterea

reactivă optimă pe durata variaţiei rapide a sarcinii reactive mai ales în timpul perioadei de

topire. Ca urmare, instalaţiile sunt adesea proiectate astfel încat, pe durata regimului de topire

al cuptorului electric cu arc, o parte din energia reactivă necesară este preluată din sistem. În

cazul în care apare supracompensarea şi energia reactivă este furnizată sistemului pot apărea

supratensiuni cu consecinţe negative asupra receptoarelor conectate în punctul comun de

conexiune PCC.

Schema prezentată în Fig.2.17 are doua tipuri de baterii de condesatoare: una cu

capacitate fixă permiţând compensarea consumului constant de putere reactivă şi cealaltă

comutabilă cu ajutorul contactelor statice, permiţând compensarea variaţiilor rapide de putere

reactivă.

Prezenţa transformatorului pentru alimentarea bateriei reglabile este necesară pentru

aducerea tensiunii în plaja de utilizare a tiristoarelor.

Bobinele de reactanţă prezentate în schema din Fig.2.17 au rolul de limitare a

curenţilor la punerea sub tensiune a condensatoarelor.

Fig.2.17. – Compensarea cu baterii de condensatoare comandate prin contactoare statice.

Compensarea cu bobină de reactanţă saturabilă

În locul bateriilor cu capacitate variabilă, se pot utiliza contactoare statice care

permit comutarea unor bobine de reactanţă astfel încât suma dintre puterea reactivă cerută de

cuptorul electric cu arc CEA şi puterea reactivă a bobinelor să fie constantă.

Condensatoarele de compensare de capacitate fixă asigură valuarea minimă a puterii

reactive absorbite din sistem. Soluţia are dezavantajul unor pierderi de putere şi energie mai

mari, comparativ cu cea care utilizează baterii cu contactoare statice. În Fig.2.18.a se prezintă

soluţia de compensare care utilizează o bobină de reactanţă care funcţionează în cotul de

saturaţie al miezului de fier prezentat în Fig. 2.18.b.

Caracteristica bobinei este cea notată IL în figură. Adăugând condensatorul serie CS,

caracteristica bobină-condensator serie este deplasată spre abscisă în zona factorului de

putere inductiv.

Condensatorul CP, în paralel cu bobina deplasează caracteristica rezultantă a

ansamblului în zona factorului de putere capacitiv.

Bara de la care este alimentat cuptorul electric cu arc CEA este menţinută astfel la

tensiune efectiv constantă daca aceasta funcţionează corespunzător zonei marcate în

Fig.2.18.b.

Fig.2.18. – Compensarea cu reactor saturabil: a) schema primară; b) diagrama tensiune –

curent a condensatorului.

II.7 Limitarea fenomenului de flicker prin folosirea fliltrelor active

Filtrele active se sunt numite în prezent condiţionere active de armonici (Active

Harmonic Conditioners – AHC).

Filtrele active de putere se amplasează în staţiile de distribuţie de joasă tensiune la

care sunt conectaţi consumatori importanţi de putere reactivă şi deformantă şi realizează

imbunătăţirea parametrilor energiei electrice, făcând să absoarbă din reţea practic numai

puterea reactivă.

Principiul unui filtru activ este simplu, electronica de putere este utilizată pentru

generarea armonicilor de curent electric cerute de sarcina neliniară, astfel încât sursa de

alimentare este destinată să asigure numai componenta fundamentală a curentului. În figura

2.19. este indicat principiul filtrului activ paralel.

Fig.2.19. – Filtru active paralel

Curentul de sarcină este măsurat cu ajutorul transformatorului de current TC, al cărui

current secundar este analizat de procesorul DSP (Digital Signal Prosessors) pentru a

determina spectrul armonic. Această informaţie este utilizată de sursa de current pentru a

genera exact armonicele de current cerute de sarcină, în perioada următoare a fundamentalei.

În realitate, curentul armonic cerut de la sursa de alimentare se reduce până la circa 90%.

Deoarece filtrul activ se bazează pe datele de la transformatorul de măsurare de

curent electric, este adaptabil rapid modificarea componenţei spectrale a sarcinii. Deoarece

procesul de analiză şi generare este controlat prin soft, în fond este simplu de programat

echipamentul astfel încât să asigure eliminarea numai a unor armonici în vederea realizării

unei eficienţe maxime, în limitele posibile ale echipementului.

Sunt mai multe topologii propuse pentru conectarea acestor filtre la reţea şi unele

dintre acestea sunt prezentate mai jos.

Fiecare topologie are condiţiile proprii privind dimensionarea componentelor şi

metode specifice de dimensionare a întregului filtru în funcţie de sarcina care trebuie luată în

considerare.

Astfel avem:

Filtre active serie – acest tip de filtru (FAT – filtru activ de tensiune) –

figura .2.20. – este conectat în serie în reţelele de distribuţie, asigură

compensarea atît a armonicilor de curent electric generate de sarcină cât şi

fluctuaţiile de tensiune şi implicit fenomenul de flicker care există în mod

obişnuit în reţeaua electrică de alimentare. Această soluţie este

asemănătoare din punct de vedere tehnic cu filtru de reţea şi trebuie

dimensionat pentru întreaga sarcină.

Fig.2.20. – Filtru activ serie

Filtrele active paralel – Sunt denumite filtre active paralel (FAC – filtre

active de curent) – figura 2.21. – echipamentele conectate în paralel cu

sursa de alimentare şi dimensionate numai pentru curenţii armonici

absorbiţi de sarcina (sarcinile) neliniară. Acest tip de filtru, este prezentat

detaliat în continuare.

Fig.2.21 – Filtru activ paralel

Filtrul hibrid - această soluţie, combinând un filtru activ cu unul pasiv

poate fi întâlnită atât la filtrul paralel cât şi la cel serie. În unele cazuri este

soluţia cea mai eficientă economic. Filtrul pasiv realizează filtrarea

armonicelor principale (de exemplu, armonica de rang 5), iar filtrul activ,

determinat de exactitatea şi dinamica sa , asigură filtrarea celorlalte

armonici.

II.8 Principiul de funcţionare al filtrului activ paralel, punctul de conectare

şi configuraţia

Filtrul activ de curent este conectat în paralel cu reţeaua de alimentare şi în mod

constant injectează curenţi armonici care corespund în mod exact componentelor armonice

absorbite de sarcină. Ca rezultat curentul electric şi tensiunea asigurată de sursa de alimentare

rămân sinusoidale.

Astfel fluctuaţiile de tensiune şi efectul lor fenomenul de flicker se va micşora sau

chiar va dispărea.

Dacă curentul armonic absorbit de sarcină este mai mare decât valoarea de

dimensionare a filtrului, acesta îşi limitează automat curentul de ieşire la valoarea maximă de

dimensionare. Filtrul nu poate fi supraîncărcat şi va funcţiona corect până la valoarea maximă

a curentului de dimensionare. Filtrul poate funcţiona în mod permanent în această stare, fără a

fi deteriorat.

Filtrul activ poate fi amplasat în diferite puncte din reţeaua de distribuţie:

Centralizat, în punctul comun de cuplare (PCC), pentru o compensare

globală a armonicilor de curent electric (fig.2.22. poziţia A);

Compensare parţială a armonicilor de curent electric (fig.2.22. poziţia B);

În apropierea sarcinii poluante, asigurând o compensare locală a armonicilor

de curent (fig.2.22. poziţia C)

De subliniat faptul ca filtrul răspunde numai la armonicile din aval, în cazul filtrului

din poziţia B de exemplu, vor fi compensate numai armonicele de curent electric din cablul

de alimentare 3 şi nu va răspunde la sarcinile de pe celelalte alimentări. Acest lucru permite o

mare flexibilitate în proiectarea schemelor de filtrare.

Ca la toate filtrele, circuitul spre sarcină rămâne în continuare poluat cu armonici de

curent electric. Numai circuitul spre reţeaua de alimentare este nepoluat.

De remarcat faptul că circuitul spre sarcină trebuie să fie dimensionat ţinând seama

de armonici şi efectul pelicular.

Fig.2.22. – Sistemul de distribuţie radial în trei trepte cu indicarea punctelor în care esteposibilă conectarea filtrelor active.

În mod ideal, compensarea armonicilor trebuie făcută la locul lor de apariţie. Pentru

a optimiza compensarea armonicilor, unele filtre pot fi conectate în diferite configuraţii.

Aceste configuraţii pot fi utilizate în orce punct al reţelei de distribuţia, oferind o flexilbilitate

toatală şi posibilitate largă de alegere a strategiei de compensare.

Cele mai utilizate configuraţii sunt descrise în următoarele doua paragrafe.

Configuraţia paralelă

Această configuraţie, indicată în figura 2.23., oferă trei posibilităţi diferite:

Creşterea capacităţii de compensare într-un punct dat al reţelei de curent

alternativ prin conectarea până la patru filtre de aceeaşi valoare nominală;

Creşterea capacităţii de compensare pentru o eventuală extindere în viitor a

sarcinii;

O mai buna fiabilitate la utilizarea filtrelor de aceeaşi valoare nominală într-

un mod redundant de funcţionare.

Fig.2.23. Configuraţie paralel.

Configuraţie în cascadă

Această configuraţie, indicată în figura 2.24, are următoarele avantaje:

Creşterea capacităţii totale de compensare utilizând filtre cu aceeaşi valoare

nominală sau cu valori nominale diferite;

Compensarea locală a unei anumite sarcini sau a unor armonici şi

compensarea globală a unui grup de sarcini neliniare.

Fig. 2.24. Configuraţia în cascada

Capitolul III

Schema sistemului « signature »

Sistemul Signature este o nouă viziune privind informatiile din sistemul de distributie a

puterii electrice in sistem.

El se bazează pe câteva lucruri simple:

Captarea datelor

Conversia datelor in informaţii

Gestionarea informaţiilor în timp ce se salveaza datele.

Mutarea informaţii pentru cei care au nevoie de ea, atunci când este nevoie.

Impartirea informaţiei.

Furnizeaza răspunsuri, nu doar date.

Elimina software-urile instalate.

Şi folosesc internetul.

Un exemplu tipic de Sistem signature este construit din mai multe DataNodes, plus unul

sau mai multe InfoNodes echipate cu o selecţie de module răspuns. Sistemele mari Signature

mai pot include, de asemenea, NodeLink sau NodeCenter, o suita de instrumente bazate pe

server pentru analiza gestiunii sistemelor la nivel mare.

Datanodes aduna informatii din circuit si din procese. Ieftin, mic si usor de instalat

DataNodes are inteligenta de a converti primele citiri în date utile. Acestea comunică datele

lor la InfoNodes prin RS- 485 sau link-uri Ethernet. InfoNodes aduna date DataNodes,

converteste datele in informaţii, gestioneaza şi prezinta informaţii. Acestea formeaza

elementul central al întregului Sistem Signature. InfoNodes sunt echipate cu module raspuns

care transforma informaţiile în răspunsuri ale aplicaţiei specifice utilizand brevetele şi dreptul

de proprietate de catre Electrotek Concepts, Electric Power Research Institute (EPRI) and

Dranetz-BMI.

Aceste răspunsuri conectate, specifice aplicaţiei vor acoperi aplicatiile pentru

identificarea originilor perturbarii puterii si raportareaza pe baza standardelor de evoluţie,

pentru a prezice programele de întreţinere de la substaţii.

InfoNode: componenta centrala

InfoNode este componenta centrală a Sistemului Signature , « sistemul care invata din

trecut, sa informeze ca sunteţi în prezent, şi previne multe probleme în viitor ». Sistemul

Signature se compune din una sau mai multe DataNodes (module de achizitii de date),

conectate la o InfoNodes (module de stocare si analiza a datelor).

Opţional, datele şi informaţiile de la mai multe InfoNodes pot fi combinate la nivel mare

utilizând NodeLink sau softwareul NodeCenter. InfoNodes poate fi accesat fie prin LAN

sau modem.

Specificatii InfoNode 5502

Gama de operare

AC tensiune 90-250VAC

DC de tensiune 105-125Vdc

Frecventa 47-63Hz

Consum de energie 35W max

Inlocuire baterie 4 ani

UPS Ora 10 secunde 10 secunde

Deviatia orei/ GPS 10 msec / minut maxim

Memorie interna RAM 32M

Memorie Internă flash standard de 8M

De mediu

Temperatura de operare 0 - 65 ° C

Temperatura de depozitare -20 - 70 ° C

Umiditate (Fără condensare) 0-95%

Caracteristici fizice

Dimensiuni 13 "W x 8" D x 5 "H

Greutate 7.1 lbs

Culoare vopsit aluminiu

Conexiuni

Ethernet - bază 10 T RJ45

Ethernet - AUI Female 15 pin D

COM1 - RS232 Male 9 pini D

COM2 - RS232 Male 9 pini D

Optiune GPS Male BNC

Optiune Modem RJ11C

Opţiuni

Memorie

Flash 64M, 128M, 256M

Disk Drive NA,

Receptorul GPS

Ceas cu precizie 10 msec

Modem

Max Baud rate 56K

Tip V56 / V56 MNP

Software-ul

Încărcare firmware prin intermediul FTP

Browser-ul Microsoft IE5.5 +

InfoNode oferă interfaţa cu utilizatorul printr-un server web independent. Astfel

elibereaza utilizatorul incarcarea software-ului pe PC sau laptop. Accesul este posibil de

oriunde din lume, prin intermediul Intranet, Internet, sau prin intermediul unui modem, doar

cu un standard browser web (Microsoft ® Internet Explorer v5.5, Netscape Navigator ® 6.x

sau cu viteza mai mare de funcţionare Sun Java Virtual Machine 1.3.x sau mai mare (Sun

Java VM 1.4.x este recomandat)). Versiunile anterioare de Netscape, care utilizeaza

Netscape Java VM nu mai sunt acceptate. Timpul de acces este dependent în primul rând de

media de comunicare, cea cu o conexiune de reţea directa fiind cea mai rapid.

InfoNode poate oferi, de asemenea, timpul GPS sincronizat la DataNodes cu modulul

opţional GPS. Unele dintre cele mai importante opţiuni sunt cele ale mudulului raspuns.

Aceste opţiuni pot fi partial iniţiale de cumpărare sau uşor de adăugat mai târziu. Datele

dintr-unul sau mai multe DataNodes sunt analizate pentru a oferi răspunsuri, cum ar fi

direcţia capaculului PF tranzitoriu de comutaţie (în amonte sau în aval), incovoiere directa ,

localizarea defectelor pe cablurile radiale de alimentare, indicii etalon de fiabilitatea pentru

calitatea energiei electrice, si caracterizari diferite de date, cum ar fi QOS ( calitate

aprovizionării), IEEE 1159, EPRI DPQ.

Interfaţă grafică a sistemului Signature InfoNode cu utilizatorul

Interfaţa grafica cu utilizatorul, InfoNode, constă dintr-o serie de pagini

fila(directoare). Paginile sunt etichetate după cum urmează: Home, Views, Reports, Real-

time si Setup. Fiecare pagină filă are propriul său director copac situat în stânga ferestrei.

Directorul poate fi extins sau micsorat. Click pe plus semnul (+) pentru a extinde directorul

şi a arata mai multe opţiuni disponibile. Faceţi clic pe semnul minus (-) să micsoreze

directorul cu un nivel înapoi. Toate paginile cu informaţii detaliate se găsesc în dreapta

tabloului din fereastră. Sistemul oferă o legatura InfoNode(nofuss) directa, interfaţă care

afişează informaţii numite în afara filei, hyperlink şi butonul Format. Fiecare filă este dotata

cu o opţiune ajutor pentru a oferi utilizatorilor asistenta imediata. Mai jos este un ecran de

probă care arată cele cinci directoare principale din Sistemul Signature InfoNode.

Pagina Home furnizează informaţii de bază despre starea de conectare a InfoNode şi

DataNodes, cu uşor acces la prima, ultima şi cele mai recente evenimente din memorie.

Pagina Vizualizare oferă acces la trei sectiuni interactive: Starea QOS (Quality of

Supply), Timeline, Smart views.

Modulul QOS este proiectat pentru a monitoriza şi raporta calitatea de aprovizionare

respectand specificatiile date de Standardului european EN50160. Starea QOS va apărea în

sisteme InfoNode care au module de achizitii de date QOS (5560 DataNode) în ea.

Timpul limita este un browser cu două panouri, cu temporizator pentru parametri

selectaţi şi canalele din panoul principal, precum şi lista şi detaliile evenimentului (forme de

unda) în panoul inferior.

Vizualizarile inteligente includ: 3D RMS Mag/Dur (amploare /durata), RMS

Mag/Dur, tendinte inteligente, sumarul evenimentelor, variatiile RMS, instantanee si

tranzitorii.

Pagina Rapoarte este folosita pentru a genera rapoarte formatate pentru imprimare

directă, prin intermediul rapoartelor inteligente şi rapoarte standard. Rapoartele inteligente au

un format de iesire preselectat şi include: sumarul DataNode, calitatea tensiunii, energia si

cererea, sumarul evenimentelor şi top 10 evenimente. Rapoartele standard au formate de

ieşire care pot fi personalizate de către utilizator şi includ: sumarul evenimentelor, top 10

evenimente, statisticile evenimentelor, calitatea ofertei, distorsiunea formelor de undă,

cererea si energia şi sumarul InfoNode.

Modulul raspuns este o facilitate personalizata care ne permite a identifica sursa,

cauza şi ora defectelor sau perturbărilor ale căderilor de tensiune şi supratensiunilor.

Sistemul este capabil să înregistreze şi sa se documenteze asupra sursei problemei, dacă

provine din interiorul instalaţiei sau din aprovizionarea de la furnizorul de energie.

Afişajul paginii in timp real măsoara in timp real datele într-unul din cele de trei

formate: panou metric, format metric şi modul de aplicare. Panoul metric afişează o listă

textuală a parametrilor măsurati selectati de modulul DataNode. Parametrii afisati sunt cei

configurati pentru inregistare şi orientare. Cadranul metric prezinta aceleaşi informaţii ca

panoul metric, dar într-un format analogic metric cu apelare. Modul de aplicare prezinta in

timp real toate formele de undă ale canalelor activate într-un osciloscop tip, cu afişaj. Modul

de aplicare nu este disponibil pentru toate tipurile de DataNode.

Pagina setari permite utilizatorului să configureze atât InfoNode cat şi orice

DataNodes conectat la acesta. Utilizatorii suplimentari şi accesul lor şi a parolelor sunt

programate pe această pagină. DataNodes conectati suplimentari la InfoNode, de asemenea

sunt setati pe această pagină. Alti parametrii care ii puteţi vizualiza şi / sau personaliza (in

funcţie de accesul utilizatorilor privilegiati) sunt: notificarile, comunicarile, modulul

raspuns,datele din nod .

Capitolul IV

Analizatorul de tensiune FLUKE 434

Fig.4.1 – Analizatorul trifazat Fluke 434.

Analizatorul trifazat pentru calitatea energiei electrice Fluke 434 are rolul de a

localiza, prezice, preveni şi depana problemele în sistemele electrice de distribuţie. Acesta

este un instrument portabil uşor de utilizat cu multe caracteristici inovative care oferă

detaliile pentru localizarea mai rapidă şi mai sigură a problemelor.

Analizatorul oferă un set puternic şi extins de măsurători pentru a se controla

procesele din sistemele electrice de distribuţie.

Unele măsurători oferă o imagine generală a performanţelor sistemelor electrice,

altele sunt folosite pentru a se putea investiga detalii specifice. Măsurătorile se pot realiza în

reţele electrice de joasă şi medie tensiune.

Analizatorul trifazat pentru calitatea energiei Fluke 434 poate avea numeroase

funcţii cum ar fi :

Autotendinţa – Vizualizarea rapidă a tendinţelor. Funcţia unică de

Autotendinţă oferă o privire rapidă asupra schimbărilor în timp. Fiecare

valoare afişată este înregistrată automat şi continuu fără a fi necesară

setarea nivelurilor de prag sau a intervalelor de timp, şi fără a fi necesară

pornirea manuală a procesului. Putem vizualiza rapid tendinţele pentru

tensiune, curent, frecvenţă, putere, armonice sau flicker pentru toate trei

fazele cât şi pentru nul. Putem analiza tendinţele folosind cursoarele şi

funcţia zoom chiar pe timpul în care în fundal continuă înregistrarea.

Fig.4.2 – Funcţia de autotendinţă înregistrează automat în fundal toţi parametrii afişaţi.

Monitorizare sistem – Verificarea performanţei conform EN50160. Prin

apăsarea unui singur buton, sistemul unic de monitorizare vă oferă o

privire generală asupra performanţei sistemului de energie, de asemeni

verifică conformitatea cu limitele EN50160 sau cu propriile specificaţii

personalizate. Toate acestea sunt afişate într-un singur ecran, cu ajutorul

unor bare colorate care indică clar parametrii care sunt în afara limitelor,

lucru ce poate fi observat în figura 4.3.

Fig.4.3 – Ecranul de monitorizare sistem ce ofera informaţii cu privire la depăşirea

limitelor pentru tensiune, armonice, flicker.

IV.1 Caracteristicile analizorului trifazat FLUKE 434

Analizatorul trifazat Fluke 434 este un intrument care poate fi folosit cu usurinţă

pentru:

Depanare, deoarece măsoară fiecare parametru al sistemului

electroenergetic: tensiune, curent frecvenţă, consum de energie,

dezechilibru şi flicker, armonice şi interarmonice.(Fig.4.4)

Fluke 434 oferă o exactitate pentru tensiune de 0,1% pentru a fi complet în

conformitate cu standardul IEC 61000-4-30 Clasa A;

Funcţia Logger înregistrează detaliile de care avem nevoie. Înregistrările de

lungă durată, detaliate, configurabile de către utilizator, ne oferă valorile

MIN, MAX şi AVG pentru până la 100 de parametrii pe toate patru fazele

cu un timp de mediere selectabil până la minim 0,5 secunde. Are

disponibilă suficientă memorie pentru o înregistrare a 400 de parametrii cu

o rezoluţie de un minut timp de o luna.

Fig.4.4 – a) Prezentarea funcţiei Logger, b)Măsurarea şi înregistrarea puterii precum şi a

consumului de energie, c)Urmăreşte armonicele până la ordinul 50 şi măsoară şi

înregistrează THD în conformitate cu cerinţele IEC61000-4-7.

Autoscalare: analiza mai uşoară a evoluţiei cu scalarea automată a axei

verticale, astfel se va utiliza întreg afisajul pentru a vizualiza formele de

undă;

Afişarea automată a evenimentelor tranzitorii: capturează automat până la 40

de scăderi, creşteri, întreruperi sau evenimente tranzitorii;

Îndeplineşte standardele de siguranţă 600 V CAT IV, 1000 V CAT III

necesare pentru măsurarea în staţiile de alimentare;

Posibilităţi extinse de analiză a datelor. Cursoarele şi funcţia de zoom pot fi

folosite „live” în timpul efectuării măsurătorilor, sau „offline” pentru

datele măsurate stocate. Măsurătorile stocate pot fi de asemenea

treansferate la un PC cu ajutorul software-lui Fluke View.

Legarea la reţea a analizatorului trifazat de tensiune Fluke 434 este prezentată în

Fig.4.5.

Fig.4.5 – Schema generală de conectare a analizatorului trifazat Fluke 434 la

reţeaua electrică trifazată.

IV.2 Moduri de măsurare în meniu

Cu ajutorul analizatorului trifazat Fluke 434 se pot masura următoarele mărimi

electrice:

Tensiunea electrică (fază/linie – valoare efectivă), intensitatea curentului

electric (fază/linie – valuare efectivă) – aceste mărimi sunt măsurate prin

intermediul funcţiei Volts/ Amps/ Hertz, care indică simultan curentul şi

tensiune. Poate fi utilizată pentru obţinerea unei prime impresii asupra

tensiunii şi a curentului, înaintea examinării detaliate a semnalului cu alte

funcţii. (Fig.4.6)

Fig.4.6 – Prezentarea funcţiei Volts / Amps / Hertz trend.

Armonice de curent, armonice de tensiune, armonice de putere. Acestea se

măsoară prim folosirea functiei Harmonics. Armonicele reprezintă

componente sinusoidale ale semnalelor periodice. Semnalul poate fi

conceput ca o combinaţie de semnale sinusoidale de diferite frecvenţe.

Contribuţia fiecărei componente la semnalul total este indicată sub forma

unei bare.(Fig.4.7)

Fig.4.7 – Prezentarea funcţiei Harmonics.

Puterea (P – activă, Q – reactivă, S – aparentă, D – deformantă), energia, şi

factorul de putere. Aceste mărimi sunt măsurate cu ajutorul funcţiei Power

& Energy. (Fig.4.8)

Fig. 4.8 – Prezentarea funcţiei Power & Energy.

Efectul de flicker (fluctuaţii de tensiune). (Fig.4.9)

Fig.4.9 – Prezentarea funcţiei Flicker

Nesimetria de tensiune sau curent;

Intensitatea curentului electric de pornire (mod osciloscop/valori efective);

De asemeni analizatorul trifazat Fluke 434 poate fi folosit şi pentru moduri de

măsurare externe cum ar fi :

Forma curbei de tensiune electrică. (Fig.4.10)

Fig.4.10 – Prezentarea curbei tensiuni in meniul aparatului

Forma curbei de curent electric în mod osciloscop;

Diagrama fazorială;

Monitorizarea calităţii tensiunii electrice în sistemele electrice de joasă

tensiune şi medie tensiune conform EN50160 prezentat în tabelul 4.1.

Măsurarea curentului de pornire la motoare. Convertorul ultrarapid utilizat

de Flucke 434 permite echipamentului să înregistreze acest parametru.

(Fig.4.11).

Fig. 4.11 – Măsurarea curentului de pornire la motoare

Indicator Prevederi EN 50160

Frecvenţa 50 Hz 1%; 95% din săptămână;

50 Hz + 4/- 6%; 100% din săptămână.

Variaţia amplitudinii tensiunii (tensiunea contractată); 95% din săptămână.

Variaţii rapide (bruşte) Limitate la în general, cu totul exepţional

Goluri de tensiune Informaţie: cea mai mare parte a golurilor au o durată mai

mică de 1 s cu o amplitudine sub 60%.

Întreruperi de scurtă durată Informaţie: de la câteva zeci la mai multe sute pe an; 70%

dintre întreruperi au o durată mai mică decât 1 s.

Întreruperi de lungă durată Informaţie: de la 10...50 pe an.

Supratensiuni temporare

Supratensiunii tranzitorii Există

Nesimetrie 2%; 95% din săptămână.

Armonici Limita pentru armonici până la rangul 25 şi factor de

distorsiune 8%; 95% din săptămână.

Interarmonici În studiu.

Semnale de comandă Limitat conform curbei Meister; 99% din zi.

Tabelul 4.1 – Norme EN 50160: Caracteristici ale calităţii energiei electrice în joasă

tensiune JT şi medie tensiune MT.

IV.3 Măsurarea fenomenului de flicker folosind analizatorul trifazat

FLUKE 434

Analizatorul transformă durata şi intensitatea variaţiilor de tensiune intr-un „factor

deranjant” cauzat de efectul de flicker dat de o lampă de 60 de W. O intensitate mare a

flickerului citită determină pentru majoritatea populaţiei un anumit grad de iritare. Variaţiile

de tensiune pot fi relativ mici.

Măsurătoarea este optimizată pentru lămpi alimentate la 230 V, frecventă 50 Hz.

Flickerul este măsurat pe fiecare fază şi afişat pe ecranul aparatului. De asemeni acranul care

arată trendul sau evoluţia in timp poate fi de asemeni selectat.

Fig 4.12 – Prezentarea meniului analizatorului trifazat Fluke 434.

După cum se poate observa in prima figură este prezentat meniul analizatorului, in

figura a doua prin apasarea tastelor de navigare in meniu alegem funcţia flicker după care

tastam enter şi asfel pe ecranul aparatului vor aparea parametri care definesc efectul de flicker

si anume indicatorul pe termen scurt Pst si indicatorul pe termen lung Plt .

Pentru ca analizatorul să afişeze trendul sau evoluţia in timp a fenomenului de

flicker trebuie sa apăsăm tasta F4.

In ceea ce priveşte măsurarea fenomenului de flicker cu ajutorul analizatorului trifazat

fluke 434 avem urmatoarele taste ce indeplinesc anumite functii taste prezentate in tabelul 4.2

F2 Activare ecran cu valuarea maximă a parametrilor D;

F4 Accesarea ecranului ce redă evoluţia fenomenului de flicker in

timp;

F5 Comutarea intre STOP şi funcţionare pentru actualizare ecran;

Tabelul4.2Prezentarea funcţiilor tastelor folosite în masurarea fenomenului de flicker

Parametrii din ecranul măsurare sunt actualizaţi in timp. Ei sunt inregistraţi pe

duratamăsurării. Toate valorile de pe ecranul măsurare sunt inregistrate iar evoluţia in timp pe

fiecare fază se afişează simultan. Apăsarea tastei F1 permite selectarea fazei, iar afişarea

evoluţiei in timp se poate face pe maximum şase ecrane.

In submeniul PF5 se afişează evoluţia fenomenului intr-un singur ecran.

De asemeni doua linii de marcare verticale sunt utilizate pentru a indica perioada

relativă la Pst in cadrul tendinţei.

Note:

1. Folosiţi submeniurile PF5 pentru analiza tendinţei pe durata unei jumătăţi de

perioadă a tensiunii sau a curentului, pentru a determina sursa fenomenului de flicker.

2. Valoarea Pst pe durata a zece minute este determinată pe o perioadă mai

mare in scopul eliminării influenţei variaţiilor aleatorii ale tensiunii. Acest interval este

suficient de mare pentru a detecta interferenţa de la o singură sursă care are receptoare cu un

ciclu lung de funcţionare ca şi a unor receptoare industriale cum ar fi aplicatiile casnice sau

pompele de căldură.

3. Un interval de măsurare a Plt de două ore este util in cazul in care există

mai multe surse de flicker, cu cicluri neregulate de funcţionare sau echipamente cum sunt

aparate de sudură şi/sau morile rotative.

IV.4 Studiu de caz

Pentru evidenţierea fenomenului de flicker au fost efectuate măsurători in laboratorul

de fiabilitate aflat in corpul de energetică la etajul intai. Măsurătorile au fost axate pe

producerea fenomenului de flicker de catre calculatoare existente in laborator.

S-au efectuat măsurători pe o durată de 22 de ore , avand calculatoarele oprite si apoi pornite

pentru o grupă de studenţi lucrand pe ele. In acest interval de timp 22 ore s-au efectuat

măsuratori ale indicatorul de flicker pe termen scurt, ale cărui valori au fost luate la un

interval de zece minute, şi indicatorul de flicker pe termen lung care a fost luat dupa trecerea

a doua ore.

Astfel in figura 4.13 sunt prezentate valorile fenomenului de flicker pe termen scurt si

pe termen lung cu ajutorul analizatorului de tensiune Fluke 434, in data de 06/21/10 in

intervalele orare 03 :10 :29 ; 03 :37 :01 ; 07 :07 :47 ; 13 :40 :42 ; 22 :19 :06.

a)

b)

c)

d)

e)

Fig. 4.13 Prezentarea valorilor indicatorilor fenomenului de flicker pe termen scurt, Pst si pe termen lung, Plt

In figura 4.14. a) este prezentat graficul de variatie a flickerului la ora 07:07:40 ,

atunci cand calculatoarele din laborator sunt inchise si la ora 13:40:23 atunci cand toate

calculatorele din laboratorul de fiabilitate de la etajul 1 din corpul de energetica sunt in stare

de functionare figura 4.14 b)

a)

b)

Fig.4.14 Prezentarea display-ului analizatorului Fluke 434 pe durata măsurătorii