FINAL DIZERTATIE

Analiza și diagnosticul activității

Analiza și diagnosticul activității Studiu de caz: “Best Western” – Bucovina CUPRINS

IntroducerePARTEA I – Turismul in teoria si practica internationala1.1. Importanţa economică a turismului..........................................................................................41.2. Evolutii si tendinte in turismul international...........................................................................51.3.Realizări şi tendinte semnificative de evoluţie ale turismului pe plan mondial........................61.4. Calitatea serviciilor turistice in contextul procesului de globalizare........................................9

PARTEA II – Diagnosticul activitatii turistice – metode si tehnici utilizate in Romania 2.1.Indicatorii absoluti....................................................................................................................112.2. Indicatori relativi.....................................................................................................................122.3.Diagnosticul finaciar – contabil................................................................................................122.4. Indicatori specifici activitatii turistice......................................................................................13

PARTEA III – Studiu de caz cu privire la analiza financiar ecomonica a hotelului “Best Western”3.1. Scurtă prezentare a hotelurilor Best Western din România…………………………………..213.2. Scurtă prezentarea a hotelului Best Western Bucovina………………………………………22 3.3. Date generale…………………………………………………………………………………233.4. Acţionariatul hotelului Best Western Bucovina……………………………………………...243.5. Concurenta……………………………………………………………………………………243.6. Situatii financiare 2008/2009/ 2010…………………………………………………………..263.7. Prezentarea bilantelor contabile................................................................................................31 3.8. Bugetul de venituri si cheltuieli................................................................................................343.9. Raporturile anuale privind raporturile anuale de activitate pentru exercitiile financiare……..37

CONCLUZII

1


INTRODUCERE

“Turismul este ansamblul relatiilor si fenomenelor ce rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor în afara locului de resedinta, atât timp cât sejurul si deplasarea nu sunt motivate de o stabilire permanenta sau o activitate lucrativa oarecare.” W. Hunziker Pentru managementul unei hotel, strategia serviciilor distribuite catre turisti, constituie planul de actiune menit sa asigure obtinerea unor rezultate economice pozitive în confruntarea cu competitorii ei. Resursele turistice ale României o situează printre ţările cele mai dotate din acest punct de vedere, care pot fi puse în valoare datorită acumulărilor din ultimul timp în procesul de reformă, ce vizează descentralizarea şi privatizarea acestui sector important al economiei. Sectorul privat hotelier din Gura Humorului a înregistrat o dezvoltare şi modernizare, astfel, reunind tradiţia de mai multe secole a ospitalităţii cu restricţiile unei gestiuni performante, activitatea din Best Westren se desfăsoară astfel încât să menţină o poziţie bună pe piaţă şi în faţa concurenţilor prin: prestarea serviciilor la o calitate superioară; obţinerea unui raport bun calitate/preţ; printr-o ofertă cât mai mare şi vastă pentrusatisfacerea celor mai rafinate cereri; ameliorarea echipamentelor şi aconfortului. Există persoane care plătesc sume mari pentru un sejur deosebit şi de calitate, deci, calitatea şi satisfacerea clienţilor devine o forţă majoră care trebuie îmbunătăţită nelimitat, pentru că însuşirea acestor calităţi poate determina avantaje mari. În lucrarea de faţă mi-am propus să analizez diagnosticul activității din Hotel Best Westren-Bucovina, pentru că este foarte important să se știe soldul final al societății. Scopul lucrării constă în argumentarea importanţei analizei diagnosticului potenţialului economic al întreprinderii în condiţiile unei activităţi durabile, delimitarea şi stabilirea elementelor componente şi a factorilor de influenţă, studierea modelelor aplicative în acest domeniu la nivel internaţional şi posibilităţile utilizării acestora în practica întreprinderilor autohtone, precum şi implementarea tehnologiilor informaţionale moderne în domeniul nominalizat. Astfel, în capitolul I al lucrării se abordează prezentarea generală a turismului, importanța economică, evoluții pe plan internațional, realizări şi tendinte semnificative de evoluţie ale turismului pe plan mondial, calitatea serviciilor turistice in contextul procesului de globalizare. În ceea ce privește capitolul II am prezentat analiza principalilor indicatori economico-financiari și specifici activitatii turistice, puncte tari și puncte slabe a hotelului “Best Western” din punct de vedere al diagosticului financiar-contabil. În ultimul capitol am făcut un studiu de caz in ceea ce privește analiza economico – financiară a hotelului Best Western. Am început printr-o scurtă prezentare a lanțurilor hotelurilor Best Western – România, urmând apoi prezentarea hotelului din Bucovina și analiza situațiilor financiare, prezentarea bilanțelor contabile.

2


Introduction

Tourism is all the relationships and phenomena resulting from the movement of people and stay away from the place of residence, travel and stay as long as they are not motivated by a permanent establishment or any gainful occupation. W. Hunziker

For a hotel management, strategy services delivered to tourists, is meant to ensure the action plan to achieve positive economic results in dealing with its competitors.

Romania's tourist resources are among the best endowed countries in this point of view, which may be made in the amount of contributions due for the last time in the process of reform aimed at decentralization and privatization of this important sector of the economy.

The private sector recorded hotel in Gura Humorului development and modernization, thus bringing the tradition of several centuries of hospitality with the restrictions of performance management, Best Westren activity takes place so as to maintain a good market position in front of competitors by: a high quality service, obtain a good quality / price, by offering a large and extensive application pentrusatisfacerea most refined, improving equipment and comfort.

There are people who pay large sums to stay as unique and, therefore, quality and customer satisfaction becomes a major force to be improved indefinitely, because it reflects these qualities can lead to great benefits. In this paper I intend to analyze the diagnostic work-Bucovina Hotel Best Westren because it is very important to know the final balance of society.

Purpose of the paper is to argue the importance of analyzing the economic potential diagnosis under a sustainable activities, delimitation and definition of the components and factors of influence, the study of models applied in this field at international level and their potential use in the practice of domestic enterprises and the implementation modern information technologies in the field nominated.

Therefore, in Chapter I of the paper is an overview approach to tourism, economic importance, international developments, achievements and significant development of tourism trends worldwide, the quality of tourism services in the context of globalization.

In Chapter II we presented the main economic and financial analysis and business specific interest, strengths and weaknesses of the "Best Western" in terms of financial accounting diagosticului.

In the last chapter I did a case study in terms of economic analysis - Best Western Financial. We started with a brief overview of the Best Western hotel chains - Romania, followed by hotel presentation and analysis of financial statements in Bukovina, the presentation of balance sheet.

3


CAPITOLUL I TURISMUL ÎN TEORIA ȘI PRACTICA INTERNAȚIONALĂ

1.1.Importanţa economică a turismului

La sfârşitul acestui secol şi mileniu industria turismului şi a călătoriilor reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate şi, în acelaşi timp, cel mai important generator de locuri de muncă. Din punct de vedere economic turismul se constituie şi ca o sursă principală de redresare a economiilor naţionale a acelor ţări care dispun de importante resurse turistice şi le exploatează corespunzător. Acţiunea sa se manifestă pe o multitudine de planuri, de la stimularea dezvoltării economice la perfecţionarea structurii sociale, de la valorificarea superioară a resurselor laîmbunătăţirea condiţiilor de viaţă. Privit în corelaţie cu ansamblul economiei naţionale, turismul acţionează ca un element dinamizator al sistemului global. Desfăşurarea turismului presupune o cerere specifică de bunuri şi servicii, cerere care antrenează o creştere în sfera producţiei acestora.Cererea turistică determină o adaptare a ofertei ce se materializează, între altele, în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector, şi indirect, în stimularea producţiei ramurilor participante la : construirea şi echiparea spaţiilor de cazare şi alimentaţie, modernizarea reţelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de instalaţii deagrement etc. În acest context, principalele argumente care determină necesitatea dezvoltării turismului, rezultă din următoarele aspecte: - Resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismul reprezintă unul din sectoarele economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung; - Exploatarea şi valorificarea complexă a resurselor turistice însoţite de o promovare eficientă pe piaţa externă, poate constitui o sursă de sporire a încasărilor valutare ale statului, contribuind astfel la echilibrarea balanţei de plăţi externe; - Turismul reprezintă o piaţă sigură a forţei de muncă şi de redistribuire a celei disponibilizate din alte sectoare economice puternic restructurate; -Turismul, prin efectul său multiplicator acţionează ca un element dinamizant al sistemului economic global, generând o cerere specifică de bunuri şi servicii care antrenează o creştere în sfera producţiei acestora, contribuind în acest mod, la diversificarea structurii sectoarelor economiei naţionale; Turismul şi cãlãtoriile, privite ca o industrie intensiv tehnologicã, pot ajuta România sã obţinã şi sã aplice sistemele tehnologice ale informaţiilor şi telecomunicaţiile la un nivel competitiv. O parte din ce în ce mai mare a operaţiilor turismului şi cãlãtoriilor - precum şi toate operaţiile virtuale de vânzãri şi distribuţie - comunicã prin sistemele de telecomunicaţii. E-marketing - pe o piaţã globalã competitivã şi din ce în ce mai dezvoltatã din ziua de astãzi, existã o mare nevoie pentru un puternic branding naţional de conducere care sã optimizeze resursele, sã concentreze într-un nucleu interesele - sectorul public şi privat, naţional, regional şi local - şi sã capteze atenţia turiştilor. Aceasta va necesita un interes aparte pentru o abordare coordonatã asupra marketing-ului şi distribuţiei prin internet în scopul de a optimiza viziunea asupra României. Desigur, dezvoltarea unei asemenea facilitãţi trebuie sã meargã în paralel cu dezvoltarea internetului şi a telecomunicaţiilor la nivelul întregii tari. Recomandarea Onsiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor (WTTC) este ca Guvernul României sã urmeze, în continuare, politica unei pieţe deschise a telecomunicaţiilor, care va genera costuri mici şi servicii de o mai bunã calitate pentru turişti şi companiile de turism.

4


- Dezvoltarea armonioasă a turismului pe întreg teritoriu contribuie la creşterea economică şi socială şi la atenuarea dezechilibrelor apărute între diverse zone, constituind şi o sursă importantă de sporire a veniturilor populaţiei. Politica de dezvoltare regională urmăreşte în principal : -diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltării echilibrate şi pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare întârziată); -preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre; -îndeplinirea criteriilor de integrare în structurile Uniunii Europene şi de acces la instrumentele -financiare de asistenţă pentru ţările membre (fonduri structurale şi de coeziune); -corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea cooperării interregionale, interne şi internaţionale, care contribuie la dezvoltarea economică şi care este în conformitate cu prevederile legale şi cu acordurile internaţionale încheiate de România. -Turismul reprezintă un mijloc de dezvoltare a zonelor rurale, prin extinderea ariei ofertei specifice şi crearea de locuri de muncă în mediu rural altele decât cele tradiţionale, ameliorând condiţiile de viaţă şi sporind veniturile populaţiei locale; -Diversificarea industriei locale prin susţinerea înfiinţării de IMM-uri - Dezvoltarea industriilor nepoluante conexe turismului şi de bunuri de consum (artizanat, mobilă, marochinărie etc.); -În condiţiile respectării şi promovării principiilor de dezvoltare durabilă, turismul constituie un mijloc de protejare, conservare şi valorificare al potenţialului cultural, istoric, folcloric şi arhitectural al ţărilor; -Prin adoptarea unei strategii de dezvoltare turistică durabilă şi impunerea unor măsuri de protejare a mediului, a valorilor fundamentale ale existenţei umane (apă, aer, floră, faună, ecosisteme, etc.), turismul are în acelaşi timp şi o vocaţie ecologică; - Pe plan social turismul se manifestă ca un mijloc activ de educare şi ridicare a nivelului de instruire şi civilizaţie a oamenilor, având un rol deosebit în utilizarea timpului liber al populaţiei. Absenţa mecanismelor moderne şi competitive de creare a factorilor de producţie este adesea una din slăbiciunile cele mai determinante ale unei destinaţii. Prin urmare,punerea în funcţiune a mecanismelor de creare a factorilor - educaţie şi cercetare, programe de investiţii în aceste domenii - este instrumentul cel mai important în obţinerea de avantaje concurenţiale durabile. Utilizarea şi noua valorificare a capitalului uman abundent poate a fi o strategie pentru trecerea de la concurenta preturilor la concurenta calităţii. - Promovarea exporturilor, condiţionată de întărirea capacităţii industriei româneşti de a exporta pe pieţele internaţionale

1.2.Evolutii si tendinte in turismul international

Turismul internațional reprezintă acțiunea de deplasare temporară a rezidenților unei țăriîn calitate de vizitatori spre o altă țară, în scopul satisfacerii unor motivații și consumuri specificeacoperite de activități de producție generatoare de venituri în țara de destinație. Din definiția datătermenului de vizitator rezultă că motivațiile specifice exclud pe cele legate de prestarea unoractivități lucrative.

5


Pînă după al doilea război mondial, când structurile turistice s-au extins şi au devenit globale vorbim numai de călătorii, deşi încă de atunci se punea, prin imperiile coloniale bazele globalismului. După război asistăm la ceea ce se va numi turismul de masă. După război, întâi pentru statele învingătoare a început "marea migraţie" modernă numită turism. La început, modest, de la 24 milioane în 1950 la 100 de milioane în deceniul şase. Planul Marshal, a avut şi o componentă socială “ascunsă”, de exemplu aceasta spunea: întâi o bicicletă, apoi locuinţă, apoi autoturism, apoi vacanţe în străinătate. Conform statisticii turismului de la Otawa din iunie 1991 a recomandat o nouă definiție a conceptului de bază a turismului și anume: turismul include acțiunea unei personae care călătorește în afara mediului său obișnuit pentru mai puțin de o perioadă specifică de timp și al cărui scop principal de călătorie este altul decât exerciatrea unor acțiuni renumeraee la locul vizitat. Din perspectiva acestei definiţii şi a normelor elaborate recent de Organizaţia Mondială a Turismului este considerat turist „orice persoană care se deplasează spre un loc situat în afara reşedinţei obişnuite pentru o perioadă mai mică de 12 luni şi ale cărei motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activităţi remunerate în locul vizitat”. Evoluţia, atât a turismului, cât şi a turismului internaţional se caracterizează, la nivel mondial, printr-o tendinţă de creştere datorită influenţei factorilor economici, demografici, politici, sociali. Turismul internaţional are, în această situaţie, cea mai importantă creştere datorită dorinţei oamenilor de a vizita alte ţări, de a cunoşte alte civilizaţii, obiceiuri dar şi datorită progresului tehnic înregistrat în domeniul transporturilor, progres care permite călătorii mai rapide şi mai confortabile pe distanţe din ce în ce mai lungi. Evoluţia turismului internaţional se poate aprecia prin acţiunea a doi indicatori: sosirile/plecările de turişti şi încasările/cheltuielile din turismul internaţional. Indicatorul „încasări” prezintă o creştere mult mai accentuată, care se datorează şi fenomenului inflaţionist, pe lângă ceilalţi factori de influenţă (creşterea numărului de sosiri, a duratei sejurului, a cheltuielilor ocazionate de activitatea turistică, a distanţei de deplasare). Turismul de masă s-a stabilizat de la începutul anilor ’60 până la sfârşitul anilor ’70. Apoi, diverse fenomene independente – creşterea economică mondială şi alte schimbări socio-economice, politici guvernamentale, revoluţii tehnice, evoluţia procesului de producţie şi a tehnicilor de gestiune – au transformat o parte a sectorului trecându-se de la turismul de masă la noul turism. Acest concept acoperă şi turismul verde, soft, alternativ şi durabil, în fapt diversificarea turismului şi dezvoltarea lui pe canale comerciale distincte. Concurenţa în acest domeniu se bazează din ce în ce mai mult pe diversificare, segmentarea pieţii şi integrare în diagonală. În perioada anilor 1999-2000, în turism lucrau aproximativ 8% din populaŃia mondialăocupată, respectiv peste 120 milioane de persoane, contribuind cu circa 12% la formarea P.I.B. –ului mondial. Din sursa WTO1 rezultă, că în anul 2020 numărul de sosiri din turismul internaţional va ajunge la 1,56 mld. Din acest număr, 1,2 mld vor reprezenta călătoriile în ţările învecinate (regionale) şi 0.4 mld vor fi călătorii pe distanţe lungi (inter-regionale). Călătoriile pe distanţe lungi vor avea o tendinţă de creştere mai accentuată (5.4%/an) decât călătoriile pe distanţe scurte (3.8%/an). Astfel, de la o pondere de 82% a călătoriilor pe distanţe scurte în anul 1995, se va ajunge în 2020 ca acestea să deţină aproape 76% din piaţa turismului internaţional. În privinţa încasărilor din turismul internaţional se apreciază atingerea sumei de 2000 mld USD în anul 2020. Astfel se apreciază ca se vor cheltui ~ 5 mld USD în fiecare zi în întreaga lume.

1 http://www.wto.org/

6


1.3.Realizări şi tendinte semnificative de evoluţie ale turismului pe plan mondial

Datele oferite de OMT (Organizaţia Mondială a Turismului) evidenţiază faptul că pe plan mondial, în anul 2010 turismul s-a caracterizat prin următoarele valori: • 935 milioane sosiri (6,7 % creştere faţă de anul 2009); • 204 miliarde USD încasări (813% creştere faţă de anul 2009)¹. La încasări în 2010 nu au avut loc schimbări majore faţă de anul 2009 în primele poziţii : regiunea Asiei şi Pacific, 181 milioane de sosiri turistice internationale anuale (21% din totalul mondial) şi cu încasări internaţionale din turism de 204 miliarde dolari (24% din totalul mondial) în 2010. Europa reprezintă regiunea turistică cu cea mai puternică integrare, atât a ofertei cât și acererii. Peste 87% din călătoriile în Europa provin tot din țările europene. Principalele destinații seaflă în sudul și vestul Europei, în timp ce Europa de Est deține cea mai dinamică evoluție acălătoriilor. Pentru Europa, anul 2010 pe plan turistic a însemnat doar o creştere de 3%, datorită întreruperii traficului aerian cauzată de erupţia vulcanului Eyjafjallajokull şi a incertitudinii economice care afectează zona euro. Totuşi, sectorul turistic a luat amploare din a doua jumătate a anului, iar câteva ţări individuale au înregistrat cifre cu mult peste media regiunii. Cu toate acestea, acest lucru nu a fost suficient pentru a aduce rezultate generale mai presus de pierderile din 2009. Africa a înregistrat o creştere de 6% în 2010, ajungând la un număr de 49 milioane de turişti străini, fiind şi singura regiune care a înregistrat date pozitive în 2009, menţinându-şi creşterea şi în 2010. Africa a beneficiat enorm de pe urma unor evenimente precum FIFA World Cup, în Africa de Sud. Cifre duble s-au înregistrat în Orientul Mijlociu (+14/%), ajungând la 60 milioane de turişti. Toate regiunile din Orientul Mijlociu au înregistrat o creştere de 10% sau mai mult, se arată în raportul UNWTO. Cele două Americi (cu o creştere de +8% în 2010) au ajuns la un număr 151 milioane sosiri turistice internaţionale, revenindu-şi din declinul din 2009, declin cauzat de dificultăţile economice din America de Nord şi de impactul virusului AH1N1. Printre pieţele de top în ceea ce priveşte veniturile din turism, se menţionează economiile în dezvoltare: China, Rusia, Arabia Saudită, şi Brazilia². Estimările Organizaţiei Mondiale a Turismului prevăd că, în perspectiva anilor 2020 turismul se va caracteriza prin:• 1,56 mld. sosiri turişti internaţionali, dintre care 1,2 miliarde vor fi intra-regionale şi 0,4 miliarde vor fi interregionale;• totalul sosirilor de turişti pe regiuni arată că, în 2020, primele 3 regiuni vor fi Europa (717 milioane turişti), Asia de Est şi Pacific (397 milioane) şi Americile (282 milioane), urmate de Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud; • 2.000 miliarde USD încasări; • peste 253 milioane locuri de muncă, ceea ce reprezintă 9,0 % din totalul locurilor de muncă; • 10,9 % din totalul investiţiilor de capital2.

2 www.horeco.ro/stiri/1182-barometrul-tursmului-mondial-pe-2010

7


Primele 4 pieţe emitente de turişti sunt şi cele care numără cei mai mulţi utilizatori de Internet, conform studiului "Comercializarea în domeniul destinaţiilor turistice; strategii pentru era informaticii", SUA, Germania, Japonia şi Marea Britanie furnizează 2/5 din numărul de turişti internaţionali şi peste 80 % din cei care apelează la Internet pentru efectuarea de călătorii externe. Serviciile turistice publicate în sistemele electronice din SUA au cuprins aproape 1 % din totalul vânzărilor. Pe de altă parte, în Europa, vânzările prin Internet au atins 1 mld. USD, reprezentând 0,5 % din totalul acestora. Pentru anul 2000 studiul apreciază că în Europa Occidentală, cifra de afaceri realizată prin intermediul Internet va atinge 4 mld USD, reprezentând 2 % din cifra de afaceri, în timp ce în SUA ele se vor ridica până la 10 %. Studii de specialitate din cadrul WTO au identificat principalele megatendinţe ce se înregistrează în domeniul turismului, până în prezent şi care se va amplifica în perspectiva anilor 2020, în ceea ce priveşte cererea şi oferta turistică. Printre cele mai semnificative,aspecte, pot fi menţionate următoarele: - un număr mereu crescând de turişti doresc să-şi satisfacă hobby-urile şi interesele lor speciale, bazate pe natură, locuri istorice, activităţi economice şi interese profesionale; - turismul etnic, reprezentat de cei ce doresc să-şi viziteze locurile unde s-au născut ei sau strămoşii lor este în creştere; o latură aparte o formează turismul religios format din persoanele care, prin pelerinaje, vizitează locuri sfinte, legate de convingerile lor religioase; - creşte cererea pentru noi destinaţii, cu repercusiuni benefice dezvoltării de noi zone sau asupra îmbunătăţirii şi extinderii celor existente; - sporeşte preocuparea pentru menţinerea sau ameliorarea stării de sănătate şi, în acest fel, stimulează dezvoltarea staţiunilor balneoclimaterice şi centrelor de tratament balneare; hotelurile clasice din staţiuni încep să se adapteze la noile orientări ale cererii,incluzând facilităţi şi unităţi pentru gimnastică, fitness, alte tratamente şi proceduri netradiţionale etc., crescând interesul solicitanţilor; - se constată o tendinţă de sporire a numărului de vacanţe de durată mai scurtă; aceasta permiţând dezvoltarea mai multor destinaţii turistice, iar pentru satisfacerea cererii,ocazia de a oferi facilităţi şi activităţi pentru turişti, în toate anotimpurile; - creşte numărul persoanelor de vârsta a III-a care sunt mai active şi dornice de călătorii, fără să se înregistreze reduceri la numărul de persoane de vârsta medie sau din rândul populaţiei tinere; în paralel, persoanele handicapate călătoresc într-un număr crescând, fapt ce determină adaptarea serviciilor şi utilităţilor pentru necesităţile acestui segment de clientelă; - turiştii devin mai experimentaţi şi sofisticaţi şi aşteaptă atracţii de bună calitate, utilităţi şi servicii pe măsură şi tarife /preţuri adecvate calităţii în călătoriile lor; - călătoriile de afaceri sau pentru congrese, conferinţe, reuniuni etc. continuă să se dezvolte, aducând beneficii tot mai mari organizatorilor; multe persoane care participă la astfel de acţiuni sunt în acelaşi timp şi turişti "de vacanţă" care doresc să cunoască zona pe care o vizitează; - sporeşte numărul turiştilor care sunt preocupaţi de problemele de mediu natural sau social şi, prin urmare, cresc căutările unor destinaţii foarte puţin poluate şi fără probleme de mediu sau de natură socială; ca urmare a acestor orientări, foarte multe destinaţii sunt preocupate în adoptarea unor programe de dezvoltare şi doresc să încurajeze turismul de bună calitate, care evită problemele de mediu sau de natură socială, optimizându-se şi beneficiile economice;- staţiunile turistice mai vechi sunt restructurate şi revitalizate pentru a corespunde aşteptărilor prezente ale turiştilor, procesul fiind planificat şi condus cu multă precauţie; - turismul utilizează într-o măsură tot mai mare, tehnologia modernă în domenii ca servicii de rezervare sau marketing; în ultima perioadă Internet-ul a devenit un mijloc tot mai important de informare şi marketing. Valoarea relativă a comerțului internațional cu turism pentru fiecare țară prezintă dificultăți

8


de apreciere și analiză unitară. Nomenclatorul de produse turistice foarte variat, gradul decomplexitate al produselor diferit de la o țară la alta, determină ca atât valoarea unitară a exportuluicât și cea a importului să nu reprezinte informații suficient de expresive. Una din modalitățile dereflectare a importanței relative a exporturilor și importurilor de turism ale unei țări se obține princalcularea încasărilor turistice pe locuitor și a cheltuielilor turistice pe locuitor prezentatecomparative în calitate de valori relative pentru fluxurile “incoming” (exporturi) și pentru cele“outgoing” (importuri).

1.4. Calitatea serviciilor turistice in contextul procesului de globalizare

Privatizarea şi dereglementarea sectorului serviciilor, ca şi liberalizarea preţurilor şi a schimburilor internaţionale de servicii au creat premisele înfăptuirii procesului de globalizare şi în cadrul turismului. Embrionul procesului de globalizare în turism l-a constituit realizarea acordurilor de cooperare între marile lanţuri hoteliere şi companiile aeriene internaţionale în domeniul rezervării locurilor în mijloacele de transport şi de cazare. Procesul a fost facilitat de aplicarea sistemului de rezervări prin computer CRS (Computer Reservation Systems), lansat începând cu anii 1970 şi extins, ulterior, prin însuşirea sistemului GDS (Global Distribution System) şi în domeniul informării turistice şi al promovării, comercializării şi distribuţiei produselor turistice. Pentru pătrunderea marilor grupuri hoteliere pe noi pieţe au fost necesare alianţe cu parteneri locali, convingându-i pe aceştia din urmă de beneficiile structurilor respective. Pătrunderea de unul singur pe o piaţă necunoscută este mult mai costisitoare şi riscantă. În timp ce responsabilitatea cu privire la activităţile operaţionale este transferată la nivel local, activităţile de marketing se desfăşoară la nivelul lanţului hotelier respectiv. Globalizarea serviciilor turistice, generată de utilizarea tehnologiilor moderne, a determinat atât o creştere cantitativă, dar şi un salt calitativ, în evoluţia turismului. Transportul reprezintă factorul major în creşterea şi dezvoltarea turismului global. Transporturile trebuie să faciliteze accesul rapid şi comod al turiştilor la destinaţiile alese. Creşterea densităţii reţelei de transport, sporirea numărului şi diversificarea mijloacelor de transport, modernizarea şi îmbunătăţirea performanţelor, asigurarea de condiţii pentru deplasarea unui număr tot mai mare de persoane spre zonele turistice sunt doar câteva din efectele noii tehnologii asupra transporturilor, care trebuie să permită modelarea ofertei turistice la diversitatea cererii. Apelarea la performanţele oferite de utilizarea computerelor – prin intermediul internetului – permite rezervarea în timp real a locurilor pe mijloacele de transport şi a celor de cazare la destinaţia solicitată de turişti. Totodată, prin acest sistem turistul este mai bine informat asupra condiţiilor oferite la locurile de destinaţie şi tarifelor practicate pentru diverse servicii şi produse. Ca urmare a avantajelor pe care le oferă utilizarea tehnologiilor de vârf în turism, se poate considera că, în prezent, o trăsătură dominantă a acestui sector o constituie nivelul considerabil al investiţiilor ce se fac pentru introducerea acestora, în special în domeniul computerelor.

9


În contextul noilor tehnologii, al schimbului rapid de informaţii, al transporturilor rapide, prin globalizarea pieţei, concurenţa a crescut dramatic. Pe lângă avantajul informaţiei de piaţă, adică specularea informaţiilor privind cererea şi oferta unor bunuri sau servicii într-o anumită zonă, avantajul calităţii este incontestabil. Supravieţuirea şi succesul firmelor depinde de rapiditatea de adaptare la condiţiile mereu în schimbare şi la posibilitatea de a oferi produse dar mai ales servicii de calitate la preţuri avantajoase. Potrivit opiniei specialiştilor O.M.T., globalizarea va determina creşterea puternică a concurenţei între destinaţii pentru cucerirea segmentelor de piaţă cunoscute cărora li se adresează oferta şi pentru cucerirea de noi segmente. Creşterea concurenţei pe planul preţurilor şi al reţelelor cu destinaţii mai bine organizate şi mai ieftine de pe alte continente accentuează presiunea asupra sectorului turistic european şi al destinaţiilor tradiţionale. Mai multe destinaţii îşi fac concurenţă pe planul experienţei, iar competiţia este întărită de o mult mai mare transparenţă a pieţei în ceea ce priveşte preţurile şi/sau alte caracteristici comparabile ale destinaţiilor. La cererea turiştilor de a achiziţiona produse la preţuri permanent corelate cu nivelul ofertei, operatorii răspund prin optimizarea tot mai accentuată a raportului calitate/preţ. Hotelurile sunt nevoite să lupte pentru supravieţuire în faţa concurenţei destinaţiilor integrate, ce lucrează cu profesionişti de talie mondială a turismului, dispun de o organizare funcţională puternică şi pot realiza economii semnificative. Pe de altă parte hotelurile, pentru a putea face faţă unei presiuni crescute, trebuie să se îndrepte spre cooperare, inovare, specializare şi crearea de produse de marcă, de calitate ridicată. Prestatorii turistici, pentru a obţine un avantaj diferenţial, trebuie să aibă în vedere îmbunătăţirea calităţii, astfel încât să depăşească aşteptările consumatorilor în perceperea acesteia. În acest scop, hotelurile trebuie să identifice factorii determinanţi ai calităţii serviciilor, aşteptările clienţilor care recurg la serviciile întreprinderilor turistice şi modul de evaluare al serviciilor de către clienţi. Satisfacerea nevoilor turiştilor înseamnă calitate, şi pentru aceasta, întreprinderile turistice trebuie să studieze piaţa (segmentele de turişti, concurenţa, etc.) apoi să încerce să-şi adapteze activitatea la cerinţele mediului în care acţionează (nivelul de exigenţă al turiştilor).Conform specialiştilor O.M.T., caracteristicile de calitate ale produsului turistic sunt: - validitatea - să fie apt pentru consum turistic; - fiabilitatea - consumul acestuia să nu pericliteze condiţiile de siguranţă pentru turişti; - intangibilitatea - generată de eterogenitatea componentelor produsului turistic, care trebuie asamblate, modelate în aşa fel încât să se confere un caracter complex şi de echilibru în acelaşi timp produsului turistic; - utilitatea - să fie concepută în aşa fel încât produsul să fie cerut şi acceptat de către turişti, să satisfacă o necesitate obiectivă dar şi subiectivă, clar conturată şi delimitată; - întreţinerea uşoară – posibilitatea detectării cu uşurinţă a deficienţelor apărute în timpul prestării şi, mai ales, uşurinţa remedierii deficienţelor apărute; - comprehensibilitate – prestarea şi receptarea produsului turistic să fie în egală măsură cunoscută şi înţeleasă atât de prestator cât şi de turist; - flexibilitate – permite produsului turistic adaptarea, replierea componentelor sale în funcţie de condiţiile de mediu şi clientelă. De multe ori, obţinerea unor servicii „de marcă” sau standard se datorează şi creării cu timpul a „reputaţiei prestatorilor”. Marca de producţie a unui serviciu poate fi o garanţie a constanţei în calitatea prestaţiei, iar prin sistemul de franşiză sau prin alte modalităţi de însuşire a unor procedee reputate, acestea se pot extinde şi spre alţi prestatori, diminuând eterogenitatea pieţei.

10


Sub semnul globalizării trebuie pusă şi apariţia a tot mai multe „uniuni economice” în cadrul cărora sunt realizate, între statele participante, o serie de înţelegeri referitoare la schimburile economice, dar şi referitoare la calitatea bunurilor şi serviciilor furnizate sau cumpărate. Progresul tehnologic, posibilităţile de comunicaţie în reţele globale accesibile unui număr tot mai mare de consumatori, modificarea gusturilor şi a nevoilor acestora conduc la dezvoltarea de noi produse şi servicii care să asigure satisfacerea cerinţelor consumatorilor în ceea ce priveşte nevoile în întreaga lor sferă. De asemenea, exigenţele consumatorilor au crescut, având în vedere toate aspectele calitative; astfel, de la caracteristicile tehnice, psiho-senzoriale, economice până la aspecte referitoare la disponibilitatea produselor, la inter-relaţiile sanogene, dar şi la relaţia cu mediul înconjurător. Prin globalizarea grijii pentru calitatea mediului înconjurător în ultimul timp se remarcă preocupările mai multor organizaţii internaţionale – World Travel & Tourism Council (WTTC), cu programul Green Globe, international Hotels Environment Iniative (IHEI), international Hotel & Restaurant Association (IH & RA), Confederaţia Europeană a Asociaţiilor Naţionale de Hoteluri si Restaurante din Ţările Uniunii Europene (HOTREC) – pentru aplicarea cerinţelor de calitate ecoturistică, care să asigure o mai mare protecţie şi conservare a resurselor turistice, unele cu caracter de unicat pe plan mondial.

CAPITOLUL II DIAGNOSTICUL ACTIVITĂȚII TURISTICE METODE ȘI TEHNICI UTILIZATE ÎN ROMÂNIA

Analiza economică se bazează pe ideea că în orice sistem există în permanenţă rezerve în ceea ce priveşte perfecţionarea organizării şi conducerii, a îmbunătăţirii performanţelor sale tehnice, economice, financiare, informaţional-decizionale, că performanţele sistemului “întreprindere” pot fi permanent îmbunătăţite printr-o activitate de analiză continuă3. Din acest punct de vedere obiectul analizei economice îl constituie studierea complexă la nivel micro şi macroeconomic a rezultatelor obţinute într-o perioadă de timp, în folosirea resurselor materiale, umane şi financiare, în strânsa lor legătură cu factorii care le-au determinat, în scopul identificării şi utilizării unor noi soluţii care să ducă la dezvoltarea şi perfecţionarea activităţii economice. Dicţionarul explicativ al limbii române4 arată termenul de analiză ca provenind din limba franceză “analyse”, “analyser”, cu sensul de “metodă ştiinţifică de cercetare care se bazează pe studiul sistematic al fiecărui element în parte; examinarea amănunţită a unei probleme”. După Le Petit Larousse5, termenul de analiză provine din limba greacă unde “analisis” are înţelesul de descompunere a întregului, “studiu elaborat în vederea diferenţierii elementelor care compun întregul, a determinării sau explicării raporturilor dintre acestea sau cu întregul”. Analiza economico – financiară studiază mecanismul de formare și modificare a fenomenelor economice prin descompunerea lor în elemente componente, în părți simple și prin stabilirea factorilor de influență. Descompunerea se face în trepte, de la complex la simplu, în vederea indentifcării cauzelor finale care explică o anumită stare de fapt, un anumit nivel de performanță sau o anumită evoluție a lor6. De asemenea, trebuie luate în considerare relațiile structural-funcționale și a celor de cauză-efect. Informațiilor interne si externe care contribuie la realizarea analizei sunt:

3 Bîrsan, M., – “Diagnostic și strategiile firmei”, Curs Master – Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică, 20094 Dicţionarul explicativ al limbii române, Ed Academiei, 1975, pg. 34; 5 Le Petit Larousse, Dictionnaire enciclopedique, Ed. Larousse, Paris, 1993, pg. 69; 6 A.Gheorghiu(coordonator)-”Analiza activității economice a întreprinderilor”,EDP,București,1982

11


- formularea unor aprecieri pertinente referitoare la situația economico-financiare a unei firme/hotel; - identificarea factorilor, cauzelor si condițiilor care au determinat acea situație economică a firmei/hotel; - identificarea rezervelor interne de îmbunătățire a acesteia, din punct de vedere al utilizării eficiente a resurselor umane, materiale si financiare. - Delimitarea obiectului analizei → constă în identificarea anumitor fenomene (în

timp, spațiu, metode de evaluare).- Determinarea elementelor, factorilor și cauzelor fenomenului cercetat

→ factori cu acțiune directă, indirectă.

-Stabilirea relațiilor de condiționare → dintre factor și fenomenul analizat (relațiecauză-efect).

- Măsurarea (cuantificarea) influențelor factorilor → cu influență aupra fenomenului analizat.- Sinteza rezultatelor analizei → reprezintă etapa stabilirii concluziilor și

aprecierilor asupra activității desfășurate în funcție de obiectivul analizat.

Tabel nr.1 Etapele procesului de analiză economico-financiară.

Nr.ctr.

Metoda Explicații

1. Comparația este o metodă de analiză calitativă, vizează obţinerea unei abateri a indicatorului faţă de valoarea de referinţă luată ca bază de comparaţie. Comparaţia poate fi efectuată prin intermediul următoarelor categorii de indicatori: indicatori absoluţi, indicatori relativi, indicatori medii, indicatori de variaţie, indicatori ajustaţi.

2. Descompunerea asigură profunzime studiului prin detalierea şi separarea factorilor determinanţi, permiţând localizarea cauzelor care determină abateri prin prisma factorilor care trebuie selectaţi şi interpretaţi.

3. Stabilirea influenţei factorilor

constituie etapa cea mai importantă în care este determinat sistemul de legături cauzale între factori şi indicator şi este cuantificată influenţa fiecărui factor asupra indicatorului.

4. Generalizarea (sinteza) rezultatelor

reprezintă concluziile şi aprecierile asupra fenomenului (indicatorului) studiat precum şi propuneri de măsuri ce se impun fie pentru înlăturarea cauzelor care au determinat rezultate negative fie pentru ridicarea performanţelor.

Figura nr.2 Metode analizei economice (după Bîrsan M.)7

2.1.Indicatorii absoluți

a) Abaterea absolută a fenomenului (ΔF) reprezintă diferenţa dintre nivelul efectiv şi cel al bazei de comparaţie ale aceluiaşi fenomen sau rezultat economic, exprimate în unitatea de măsură a

7 Bîrsan, M., – “Diagnostic și strategiile firmei”, Curs Master – Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică, 2009

12


indicatorului dat. În dinamică sporul absolut reprezintă diferenţa în mărimi absolute dintre nivelul indicatorului din perioada curentă (1) şi cea de bază (0). Arată în mărimi absolute cu câte unităţi s-a modificat (a crescut sau redus) indicatorul în perioada curentă faţă de cea de bază. Din punct de vedere statistic abaterea reprezintă diferenţa de ordinul întâi dintre două valori ale unei serii dinamice:

- cu bază fixă: F= FΔt – F0

- cu bază în lanţ F= FΔt –Ft-1

b) Abaterea relativă în mărimi absolute (rΔF) reprezintă diferenţa dintre nivelul efectiv al fenomenului sau rezultatului economic analizat şi nivelul bazei de comparaţie recalculat în condiţiile volumului efectiv al activităţii, respectiv ponderat cu indicele de creştere (Iq). Se determină cu ajutorul relaţiei: rΔF = F1- F0 × Iq

2. 2. Indicatori relativi

a) Indicele de creştere exprimă de câte ori nivelul efectiv al fenomenului sau rezultatului economic analizat a crescut sau a scăzut faţă de nivelul considerat ca bază. În dinamică arată de câte ori indicatorul (bază de comparaţie) din perioada de bază se regăseşte în indicatorul (comparat) din perioada curentă. Se exprimă sub formă de coeficient sau procentual. Dacă se calculează pentru două perioade succesive indicele este cu bază în lanţ.

- cu bază fixă : I Ft / 0 =

- cu bază în lanț : I Ft / t-1 =

b) Abaterea relativă (sporul relativ, ritmul de modificare relativă) este rezultatul comparaţiei care exprimă în procente abaterea nivelului efectiv de la nivelul de comparare. În dinamică arată procentual cât reprezintă abaterea indicatorului de la o perioadă la alta faţă de nivelul indicatorului în perioada de bază (cu cât s-a modificat procentual indicatorul din perioada curentă faţă de cea de bază).

- cu bază fixă: I Ft /o= I F - 100

- cu bază în lanț : I Ft /t-1 = I F – 100

2.3.Diagnosticul finaciar – contabil

13


În ansamblul diagnosticului, diagnosticul financiar – contabil este o componentă importantă a diagnosticului general al unui sistem economic, alături de diagnosticul juridic, uman, tehnic şi comercial. Prin diagnosticarea unei firme în vederea evaluării, se urmăreşte cunoaşterea tuturor laturilor activităţii acesteia, respectiv juridică, tehnică, resurse-umane, economico-financiară, precum şi a punctelor forte şi punctelor slabe corespunzătoare fiecăruia. Întrucât evaluarea unei întreprinderi nu înseamnă o aplicare mecanică a unor tehnici, ci presupune o apreciere profundă a performanţelor firmei, echipa de evaluare trebuie să opereze cu parametrii consideraţi normali pentru mediul de activitate al firmei evaluate şi la momentul efectuării evaluării. Pe baza diagnosticului întreprinderii evaluate se construiesc scenarii pertinente, care trebuie să stea la baza evaluării şi, de asemenea, se realizează testele de coerenţă atât între diversele piese de diagnostic, cât şi între evaluarea propriu-zisă a afacerii şi diagnostic. Diagnosticul financiar-contabil are rolul de a aprecia manifestarea funcţiei financiare a hotelului. Odată stabilit, el furnizează celorlalte funcţii ale acesteia dimensiunea resurselor financiare de care are nevoie pentru a-şi atinge obiectivele, concurând la realizarea obiectivului global al entităţii. Tabel nr.3 Puncte tari și puncte slabe a hotelului “Best Western”-Bucovina (din punct de vedere al diagosticului financiar-contabil) Puncte tari Puncte slabe-calitatea portofoliului de creanţe;- active rentabile;- calitatea relaţiilor firmei cu mediul financiar;-îndeplinirea tuturor cerinţelor anunţate;-prezentarea reglementată ca formă şi fond.-nu s-au constatat cheltuieli şi venituri neînregistrate;- s-au publicat informaţiile obligatorii privind întreprinderea.

- caracterul puţin lichid al activelor;

-fragilităţii rezultatelor şi a rentabilităţii;

Cifra de afaceri reprezintă valoarea şi volumul afacerilor realizate de firmă prin exercitarea curentă a activităţii sale profesionale. Pentru înţelegerea strategiei şi poziţiei firmei pe piaţă cifra de afaceri va fi considerată în următoarea structură: cifra de afaceri din exploatare (activitate de bază) şi cifra de afaceri în afara exploatării (din alte activităţi). Operațiunile comerciale luate în considerare îndeterminarea cifrei de afaceri sunt: - vânzări de bunuri, de mărfuri, de produse; - contravaloare lucrărilor efectuate; - venituri din redevențe, locații de gestiune si chirii; - alte venituri. În cifra de afaceri nu se includ: - veniturile financiare; - veniturile extraordinare. Principalii indicatori economico – financiari ai cifrei de afaceri sunt:

14


- cota de piaţă – exprimă ponderea ce revine firmei pe piaţa produsului sau grupei de produse din care face parte şi se calculează prin raportarea volumului de vânzări al firmei la volumul de vânzări totale ale produsului pe piaţa considerată; - rata de creştere a pieţei – se exprimă, de regulă, prin ritmul de evoluţie al vânzărilor; - gradul de saturaţie al pieţei, analizat global, pe produs şi chiar pe tipodimensiuni, se calculează prin raportarea volumului vânzărilor la volumul cererii pe aceeaşi piaţă şi în aceeaşi perioadă.

Cheltuielile firmei evidentiază modul în care sunt utilizate resursele: financiare, materiale și umane și impactul asupra performanțelor firmei. Cheltuielile care există într-o sicietate comercială sunt:- consumuri, lucrări executate si serviciile prestate de terți;- remunerarea personalului;- executarea unor obligații legale sau contractuale;- constituirea amortizărilor si provizioanelor;- consumuri excepționale. Rentabilitatea este o formă principală de exprimare a eficienţei economice a activităţii unei societăţi comerciale şi presupune obţinerea, în urma realizăriiproducţiei a unor venituri mai mari decât cheltuielile, fiind apreciată caposibilitatea şi capacitatea societăţii comerciale de a fructifica într-untermen cât mai scurt capitalul avansat şi de a realiza un profit cât mai mare. În ansamblul indicatorilor economico - financiari, rata rentabilităţii reprezintă unul dintre cei mai sintetici indicatori de eficienţă ai activităţii întreprinderii. Ea trebuie să constituie într-o mai mare măsură, un criteriu de apreciere a eficienţei economice, să permită o stimulare echitabilă a unităţilor economice, în activitatea pe care o desfaşoară8. Pentru exprimarea rentabilităţii unui agent economic se utilizează doi indicatori: – profitul (rezultatul exerciţiului), ca mărime absolută a rentabilităţii; – rata profitului (rata rentabilităţii), ca mărime relativă. Rezultatul exerciţiului Informaţiile necesare analizei privind rezultatul exerciţiului sunt preluate din contul de profit şi pierderi – anexă la bilanţ – şi din bugetul de venituri şi cheltuieli (BVC), întocmit pentru aceeaşi perioadă Contul de rezultate, care grupează veniturile şi cheltuielile pe tipuri de activităţi: de exploatare, financiară şi excepţională, este sursa primară de date în analiza rentabilităţii şi permite determinarea indicatorului global al rentabilităţii: rezultatul exerciţiului (înainte şi după impozitare) şi a trei indicatori parţiali:

1. rezultatul exploatării; 2. rezultatul financiar; (însumate aceste două rezultate formează rezultatul current) - rezultatul excepţional, al cărei importanţă nu trebuie supraestimată deoarece, prin definiţie, el nu are

tendinţa să se reproducă şi nu poate ocupa un loc determinant în analiză. Astfel: Rezultatul total = rezultatul din exploatare + rezultatul financiar + rezultatul excepţional sau Rezultatul total (Vtotale – Chtotale) = (Vexpl – C(costul mărfurilor vândute) – Chexpl) + (Vfinanc – Chcurrent) + (Vexcepţ – Chexcepţ .

Principalii indicatori ai analizei rentabilităţii prin metoda ratelor sunt: a)rata rentabilităţii comerciale, ca expresie atât a politicii comerciale a firmei (aprovizionare, stocare, vânzare) cât şi a politicii de preţuri. În funcţie de obiectivele analizei şi sfera de investigare acest

8 Mărgulescu D.(1994)- Analiza economico-financiară a intreprinderii ; supliment Tribuna Economică; pag . 228

15


indicator poate fi calculat prin considerarea, în calitate de efect, a rezultatului brut al exploatării (EBE), rezultatul exploatării, rezultatul aferent cifrei de afaceri, rezultatul net al exerciţiului.b) rata rentabilităţii resurselor consumate (Rc) arată capacitatea acestora de a degaja prin consum profit brut. Matematic se stabileşte ca raport între rezultatul brut (al exerciţiului, curent, al exploatării, aferent cifrei de afaceri) şi efortul propriu reflectat în costurile ce determină rezultatele respective, astfel:c) rata rentabilităţii economice (Re) - rata rentabilităţii activelor(ROA) măsoară performanţa activului total sau activului de exploatare (pentru acele întreprinderi cu active financiare mari) şi este expresia capacităţii managerului de a asigura o gestiune eficientă a activităţii de exploatare.- rata rentabilităţii capitalului investit (ROI) are în vedere faptul că în aprecierea rentabilităţii economice trebuie să se ţină seama de faptul că ea trebuie să aibă o mărime care să permită întreprinderii remunerarea acţionarilor şi creditorilor, în concordanţă cu nivelul de risc pe care aceştia şi l-au asumat investind în întreprindere sau împrumutând-o.d) rata rentabilităţii financiare(Rf) este un indicator prin prisma căruia posesorii de capital apreciază eficienţa investiţiilor lor, sau, după caz, oportunitatea menţinerii acestora. Este efectul gestiunii globale a întreprinderii (exploatare, financiară, extraordinară), arătând capacitatea managementului întreprinderii de a asigura rentabilizarea capitalurilor care i-au fost încredinţate spre gestionare de acţionari şi creditori. Rentabilitatea financiară este principalul indicator privind performanţele firmei (deşi este afectată de convenţiile contabile ce stau la baza determinării profitului net şi de elementele de natură fiscală), care depinde de justeţea politicii comerciale (rentabilitatea comercială), de eficienţa capitalului avansat (rentabilitatea economică) şi de politica financiară (structura financiară, de modul în care întreprinderea îşi finanţează activitatea: prin capitaluri proprii sau prin împrumuturi) a acesteia. Dacă rentabilitatea economică este egală cu costul datoriei creşterea gradului de îndatorare nu afectează rentabilitatea financiară şi, în aceste condiţii, decizia asupra structurii financiare trebuie să aibă la bază alte criterii decât profitabilitatea capitalurilor proprii cum ar fi: accesibilitatea diferitelor modalităţi alternative de finanţare (credite sau emisiune de acţiuni) şi urmărirea unei structuri echilibrate între diferitele grupuri de interese ale proprietarilor9. Obiectivele principale ale analizei structuriii financiare a întreprinderii pot fi sintetizate astfel: - stabilirea patrimoniului net, ca formă de evaluare contabilă a averii acționarilor; - caracterizarea structurii financiare (echilibrului financiar); - stabilirea lichidității și solvabilității care interesează, în principal, creditorii firmei; - aprecierea stării financiare. Sursa principală de informații privind situația financiară este reprezentată de bilanț. Bilanțul contabil si notele explicative răspund multiplelor exigente de ordin juridic si contabil fiind stabilite pe baza reglementarilor legale. Între datele fumizate de bilanțul contabil și realitatea economico-financiară a întreprinderii analizate pot să apară diferențe. Bilanțul patrimonial prezintă importanță pentru toate categoriile de utilizatori, dar în moddeosebit pentru investitorii actuali și potențiali și creditorii financiari. La stabilirea bilanțuluipatrimonial se au în vedere următoarele reguli: - pentru activ: ordinea lichidității crescătoare (aptitudinea posturilor de activ de a setransforma în numerar; - pentru pasiv: ordinea inversă a exigibilității (timpul cât sursa respectivă rămâne la dispoziția întreprinderii). În urma corecțiilor menționate bilanțul patrimonial (financiar) va avea următoarea formă:

9 Bîrsan, M., – “Diagnostic și strategiile firmei”, Curs Master – Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică, 2009

16


ACTIV PASIV

I. Active imobilizate, din care:- necorporale- corporale- financiareII. Active circulante, din care:- stocuri- creanțe- investiții financiare- disponibilități

I. Capitaluri propriiII. Datorii pe termen lungIII. Datorii pe termen scurt

Tabel nr.4 Bilanțul patrimonial

Bilanțul funcțional are rolul de a oferi o imagine asupra modului de funcționare din punct devedere economic a întreprinderii, punând în evidența utilizările si sursele corespunzătoarefiecărui ciclu de funcționare. Ciclurile întreprinderii avute în vedere sunt: de investiții, deexploatare, de finanțare și de trezorerie. Ciclul de investiții cuprinde achiziționarea de active imobilizate. Ciclului de exploatare îi corespund fluxurile de aprovizionare, producție și distribuție(vânzări) atât sub forma unor fluxuri fizice, cât si a unor fluxuri financiare. Ciclul de finanțare cuprinde ansamblul operațiunilor dintre întreprindere si proprietarii decapital (acționarii si creditorii întreprinderii). Fluxul de finanțare permite ca întreprinderea să facă rata decalajului dintre fluxul de lichidități de intrare și de iesire provocat de ciclul de exploatare. Stabilirea bilanțului funcțional se realizează avându-se în vedere următoarele reguli:- activele sunt luate în calcul la valoarea lor brută, se are în vedere valoarea de intrare îngestiune;- imobilizările închiriate, deținute în leasing sau în locație de gestiune sunt integrate în activși, corespunzător, în pasiv la „Împrumuturi si datorii asimilate” datorită faptului că ele servescciclului de exploatare;- conceptul de activ fictiv nu mai este operațional;- cheltuielile ce privesc exercițiile financiare următoare se asimilează activelor imobilizate;- efectele scontate neajunse la scadență, debitorii privind capitalul subscris si nevărsat,primele privind rambursarea obligațiunilor, creanțele și datoriile privind impozitul pe profitamânat se tratează în acelasi mod ca și la elaborarea bilanțului patrimonial;- amortizarea și provizioanele sunt incluse în pasivul bilanțului funcțional ca surse aciclice(care rămân la dispoziția întreprinderii o perioada mai mare de un an). Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor și obligațiilor ce pot fi exprimate în bani, aparținând unei personae fizice sau juridice ale căror nevoi le satisfac, precum și bunurile la cere se referă. În cazul unei societăți, patromoniul se definește ca fiind activele societății begrevate de datorii, sau averea acționarilor stabilită pe baza bilanțului patrimonial10. Patrimoniul net se poate determina în două moduri:a) ca diferență între activul total si datoriile totale (exprimare materială a patrimoniului net);b) ca sumă a surselor de finanțare a acestuia.

Pentru determinarea și analiza patrimoniului net, informațiile din bilanțul patrimonial se vor analiza mai detaliat in capitolul următor.

10 V.Robu și N.Georgescu – „Analiza economico-financiară”, Edit.Omnia UNI, Brasov 2000

17


2.4. Indicatori specifici activitatii turistice

Investiţiile în industria turistică sunt, în general, intensive în capital, din cauza costuluiridicat al infrastructurii, dar şi al echipamentului turistic, finanţarea lor angajând capitalul petermen lung iar amortizările făcându-se lent. Costul de exploatare al capacităţilor de producţieeste acelaşi, fie că unitatea funcţionează sau nu. Aceste restricţii financiare şi tehnice impunaplicarea unor reguli foarte stricte, atât la finanţarea cât şi la gestionarea întreprinderilor turistice. Din punct de vedere metodologic analiza economică se desfăşoară ca şi pentru celelalteactivităţi economice, însă în turism, pentru că produsul turistic este rezultatul unui ansamblu deactivităţi specifice, sistemul de indicatori şi metodologia de calcul şi analiză a eficienţeieconomice se diferenţiază în funcţie de genul de servicii, astfel: a) pentru reflectarea eficienţei activităţii de cazare se foloseşte sistemul de indicatoriconstruit pe baza celor mai semnificativi indicatori de efort, şi anume: numărul mediu depersonal muncitor (Np), valoarea medie a mijloacelor fixe (F), valoarea medie a mijloacelor fixeşi a mijloacelor circulante (Fd), cheltuielile totale ale activităţii de cazare (Ch), fondul de salarii(Fs), capacitatea disponibilă exprimată în locuri sau locuri - zile (CD) etc. şi a indicatorilor deefect, respectiv: încasări din prestaţiile hoteliere de cazare (I), încasări din prestaţiilesuplimentare (Is), venitul net (Vn), profitul (P), taxa pe valoarea adăugată (TVA) ş.a.Sistemul prezentat poate fi completat, într-o analiză mai profundă, şi cu alţi indicatoride efort, respectiv de efect, prin combinarea cărora pot rezulta şi alte posibilităţi de evaluare aeficienţei. Cei mai semnificativi şi, totodată, operaţionali indicatori de eficienţă ai activităţii decazare ar fi următorii:- productivitatea medie a muncii (W )

– valorică:

18


- fizică: Wf= unde:

Î - volumul încasărilor;Np - număr personal muncitor;N - număr înnoptări realizate anual;- încasarea medie pe unitatea de prestaţie (î), indicator specific acestei activităţi,calculat prin raportarea încasărilor la capacitatea de cazare, exprimată în locuri (Lc) sau locuri –zile (LcZ):

î= sau î=

- cheltuieli la 1000 lei încasări (C), indicator ce exprimă consumul de factori deproducţie ocazionat de realizarea unui anumit volum al serviciilor şi corespunzător unei anumitesume a încasărilor:

C=

- cheltuieli medii pe unitatea de prestaţie (c), indicator specific care reflectă consumulde resurse pe loc sau pe loc - zi:

c= sau c=

- rata rentabilităţii (r), unul dintre cei mai sintetici indicatori de eficienţă. Acestindicator se poate exprima, în funcţie de baza de raportare, prin: raportul profitului faţă de suma încasărilor (cifra de afaceri), raportul profitului faţă de fondurile ocupate (fondurile fixe şi mijloacele circulante), raportul profitului şi suma costurilor.

- profitul pe unitatea de prestaţie (loc sau loc - zi) (p), respectiv:

p , unde: Cu - numărul unităţilor de prestaţie;

- coeficientul de utilizare a capacităţii (CUC), cel mai reprezentativ indicator deapreciere a eficienţei activităţii de cazare, calculat ca raport între capacitatea de cazare efectivutilizată la un moment dat sau într-o perioadă (număr turişti, număr înnoptări, număr zile - turist)şi capacitatea de cazare maxim posibilă (nr. locuri × 365 zile sau nr. locuri× 90, 120 zile, …perioada de funcţionare a unităţii), cu relaţia:CUC = NZT/Cmax × 100

b) reflectarea eficienţei activităţii de alimentaţie publică se face cu ajutorul sistemului

19


de indicatori care include, pe lângă mărimile economice cu semnificaţia identică celor dindomeniul cazării, şi câţiva indicatori specifici acestui sector, atât ai efectelor cât şi ai eforturilor,respectiv: desfacerile de mărfuri prin unităţile de alimentaţie publică (Ca), producţia culinară(Q), cheltuieli totale (Ch), cheltuieli de circulaţie (Chc), numărul mediu al personalului operativ(Nop), soldul mediu al mijloacelor circulante (S).

c) evaluarea eficienţei economice a transportului turistic se particularizează în funcţiede forma de exploatare. Astfel, pentru parcul propriu se determină: coeficientul de utilizare a parcului (Cup), coeficientul de utilizare a capacităţii de transport (CUT), parcursul mediu (Pm);

d) pentru cuantificarea eficienţei economice a investiţiilor turistice noi presupune determinarea:- investiţiei specifice (is), care arată volumul de investiţii necesar pentru realizarea unuiloc de cazare sau a unui loc de masă în alimentaţie;-- durata de realizare a investiţiei, exprimată în ani sau luni, care semnifică perioada detimp de la începerea execuţiei până la punerea în funcţiune a obiectivului turistic în discuţie;- volumul încasărilor totale, care reprezintă totalitatea încasărilor, exprimate în lei,estimate după punerea în funcţiune a obiectivului din activitatea de prestaţii hoteliere, desfacereprin unităţile de alimentaţie publică, unităţile comerciale sau din alte activităţi de prestaţii ce seefectuează în cadrul obiectivului;- volumul încasărilor valutare, indicator cantitativ care exprimă totalitatea încasărilorvalutare ce se pot realiza după punerea în funcţiune a obiectivului;- volumul cheltuielilor totale, exprimate în lei, ce se efectuează pentru desfăşurareaactivităţilor de prestaţii şi desfacere din cadrul obiectivului;- volumul acumulărilor totale (venitul net), care arată, în mărime absolută, eficienţa cucare îşi va desfăşura activitatea obiectivul, după punerea în funcţiune. Acumulările (At) secalculează prin diferenţa între totalul încasărilor (It) şi totalul cheltuielilor (Ct), la care se adaugătaxa pe valoarea adăugată: At = It - Ct + TVA;- volumul profiturilor totale (Pt), calculat prin diferenţa dintre total încasări (It) şi total

20


cheltuieli (Ct): Pt = It - Ct;- rata profitului (rentabilităţii) (Rr), care exprimă gradul de rentabilitate a obiectivului,respectiv capacitatea acestuia de a-şi acoperi cheltuielile din propriile încasări şi de a obţine unprofit. Rata profitului arată rezultatele financiare pozitive ale obiectivului în raport cu încasările(cifra de afaceri) ce se efectuează.- durata de recuperare a investiţiei totale (D), exprimată în ani (luni), se calculeazăpornind de la profitul anual (Pt) sau de la acumulările anuale (At), corelate cu valoarea investiţieitotale majorată cu efectul imobilizării (Ik).

e) sistemului turistic – ca ramură organizată pe principiul conexiunii activităţilor ceconcură la realizarea produsului turistic – i se poate determina eficienţa globală, indispensabilăîn calculele de planificare – urmărire – analiză, prin dubla agregare a indicatorilor utilizaţi lanivelul unităţilor, adică pe tipuri de activităţi şi pe ansamblu de activitate desfăşurată în cadrulramurii. În acest sens, ca indicatori generali pot fi reţinuţi:- volumul încasărilor totale, din care încasări în valută;- încasarea medie pe turist şi încasarea medie pe zi - turist;- cheltuieli totale;- venitul net (profitul) (P) determinat ca diferenţă între încasări şi cheltuieli (mărimeabsolută), imagine ce trebuie completată prin calculul ratei venitului net (profitului) sau rateirentabilităţii (mărime relativă)11. Consumul de resurse în unităţile de turism au un caracter complex, determinat destructura eterogenă a activităţilor componente, care diferă în ceea ce priveşte conţinutul şi efectulobţinut. Diversitatea cheltuielilor pe care le reclamă activitatea de turism impune gruparea lordupă anumite criterii, fiecare asigurând o investigare subordonată unui anumit obiectiv practic. În alimentaţia publică cheltuielile pot fi structurate şi în funcţie de procesele economicecare le generează, astfel: cheltuieli aferente producţiei, cheltuieli aferente distribuţiei. În turism costurile pot fi structurate după tipul de activitate consumatoare de

11 Bîrsan, M.,-“Analiza economico-financiară în comerţ şi turism (II”), Curs pentru învățământ la distanță, 2008.

21


resurse: costul cazării, costul activităţii de alimentaţie publică, costul turismului, costul altor activităţi. Costul cazării şi al alimentaţiei publice poate fi investigat în funcţie de categoria deîncadrare a unităţilor operative. În cazul categoriilor superioare de încadrare, costulprestaţiilor este mai mare ca urmare a cheltuielilor suplimentare necesare pentru asigurarea unuiconfort sporit şi a unor servicii de calitate. Costul este influenţat de o multitudine de factori specifici dintrecare amintim: gradul de dezvoltare a bazei materiale, structura acesteia pe categorii de confort,coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare, diversitatea şi nivelul calitativ al serviciilor prestate. Nivelul cheltuielilor aferente activităţii de cazare, calculat ca raport între suma cheltuielilor şi cifra de afaceri este un indicator calitativ sintetic, care în condiţiile unui anumitsistem de tarife condiţionează rentabilitatea prestaţiilor hoteliere.

STUDIU DE CAZ CU PRIVIRE LA ANALIZA ECONOMICĂ - FINANCIAR A HOTELULUI „BEST WESTERN”

3.1. Scurtă prezentare a hotelurilor Best Western din România

În România, Best Western este o prezenţă reală, puternică şi dinamică, cu un prestigiu confirmat de succesul celor 14 hoteluri afiliate, operate independent şi aflate în proprietate privată. Cu eleganţă şi personalitate memorabilă, hotelurile subscriu aceloraşi valori şi se remarcă prin atitudinea impecabilă a unei echipe performante, dedicate serviciului, ce îşi asumă calitatea. Implementarea şi dezvoltarea lanţului Best Western în România este coordonată exclusiv de societatea CONCEPT Consult & Prospect SRL. - Best Western Central, numele hotelului "Central" oferă imaginea localizării lui pe harta Aradului: în inima oraşului. Oportunităţile se dezvăluie: acces facil la mijloacele de transport, la

22


instituţiile de cultură şi artă, bănci, organizaţii importante, magazine de lux. Recent modernizat, hotelul oferă oaspeţilor 42 de camere confortabile şi facilităţi la nivelul standardelor internaţionale. -Best Western Eurohotel, Best Western EUROHOTEL este amplasat în Baia Mare , oraşul de reşedinţă al judeţului Maramureş. Oferta hotelului este armonios diversificată, cu elemente de bucătărie tradiţională şi internaţională, îmbinând în mod plăcut elementele tradiţionale cu cele moderne. Centrul oraşului se află la circa 5 minute de mers pe jos, în apropiere aflându-se de asemenea şi un centru comercial şi Muzeul de Mineralogie. -Best Western Balvanyos ,departe de agitaţia citadină, pierdut în pădurile ce înconjoară Lacul Sf. Ana, Best Western Balvanyos Conference Hotel & Spa se bucură de un cadru natural care îmbină liniştea şi aerul proaspăt ale peisajului montan cu valoarea de excepţie a resurselor terapeutice. -Best Western Rapsodia, situat în oraşul Botoşani, în frumoasa regiune a Moldovei, Best Western Hotel Rapsodia oferă o atmosferă plăcută îmbinând eleganţa modernă cu servicii de calitate şi ospitalitate desăvârşită. Hotelul este localizat la doar 27 km de Aeroportul Salcea şi la câteva minute distanţă de obiective de interes precum Teatrul Mihai Eminescu, Muzeul Judeţean, Filarmonica, centru de shopping, cazino, magazine de suveniruri şi alte locuri de divertisment. Best Western Hotel Rapsodia dispune de 3 săli de conferinţă multifuncţionale, oferind spaţiu de întâlnire pentru 600 persoane.

Sursa: http://www.bestwestern.com/newsroom/history.asp Figura nr.1 Evoluţia cronologică a siglei Best Western

-Best Western Stil Hotel , Best Western Stil Hotel, este un modern şi confortabil hotel, uşor accesibil şi localizat convenabil în Bucureşti, aproape de Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi la câteva minute distanţă de centrul oraşului. -Best Western Rusca, Best Western Rusca Hotel este amplasat în Centrul Civic al oraşului Hunedoara. Cu stilul său elegant, cu utilităţi la standard european, spaţiu larg de parcare, Best Western Rusca Hotel oferă o atmosferă intimă şi numeroase facilităţi: salon restaurant (180 locuri); salon protocol + gradină de vară (50 locuri); terasă; acces Internet gratuit în: recepţie, sală conferinţe, terasă, restaurant, bar, salon protocol şi în camere; bar de zi. -Best Western Astoria ,într-un oraş cultural, precum Iaşi, finisajele şi decoraţiunile exterioare fac din Best Western Astoria un hotel modern care respectă arhitectura oraşului istoric. -Best Western Savoy, Best Western Savoy este sinonim cu plaja şi marea. Cele 131 de camere şi apartamente oferă o panoramă spectaculoasă: de la înălţimea terasei, privilegiul de a surprinde primele raze rimează cu savoarea unei nopţi calde de vară. Pentru momentele de odihnă activă clienţii pot opta între piscina în aer liber, plaja privată sau centrele de fitness şi sănătate. -Best Western Rogge Hotel, Best Western Hotel Rogge este situat în centrul cultural, administrativ şi financiar al oraşului. Hotelul dispune de 38 de camere orientate panoramic, restaurant şi bar, precum şi de facilităţi pentru organizarea de evenimente. -Best Western Fântâniţa Haiducului , situat în centrul României, la 15 minute de municipiul Sibiu "Best Western Fântâniţa Haiducului" oferă posibilitatea clienţilor să redescopere spaţiul rustic românesc. Oaspeţilor le sunt puse la dispoziţie: 37 de camere confortabile şi moderne; 2 restaurante cu specific diferit: Salonul Roşu şi Restaurantul Rustic; Cramă de piatră; Incognito Club; Harley Bar.

23


-Best Western Ambassador , situat în unul din cele mai importante oraşe ale României, şi anume Timişoara, Best Western Ambassador este o combinaţie elegantă între artă şi ospitalitate. De la camerele impecabile şi terasa sălii multifuncţionale, până la piscina exterioară şi centrul de relaxare, hotelul Ambassador îşi dezvăluie personalitatea inconfundabilă. -Best Western Meses, hotelul Best Western Meses este amplasat în vecinătatea centrului istoric al oraşului Zalău. Construit în anul 1969 şi renovat în 2005, hotelul Best Western Meses este o combinaţie de stil tradiţional, îmbinat cu cel modern. Best Western Meses oferă condiţii de înaltă clasă pentru toţi cei care îi trec pragul, ospitalitatea şi bunul gust fiind valori definitorii ale hotelului12.

3.2. Scurtă prezentarea a hotelului Best Western Bucovina

Figura.nr2 Hotelul “Best Western”-vedere din ansamblu

Aflat în oraşul Gura Humorului din nordul Bucovinei, la 5 km distanţă de mănăstirile Voroneţ şi Humor, înconjurat de domoalele obcini bucovinene, hotelul Best Western Bucovina vă oferă posibilitatea de relaxare şi de îmbogăţire a orizontului spiritual. Best Western Bucovina oferă prilejul de relaxare într-un cadru natural de excepţie, se pot cunoaşte vechi obiceiuri păstrate doar în această zonă şi în acelaşi timp se pot vizita faimoasele mănăstiri pictate (Voroneţ, Humor, Suceviţa, Moldoviţa, Putna, Arbore, Dragomirna). Hotelul Best Western Bucovina, nou construit, singurul din zonă care se ridică la standardele internaţionale, pune la dispoziţia oaspeţilor camere cu dotări moderne, cu o privelişte superbă, săli de conferinţă, un restaurant elegant ce oferă preparate tradiţionale, o sală de fitness, saună, sala de masaj şi jacuzzi. In ceea ce priveşte situaţia dotărilor şi a facilităţilor hotelului, aceasta se prezintă după cum urmează: • 130 de camere (84 de duble dintre care 60 twin si 24 matrimoniale, 38 single, 4 junior suite, 2 apartamente, 2 camere VIP) • 2 restaurante cu o capacitate totală de 250 de locuri • Lobby bar de 60 de locuri • 7 săli de conferinţă modern echipate cu o capacitate totală de 500 de locuri • Facilităţi şi servicii: Camere de nefumători, cablu TV , linie telefonica directa, Internet wireless, mini bar, uscător de par, fier si masa de călcat la cerere, restaurant cu specific tradiţional si internaţional, bar & terasa, biliard, sala de

12 www.bestwesternhotels.ro/rom-findahotel

24


fitness, sauna, jacuzzi, hammam si masaj, centru de conferinţe, parcare, concierge, serviciu de trezire, păstrare valori, personal poliglot, servicii secretariat, spălătorie, închirieri jocuri de societate, programe turistice

Figura nr.3 Dormitorul hotelului

3.3. Date generale SC Casa de Bucovina -Club de Munte SA a fost înfiinţată în martie 1998 ca o societate pe acţiuni de tip inchis, cu capital integral privat, având 6 acţionari fondatori, persoane juridice române. În urma ofertei publice de acţiuni iniţiată în decembrie 2007, societatea a fost listată la cota Bursei de Valori Bucureşti. SC Casa de Bucovina -Club de Munte SA are ca obiect principal de activitate prestarea de servicii hoteliere, servicii de alimentaţie publică şi agrement, vânzarea de pachete turistice, organizare de conferinţe sau evenimente pentru companii din ţară şi străinătate, etc. Societatea comercială CASA DE BUCOVINA - CLUB DE MUNTE S.A., cu sediul în ROMANIA, judeţul Suceava, localitatea Gura Humorului, str. Piaţa Republicii, cod unic de înregistrare 10376500, atribut fiscal RO, număr de ordine la Registrul comerţului J33/718/1998. Obiectul principal de activitate al societatii îl constituie ««Hoteluri si alte facilitati de cazare similare» .

3.4. Acţionariatul hotelului Best Western Bucovina

Situaţia acţionariatului se prezintă în modul următor13:

ACȚIONARIAT NR.DE ACȚIUNI PROCENTSIF Muntenia 104164800 85,4934Consiliul Local Gura Humorului

13477200 11,0614

World Trade Center Management România

786000 0,6451

Cominco Sa 2343600 1,9235Madia Globe Invest SRL 30000 0,0246ANTREC România 4800 0,0039

13 www.bestwesternbucovina.ro

25


Grup Financiar Muntenia SA 3600 0,0030Fundația Ion Ghica 3600 0,0030Mobilxtra Câmpulung Moldevenesc

1026000 0,8421

Total 121839600 100,00Tabel nr.5 Acţionariatul hotelului Best Western Bucovina

3.5. Concurenta

Prin prisma facilităţilor de care dispune în prezent hotelul Best Western Bucovina – Club de Munte, este de remarcat faptul că nici un competitor din regiune nu se poate adresa unei structuri atât de largi de clienţi și nici nu poate egala complexitatea ofertei sale de servicii. Concurenţa la nivel regional este formată din două categorii de unităţi de cazare: hoteluri și respectiv pensiuni de 3-4 stele poziţionate cu precădere in Municipiul Suceava, dar şi în Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, precum şi pe traseul turistic al mănăstirilor (Voroneţ – Putna, Suceviţa – Moldoviţa). În continuare sunt prezentate succint unităţile de cazare concurente: - Hotel Sofia, 4 stele, situat în Moldoviţa - Hotel Plai de Dor, 4 stele, situat în Suceviţa - Pensiunea Hilde`s Residence, 4 stele, situat în Gura Humorului - Pensiunea Casa Elena, 4 stele, situat în Voroneţ - Pensiunea Muşatinii, 4 stele, situat în Putna - Hotel Arcaşul – Continental, 3 stele, situat în Suceava - Hotel Clasic, 3 stele, situat în Suceava

3.6. Situatii financiare 2008/2009/ 2010

3.5.1. Note la situațiile financiare . pentru exercițiul încheiat la 31.12.2009

Cheltuielile de constituire în suma de 142.736 LEI, înregistrate în anul 2008, sunt cheltuielile ocazionate cu subscrierea publica primara iniţiala și cu admiterea la tranzacţionare pe piaţa reglementata si constau în: sumele faturată este de 133.636 lei; Amortizarea cheltuielilor de constituire se realizează pe o perioada de 5 ani. Alte imobilizări necorporale în suma de 64.907 LEI reprezintă licenţe software achiziţionate de societate in perioada 2004-2009. Soldurile la 31.12.2009 reprezintă 16% din rezervele din surplusul de reevaluare realizat din rezervele de reevaluare, în suma de 1.615 LEI, constituit în anul 2006 aferent diferentelor de reevaluare de la 31.12.2005. Valoarea de 61.983 LEI reprezintă reluarea provizionului pentru impozitul pe venitul nerezidentilor, în baza sentintei 697/09.04.2009, emisa de Tribunalul Suceava, Secţia Comerciala, Contencios Administrativ si Fiscal.

26


La 31.12.2008, societatea a înregistrat profit în suma de 650.187 LEI, ce s-a repartizat conform Hota rarii Adunării Generala a Acţionarilor nr.2/29.04.2009. La 31.12.2009, societatea a înregistrat profit în suma de 1.448.950 LEI, ce se va repartiza conform Hotararii Adunării Generale a Acţionarilor, pe baza propunerii Consiliului de Administraţie (conform Anexelor). Cheltuielile directe sunt compuse din cheltuieli materiale, energie, gaze, apă, manopera și alte cheltuieli atribuite direct. Cheltuielile indirecte sunt cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe, uzura obiecteloe de inventar, servicii. Cheltuielile generale de administrare sunt aferente întregii activități desfășurate în cadrul unității, colectându-se pe total întreprindere cum ar fi reclama, protocol, administrare, mentenante. În cadrul imobilizărilor corporale sunt evidentiate în mod distinct imobilizările corporale în curs de execuţie. Imobilizările corporale recunoscute ca active sunt evaluate la costul de achiziţie. Toate imobilizările corporale, cu excepţia terenurilor sunt amortizate conform duratelor de utilizare economica care se situeaza în intervalul stabilit prin H.G. nr. 2.139/2004 si corespund duratei fiscale. Entitatea amortizeaza imobilizările corporale utilizând regimul de amortizare liniara. Societatea transfera surplusul din reevaluare inclus în capitalurile proprii direct în rezerve (ct. 1065), atunci cand surplusul este realizat. Întregul surplus poate fi realizat prin casarea sau vânzarea activului. O parte din câştigul din surplusul din reevaluare a fost realizat pe măsura ce activul este folosit de entitate. Transferul din surplusul de reevaluare in rezultatul reportat nu se face prin contul de rezultate. Reevaluările mijloacelor fixe au fost realizate, astfel : -31.12.2005, pentru clasa de terenuri si clădiri ; - 31.12.2006, pentru grupa de clădiri ;

3.5.2. Note la situațiile financiare pentru exercițiul încheiat la 30.06.2010.

Situațiile financiare aferente sementrului I, 2010 sunt întocmite potrivit Reglementărilor contabile conforme cu direcția a IV-a a CEE și societatea se încadrează în criteriile de mărime prevăzute la art.3 (1) din O.M.F.P. nr. 3055 /2009.cu modificările și completările ulterioare. Situațiile financiare cuprind : bilanțul contabil , contul de profil și pierdere , situația modificarilor capitalului propriu , situația fluxurilor de trezorerie , note explicative . Aceste situații au fost întocmite pe baza înregistrărilor contabile efectuate în conformitate cu Reglementările contabile conform cu directivele europene și prevederile Legii contabilității nr.82/1991. Moneda funcţionala pentru înregistrările contabile este leul romanesc. Întocmirea situatiilor financiare necesita ca managementul să elaboreze estimări și ipoteze ce afectează sumele raportate ca active și datorii, angajamentele în favoarea societatii și cele făcute de către societate la data întocmirii situatiilor financiare, precum si sumele raportate ca venituri și cheltuieli pentru perioada de raportare. Estimările sunt revizuite periodic și, pe masura ce devin necesare unele ajustari, acestea au impact asupra rezultatului din perioada în care devin cunoscute. Bazele contabilitatii și a raportărilor contabile. Situatiile financiare sunt bazate pe înregistrările contabile ale societatii, întocmite pe baza următoarelor principii și reguli contabile:- pricipiul continuitatii activității; permanentei metodelor; prudenței;- pricipiul independenție exerciţiului;- pricipiul evaluării separate a elementelor de activ si de pasiv;- pricipiul intangibilitatii; -pricipiul necompensării; -pricipiul prevalentei economicului asupra juridicului;

27


- pricipiul pragului de semnificaţie. Înregistrările contabile care stau la baza întocmirii situatiilor financiare sunt exprimate în moneda naţionala (LEI) și au la baza principiul costului istoric. Prezentele situaţii financiare au fost întocmite în baza principiului continuităţii activităţii care presupune faptul ca societatea îşi va continua activitatea și in viitorul previzibil. Pentru a evalua aplicabilitatea acestei prezumţii administratorul analizează previziunile referitoare la intrările viitoare de numerar. Imobilizările necorporale Un activ necorporal este un activ nemonetar, identificabil, fară suport material și detinut în scopul utilizării în procesul de producţie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriat tertilor sau pentru scopuri administative. Un activ este recunoscut in bilanţ, dacă: - costul activului poate fi evaluat în mod credibil; - se estimează că va genera beneficii economice pentru entitate. Un activ necoporal este recunoscut de societate dacă și numai dacă :este probabil ca societatea sa obtina beneficii economice viitoare care pot fi atribuite activului respectiv; costul activului poate fi măsurat în mod corect. În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind: cheltuielile de constituire; cheltuielile de dezvoltare; concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile si activele similare, cu excepţia celor create intern de entitate; alte imobilizări necorporaie; avansurile și imobilizările necorporale în curs de execuţie. Cheltuielile de constituire sunt cheltuieli ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea entității, constituite din: taxe și alte cheltuieli de înscriere și înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea și vânzarea de acţiuni și obligaţiuni, precum și alte cheltuieli de aceasta natura, legate de înfiinţarea și extinderea activității entitatii. În cadrul avansurilor și altor imobilizări necorporale se înregistrează avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale, programele informatice create de entitate sau achiziţionate de la terti, pentru necesitatile proprii de utilizare, precum și alte imobilizări necorporale. Imobilizările necorporale în curs de execuţie reprezintă imobilizările necorporale neterminate pana la sfârșitul perioadei, evaluate la costul de producţie sau costul de achiziţie, după caz. Un activ necorporal se înregistrează iniţial la costul de achiziţie sau de producţie, asa cum sunt definite in Reglementările contabile armonizate cu directivele europene, aprobate prin O.M.F.P. nr. 3055/2009. Un element necorporal raportat drept cheltuiala într-o perioada nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unui activ necorporal. Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal dupa cumpararea sau finalizarea acestuia se inregistreaza in conturile de cheltuieli atunci cand sunt efectuate. Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului necorporal atunci cand este probabil ca aceste cheltuieli vor permite activului sa genereze beneficii economice viitoare peste performanta prevăzută iniţial si pot fi evaluate credibil. Un activ necorporal este prezentat in bilanţ la valoarea de intrare, mai puţin ajustarile cumulate de valoare. Un activ necorporal este scos din evidenta la cedare sau atunci cand nici un beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa ulterioara. Imobilizările necorporale se amortizeaza, de regula, intr-o perioada de maximum 5 ani. Imobilizările corporale Imobilizările corporale reprezintă active care: - sunt detinute de o entitate pentru a fi utilizate in producţia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate tertilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; și -sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

28


Imobilizările corporale cuprind: terenuri si constructii; instalatii tehnice si maşini ; alte instalatii, utilaje si mobilier ; avansuri și imobilizări corporale în curs de execuţie. În cadrul imobilizărilor corporale sunt evidentiate în mod distinct imobilizările corporale în curs de execuţie. Imobilizările corporale recunoscute ca active sunt evaluate la costul de achiziţie. Toate imobilizările corporale, cu excepţia terenurilor sunt amortizate conform duratelor de utilizare economica care se situeaza în intervalul stabilit prin H.G. nr. 2.139/2004 și corespund duratei fiscale. Entitatea amortizează imobilizările corporale utilizând regimul de amortizare liniară. Investitia în curs se amortizeazâ începând cu momentul punerii în funcţiune. Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizări corporale sunt recunoscute, de regulă, drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate. Costul reparaţiilor efectuate la imobilizările corporale, în scopul asigurarii utilizării continue a acestora, este recunoscut ca o cheltuiala în perioada în care este efectuata. Sunt recunoscute ca o componenta a activului investiţiile efectuate la imobilizările corporale, sub forma cheltuielilor ulterioare. Acestea au ca efect îmbunătățirea parametrilor tehnici iniţiali ai acestora și conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare față de cele estimate iniţial. Obţinerea de beneficii se realizeaza fie direct prin creşterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de intretinere și funcţionare. Imobilizările corporale în curs de execuţie reprezintă investiţiile neterminate efectuate în regie proprie sau în antrepriza. Acestea se evaluează la costul de producţie sau costul de achiziţie, după caz. Imobilizările corporale în curs de execuţie se trec în categoria imobilizărilor finalizate după recepţia, darea în folosinţă sau punerea în funcţiune a acestora, dupa caz. Costul unei imobilizări corporale construite în regie proprie este determinat folosind aceleaşi principii ca și pentru un activ achiziţionat. Orice profituri interne sunt eliminate din calculul costului acelui activ. În mod similar, cheltuiala reprezentând rebuturi, manopera sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind normale, precum și pierderile care au aparut în cursul construcţiei în regie proprie a activului nu sunt incluse în costul activului. Entitatea procedează la reevaluarea imobilizărilor corporale, grupa terenuri și clădiri, existente la sfârșitul exerciţiului financiar, cu reflectarea în contabilitate a rezultatului acesteia, periodic (la un interval de 3 ani). Societatea transferă surplusul din reevaluare inclus în capitalurile proprii direct în rezerve (ct. 1065), atunci când surplusul este realizat. Întregul surplus poate fi realizat prin casarea sau vânzarea activului. Pentru anul 2007, o parte din câştigul din surplusul din reevaluare a fost realizat pe măsură ce activul este folosit de entitate. Transferul din surplusul de reevaluare în rezultatul reportat nu se face prin contul de rezultate. Ultima reevaluare a fost efectuată la 31.12.2009, pentru clasa de terenuri și clădiri . Reevaluarea a fost efectuată de un evaluator independent, în scopul înregistrării în contabilitate și pentru necesitate de impunere pe clădiri. Imobilizări financiare Imobilizările financiare cuprind acţiunile detinute la entitatile afiliate, împrumuturile acordate entitatilor afiliate, interesele de participare, împrumuturile acordate entitatilor de care compania este legata în virtutea intereselor de participare, alte investiții deținute ca imobilizări, alte împrumuturi. În conturile de creanţe reprezentând împrumuturi acordate se înregistrează sumele acordate terților în baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobânzi, potrivit legii. La poziţia din Bilanţ "Alte împrumuturi acordate" se cuprind garanţiile, depozitele și cauţiunile depuse de entitate la terți. Pentru creanţele imobilizate, cu scadența mai mare de un an, în Bilanţ, la poziţia imobilizări financiare, este prezentată numai partea cu scadența mai mare de 12 luni, diferenţa urmând a fi reflectată la poziţia «Creanţe» din Bilanţ.

29


Imobilizările financiare recunoscute ca activ se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora. Imobilizările financiare se prezintă in Bilanţ la valoarea de intrare, mai puţin ajustarile cumulate pentru pierdere de valoare. Costurile indatorarii sunt cheltuieli ale perioadei și se inregistrează atunci când apar. Societatea clasifică împrumuturile sale ca fiind pe termen mediu, lung sau scurt, în funcţie de termenul de rambursare menționat în contractele de credit. Stocurile sunt active circulante:a)-deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii ;b)-în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfășurarii normale a activității; c) sub forma de materii prime, materiale și alte consumabile care urmează să fie folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. Stocurile sunt evaluate la intrarea în gestiune la cost de achiziţie, inclusiv toate taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport, aprovizionare și alte cheltuieli necesare pentru punerea în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunurilor respective. Activele de natură stocurilor nu sunt reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă neta, prin reflectarea unei ajustari pentru depreciere. Conform Reglementarilor contabile prin valoare realizabila neta se întelege preţul de vânzare estimat care ar putea fi obținut pe parcursul desfășurării normale a activității, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, și costurile estimate necesare vânzării. La ieşirea din gestiune a stocurilor, acestea se evaluează și înregistrează în contabilitate prin aplicarea metodei primul intrat-primul ieşit. Disponibilităţile băneşti sunt formate din numerar si disponibilul în conturi la banei. Conturile la banei în devize sunt prezentate în lei, conversia fiind realizată la cursul de schimb valabil la data raportării. Operaţiunile de vânzare-cumparare de valuta se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează licitația cu valută, fără ca acestea să genereze în contabilitate diferente de curs valutar. Conversii valutare Tranzacţiile realizate în valută sunt transformate în lei la o rată de schimb valabilă la data tranzacției. Activele și pasivele exprimate în valută la data întocmirii bilanţului sunt transformate în lei utilizând ratele de schimb valabile la sfârșitul perioadei. Câştigurile sau pierderile rezultate din aceste conversii valutare sunt incluse în contul de profit și pierdere. Cursurile de schimb, comunicate de B.N.R. la sfarsitul perioadei de raportare au fost:

Valuta Simbol 30.06.2010 Lei

1 Euro EUR 4,3688

1 dolar SUA USD 3,5617

Table nr.6 Cursul valutar

Creanţele comerciale

30


Creanţele sunt prezentate în bilanţ la valoarea istorică. Pentru creanţele incerte și debitorii diverşi cu o vechime mai mare de 1 an sunt constituite provizioane integral. Pierderea finală poate varia față de ce se estimează ca provizion. În lipsa unor informaţii credibile privitoare la situația financiară a clienţilor și datorita lipsei de mecanisme legale de colectare a creanţelor de la clienţi, estimarea pierderilor posibile devine incertă. Recunoaşterea veniturilor si cheltuielilorVeniturile și cheltuielile sunt recunoscute potrivit contabilității de angajamente. Active si datorii contingente (angajamente) Datoriile angajate nu sunt recunoscute în situațiile financiare. Ele sunt prezentate în note, cu excepţia situatiilor în care posibilitatea unei ieşiri de resurse care cuprinde beneficii economice este îndepartată. Activele angajate nu sunt de asemenea recunoscute in situatiile financiare ataşate, dar sunt prezentate daca o intrare de beneficii economice este probabila. Provizioane Provizioanele nu depășesc, din punct de vedere valoric, sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului. Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incerta. Un provizion este recunoascut numai în momentul în care:-o entitate are o obligaţie curenta generata de un eveniment anterior;- este probabil ca o ieşire de resurse să fie necesară pentru a onora obligaţia respectivă; - poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligaţiei. Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu se recunoaşte un provizion. Provizionul pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plată datorate bugetului de stat, în condiţiile în care sumele respective nu apar reflectate ca datorie în relaţia cu statul. Provizionul pentru impozite se constituie cu respectarea criteriilor de recunoaştere a provizioanelor. Provizioanele pentru impozite se revizuiesc la sfârșitul anului. Raţionamentul privind sumele ce urmează a fi transferate asupra veniturilor din reluarea provizioanelor, în fiecare perioada, se face aplicând criteriile de recunoaştere și evaluare ale provizioanelor, prevăzute de reglementările contabile. Evenimente ulterioare datei bilanţului Evenimentele ulterioare datei bilanţului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc între data bilanţului și data la care situațiile financiare anuale sunt autorizate pentru publicare. Evenimentele ulterioare datei bilanţului care furnizează informaţii suplimentare în legătură cu poziţia societății la data bilanţului (evenimente care necesita ajustari) sunt reflectate în situațiile financiare. Evenimentele ulterioare datei bilanţului care nu necesita ajustari sunt evidentiate în note, în cazul în care sunt semnificative. Beneficiile angajaţilor Beneficii pe termen scurt: beneficiile pe termen scurt ale angajaţilor includ salarii și contribuții pentru asigurări și protecție socială. Beneficiile pe termen scurt ale salariaţilor sunt recunoscute ca și cheltuiala pe masură prestării serviciilor. Beneficii post-anqajare: atât societatea, cât și angajaţii săi sunt obligaţi prin lege să contribuie la constituirea diverselor fonduri pentru asigurari și protecție socială (fonduri de pensii, asigurări de sănătate, protecție a şomerilor). Angajatorul nu are obligaţia să plătească beneficii ulterioare salariaţilor, singura obligaţie fiind plata contribuţiilor datorate la termen. Aceste contributii către bugetele asigurărilor sociale se înregistreazâ în contul de profit si pierdere pentru perioada aferentă. Rezultatul de acţiune Rezultatul pe acţiune prezentat în contul de profit este determinat ca raport între profitul net și media ponderata a numărului de acţiuni echivalente în anul respectiv. a) Riscul de credit

31


Societatea este expusă riscului de credit aferent creanţelor și imobilizărilor financiare, adică riscului înregistrării de pierderi sau nerealizării profiturilor estimate, ca urmare a neîndeplinirii de către contrapartida a obligaţiilor contractuale. b) Riscul valutar Societatea este expusă fluctuaţiilor cursului de schimb valutar, însă nu are o politică formală de acoperire a riscului valutar. Majoritatea activelor şi pasivelor financiare ale Societăţii sunt exprimate în monedă naţională. c)Riscul de rată a dobânzii Fluxurile de numerar operaţionale ale Societăţii sunt afectate de variaţiile ratei dobânzilor, în principal datorită disponibilităţilor plasate în depozite bancare .Societatea nu utilizează instrumente financiare derivate pentru a se proteja faţă de fluctuaţiile ratei dobânzii. Societatea nu deţine alte împrumuturi sau alte datorii semnificative purtătoare de dobânda. d) Riscul de lichiditate Managementul prudent al riscului de lichiditate implică menţinerea de numerar suficient. Datorită naturii activităţii, Societatea urmăreşte să aibă flexibilitate în posibilităţile de finanţare, prin menţinerea de depozite. e) Riscul aferent mediului economic Începând cu 1 ianuarie 2008, prin aderarea României la Uniunea Europeana, studiile de specialitate certifica posibila intensificare a fluxurilor de turişti către Romania. Daca obiectivele incluse in Planul 2008-2026 sunt realizate, Gura Humorului, in speţa si societatea Casa de Bucovina - Club de Munte SA va intra in circuitul turistic internaţional.Efectele crizei financiare internaţionale s-au resimţit şi pe piaţa financiară românească în special sub forma: scăderii pieţei de capital, creşterii primelor de risc la credite, creşterii ratelor de dobândă la lei datorită crizei globale de lichiditate, deprecierii monedei naţionale, scăderii preţurilor activelor imobiliare, scăderii ratingului României de către Fitch şi Standard & Poor's, evoluţiei negative a indicatorilor macroeconomici (inflaţie, deficit bugetar, deficit de cont curent, scăderea investiţiilor străine directe, creşterea ratei şomajului, etc.), neadmiterea de către institutiile de credit a finantarii activitatii de investitii imobiliare. În plus, având în vedere condiţiile de piaţă şi nesiguranţa care domina economia românească şi în anul 2010, conducerea Societăţii estimează că se vor resimţi şi alte efecte ulterior datei acestor situaţii financiare, care pot afecta activitatea de investitie si activitatea curenta a socîetatii. În plus, având în vedere condiţiile de piaţă şi nesiguranţa care domina economia românească şi în anul 2010, conducerea Societăţii estimează că se vor resimţi şi alte efecte ulterior datei acestor situaţii financiare, care pot afecta activitatea de investitie si activitatea curenta a socîetatii.

3.7. Prezentarea bilantelor contabile

Bilanț nr.1 Analiza principalelor elemente de bilanţ Situatia patrimonială, pe elemente principale, la data de 30 septembrie 2009 comparativ cu perioada incheiata in aceeaşi perioada a anului 2008, se prezintă astfel:

Denumire indicator 30.09.2008 LEI 30.09.2009 LEI Variaţie Total active imobilizate 21.226.500 31.163.357 146,1Total active circulante 11.134.878 2.031.295 18,24Datorii curente 804.025 498.374 61,98Datorii pe termen lung 267.753 0 -

32


Provizioane 258 142.537 -Capital social 16.733.960 16.733.960 100,0Capitaluri proprii 31.812.270 33.082.311 103,9

Tabel nr.7 Situația patrimonialăde ce sept si nu decembrie????????????????????Comisia se va lega sigur de acest aspect…………………..

Menţiune: Diferenţa între activele imobilizate şi activele circulante la data de 30.09.2009 fată de data de 30.09.2008 apare ca urmare a unei modificări în politica contabilă a societăţii în privinţa înregistrărilor depozitelor bancare în categoria imobilizărilor financiare şi nu a activelor circulante. Din analiza elementelor de bilanţ, se constata ca valoarea activelor (imobilizate şi circulante) a înregistrat o creştere de 2,57% față de perioada analizata a anului trecut, datorită creşterii sumelor plasate în depozite bancare. în această perioadă societatea a reuşit să ramburseze ultimile rate ale contractului de credit pe termen lung, angajat în anul 2002. De asemenea capitalul propriu al societăţii a crescut cu 3,99 % fata de aceeaşi perioadă a anului precedent.despre ce luna vorbiti in acest table? sper ca nu sept.......pt ca in acest caz aveti o problema....

Profitul din exploatare 228.018 462.541 202,85

Venituri financiare-total 710.130 1.250.951 176,16

Cheltuieli financiare -total 166.678 79.300 47,58

Profit (pierdere) financiara 543.452 1.171.651 215,59

Venituri totale 4.285.915 5.040.244 117,60

Cheltuieli totale 3.514.445 3.406.052 96,91

Profit brut 771.470 1.634.192 211,83

Rezultatul net al perioadei raportate 754.704 1.374.559 182,13

Profit (pierdere) 754.704 1.374.559 182,13

Tabel nr. 8 Analiza elementelor de profit și pierdere

Veniturile totale realizate sunt de 5.040.244 lei, cu 17,60 % mai mari comparativ cu veniturile inregistrate in aceiaşi perioadă a anului 2008.Veniturile din exploatare au inregistrat o creştere cu 5,97 % comparativ cu cele realizate pe 9 luni in 2008 si cu 1,3 % față de veniturile prevăzute in proiecţia bugetară pentru perioada analizată. Veniturile financiare au inregistrat o creştere de 76,16 % față de de aceiaşi perioadă a anului trecut. Aceste venituri au ca provenienţă dobânzile bancare încasate in urma plasamentelor efectuate in perioada raportată. Societatea a acordat o atenție deosebită controlului cheltuielilor, in strânsă corelaţie cu veniturile realizate inregistrindu-se o scădere a acestora față de perioada precedentă a anului 2008, cu 3,08%. Cheltuielile operaţionale se situează la un nivel similar cu cel din 2008, in condiţiile creşterii cifrei de afaceri.

33


La 30.09.2009, societatea inregistrează un profit net de 1.374.559 lei, cu o creştere de 82,13 % față de 30.09.2008. Investitii : În localitatea Gura Humorului urmează a fi finalizat în următoarele câteva luni proiectul P.O.P.A.S, proiect realizat in cadrul programului "PHARE 2004-2006 Coeziune economică si socială : Proiecte Mari de Infrastructură Turistică" ce are ca obiective :constructia unei pârtii de schi in imediata vecinătate a zonei Arinis (cca 200m); piscină acoperită; terenuri de sport; patinoar, infrastructură de utilitați pentru zona mai sus menţionată. Programul de investitii demarat de societate a fost gândit astfel încât să beneficieze la maximum de facilităţile oferite de proiectul mai sus menţionat. În primele 9 luni ale anului 2009 au fost finalizate fazele pregătitoare realizarii efective a noului hotel/restaurant Arinis: regularizarea cursului torentului Arinis care mărgineşte amplasamentul (lucrare finalizată cu un deviz de 70.378 EUR); realizarea proiectului in faza de PT si detalii de execuţii (proiect finalizat în proporţie de 80 % cu costuri în sumă de 50.500 EUR);găsirea unor soluţii pentru realizarea racordurilor la utilitati.

Bilant nr.2 Situația patrimonială, pe elemente principale, la data de 30 septembrie 2010 comparativ cu perioada încheiată în aceeaşi perioadă a anului 2009, se prezintă astfel:de ce sept 2009 cand aveti situatiile fin la decembrie?????????doar pt 2010 analizati realizarile la sept……in rest va rog reveniti cu studiul pt anul 2009 la decembrie….preluati din raportul administratorilor si notele explicative….

Denumire indicator 30.09.2009 30.09.2010 Variaţie

Lei Lei %

Total active imobilizate 31.163.357 27.831.205 89,31

Total active circulante 2.031.295 12.442.701 612,55

Datorii curente 498.374 468.863 94,08

Datorii pe termen lung 0 0 0

Provizioane 142.537 258 0,18

Capital social 16.733.960 16.733.960 0

Capitaluri proprii 33.082.311 40.271.116 121,73

Table nr.9 Situația patrimonială

Diferenţa între activele imobilizate şi activele circulante la data de 30.09.2010 faţă de data de 30.09.2009 apare ca urmare a înregistrării depozitelor bancare în categoria activelor circulante. Din analiza elementelor de bilanţ, se constată că valoarea activelor (imobilizate şi circulante) a înregistrat o creştere de 21,33% față de perioada analizată a anului trecut, datorată, în principal reevaluarii activelor corporale la sfârșitul anului 2009. De asemenea capitalurile proprii ale societăţii au crescut cu 21,73 % față de aceeaşi perioadă a anului precedent.

34


Denumirea indicatorului 30.09.2009 30.09.2010 Variaţie %

Venituri din exploatare 3.789.293 3.505.491 92,51

Cheltuieli din exploatare 3.326.752 3.309.971 99,50

Profitul din exploatare 462.541 195.520 42,27

Venituri financiare-total 1.250.951 734.848 58,74

Cheltuieli financiare -total 79.300 54.871 69,19

Profit din activitatea financiara

1.171.651 679.977 58,03

Venituri totale 5.040.244 4.240.339 84,13

Cheltuieli totale 3.406.052 3.364.842 98,79

Profit brut 1.634.192 875.497 53,57

Profit net al perioadei raportate

1.374.559 733.661 53,37

Tabel nr. 10 Analiza elementelor de profit și pierdere

Veniturile totale realizate sunt de 3.505.491 lei, cu 15,87 % mai mici comparativ cu veniturile înregistrate in aceeaşi perioadă a anului 2009. Veniturile din exploatare au înregistrat o scădere cu 7,49 % comparativ cu cele realizate pe 9 luni in 2009, fiind cu 10,96 % mai mici decât veniturile prevăzute in proiecţia bugetară pentru perioada analizată. Aceasta nerealizare a avut ca principală cauză scăderea veniturilor pe departamentul cazare. O influență foarte puternică asupra rezultatului a avut-o descreşterea in turismul de business, care si-a pus amprenta in primul rând în rezultatele din trimestrul 1 si în a doilea rând asupra activitații lunii iunie. De asemenea, pe fondul crizei economice care s-a resimțit tot mai mult, tariful mediu la cazare a fost diminuat cu 18 %, pentru atragerea de noi segmente de piaţa. În aceste condiţii s-a obtinut un grad de ocupare de 33,19 %, cu 12,24 % mai mare decât in aceeaşi perioada a anului 2009, când gradul de ocupare a fost de 29,57 % Veniturile financiare au inregistrat o scădere de 41,97% față de de aceeaşi perioadă a anului trecut, scădere datorată dobânzilor mai mici . Societatea a acordat o atenție deosebită controlului cheltuielilor, in strânsă corelaţie cu veniturile realizate. În perioada analizată s-a înregistrat o scădere a acestora față de aceeaşi perioadă a anului 2009, cu 1,21%. Diferenţa extrem de mică se explica in primul rând prin nivelul ridicat al cheltuielilor fixe care reprezintă aproximativ 76% din total cheltuieli. Luând în considerare creşterea gradului de ocupare, care a fost de peste 33 % pe perioada analizată, costul real per cameră ocupată a fost mai mic decât în anul 2009 cu 12,47 %.

35


La 30.09.2010, societatea înregistrează un profit net de 733.661 lei, mai mic cu 53,37% fata de 30.09.200914. Luând în considerare contextul economic actual si strategia de investitii aprobată odata cu listarea societatii, Consiliul de Administraţie a aprobat demararea construcţiei unui "han turistic". Structura va oferi exclusiv servicii de alimentatie publică, in condiţiile folosirii bazei materiale si a personalului aferent hotelului. Hanul va fi o constructie uşoara de lemn cu o capacitate de aproximativ 150 locuri. Construcţia unui asemenea han se sprijină pe urmatoarele argumente: -amplasament aflat în vecinătatea facilităţilor de agrement din cadrul proiectului POPAS; punerea acestora in funcţiune in vara acestui an poate duce la creşterea fluxului de turişti; -valoare de investitie relativ redusa (estimata la 100.000 Euro); -includerea produsului in oferta hotelului Best Western Bucovina, ca loc de organizare a meselor câmpeneşti, extrem de apreciate de clientela hotelului; -în perioada de sezon se intentionează deschiderea acestuia in zilele de weekend sub forma unei grădini de vara rustice, urmând ca ulterior, odata cu creşterea fluxului turistic în zonă, sa fie deschis permanent; "hanul" poate deveni în scurt timp una din locaţiile preferate pentru organizarea de nunti. Până în prezent a fost finalizat proiectul și a fost înaintată documentaţia pentru obţinerea autorizaţiei de constructie.

3.8. Bugetul de venituri si cheltuieli

Fundamentarea Bugetului de Venituri si cheltuieli s-a făcut ținând cont in primul rând de contextul economico-social al anului 2011. Premisele de la care s-a plecat au fost, prin urmare, destul de nesigure si nu foarte optimiste:previziunile guvernului indică o uşoară relansare a economiei de-abia in trimestrul III, fiind chiar si in aceste condiţii în totală opoziţie cu cele ale multor analişti economici si reprezentanţi ai companiilor de top ; sectorul construcţiilor, un mare contributor la PIB, inca nu da semne de revigorare; în sectorul de stat se previzioneaza disponibilizări importante pentru acest an ;estimările cursului euro - leu se întind pe o plaja valori destul de mare 4,1-5,0 lei; există de asemenea mai multe scenarii privind creşteri de prețuri la gaz metan si electricitate;nu în ultimul rând, ratele dobânzilor la credite si depozite sunt extrem de greu de previzionat; În ceea ce priveşte activitatea hotelului, ea are o sezonalitate extrem de pronunțată, centrată pe perioada de vara cand beneficiază de aportul masiv de turişti străini. Amplasarea hotelului, un mare avantaj pentru turiştii de leisure face pe de altă parte extrem de grea atragerea segmentului corporate. Va fi nevoie de depunerea unor eforturi susținute în activitatea de vânzări si de multa creativitate în ofertare previzionarea veniturilor la cazare, unde s-a făcut plecând de la rezervările existente la începutul anului care, comparativ cu cele de anul trecut la aceeaşi data, sunt destul de apropiate. Desi nesigure, s-au luat totuşi în calcul estimările analiştilor, care mizează pe o uşoară creştere economică, previzionând prin urmare o creştere de venituri de 1 %. În ceea ce privește încasările din alte activități s-a plecat de la premisa că, pentru a reprezenta o opţiune interesantă, unele din acestea vor fi incluse în tariful de cazare. S-a luat în calcul relansarea centrului de spa/fitness pentru piaţa locală, începând cu luna aprilie, promovând o politică

14 http://www.bvb.ro/Companies/ListedCompanies.aspx?t=1&j=SUCEAVA

36


bazată pe abonamente. S-a previzionat astfel acelaşi nivel al veniturilor ca si cel din 2009. Prin acoperirea costurilor din abonamente, acest serviciu poate fi oferit gratuit in pachetele turistice. Politica de personal Având in vedere pronunțata sezonalitate a activitatii, schema de personal a firmei va trebui să fie una extrem de flexibilă, adaptată permanent la nivelul de activitate. Nu s-a previzionat reducerea numărului de angajaţi, cel puţin până la ieşirea din sezonul de vară Se are însă în vedere reconsiderarea actualei organigrame. Direcţiile vor fi urmatoarele:crearea Departamentului Vânzări, condus de un Director care va avea în salariu atât o componentă fixă cât și una variabilp, bazată pe performanțe;externalizarea serviciului de paza; va exista însă condiţia ca firma care va câstiga acest contract să preia si actualii angajaţi pentru o perioada de cel puţin un an ;infiintarea compartimentului stewarding la Restaurant. În funcţie de evoluţia activității, alte măsuri se vor lua începând cu luna octombrie, bineînteles acolo unde se va impune și în deplină concordanță cu legislaţia actuală. Cheltuielile Cheltuielile cu salariile pe fiecare departament au fost bugetate tinând cont de viitoarea organigramă și de anumiţi indicatori de performanta. Pentru perioada de sezon a fost de asemenea bugetată o sumă suficientă care să acopere prestațiile suplimentare. Cheltuielile directe departamentale au fost de asemenea bugetate ținând cont de indicatorii de performanță impuşi și de anumite condiţii care țin de specificul hotelului.La capitolul cheltuieli generale a fost nevoie de bugetarea unei sume substanţiale pentru revizii si reparaţii care sunt absolut necesare, având în vedere perioada de când functionează hotelul. Vorbim despre instalații de ventilaţie, calandru, hamam, pompe de recirculare, lifturi, avertizare incendiu, cazane si filtre. La capitolul reparaţii si modernizare hotel nu s-au bugetat cheltuieli, urmând a se stabili până la jumatatea anului daca vor fi necesare anumite investiţii. Se vor avea în vedere în primul rând iluminatul exterior al hotelului, montarea unei firme luminoase si amplasarea de bannere care sa permită o mai buna vizibilitate a hotelului. Profitul brut se estimează a fi de 1,332,685 RON, cu 1% mai mare decât cel de anul trecut însă rezultatul din exploatare de 17,106 RON cu 50% mai mic decât în 2009, datorită creşterii nivelului amortizărilor. În tabelul nr. 11 sunt prezentați câțiva indicatori:

37


După cum se constată din datele prezente în tabele din punct de vedere al lichidității societatea are indicatori superiori în anul 2009 față de 2008 datorită, în principal, plasamentelor în depozite bancare.

3.9. Raporturile anuale privind raporturile anuale de activitate pentru exercitiile financiare

Hotelul Best Western Bucovina este primul reper cu identitatea unui lant internaţional (Best Western) din zona judeţului Suceava și în continuare singurul hotel care operează într-o franciză internaţionala în aceasta zonă. Serviciile prestate se situează într-o gama extrem de completa: de la serviciile hoteliere de bază (cazare și alimentatie), pachete integrate de tip "inclusive" pentru seminarii, conferinţe sau congrese până la servicii particularizate la nivelul clientului sau grupului, Hotelul Best Western Bucovina are în portofoliu atât clientela romana cât și clientela străină - grupuri itinerante de turişti în special din zona Comunitatii Europene. Industria hotelieră a traversat un an agitat, în contextul în care criza s-a adâncit, cu un impact serios asupra performantei operatorilor de profil. Încetinirea activității de business, stagnarea cererii pentru vacante de relaxare și creşterea în volum a ofertei hoteliere, au determinat evoluţii diferite pe segmente de clientelă. În luna februarie 2010, s-a dat in funcţiune noua și moderna pârtie de schi "Şoimul" iar în lunile imediat urmatoare vor fi finalizate lucrările la zona de agrement Ariniș (piscina acoperita, patinoar, terenuri de sport). Folosind acest suport de agrement realizat de autoritatea locală cu fonduri europene, hotelul și-a îmbogățit gama de produse oferite pe piaţa internă și anume – vacanțe pentru sporturi de iama. Impactul asupra reducerii efectului sezonalitații se va vedea mai clar la sfârșitul anului 2010 .

3.8.1. Evaluarea activităţii de aprovizionare

Furnizorii de materii prime și materiale consumabile ai societății sunt în principal distribuitorii en gross de produse alimentare din zona și magazinele cash&carry (Metro, Selgros, Auchan, Carrefour), furnizori cu activitate stabilă. Stocurile de materii prime sunt dimensionate la limita de siguranţa. Acest lucru determină o bună viteză de rotaţie a stocurilor (7 zile).

38


3.8.2. Evaluarea activitatii de vânzare

Strategiile de promovare și politicile de preț ale societății s-au caracterizat printr-o maximă elasticitate având ca scop creşterea numărului de clienţi prin practicarea unui preț corect fără, insă, a se neglija imaginea produsului pe piaţa și asteptările clientelei vis a vis de acesta. Prin ofertele de tip "package" s-a încercat mutarea competiţiei pe un alt teren decât al preţului prin adăugarea unor componente suplimentare și a serviciile de bază, în beneficiul produsului de care beneficiază clientul. Pentru segmentul organizării de evenimente, focus-ul pe promovare a fost schimbat de pe zona de evenimente organizate de companii, pe zonă medicală, universitară și pe organizarea de training-uri și seminarii cu suportul fondurilor europene. Analizând structurarea clientelei din punctul de vedere al veniturilor generate pe sectorul de cazare, putem constata urmatoarea dinamică : - Grupurile de turişti străini sosiţi prin intermediul agenţiilor de turism constituie segmentul primordial în activitatea operaţională a hotelului - 38 %; -Segmentul organizării de evenimente, conferinţe și seminarii a înregistrat o pondere de 31%, cu o creştere de 10 % fata de anul 2008; - Pachetele de servicii integrate de tip inclusive (pachete oferite în special de sărbătorile de Paste, Crăciun, Revelion și sejururi de vacanță) deţin 20 % din venituri; - Segmentul clienţilor individuali cu rezervare directă are un aport mai redus, de numai 11%, motivat și de opţiunile de vacanță a acestui gen de clienţi pentru structuri de cazare de tip pensiune turistică cu un amplasament mai favorabil natural decât hotelul nostru. Patrimoniul societatii este format în principal din clădiri și terenuri pentru care se păstrează descrierea componentei de la 31.12.2008 conform tabelului de mai jos. Imobilizările corporale ale societăţii, la 31.12.2009, sunt în suma de 29.409.201 lei, comparativ cu 31.12.2008, când erau de 23.792.927 lei, formate din:

31.12.2008 LEI 31.12.2009 LEITerenuri 3.965.274 12.108.880Clădiri 17.385.000 14.475.627Mijloace fixe 1.891.907 2.189.547Imobilizări corporale in curs 502.752 635.147Avansuri acordate pentru imobilizări corporale

47.994

TOTAL 23.792.927 29.409.201Tabel nr.12 Patrimoniul societății (imobilizările corporale)

Societatea deţine terenuri în suprafaţă de 175.880 mp,din care in proprietate 172.392 mp si 3.488 mp in concesiune. Conform Situatiilor Financiare incheiate la 31.12.2009 societatea a înregistrat un profit net de 1.448.950 lei. Consiliul de Administraţie propune Adunării Generale a Acţionarilor repartizarea acestui profit astfel: - rezerva legala - 85.519 lei; - dividende -1.171.377,20 lei; - alte rezerve -192.053,80 lei.

3.8.3. Realizări propuse în anul 2010

39


Desi nesigure, s-au luat totusi in calcul estimarile analistilor, care mizeaza pe o usoara crestere economica, previzionand prin urmare o crestere de venituri de 1 %. Datorită crizei economice din anul 2010, s-a luat unele măsuri, pentru care s-a avut în vedere ridicarea gradului de ocupare concomitent cu o usoara scadere a tarifului mediu, alăturate în același timp catorva elemente de strategie : -atragerea segmentului Corporate individual prin oferirea unor tarife competitive, cu precadere în lunile cu ocupare foarte mica; -lansarea unor oferte tentante pentru organizarea de intalniri de afaceri, seminarii, conferinte ; -crearea unor pachete avantajoase pentru turismul de leisure ; - pachete de weekend pentru județele apropiate; - pachete de ski; - pachete de vacanță pentru sezonul de vară cu cât mai multe servicii conexe incluse in tarif ( acces liber la toate facilitatile hotelului, utilizarea telescaunului și a piscinei orașului, Five o’Clock Tea etc) ; -o activitate de promovare agresivă ; -negocierea la recepție a tarifelor cu turiștii Walk In; - organizarea unor evenimente insuficient exploatate de-a lungul anului: Vallentine,s day, 8 Martie, banchete si baluri școlare, petreceri de sfârșit de an pentru firme, nunți și alte evenimente de familie. S-a modernizat centrul de spa/fitness , începand cu luna aprilie, promovând o politică bazată pe abonamente pentru cei din afara hotelului, iar cei cazați beneficiind de oferte speciale. A fost nevoie de bugetarea unei sume substanțiale pentru revizii și reparații care sunt absolut necesare, având în vedere perioada de când funcționeaza hotelul. S-au facut unele reparații la instalatii de ventilatie, calandru, hamam, pompe de recirculare, lifturi, avertizare incendiu, cazane si filtre. Anul precedent un rol importamt la avut și iluminatul exterior al hotelului, montarea unei firme luminoase si amplasarea de bannere care sa permita o mai buna vizibilitate a hotelului. Un element de extrema importanta in 2010 il va reprezenta demararea lucrarilor la investitia Hotel Ariniș. Având în vedere ca estimările primite de arhitecți pentru actualul proiect depășesc suma de care societatea dispune, acesta va fi reanalizat astfel încăt investiția să se încadreze în bugetul aflat la dispoziție.

40

FINAL DIZERTATIE

Documents

Transcript of FINAL DIZERTATIE