Lucrare Dizertatie BUNA

1

2

3

Capitolul 1

STUDIUL REŢELELOR GEODEZICE

1.1. NOŢIUNI GENERALE

Configuraţia Pământului şi aproximarea formei acestuia.Geodezia este ramura matematicii aplicate care determină prin obervaţii şi măsurători poziţia exactă a

punctelor, figurilor şi ariilor unor porţiuni mari din suprafaţa terestră, determină forma şi dimensiunile Pământului şi variaţiile gravitaţiei terestre.

Scopul geodeziei: determinarea poziţiei unor puncte/obiecte, poziţie care este dată printr-un set de coordonate.

Definitia lui Sigl (1978): Geodezia este ştiinţa ce are ca obiect determinarea configuraţiei, mărimii şi câmpului gravific al Pământului, plus reprezentarea acestuia sub formă de hărţi.

Definiţia lui Helmert (1880): Geodezia este ştiinţa măsurării şi reprezentării suprafeţei Pământului.Definiţia lui Helmert a fost completată de către Institutul Naţional al Canadei: Geodezia este disciplina care se ocupă cu măsurarea şi reprezentarea Pământului, inclusiv a câmpului său gravific într-un spaţiu tridimensional în funcţie de timp.

Geodezia (din greceşte γη = Pămînt, δαιζω = a împărţi) este o disciplină care descrie geometria suprafeţei terestre ca bază pentru cartografie. Ea se ocupă de asemenea şi cu măsurarea şi reprezentarea Pământului, a câmpului său gravitaţional şi fenomenele geodinamice (deplasarea polilor, mareea terestră şi mişcările crustei) în spaţiul tridimensional variabil în timp.

După anul 1669, determinările din ce în ce mai precise de lungimi de arce de meridian de 1° latitudine, efectuate în diferite poziţii pe globul terestru (la diferite latitudini) au condus la concluzia că meridianul nu este un cerc (cum ar fi normal în cazul sferei), ci prezintă turtiri în regiunea polilor tereştri Nord şi Sud, cu alte cuvinte meridianul este o elipsă, cu axa mică pe direcţia Polul Nord-Polul Sud şi cu axa mare în planul ecuatorului terestru. Prin rotirea acestei elipse în jurul axei sale mici (linia polilor) ia naştere un corp geometric regulat, elipsoidul de rotaţie, a cărui suprafaţă o aproximează foarte bine pe cea a globului terestru, acesta fiind un al doilea tip de idealizare a formei Pământului.

Orice operaţie de măsurare este afectată de erori rezultatele acestor determinări au diferit în funcţie de precizia măsurătorilor şi de algoritmul de calcul utilizat

Primul Congres al Uniunii Internaţionale de Geodezie şi Geofizică de la Roma, din anul 1924 s-a convenit să se adopte un elipsoid internaţional, care să devină sistem de referinţă unic pentru exprimarea poziţiei punctelor geodezice din diferite ţări.

Elipsoidul adoptat a fost cel determinat de Hayford, dar ţările care aveau la vremea respectivă reţele geodezice dezvoltate au continuat să folosească elipsoizii proprii, adoptaţi anterior (de exemplu, în România era utilizat anterior elipsoidul determinat de Bessel). Datorită acestui fapt, între reţelele de puncte geodezice ale ţărilor vecine nu exista concordanţă, ceea ce a dus la situaţia ca pentru acelaşi punct de pe o graniţă oarecare, coordonatele determinate de ţările vecine să difere uneori foarte mult. Acest lucru a împiedicat multă vreme obţinerea unei hărţi unice precise a globului terestru.

În prima jumătate a secuiului XX, odată cu creşterea traficului aerian şi maritim internaţional s-a pus problema exprimării poziţiei punctelor geodezice de pe Pământ într-un sistem unitar, deci adoptarea unui elipsoid unic, al cărui centru geometric să corespundă cu centrul de atracţie al Pământului.

Dacă Pământul ar fi omogen şi nu ar avea mişcare de rotaţie în jurul axei proprii, geoidul corespunzător unei astfel de situaţii ar avea formă sferică. În realitate, forma geoidului este influenţată de mişcarea de rotaţie, dar şi de repartiţia neuniformă a continentelor şi oceanelor pe suprafaţa globului terestru.

Datorită mişcării de rotaţie, intensitatea potenţialului terestru scade de la cei doi poli către ecuator, determinând o deformare de tip eliptic a Pământului, adică o curbare a suprafeţei acestuia către poli, sau altfel spus distanţa de la suprafaţă până la centrul de atracţie este mai mică la poli decât la Ecuator, deci raza polară este mai r >că decât raza ecuatorială, în condiţiile în care potenţialul pe geoid este constant. Astfel se explică faptul că unei diferenţe de potenţial gravitaţional oarecare îi corespunde o distanţă pe verticală mai mare la Ecuator şi mai mică la poli, adică distanţa verticală între două suprafeţe de nivel (cu două potenţiale constante diferite) este mai mică la poli şi mai mare la Ecuator.

În condiţii de rotaţie în jurul axe proprii, dacă Pământul ar fi omogen, geoidul ar avea forma unui elipsoid perfect. în realitate masele continentale şi oceanice distribuite diferit, conduc la o variaţie a intensităţii potenţialului, care se manifestă atât de la Nord spre Sud, cât şi de la Est către Vest, iar această variaţie se suprapune cu cea datorată vitezei de rotaţie în jurul axei. Neuniformitatea intensităţii

4

potenţialului este şi mai mare dacă iau în consideraţie forţele cosmice de atracţie, în special cea a Lunii, care conduce la variaţii ale nivelului oceanului planetar terestru (maree), cu amplitudini diurne de până la 19,5 m.

Astfel punctele geodezice reale de pe scoarţa terestră pot fi transpuse ca imagini pe elipsoidul de referinţă, cunoscând semiaxele elipsei meridiane a acestuia şi câmpul forţelor de atracţie.

1.2 PROIECTAREA ŞI MATERIALIZAREA PE TEREN A REŢELELOR GEODEZICE

Toate operaţiile care au ca scop ridicarea unei suprafeţe topografice, necesită: măsurători de distanţe, unghiuri orizontale şi verticale, care duc la determinarea poziţiei unui număr de puncte necesare la definirea liniilor care delimitează suprafeţele ce trebuie ridicate. În ridicările planimetrice va trebui să se ţină seama de următoarele principii de bază:a) toate punctele care servesc pentru determinarea ulterioară a altor puncte, trebuie să fie marcate în prealabil în teren;b) toate distanţele de care avem nevoie se pot măsura în mod direct sau indirect;c) toate unghiurile orizontale şi verticale se măsoară în mod direct;d) în ceea ce priveşte succesiunea lucrărilor există principiul ca determinarea punctelor de detaliu să se facă pe baza unei reţele de puncte determinate anterior, numită reţea de sprijin sau osatură. Pornind de la ultimul principiu enunţat mai sus, rezultă că orice ridicare topografică trebuie să fie legată de o reţea de sprijin, etapa care să premeargă operaţiilor de ridicare propriu - zise, punctele reţelei fiind determinate cu maximum de precizie şi o densitate potrivită cu natura terenului şi cu precizia urmărită.

Reţeaua geodezică este privită ca mulţimea punctelor de pe suprafaţa terestră pentru care se cunosc coordonatele într-un sistem unitar de referinţă.Exemple de reţele :

reţea de triangulaţie; reţea de trilateraţie; reţea de nivelment; reţea poligonometrică; reţea gravimetrică.

1.2.1 REŢEAUA DE TRIANGULAŢIE

Triangulaţia este o metodă de determinare a coordonatelor B, L pe elipsoidul de referinţă sau a coordonatelor X, Y în planul de proiecţie pentru o reţea materializată pe suprafaţa terestră. Pentru determinarea celei de-a treia coordonate H (cota), se utilizează nivelmentul trigonometric sau geometric. Poziţia în spaţiu a oricărui punct din reţeaua de triangulaţie este definită în mod curent în raport cu două suprafeţe distincte de referinţă: - pentru determinări plane ( X, Y, B, L ) → elipsoid de referinţă;- pentru cote (H) → geoidul sau cvasigeoidul, funcţie de sistemul de altitudini adoptat oficial. Din 1878, Bruns a pus problema studiului şi a prelucrării în comun a celor trei coordonate faţă de o suprafaţă de referinţă unică. Aceste aspecte aparţin geodeziei tridimensionale unde, în urma algoritmului de prelucrare se obţin global, atât coordonate în plan, cât şi în spaţiu.

1.2.2 REŢEAUA NIVELMENTULUI DE STAT

Reţeaua nivelmentului de stat constituie baza altimetrică a tuturor determinărilor geodezice, fotogrametrice, cartografice şi cadastrale. Punctele reţelei de nivelment nu coincid cu punctele reţelei de triangulaţie, acestea fiind proiectate şi realizate separat. În reţelele de triangulaţie, de exemplu, altitudinile punctelor au o precizie mai mică de determinare decât coordonatele plane, iar într-o reţea de nivelment se urmăreşte precizia maximă în determinarea cotelor, urmând ca X şi Y să fie folosite doar pentru o posibilă identificare a punctelor.

5

1.2.3 REŢEAUA GRAVIMETRICǍ

Reţeaua gravimetrică este constituită din puncte la care se determină şi mărimea acceleraţiei gravitaţionale g. Pentru acest scop se foloseşte aparatură specifică (gravimetrul), care funcţionează pe principiul unei „sonde în miniatură” şi care prelevează probe prin forări la nivelul scoarţei terestre în punctele caracteristice.

1.2.4 REŢEAUA POLIGONOMETRICǍ

Reţeaua poligonometrică constituie un ansamblu de reţele care au la bază cea mai simplă formă geometrică (triunghiul), în care se fac măsurători complete unghiulare, cât şi o bază de pornire şi una de închidere.

1.2.5 PROIECTAREA REŢELELOR DE TRIANGULAŢIE. 1.2.5.1 REŢELE DE SPRIJIN

După destinaţie, reţelele de sprijin se împart în:1. Reţeaua geodezică de stat2. Reţeaua de triangulaţie locală3. Reţeaua de ridicare

1.2.5.1.1 Reţeaua geodezică de stat

Reţeaua geodezică de stat este constituită din puncte de triangulaţie geodezică de patru ordine şi din puncte de poligonometrie. Această reţea se prezintă sub forma unei reţele compacte de triunghiuri combinate cu patrulatere cu ambele diagonale observate, având scopul ştiinţific principal de stabilire a formei şi dimensiunilor elipsoidului pământesc. Pe lângă acest scop ştiinţific, valabil întotdeauna, ea ajută evoluţia tehnică, astfel încât:a) serveşte ca osatură a hărţii României la scară mică;b) serveşte ca bază de pornire pentru executarea planurilor cadastrale la scară medie;c) stă la baza reţelelor de sprijin locale şi de ridicare pentru planuri la scări mari pentru toate lucrările de urbanism, drumuri, căi ferate, căi navigabile, baraje, canale de irigaţii, etc.;d) serveşte la calculul orientării tunelurilor şi galeriilor. Dezvoltarea generală a impus necesitatea unor planuri la scări din ce în ce mai mari, care necesită reţele de sprijin din ce în ce mai precise. Reţeaua de triangulaţie a României, conform instrucţiunilor din 1962, are patru ordine, realizând o densitate medie de 1 punct / 20 km².a) Reţeaua de ordinul I are punctele dispuse în vârfurile unor triunghiuri, pe cât posibil echilaterale, asigurând o lungime a laturilor în medie de 25 km în regiunile de munte şi 20 km în regiunile de şes, densitatea obţinută fiind de 1 punct / 500 km². În interiorul fiecărui triunghi de ordinul I se introduc punctele de ordinul II, în mod obişnuit trei puncte, laturile triunghiurilor de ordinul II fiind circa ½ din cele ale triunghiului de ordinul I. b) Reţeaua de ordinul II are punctele dispuse în vârfurile unor triunghiuri cu laturile de 13 km şi asigură o densitate de 1 punct / 150 km².c) Reţeaua de ordinul III se obţine prin îndesirea punctelor în aşa fel încât în interiorul fiecărui triunghi de ordinul II să avem circa trei puncte de ordinul III. În cazul reţelei de triangulaţie de ordinul III, laturile triunghiurilor sunt de 8 km şi asigură o densitate de 1 punct / 50 km². Coordonatele acestor puncte se determină legându-se de puncte de ordinul II sau de ordinul II şi I.d) Reţeaua de ordinul IV se obţine introducând în interiorul triunghiurilor de ordinul III, punctele de ordinul IV astfel încât distanţa între acestea să fie de circa 4 km iar densitatea lor de 1 punct / 20 km². Densitatea de 1 punct / 20 km² este cu totul insuficientă pentru a putea ridica suprafeţele topografice. Pentru a ne putea apropia cât mai mult de punctele de detaliu şi a putea face ridicarea suprafeţelor cât mai fidel, se impune mărirea numărului de puncte. Pentru aceasta se realizează reţele de triangulaţie locală şi reţele de ridicare.

6

1.2.5.1.2 Reţeaua de triangulaţie locală

Pe suprafeţe topografice care nu depăşesc câteva sute de km², unde nu există reţea geodezică de stat, sau aceasta nu este folosibilă din punct de vedere al densităţii, se realizează o triangulaţie locală. Prin metoda triangulaţiei locale se determină coordonatele unui număr de puncte prin intermediul reţelei de triunghiuri ale căror vârfuri sunt materializate în teren. Distanţa dintre puncte este cuprinsă între 0,5 şi 3 km. Forma reţelei de triangulaţie este funcţie de forma suprafeţei pe care o avem de ridicat, putând avea după caz reţea de triunghiuri formând un poligon cu punct central, patrulater cu vize pe ambele diagonale, lanţ de triunghiuri, lanţ de patrulatere sau o combinaţie între acestea. În cazul suprafeţelor cu un contur circular se alcătuieşte o reţea în formă de poligon cu punct central (fig.1.1), în care se măsoară toate unghiurile şi o bază ( =B1); pe baza acestor elemente măsurate, care vor fi compensate, se vor calcula orientările laturilor şi coordonatele punctelor.

2

4

F

IV

4

E

A

V

5

5

1

5

1

4

D

3

3 III

23

1

I

2

B

II C

Fig. 1.1 Poligon cu punct central

În cazul în care suprafaţa pe care o avem de ridicat este mult mai lungă decât lată, se va folosi patrulaterul cu ambele diagonale vizate (fig.1.2), lanţul de triunghiuri (fig.1.3) sau o combinaţie dintre acestea.

Fig. 1.2 Patrulater Fig. 1.3 Lanţ de triunghiuri cu diagonale vizate Şi în aceste forme de reţele se vor măsura toate unghiurile, măsurarea unei singure baze nemaifiind suficientă, deoarece nu se poate face închiderea tot pe baza de pornire. Pentru aceasta se va mai măsura cel puţin o bază de închidere (B2). Dacă lanţul de triunghiuri este foarte lung, se obişnuieşte ca după fiecare 10 - 15 triunghiuri să fie măsurată o bază de închidere. O triangulaţie locală, indiferent de forma acesteia, necesită următoarele operaţii principale :a) Operaţii preliminarii care constau din:- întocmirea proiectului reţelei pe o hartă topografică;- recunoaşterea terenului pe care urmează să fie executată această triangulaţie locală;- definitivarea proiectului de triangulaţie în conformitate cu situaţia din teren; - marcarea şi semnalizarea punctelor reţelei de triangulaţie.b) Efectuarea măsurătorilor care constă din:- măsurarea tuturor unghiurilor;- măsurarea unei baze sau a unor baze de triangulaţie;- determinarea orientării bazei de pornire sau a unei laturi din reţeaua de triangulaţie, orientare care se poate determina prin metode astronomice sau magnetice.c) Calculul triangulaţiei care constă din: - compensarea elementelor măsurate;- calculul laturilor reţelei de triangulaţie;- calculul orientării laturilor;- calculul coordonatelor punctelor de triangulaţie.

7

C B

2

D2

4

3

IV

4

A

II11

C

1

4

3

D4

A1

1

I 2

3

III

E3

4

B2 2

3

B1 B2

F

1.2.5.1.3 Reţeaua de ridicare

Prin punctele reţelei geodezice de stat şi din triangulaţiile locale, se ajunge la o densitate a acestora mult prea mică pentru a constitui o reţea de sprijin pentru ridicarea detaliilor în vederea întocmirii de planuri la scări mari (1:5000, 1:2000, 1:1000, 1:500). De asemenea, prin reţelele locale de triangulaţie se ajunge la puncte situate la o distanţă de 0,5 - 3 km, mult prea îndepărtate între ele pentru a putea face ridicarea detaliilor. Pentru a ridica punctele de detaliu, trebuie să creăm în teren puncte de sprijin situate la o distanţă de 100 - 250 m. Mărirea numărului de puncte prin metoda triangulaţiei nu este potrivită, deoarece s-ar produce cheltuieli şi muncă inutilă pe de o parte, iar pe de altă parte, în majoritatea cazurilor, nici natura terenului nu ar permite acest lucru datorită acoperirii cu diferite detalii şi a reliefului acestuia. Prin reţeaua de ridicare se înţelege reţeaua creată în scopul asigurării numărului de puncte necesare ridicărilor topografice; ea este alcătuită din puncte de: intersecţie înainte, înapoi, laterală şi drumuire care se sprijină în determinarea lor pe puncte din reţelele determinate anterior. Densitatea reţelei de ridicare se stabileşte în raport cu scopul lucrărilor şi scara de redactare a planurilor topografice, conform instrucţiunilor tehnice de lucru.

1.2.6 CLASIFICAREA REŢELELOR GEODEZICE

Clasificarea reţelelor geodezice poate fi făcută după mai multe criterii după cum urmează:

1.2.6.1 Clasificarea reţelelor geodezice după numărul elementelor fixe din reţea

a) Reţea geodezică liberă Prin reţea geodezică liberă se înţelege o reţea în care intervin numai măsurătorile corespondente necesare determinării geometrice a reţelei. Se consideră că astfel de reţele au un anumit „defect”, reflectat de faptul că măsurătorile geodezice propriu - zise nu pot încadra reţeaua considerată într-un anumit sistem de coordonate.

b) Reţea geodezică fără constrângeri O astfel de reţea geodezică cuprinde, în afara măsurătorilor care determină geometria reţelei, un număr limită, strict necesar şi suficient, de elemente pentru încadrarea reţelei considerate în sistemul de coordonate adoptat.

c) Reţea geodezică constrânsă Aceasta este o reţea geodezică în care există un număr suplimentar de elemente, în raport de cele strict necesare şi suficiente, pentru determinarea poziţionării reţelei în sistemul de coordonate adoptat. Aceste elemente determină gradele de libertate ale reţelei, care sunt eliminate în procesul de compensare prin introducerea unor constrângeri (condiţii) de natură geometrică sau analitică.

1.2.6.2 Clasificarea după formă

Reţelele naţionale de triangulaţie au fost create în mod diferit în decursul vremii fiind îmbunătăţite continuu şi din punct de vedere al formei utilizate.

a) Reţea formată din lanţuri de triangulaţie Acestea erau constituite din triunghiuri, patrulatere geodezice şi uneori poligoane cu puncte centrale, fiind dispuse în lungul meridianelor şi paralelelor, la distanţe de circa 200 km, la intersecţia lor existând puncte Laplace. Pentru România au existat trei lanţuri primordiale în lungul meridianelor şi două lanţuri dispuse în lungul paralelelor, care făceau parte din lanţuri internaţionale, fiind sprijinite pe 9 baze geodezice.În interiorul poligoanelor formate de lanţurile primordiale de ordinul I s-a creat reţeaua de triangulaţie complementară de ordinul I, de îndesire, care era ulterior compensată ca o triangulaţie constrânsă, pe elemente fixe ale lanţurilor primordiale, anterior şi independent compensate.

b) Reţea compactă de triangulaţie sau reţea de suprafaţă Aceasta acoperă integral teritoriul considerat, fără a se mai crea golurile existente în reţelele formate din lanţuri de triangulaţie.

8

Compensarea reţelelor compacte este efectuată în bloc sau prin metode riguroase de compensare pe grupe (care furnizează rezultatele egale cu cele de la compensarea în bloc) fiind astfel bazate pe un bogat material informaţional, reprezentat de totalitatea măsurătorilor existente pe întregul teritoriu. Actuala reţea de triangulaţie a ţării noastre este o reţea compactă. Afirmaţia poate fi extinsă şi asupra reţelei de nivelment care, deşi este creată sub formă de poligoane, asigură acoperirea întregii suprafeţe a ţării în mod uniform.

1.2.6.3 Clasificarea după destinaţie

Destinaţia reţelelor geodezice condiţionează forma şi structura acestora, existând o legătură reciprocă între criteriile după care se pot clasifica reţelele geodezice.

a) Reţea geodezică internaţională

Fig. 1.4 Reţeaua de triangulaţie vest – europeană

Este creată pe teritoriul mai multor state, pe baza unor convenţii şi colaborări internaţionale. Pe lângă scopurile ştiinţifice, de determinare a formei şi dimensiunilor Pământului, reţelele internaţionale sunt utilizate în scopuri cartografice, militare, economice, etc.. Actualele reţele internaţionale sunt de formă compactă, cu structură foarte complexă, cuprinzând în general toate categoriile de măsurători. Astfel, în figura 1.4 se prezintă reţeaua de triangulaţie vest - europeană specificând şi faptul că unele ţări din Europa de est au creat o reţea de triangulaţie similară. În această reţea s-au determinat şi coordonatele punctelor reţelei de triangulaţie de ordin superior ale ţării noastre.

b) Reţea geodezică de stat Reţeaua geodezică de stat, creată separat pentru triangulaţie şi respectiv pentru nivelment, constituie principala reţea de sprijin pentru toate lucrările topografice - fotogrametrice, precum şi pentru lucrările geodezice de importanţă locală, fiind împărţită pe ordine: I, II, III şi IV.Reţelele de ordin I (uneori şi cele de ordin II) sunt denumite reţele de ordin superior (de triangulaţie şi respectiv de nivelment). Aceste reţele au fost create de către Direcţia topografică militară (DTM) începând cu anul 1956.

9

Fig. 1.5 Reţeaua de triangulaţie de ordinul I a României

Fig. 1.6 Reţeaua de nivelment de ordinul I a României

Reţeaua gravimetrică de ordin I (fig. 1.7) a fost creată de Academia României. şi Comitetul Geologic în perioada 1956 - 1957.

Fig. 1.7 Reţeaua gravimetrică de ordinul I a României

Reţeaua de triangulaţie de stat a fost completată cu o reţea de îndesire de ordinul V, ale cărei puncte au fost determinate nu numai prin metoda triangulaţiei ci şi prin metodele trilateraţiei, poligonometriei, prin

10

intersecţii înainte, înapoi sau combinate. În mod similar, reţeaua de nivelment de stat a fost, de asemenea, îndesită şi completată prin numeroase lucrări de nivelment tehnic, în localităţi, etc.. Aceste ample lucrări de creare a reţelelor geodezice de planimetrie şi de nivelment s-au desfăşurat sub coordonarea unor instituţii naţionale de specialitate dintre care un rol deosebit revine Direcţiei topografice militare (DTM) şi Institutului de geodezie, fotogrammetrie, cartografie şi organizarea teritoriului (IGFCOT). În cadrul IGFCOT în anul 1975 a luat fiinţă Banca de date şi informaţii topografice, care stochează şi pune la dispoziţia tuturor solicitanţilor coordonate şi alte informaţii utile pentru puncte planimetrice şi repere de nivelment din reţelele noastre geodezice.

c) Reţea geodezică locală Pentru lucrări inginereşti de amploare, se creează reţele geodezice locale. Uneori precizia interioară a unor astfel de reţele este mai ridicată, în comparaţie cu precizia din reţeaua geodezică de stat. De aceea, în mod obişnuit, reţelele geodezice locale nu se constrâng, ci se realizează doar o încadrare în reţelele geodezice de stat corespondente.

1.2.6.4 Clasificarea după numărul de dimensiuni ale spaţiului în care este amplasată reţeaua geodezică

a) Reţea geodezică unidimensională În această categorie de reţele geodezice se pot încadra reţelele de nivelment, deoarece punctele care constituie aceste reţele au doar una dintre coordonate (altitudinea) determinată omogen, într-un sistem de coordonate unitar de referinţă. Celelalte coordonate ataşate punctelor respective au un rol de identificare, fiind determinate aproximativ.

b) Reţea geodezică bidimensională În aceste reţele punctele au determinate două coordonate într-un sistem unitar de referinţă: X, Y în planul de proiecţie sau B, L pe elipsoidul de referinţă. Aceste reţele se mai numesc şi reţele planimetrice. Cealaltă coordonată (altitudinea) este determinată separat, într-un sistem de coordonate unidimensional.

c) Reţea geodezică tridimensională În aceste reţele toate cele trei coordonate care descriu poziţia punctului într-un sistem cartezian de referinţă sunt determinate omogen şi unitar.

d) Reţea geodezică în spaţiul cu patru dimensiuni Această denumire este atribuită reţelelor geodezice care sunt determinate în mod repetat, la anumite intervale de timp. Cele trei coordonate care definesc poziţia spaţială a unui punct din reţea nu sunt determinate întotdeauna omogen şi unitar. Timpul constituie cea de-a patra coordonată.

1.3 REŢEAUA NAŢIONALĂ DE STAŢII GPS PERMANENTE A ROMÂNIEI

11

1.3.1 Introducerea măsurătorilor satelitare în lucrarile topo-geoezice

Introducerea şi întreţinerea cadastrului general, funciar, de specialitate incumbă crearea unei reţele de sprijin. de îndesire şi ridicare, statuate în sistem naţional unic şi unitar. Astfel de lucrări ar trebui să fie executate clasic, etapizat, verificate şi după certitudinea valabilităţli lor să fie folosite ca bază de măsurători topografice. Tehnica GPS poate evita aceste etape prin realizarea reţelelor de sprijin odată cu realizarea măsurătorilor cadastrale necesare. Verificarea reţelelor GPS în schimb face apel la metode clasice de verificare. Existenţa în zonă a unor reţele sau numai a unor puncte aparţinând reţelei EUREF ar evita astfel de lucrări costisitoare. Totodată reţelele EUREF pot fi folosite şi pentru alte lucrări cu specific topografic.

Sistemul Naţional de Referinţă Spaţială este constituit din totalitatea reţelelor de referinţăincluzând: ♦ Reţele de control pe orizontală (2D); ♦ Reţele de control pe verticală (1D); ♦ Reţele GNSS (3D); ♦ Reţele gravimetrice (1D).

Reţelele de control pe orizontală sunt considerate la momentul actual, reţelele de triangulaţietrilateraţie realizate cu ajutorul tehnologiilor de măsurare clasice (teodolite, instrumente electronice de măsurare a unghiurilor şi distanţelor s.a.). Dezavantajul major al acestor tipuri de reţele este precizia absolută şi relativă neomogenă, care în acelaşi timp nu mai satisface în prezent cerinţele multor aplicaţii. Precizia de determinare a coordonatelor planimetrice este de ordinul a 5÷15 cm. Reţelele de control pe verticală sunt considerate reţelele de nivelment realizate până în prezent (prin metoda nivelmentului geometric de precizie, cu ajutorul unor instrumente specifice denumite nivele) şi care asigură în cea mai mare măsură cerinţele de precizie curente pentru majoritatea tipurilor de aplicaţii realizate în ţara noastră. Precizia de determinare a cotelor este de ordinul a 1÷50 mm.

Dezavantajele majore al acesor reţele sunt generate de faptul că reperii care materializează punctele acestor reţele nu au determinate în majoritatea cazurilor şi coordonate planimetrice, iar o mare parte a acestor reperi nu poate fi staţionată (în special în localităţi unde reperii sunt încastraţi în construcţii). Cerinţele de staţionare în punctele reţelei de nivelment apar ca urmare a concepţiei de unificare a Reţelelor de control pe orizontală cu cele de control pe verticală, în special pe baza tehnologiilor de tip GNSS.

Reţelele de control GNSS tridimensionale sunt reţelele de referinţă spaţială (3D) realizate cu ajutorul poziţionării utilizând Sisteme de Navigaţie Globală cu Sateliţi (GNSS – Global Navigation Satellite Systems). Avantajele majore ale acestor reţele de control sunt furnizate de determinarea unor poziţii 3D într-un sistem de coordonate unic (pentru planimetrie şi altimetrie), precizia relativă ridicată obţinută (5÷20mm) şi posibilitatea de determinare a unor vectori spaţiali cu lungimi de zeci de kilometri fără cerinţe de vizibilitate. Dezavantajul major al acestor reţele de control este datorat sistemelor de referinţă utilizate, care sunt referite la un elipsoid geocentric (WGS84, GRS80) care nu coincide cu cel aflat în vigoare în prezent la noi în ţară (Krasovski).

De aici rezultă, în cazul menţinerii actualelor Sisteme de Referinţă Naţionale (pentru planimetrie– sistem Stereografic 1970 şi pentru altimetrie – sistem Marea Neagră 1975), două probleme care necesită a fi rezolvate: - trecerea coordonatelor elipsoidale de pe elipsoidul utilizat în Reţelele GNSS pe elipsoidul naţional; - trecerea altitudinilor elipsoidale de pe elipsoidul utilizat în Reţelele GNSS în sistemul de altitudini naţional ( M.N.1975).

Rezolvarea celor două probleme este posibilă existând mai multe variante de rezolvare. A doua problemă – cea a conversiei altitudinilor elipsoidale, nu va fi rezolvată pe deplin până când nu va fi determinat în România şi un (cvasi)geoid. Iar acest lucru este dependent la rândul său în mare măsură, de realizarea Reţelei gravimetrice la o densitate corespunzătoare determinării (cvasi)geoidului cu o precizie relativă de ordinul centimetrilor.

Reţelele gravimetrice sunt mulţimi de puncte materializate în teren, cărora li s-au determinat, prin metode de măsurare specifice, parametrii care descriu câmpul fizic asociat. In concepţia actuală privind realizarea Sistemului Naţional de Referinţă Spaţială, acest tip de reţele sunt utile în special pentru rezolvarea celei de-a doua probleme menţionate în paragraful precedent

12

(determinarea cvasigeoidului României). Precizia determinărilor relative de gravitate este în prezent de ordinul a câtorva microgali. O problemă de clarificat în prezent este cea a „clasificării” unor informaţii legate de aceste reţele de referinţă: condiţiile, modul de acces şi manipulare a acestor informaţii.

In prezent, la nivelul ANCPI este cristalizată o concepţia coerentă de realizare a unei Reţele de control GNSS în România, care să asigure cerinţe maxime de precizie şi încredere pentru o reţea spaţială (3D). Pornind de la această reţea de referinţă se vor “constrânge” reţelele de control pe orizontală, astfel încât şi acestea să se apropie de precizia obţinută în reţelele de control GNSS.

Pe de altă parte, după determinarea (cvasi)geoidului în zona ţării noastre, se va putea realiza şi conversia altitudinilor elipsoidale determinate prin măsurători GNSS.

1.3.2. Concepte privind realizarea Reţelei Naţionale de Referinţă prin tehnologie GNSS

1.3.2.1. Generalităţi privind măsurătorile GNSS

Sistemele GNSS (Global Navigation Satellite Systems) sunt sisteme de poziţionare tridimensională bazate pe măsurători cu ajutorul semnalelor radio transmise de sateliţii unor sisteme de poziţionare globală: NAVSTAR-GPS (SUA), GLONASS (Rusia), GALILEO (viitor sistem GNSS – Global Navigation Satellite Systems – Sisteme de Navigaţie Globală cu Sateliţi O concepţie generală la nivel european privind realizarea unui sistem de referinţă geospaţial comun şi standardizare a fost dezvoltată deja în cadrul Comitetului Tehnic ISO/TC 211 Geographic Information (http://www.isotc211.org), care şi-a început activitatea de standardizare în domeniul informaţilor geografice digitale în anul 1994, incluzând acum 5 Grupe de Lucru (WG) şi peste 20 de teme de lucru (WI – Working Items). European). In urma prelucrării observaţiilor GNSS rezultă poziţia staţiei in coordonate carteziene (X,Y,Z) sau elipsoidale (latitudine, longitudine şi cotă elipsoidală).

In prezent sistemul GPS este alcătuit din sateliţii blocurilor II, IIA şi IIR. Pentru utilizatori există două moduri de a accesa serviciile de poziţionare GPS şi anume: Serviciul de Poziţionare Standard (Standard Positioning Service - SPS) şi Serviciul de Poziţionare Precisă (Precise Positioning Service – PPS). SPS se bazează pe codul C/A ( Course/Acquisition) numai pe frecvenţa L1, iar PPS se bazează pe codul P (Precise Code) transmis pe ambele frecvenţe L1 şi L2. Având în vedere criptarea introdusă pentru modul PPS pentru sateliţii din blocul II, IIA şi IIR, ca metodă de restricţionare a accesului, SPS este singura opţiune utilizabilă în orice moment pentru marea majoritate a utilizatorilor civili. Există două metode prin care se poate determina poziţia unei staţii: poziţionare absolută şi relativă (fig.1) . In metoda de poziţionare absolută, sunt procesate datele de la o singură staţie pentru a determina coordonatele tridimensionale (X, Y, Z) într-un sistem de referinţă geocentric (WGS-84, PZ90). Precizia curentă pentru determinarea poziţiei absolute utilizând tehnologia GPS variază între 50cm şi 10m (1σ) depinzând de precizia efemeridelor şi durata observaţiilor.

Poziţionare relativă Pentru realizarea măsurătorilor geodezice cu precizii sub un dm este obligatorie utilizarea tehnicii de poziţionare relativă. Prin această metodă, două sau mai multe receptoare GPS recepţionează simultan semnale de la un acelaşi set de sateliţi. Inregistrările sunt prelucrate pentru obţinerea componentelor vectorului (bazei) dintre staţiile de observare ΔAB(dX, dY, dZ).

Există în principal patru tipuri de măsurători de semnal GNSS care sunt utilizate pentru poziţionarea relativă: măsurători de pseudodistanţe (bazate pe observaţii cu coduri), măsurători ale fazei codului, măsurători Doppler şi măsurători ale fazei undei purtătoare. Deşi aceste tipuri au caracteristici diferite, toate sunt dependente de distanţa instantanee dintre sateliţi şi staţia terestră şi de timp. Cea mai precisă măsurătoare este cea care utilizează faza undei purtătoare.

Această metodă de măsurare presupune compararea semnalului purtător provenit de la satelit cu cel generat de oscilatorul local al receptorului. Frecvenţa acestor semnale diferă in principal datorită efectului Doppler. Se măsoară diferenţa dintre fazele celor două purtătoare (cea satelitară şi cea generată de receptorul satelitar). Există receptoare GPS capabile să măsoare faza purtătoarei pe frecvenţa L1 (1575.42 MHz) şi/sau ambele semnale L1,L2 (1227.60 MHz). Principii similare se aplică şi în cazul sistemului similar rusesc GLONASS sau viitorului sistem european

13

GALILEO. Principalele surse de erori care afectează precizia determinării coordonatelor relative în

modul static sunt: erorile în poziţia sateliţilor, refracţia în ionosferă şi troposferă, eroarea de ceas a satelitului şi receptorului, erori datorate procedeelor de măsurare. Pe lângă factorii prezentaţi rezultatele pot fi afectate şi de variaţii mari ale parametrilor atmosferici locali. Mărirea preciziei şi scăderea costului măsurătorilor este posibilă pe baza unor algoritmi care să elimine efectul acestor factori.

Asigurarea unui sistem de referinţă spaţial unitar pe întregul cuprins a unui teritoriu (naţional, continental sau chiar global) reprezintă componenta esenţială, sarcina realizării acestui sistem revenind în special serviciilor geodezice. Serviciul care asigură această georeferenţiere nu deserveşte numai scopurile măsurătorilor geodezice, pentru care este deosebit de interesant, dar mai ales un cerc foarte mare de utilizatori din alte domenii. La nivel european multe servicii geodezice sunt în faza de a realiza astfel de reţele multifuncţionale, bazate pe reţele de staţii GNSS permanente existente sau realizate special în acest sens.

1.3.3 Realizarea Reţelei Naţionale de Staţii GPS Permanente (RN-SGP)

1.3.3.1. Funcţiile staţiilor GPS permanente

In concordanţă cu tendinţele de dezvoltare a serviciilor geodezice la nivel european şi global, după 1990 au apărut şi în România tehnologiile de poziţionare globală (GNSS) bazate pe sistemele de navigaţie cu sateliţi. Cel mai utilizat sistem GNSS în România este în prezent sistemul NAVSTAR-GPS.

Pentru cerinţele curente şi de perspectivă ale Geodeziei, Topografiei, Cadastrului, SIG (Sisteme Informaţionale Geografice) ş.a., s-a proiectat şi realizat o Reţea Naţională de Staţii GPS Permanente (RN-SGP).

O staţie GPS permanentă îndeplineşte în principal trei funcţii: a) detectarea şi urmărirea automată a sateliţilor; b) înregistrarea, stocarea şi analiza calitativă automată a datelor; c) comunicarea cu exteriorul (beneficiari, alte staţii permanente, etc.).

a) Funcţia de detectare şi urmărire automată a sateliţilor este asigurată în cadrul staţiilor permanente de către componentele hard şi soft specifice receptoarelor satelitare (GPS şi/sau GLONASS - GLObal NAvigation Satellite System). De regulă aceste receptoare dispun de mai multe canale paralele de receptie (pana la 12/24 canale), un ceas de înalta precizie şi coduri, plus o antenă de recepţie cu zgomot cât mai redus. Detectarea sateliţilor se face automat pe frecvenţele de recepţie specifice începând cu elevaţii, de regulă, de peste 5. Odată cu atingerea fazei depline a sistemului de sateliţi GPS (nu încă pentru GLONASS), în absenţa unor obstrucţii (condiţie realizatăîn cadrul staţiilor permanente) se pot contacta curent un număr de peste 5 sateliţi în orice punct de pe glob şi în orice moment. b) Datele satelitare (observaţiile de cod, fază şi mesajul de navigaţie) recepţionate la statia permanenta sunt colectate la diverse intervale de timp, de regulă 1s sau mai mult - 30s în cadrul EUREF (European Reference Frame - Reţeaua Europeană de Referinţă) şi IGS (International GPS Geodynamic Service - Serviciul Internaţional GPS pentru Geodinamică). Ca mediu de stocare este folosită în primul rând memoria de masă (hard) a unui calculator, iar apoi datele sunt trecute pe alte medii de stocare (unităţi de bandă, CD-ROM, discuri optice, floppy, etc). Ca formă de stocare, datele pot fi stocate în formatul propriu, specific tipului de receptor sau în alte formate, de regulădeja standardizatul format RINEX (Receiver INdependent EXchange Format). In paralel cu recepţia datelor are loc o analiză cantitativă şi calitativă a acestora. Se verifică cantitatea de date înregistrate - numărul de înregistrări / interval de timp, tipul de date înregistrate (coduri C/A, pseudo-P, Y); observaţiile de faza L1,L2, observaţii Doppler D1,D2 etc.), calitatea semnalului pe cele două frecvenţe (raportul semnal/zgomot - SNR), influenţa geometriei constelaţiei de sateliţi recepţionaţi (indicatori DOP - Dilution Of Precision), posibilele momente de întreruperi (calcularea unor indicatori specifici - LLI - “Loss of Lock Indicator”; detectarea evenimentelor “cycle slip” şi “multipath”, ş.a.). c) Funcţia de comunicaţie a unei staţii permanente este de primă importanţă. Ea are ca scop

14

transmiterea datelor (informaţiilor) spre exterior, cât şi recepţia unor date şi informaţii. De regulă, comunicarea se realizează bidirecţional. Un indicator al calităţii transmisiei este viteza de transfer, care este bine să fie cât mai mare (recomandabil peste 9600 bauds) pentru a asigura un transfer rapid al datelor spre posibilii beneficiari. Legăturile de comunicaţie folosite în general sunt cele telefonice (clasice, speciale sau GSM), radio, prin reţele de calculatoare (LAN, WAN, s.a.) sau comunicaţii satelitare (Inmarsat, Iridium ş.a.). Cele mai utilizate tipuri de comunicaţie în cadrul statiilor GPS permanente sunt cele internet (servicii FTP), precum şi cele telefonice (GSM, GPRS, ISDN), dar şi radio (modemuri de diverse tipuri, în special pentru aplicaţii locale în timp real). Cantitatea de date transmisă/recepţionată în cadrul unei staţii permanente depinde o serie de factori, cum ar fi: tipul de date transmise (observaţii primare, arhivate sau nearhivate; date meteo; corecţii diferentiale 3 etc.), intervalul de înregistrare (1s, 5s, 15s, 30s etc.), numărul de sateliţi contactaţi la un moment dat. In cazul lucrului staţiei permanente şi în mod diferential (DGPS) există în plus necesitatea de a se transmite anumiţi parametri actuali de stare (în principal corecţiile diferenţiale) în mod “on-line”, aproape în timp real, lucru ce reclamă o fiabilitate ridicată a sistemului de comunicaţie.

1.3.3.2. Obiectivele realizării RN-SGP

Principalele obiective vizate la realizarea RN-SGP sunt: ♦ realizarea unui sistem de referinţă spaţio-temporal activ prin: - colectarea continuă de date satelitare; - determinarea continuă a poziţiei staţiilor satelitare în sisteme de referinţă continentale şi globale; - furnizarea continuă de informaţii de timp precise. ♦ utilizarea observaţiilor satelitare pentru determinarea poziţiei punctelor din Reţeaua GeodezicăNaţională (RGN); ♦ utilizarea observaţiilor satelitare pentru determinare poziţiei punctelor din alte reţele de sprijin planimetric şi altimetric; Corecţiile diferenţiale sunt seturi de date generate pe baza datelor primare satelitare recepţionate şi care servesc la îmbunătăţirea preciziei de poziţionare, în special pentru aplicaţii în timp real ♦ utilizarea observaţiilor satelitare pentru determinarea poziţiei unor puncte de interes din diverse domenii de aplicaţii: Topografie, Cadastru, GIS, Cartografie; ♦ utilizarea observaţiilor satelitare pentru navigaţia maritimă, aeriană şi terestră; ♦ utilizarea observaţiilor satelitare pentru monitorizarea poziţiei şi a vitezei de deplasare a unor obiecte în mişcare (autovehicule, vapoare, avioane, persoane); ♦ utilizarea observaţiilor satelitare în cercetarea ştiinţifică.

15

Fig. 1.8 Reţeaua Europeană de Staţii de Referinţă Permanente (EUREF-EPN)

Pe lângă observaţiile satelitare primare furnizate de RN-SGP, aceste staţii permanente furnizează şi alte date utile: observaţii meteo (presiune, temperatură, umiditate) cu un grad ridicat de precizie şi corecţii diferenţiale utile în aplicaţiile de poziţionare în timp real. Datele meteo pot fi valorificate, atât direct de către servicii specializate, dar şi indirect prin obţinerea unor produse derivate prin integrarea lor cu datele satelitare. Aceste produse derivate obţinute vor putea fi valorificate în cadrul elaborării prognozelor meteo, lucru deja realizat în cateva ţări europene (M.Britanie, Elveţia, Franţa, Germania, Cehia).

Determinarea poziţiei vehiculelor şi altor obiecte în mişcare, reprezentarea traiectoriei lor pe o hartă digitală în timp real, la un nivel de precizie decimetric şi centimetric vor fi posibile şi în ţara noastră cu ajutorul datelor furnizate de RN-SGP.

Aplicaţiile în domeniul realizării aerotriangulaţiei reprezintă un mod curent de valorificare a datelor furnizate de RN-SGP. Determinarea coordonatelor bornelor şi stabilirea limitei frontierei de stat reprezintă o aplicaţie posibilă a fi realizată mult mai uşor prin utilizarea datelor din RN-SGP, comparativ cu tehnologiile clasice de măsurare.

1.3.3.3 Etapele dezvoltării RN-SGP

Istoricul realizării RN-SGP din România poate fi prezentat ca având următoarele etape: ♦ Etapa 1 – anul 1999 – Realizarea primei staţii GPS permanente din România, inclusă în reţeaua europeană de astfel de staţii (EUREF-EPN – fig.1.8). Această staţie a fost realizată în cadrul Facultăţii de Geodezie (Univ.Tehnică de Construcţii Bucureşti) cu sprijinul Agenţiei Federale de Cartografie şi Geodezie din Frankfurt (Germania); ♦ Etapa 2 - 2000-2003 – Stabilirea RN-SGP ca reţea “pasivă” (colectare a datelor satelitare şi transferul lor prin mijloace clasice) incluzând un număr de 5 staţii instalate la Brăila, Cluj, Sibiu, Suceava şi Timişoara (fig.1.9); ♦ Etapa 3 – 2004-2005 – Stabilirea Reţele Naţionale Extinse de Staţii GPS Permanente (RNESGP), ca reţea “activă” de colectare/transmisie a datelor (primare şi derivate, transferate prin mijloace moderne – internet, GSM, GPRS, radio) şi extinderea sferei serviciilor furnizate, în special prin furnizarea de servicii DGPS (Diferential-GPS). S-au stabilit în anul 2004 încă douăastfel de staţii (Craiova şi Constanţa), alte 4 staţii fiind în curs de instalare (fig.1.9); ♦ Etapa 4 – 2005 – 2008 – Modernizarea şi continuarea extinderii RN-SGP, concomitent cu pregătirea asimilării noii tehnologii furnizate de sistemul european de navigaţie GALILEO, preconizat a fi dat în funcţiune în anul 2008.

16

Fig. 1.9 Reţeaua Naţională de Staţii GPS Permanente (ianuarie, 2005)

Fig. 1.10 Reţeaua Naţională de Staţii GPS Permanente (2008)

1.3.4 Configuraţia unei staţii GPS permanente

O staţie GPS permanentă include în principal următoarele componente : - receptor satelitar GPS de clasă geodezică (Leica 530 şi 1200, Ashtech UZ12 cu 2 frecvenţe şi 12 canale independente de recepţie); - antenă de recepţie performantă (de tip Dorne Margolin “choke-ring”); - staţie meteo performantă (MET3A – Paroscientific, SUA); - sistem de calcul (workstation HP – 6000); - soft de administrare şi control al staţiei permanente (Leica “Spider”, Thales GPS Base Station Software, scripturi Perl); - sisteme de comunicaţie (internet, GSM, radio). ♦ In prezent, în cadrul Direcţiei de Geodezie şi Cartografie din ANCPI (Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară) a fost creat un Centru de Monitorizare şi Control al RNSGP, dispunând de echipamente moderne şi softuri de ultimă generaţie (2004) pentru monitorizarea, controlul şi prelucrarea datelor de la staţiile reţelei.

17

1.3.5 Concluzii

♦ In prezent în România au fost realizaţi paşi importanţi în implementarea tehnologiilor de poziţionare satelitare în realizarea Reţelei Geodezice Naţionale (RGN); ♦ Există un număr de puncte determinate în sistem de referinţă bazat pe elipsoidul WGS84 (World Geodetic System 1984), care constituie “osatura” viitoarei reţele geodezice determinate unitar într-un sistem de referinţă (european) nou adoptat; ♦ Există necesitatea acţionării în vederea realizării unor obiective actuale privind determinarea RGN: - proiectarea reţelelor ţinând cont de specificitatea acestui gen de determinări; - utilizarea unor receptoare, antene şi metodologii de lucru adecvate clasei de precizie; - dezvoltarea unor laboratoare de metrologie adecvate acestor instrumente de măsurare; - perfecţionarea continuă a pregătirii profesionale a personalului implicat în lucrările de realizare a RGN pe baza GNSS; - continuarea elaborării unor norme şi metodologii de standardizare a lucrărilor din RGN efectuate cu ajutorul sistemelor GNSS; - necesitatea integrării măsurătorilor clasice (terestre) cu noile tipuri de observaţii satelitare; - valorificarea pe plan naţional a rezultatelor racordării RGN cu reţele similare existente în Europa (EUREF, UELN, EUVN); - realizarea unui sistem de referinţă activ în România pe baza reţelei de staţii (D)-GNSS permanente; - diversificarea posiblităţilor de valorificare a rezultatelor observaţiilor satelitare în alte tipuri de aplicaţii. ♦ Integrarea RGN cu reţele similare europene şi globale a fost posibilă în principal prin stabilirea RN-SGP. In prezent, ANCPI cooperează în două proiecte internaţionale (CERGOP2/Environment şi EUPOS) axate pe utilizarea tehnologiilor de poziţionare globală. Fig.5 Sfera aplicaţiilor bazate pe staţiile de referinţă GNSS multifuncţionale ♦ Contribuţia RN-SGP va fi din ce în ce mai importantă având în vedere sfera largă de aplicaţii, care se va dezvolta şi în ţara noastră de la an la an (sisteme GPS instalate pe autoturisme, mijloace de transport urbane, TIR-uri, construcţii masive ş.a.). ♦ In anul 2008 urmează a se da în funcţiune sistemul de poziţionare european GALILEO, similar sistemului GPS (SUA) şi GLONASS (Rusia), dar disponibil deplin utilizatorilor civili. Pe baza experienţei acumulate în RN-SGP, România va putea să asimileze noua tehnologie şi aplicaţiile aferente domeniului de activitate al ANCPI, dar şi altor domenii conexe.

18

1.4 TIPURI DE MĂSURĂTORI EFECTUATE ÎN REŢELELE GEODEZICE

Lucrările efectuate în reţelele geodezice de sprijin au ca obiectiv final determinarea coordonatelor punctelor reţelei într-un anumit sistem de referinţă. Pentru a realiza acest obiectiv în reţelele geodezice se efectuează diferite măsurători, a căror natură depinde de tipul şi destinaţia reţelei. Prin urmare, într-o reţea dată nu pot fi întâlnite toate tipurile de măsurători geodezice posibile.

1.4.1 Unghiuri şi direcţii azimutale

Unghiurile şi direcţiile azimutale pot determina o reţea de triangulaţie din punct de vedere geometric. Pentru un triunghi ABC, în care latura AB este cunoscută, ar fi necesar şi suficient să se cunoască unghiurile din punctele A şi B. În lucrările de triangulaţie această determinare reprezintă un caz izolat, măsurându-se aproape întotdeauna şi unghiul din punctul C (fig. 1.17 b). În acest fel, măsurătorile unghiulare din punctele A, B, C sunt caracterizate printr-un „grad de libertate” care poate fi anulat de necesitatea ca unghiurile compensate să satisfacă o anumită condiţie geometrică.

a b c d

Fig. 1.11 Figuri elementare, componente ale reţelelor de triangulaţie

a – triunghi geodezic; b – patrulater geodezic; c,d – poligoane cu punct central.

Introducerea unor măsurători unghiulare suplimentare (fig. 1.11 b, c, d) conduce la crearea de noi grade de libertate în reţea, reclamând respectarea de către valorile compensate a unui număr corespunzător de condiţii geometrice.

1.4.2 Lungimi

Lungimile măsurate determină scara reţelei de triangulaţie. În acest scop ar fi strict necesară cunoaşterea unei singure lungimi, orice măsurătoare suplimentară conducând, ca şi în cazul precedent, la necesitatea respectării unei noi condiţii geometrice. Lungimile din reţelele de triangulaţie pentru care se acceptă ponderea p = ∞ se numesc baze geodezice. Asemenea valori provin din măsurători precise, efectuate cu firul de invar sau cu ajutorul instrumentelor electronice. Se pot introduce şi valori finite pentru ponderi, urmând ca valoarea cea mai probabilă a acestor lungimi să fie determinată prin compensarea reţelei de triangulaţie.Este de menţionat că măsurătorile de lungimi micşorează propagarea erorilor longitudinale din reţelele de triangulaţie. În reţelele de triangulaţie de ordin inferior lungimile pot fi calculate din coordonatele punctelor de ordin superior existente eventual în reţea şi care sunt considerate puncte vechi.

1.4.3 Azimute astronomice

În cazul reţelelor geodezice, azimutele astronomice α se vor transforma în azimute geodezice A, pe baza ecuaţiei Laplace, determinând orientarea reţelei de triangulaţie.Utilizarea azimutelor Laplace este specifică reţelelor mari de triangulaţie, denumite şi reţele astronomo - geodezice. Deoarece aceste reţele se realizează cu o precizie superioară reţelelor de stat, micşorarea posibilelor erori de rotaţie ale întregii reţele se poate realiza prin măsurarea unor azimute Laplace, la capetele reţelei. Prin relaţii matematice, azimutele Laplace pot fi reduse la planul de proiecţie transformându-se în orientări .

19

C

AB

AB

DC

C

DA

B

F

E D

G

A B

C

În reţelele de ordin inferior, orientările θ pot fi calculate din coordonatele punctelor de ordin superior existente eventual în reţea, şi care sunt considerate puncte vechi.

1.4.4 Coordonate astronomice

Coordonatele astronomice Φ, Λ se transformă în coordonate geodezice B şi L prin intermediul relaţiilor: 1.1

(a) în care:

B → latitudine geodezică → unghiul format de normala în punctul P cu planul ecuatorului terestruL → longitudine geodezică → unghiul diedru format de planul meridianului geodezic al punctului P

cu planul meridianului geodezic al punctului GreenwichΦ → latitudine astronomică → unghiul format de verticala punctului P cu planul ecuatoruluiΛ → longitudine astronomică → unghiul diedru format de planul meridianului astronomic al

punctului P cu planul meridianului astronomic Greenwich (meridian origine).

Ele pot determina poziţia reţelei de triangulaţie pe elipsoidul de referinţă. Coordonatele punctelor de ordin superior sunt preluate de regulă ca elemente fixe la prelucrarea reţelelor de ordin inferior.

1.4.5 Unghiuri zenitale

Determinarea altitudinilor în reţelele de triangulaţie se realizează de cele mai multe ori prin metoda nivelmentului trigonometric care presupune măsurători de unghiuri zenitale. Prelucrarea observaţiilor zenitale se efectuează, în mod obişnuit, independent de prelucrarea unghiurilor azimutale şi a lungimilor. În cadrul geodeziei tridimensionale, prelucrarea tuturor acestor măsurători se execută însă în bloc.

1.4.6 Diferenţe de nivel

Reţeaua nivelmentului de stat, precum şi alte reţele de nivelment sunt determinate prin măsurători de diferenţe de nivel. Metoda nivelmentului geometric este mult mai precisă în comparaţie cu metoda nivelmentului trigonometric, însă mult mai laborioasă. De aceea, metoda este puţin utilizată în cadrul reţelelor geodezice planimetrice (triangulaţie, trilateraţie), numai unde accesul la punctele geodezice prin nivelment geometric nu este prea dificil.

1.4.7 Măsurători gravimetrice

În cadrul reţelelor gravimetrice se fac determinări absolute şi relative ale acceleraţiei gravităţii. Determinări relative intervin şi în reţelele de nivelment geometric, fiind necesare la calculul corecţiilor specifice sistemului de altitudini folosit. Deşi nu în mod direct, determinările gravimetrice intervin şi în reţelele de triangulaţie de ordin superior, la calculul componentelor astonomo-geodezice ale deviaţiei verticalei , precum şi al ondulaţiilor cvasigeoidului ζ necesare la reducerea observaţiilor geodezice la suprafaţa elipsoidului de referinţă.

1.4.8 Influenţa refracţiei atmosferice asupra măsurătorilor geodezice

Refracţia atmosferică terestră se manifestă în troposferă şi în primele straturi ale stratosferei (până la aproximativ 10-11 km) influenţând deopotrivă măsurătorile unghiulare şi zenitale. Refracţia atmosferică terestră depinde de proprietăţile fizice ale atmosferei şi de starea solului între care există o dependenţă reciprocă. Atmosfera este compusă dintr-un amestec de gaze şi anume: în condiţii normale de temperatură t0 = 00C şi presiune p0 = 760 mmHg, există următoarea proporţie a elementelor componente principale: azot 78,09%, oxigen 20,95% argon 0,93%, anhidridă carbonică 0,03%, hidrogen

%, alte gaze %, vapori de apă, impurităţi (praf, fum, în special în primele straturi), a căror răspândire este neuniformă. Pentru definirea proprietăţilor fizice ale atmosferei, s-au făcut în decursul timpului, diverse ipoteze, prin

20

care s-au stabilit anumite relaţii între temperatura ”t”, presiunea ”p”, densitatea ”” şi altitudinea ”H”, reprezentând teorii diferite referitoare la refracţia atmosferică.Se acceptă în continuare modelul de atmosferă terestră cu straturi plane şi paralele (fig.1.12). În aceste straturi, refracţia are loc după legile descoperite de Snellius şi Descartes:1.-normala la suprafaţa de separare a două medii omogene transparente, diferite în punctul de incidenţă, se află în acelaşi plan cu raza incidentă şi cea refractată.

2 – raportul dintre sinusul unghiului de incidenţă ”i” şi sinusul unghiului de refracţie ”r” este o mărime constantă pentru două medii date:

1.2

unde n1 şi n2 reprezintă indicii de refracţie absoluţi ai primului, respectiv ai celui de-al doilea mediu. Indicii de refracţie ai straturilor atmosferice descresc cu înălţimea, tinzând către valoarea 1 pentru straturile superioare. Ca urmare, i2 = r1i1, iar raza luminoasă ce porneşte dintr-un punct oarecare P1 spre un alt punct P2 capătă o concavitate către sol. Astfel, refracţia atmosferică are ca efect ridicarea aparentă a punctului vizat.

dH

n+nn

P2

=2 1 S

2

1n dD

2i

1r

1i

S1

1P

Fig .1.18 1.12 Refracţia razelor de lumină în ipoteza straturilor plane şi paralele ale atmosferei

1.4.8.1 Refracţia atmosferică terestră verticală

În ipoteza că între două puncte A şi B există un număr infinit de straturi atmosferice, linia frântă ce reprezintă traseul razei de lumină care pleacă din B către A, poate fi aproximată cu o curbă (fig.1.13).

O

A

A'

0

A

s B'

A

B

B

0

B

Fig. 1.19. 1.13 Refracţia terestră verticală

Unghiul format de raza de lumină cu verticala la suprafaţa geoidului, într-un punct oarecare şi notat cu 0 , este unghiul zenital măsurat în acest punct. Presupunem suprafaţa complexă a geoidului înlocuită prin cea a sferei medii Gauss, de rază (M fiind raza de curbură a elipsei meridiane, iar N raza de curbură a primului vertical sau marea normală). Prin refracţie totală se înţelege unghiul format de tangentele în punctele A şi B.

1.3

unde, şi sunt unghiurile de refracţie din cele două puncte, astfel încât legătura dintre unghiurile zenitale aparente sau măsurate 0 şi cele reale este:A = 0

A+ 1.4

B = 0B+

21

Pentru intervalul AB formula cea mai generală pentru refracţia totală este:

1.5

unde, reprezintă curbura variabilă a razei de lumină, iar ds reprezintă elementul de arc . În mod practic, această integrală este imposibil de determinat întrucât ea depinde de starea efectivă a atmosferei în timpul măsurătorilor. Deoarece în triangulaţie refracţia atmosferică verticală intervine doar la efectuarea observaţiilor zenitale necesare pentru stabilirea cotelor prin nivelment trigonometric, se acceptă ipoteze care simplifică modalitatea de calcul a acestei integrale. O justificare a acestor ipoteze este generată şi de faptul că distanţele cu care se operează, sunt de regulă mai mici decât 6 km. Pentru asemenea domenii se poate accepta constant,rezultând că arcul de curbă poate fi asimilat cu un arc de cerc. Rezultă:

1.6

Integrala va deveni astfel:

1.7

iar refracţia totală: 1.8

Se mai introduce o aproximaţie şi anume , unde ” ” reprezintă proiecţia distanţei dintre punctele

A şi B pe sfera medie Gauss, sau mai general, pe elipsoidul de referinţă.Arcul = R , deci:

1.9

unde, coeficientul de proporţionalitate este denumit coeficient de refracţie.

R reprezintă raza medie Gauss iar R’ reprezintă raza curbei de refracţie.Din relaţiile (1.6);şi(1.9) rezultă:

1.10

Din figura 1.13 rezultă că:

0A+

1.11 adică, unghiul (0

A+ ) exterior triunghiului AOB este egal cu suma unghiurilor interioare nealăturate.

Dar, , şi deci

0A+ (0

B+ ) 1.12

(0A+0

B ) 1.13

dar, (vezi 1.15)iar, (vezi 1.14)

Rezultă deci din 1.13 : = ( 0+ 0

B) 1.14 ( 0

A+ 0B) 1.15

( 0A+ 0

B) 1.16

22

1.17

Aceasta constituie o formulă de determinare a coeficientului de refracţie funcţie de distanţele zenitale presupuse ca fiind măsurate la sol şi unghiul presupus de asemenea cunoscut. Această formulă este aplicabilă sub anumite restricţii în ceea ce priveşte determinarea unghiurilor zenitale A şi B, restricţii ce provin din faptul că refracţia totală este o funcţie periodică, cu perioada 24 h. Forma acestei funcţii este diferită în timp şi spaţiu, în funcţie de diferiţi parametri, dintre care cel mai important este temperatura atmosferică. Temperatura, la rândul ei depinde de radiaţiile solare directe, ajungându-se astfel la o concluzie foarte importantă pentru măsurătorile geodezice şi anume, ciclul refracţiei atmosferice terestre este o consecinţă directă a gradului de încălzire a solului.

Se observă astfel următoarele caracteristici: un maxim în timpul nopţii descreştere către răsăritul soarelui un minim către ora 10 stabilitate între orele 10-15 creştere către apusul soarelui

Trebuie luate însă în consideraţie şi variaţiile locale datorate anotimpului, poziţiei geografice a zonei, naturii terenului peste care trece viza (vegetaţie, ape, etc), distanţei de vizare, ş.a.Măsurătorile zenitale trebuie executate în perioada de stabilitate a refracţiei terestre, deoarece prin nivelment trigonometric reciproc simultan s-ar putea elimina în acest fel influenţa necunoaşterii exacte a unghiului de refracţie . Dar, în perioadele de stabilitate a refracţiei, calitatea imaginii lasă de dorit, datorită agitaţiei atmosferice. De aceea, experienţa fiecărui operator va fi hotărâtoare în alegerea perioadei optime de efectuare a măsurătorilor, care trebuie să se afle totuşi în intervalul arătat. În general, pentru ţările cu climă continentală, vara, în zilele călduroase, coeficientul de refracţie este:

0,11k0,14. Gauss a dedus acest coeficient ca fiind k = 0,13 iar pentru ţara noastră este adoptat k = 0,14. În anul 1964 , profesorul A. Russu, a stabilit valori ale coeficientului de refracţie pentru zona oraşului Braşov, pe baza unui număr mare de determinări. Astfel, s-au dedus următoarele valori medii, valabile pentru vize “înalte” - minimum 6 m deasupra solului :

k = 0,115 între orele 10 şi 14 k = 1,145 între orele 7-9 şi 15-17

1.4.8.2 Refracţia atmosferică laterală

Aceasta constituie un fenomen deosebit de important, care influenţează precizia măsurătorilor azimutale, în special pentru vizele lungi din cadrul reţelelor de triangulaţie de ordin superior. S-au efectuat astfel studii amănunţite încă de la începutul secolului trecut, emiţându-se diferite ipoteze prin care să se poată determina o formulă de corectare a măsurătorilor azimutale. Nu s-a ajuns la stabilirea unei formule unice de calcul al corecţiilor datorită refracţiei laterale însă, efectul acesteia poate fi micşorat prin adoptarea unui mod de lucru adecvat, şi anume: Observaţiile azimutale se vor executa în condiţii optime la 3-4 ore după răsăritul soarelui, precum şi circa 3-4 ore înainte de apus. De asemenea trebuie evitată trecerea vizelor prin apropierea construcţiilor sau versanţilor neacoperiţi, prin asigurarea unei distanţe corespunzătoare între viză şi teren. Nu este recomandat ca să se execute observaţii de mare precizie înainte de ploaie.

23

CAPITOLUL 2

STADIUL ACTUAL AL RETELEI GEODEZICE DIN JUDETUL CARAS-SEVERIN

2.1 RETEAUA GEODEZICA IN ROMANIA

Fig.2.1 Punctele de triangulaţie de ordinele I – VI în Romănia

2.1.1 Scurt istoric al măsurătorilor terestre în România

Teritoriul ţării noastre a apărut pe hărţi din timpuri foarte vechi. Necesitatea folosirii documentelor cu caracter topografic în diverse activităţi (economice, administrative, militare), a fost atestată chiar de operele unor cărturari români de seamă. Astfel, lucrările spătarului Nicolae Milescu (1636-1708), a stolnicului Constantin Cantacuzino (1650-1714), ale principelui Dimitrie Cantemir (1673-1723), au avut menirea să arate preocupările şi interesul domnitorilor români pentru întocmirea şi folosirea documentelor topografice. Astfel de hărţi, apar încă din secolul al XVI-lea, dar sursa informaţiilor şi redactarea lor eronau uneori realitatea, din care cauză nu se putea avea mare încredere în ele. Se poate spune că până la sfârşitul secolului al XVII-lea a fost etapa realizării hărţilor informative.

Primele hărţi informative ale Ţărilor Române au apărut către anul 1596 în Italia şi mai ales în Germania, ca mijloc de ilustrare a descrierii luptelor duse de Mihai Viteazul împotriva turcilor. Abia către începutul secolului al XVIII-lea au apărut primele hărţi întocmite de români: harta realizată de stolnicul Cantacuzino în anul 1700 pentru Valahia Mare şi harta Moldovei executată de Dimitrie Cantemir în anul 1737. Ultima, avea trasate pe ea meridianele şi paralelele geografice.

Tot în secolul al XVIII-lea au început în ţările române şi determinările astronomice executate cu mijloace rudimentare. În acest domeniu remarcăm lucrările de determinare a longitudinii şi latitudinii oraşelor Bucureşti şi Târgovişte executate de Chrisandos Notaras (trimis pe cheltuiala domnitoruluiConstantin Brâncoveanu în străinătate pentru învăţarea matematicilor şi a fizicii), a oraşelor Iaşi şi Galaţi efectuate de Giussepe Bascovici (1762), etc. Potrivit documentelor scrise ale vremii, Vasile Lupu, domnitor al Moldovei (1634-1653) a întemeiat la Cotnari o Academie Teologică şi Filozofică prevăzută cu un muzeu de instrumente de fizică şi astronomie.

În dezvoltarea ştiinţelor topografice un rol important şi-a asumat Serviciul Topografic Militar.În anul 1854, cu ocazia războiului Crimeii, au început lucrările de ridicări topografice pentru întocmirea hărţii

24

http://earth.unibuc.ro/articole/scurt-istoric-al-masuratorilor-terestre-in-romania

Dobrogei şi Munteniei, precum şi lucrările de determinare a diferenţei de nivel dintre Marea Neagră şi Marea Adriatică, sub conducerea Statului major austriac şi a celui francez.

Ca rod al lucrărilor efectuate, s-a întocmit sub conducerea mareşalului-general Flighely (1855) harta Dobrogei, Munteniei şi Olteniei, precum şi descrierea geometrică a cursului inferior al Dunării. De remarcat că la executarea lucrărilor de topografie şi triangulaţie au participat şi cadeţii primei promoţii de ofiţeri români de la Şcoala militară de la Bucureşti.

În Moldova, primele ridicări topografice sunt legate de anul 1873, ele impunându-se deoarece harta Moldovei întocmită de mareşalul Bauer cu aproape 100 de ani în urmă, nu mai era de actualitate. La baza executării lucrărilor din nordul Moldovei au stat următoarele principii: triangulaţia geodezică nouă să se sprijine pentru moment pe datele oferite de triangulările anterioare

din ţară şi din ţările limitrofe; ridicările topografice să se sprijine pe această triangulare; configuraţia terenului să se sprijine pe nivelmentul geodezic.

Până la izbucnirea războiului ruso-turc din anul 1877, s-a continuat executarea triangulaţiei geodezice din nordul Moldovei.

Din anul 1875, România a început să activeze în organismele geodezice internaţionale. La şedinţa Comisiei permanente de geodezie de la Paris (1875), s-a prezentat primul raport asupra lucrărilor topografice şi geodezice efectuate în ţară.

După terminarea Războiului de Independenţă, “Depozitul de Resbel” revine la atribuţii paşnice. Încep ridicările topografice din Dobrogea, la scara 1:10.000, pentru a servi la parcelarea proprietăţilor.

Cu începere din anul 1885, s-au reluat ridicările topografice în Moldova, care au continuat până în 1895, când s-a încheiat ridicarea acestei porţiuni.

Din anul 1893 a început executarea lucrărilor de triangulaţie pentru Muntenia, bazate pe următoarele principii:

sprijinirea canevasului geodezic pe baze geodezice măsurate direct în ţară; efectuarea de determinări astronomice necesare aşezării exacte şi orientării reţelei geodezice a ţării pe

suprafaţa Pământului; legarea printr-o reţea unitară a reţelelor Moldovei, Munteniei şi Dobrogei; înlocuirea nivelmentului trigonometric cu nivelment geometric de precizie.

În anul 1895, este înfiinţat Institutul geografic al armatei. În compunerea acestuia intrau serviciile: geodezic, topografic, reproduceri şi administrativ, şcoala pentru ofiţeri geodezi şi topografi, şi o şcoală de operatori cartografi. Toate acestea aveau ca scop înlocuirea treptată a specialiştilor străini aduşi de la Institutul cartografic din Viena.

Tot în anul 1895 încep măsurătorile de baze geodezice, determinându-se trei astfel de baze: pe malul Dunării (Gârla Mare), în apropiere de Bucureşti (Ciorogârla-Militari) şi la Roman. De asemenea în acest an încep lucrările de nivelment de precizie pentru stabilirea exactă a cotelor oraşului Bucureşti. În anul de graţie 1895 se finalizează Observatorul astronomic militar situat pe Dealul Piscului şi sunt efectuate primele determinări astronomice. Aceste observaţii au fost de folos la întocmirea primului plan topografic al capitalei. Lucrările pentru realizarea acestui plan au început tot în anul 1895.

În anul 1898 s-a instalat la Constanţa primul medimarimetru, cu care s-au executat înregistrări continui a nivelului Mării Negre pentru determinarea altitudinii zero, până în anul 1916.

În anul 1900, a început colaborarea internaţională la care şi România a fost parte, în vederea determinării diferenţei de longitudine dintre Bucureşti şi Potsdam în scopul realizării legăturii precise dintre cele două observatoare astronomice, precum şi a calculării longitudinii reale a punctului fundamental al ţării.

În acelaşi timp, lucrările geodezo-topografice existente în Transilvania, Banat şi Bucovina, erau mai bune decât cele realizate până în anul 1916 în Moldova şi Muntenia şi aceasta datorită faptului că la Viena, a existat o importantă tradiţie în acest domeniu. Începuturile triangulaţiei în aceste provincii, datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, finalizarea lucrărilor făcându-se abia după 1853. Reţelele au fost realizate pe ordine de triangulaţie cuprinzând ordinul I, II, III, şi IV. Punctele reţelelor de triangulaţie au fost marcate la sol prin borne de piatră, unele din ele păstrându-se şi astăzi.

25

Tot în această perioadă de timp (până la izbucnirea primului război mondial), au fost executate următoarele lucrări:

ridicarea regulată cu planşeta, pentru harta ţării la scara 1:20.000, a Moldovei, Munteniei şi Olteniei; ridicarea regulată cu planşeta a Dobrogei la scara 1:10.000; ridicări tahimetrice pentru planurile oraşelor Bucureşti, Ploieşti şi Galaţi la scara 1:500; ridicarea topografică a planurilor frontierei cu Rusia.

Experienţa primului război mondial a arătat că harta ţării noastre întocmită în proiecţie echivalentă Bonne nu corespundea nevoilor vremii, impunându-se neântârziat schimbarea sistemului de proiecţie. Pentru rezolvarea problemei, pornindu-se de la materialul de bază existent, prin transformarea pe cale grafică, s-a obţinut harta în proiecţie conformă Lambert. Deoarece materialul cartografic vechi era desfăşurat pe doi elipsoizi de referinţă (Bessel şi Clarke), a fost nevoie să se elaboreze baza matematică necesară operaţiunii sus amintite.

Începând cu anul 1928 a fost înfiinţat biroul stereo-fotogrammetric şi aerocartografic, intuindu-se marea utilitate a metodelor fotogrammetrice pentru contrucţia hărţilor.

În anul 1930 au fost întreprinse lucrări pentru racordarea tuturor hărţilor la elipsoidul de refeinţă Hayford şi utilizarea sistemului de proiecţie stereografică cu plan unic secant.

Începând cu anul 1951 s-a trecut la întocmirea noii hărţi a României la scara 1:25.000, adoptându-se elipsoidul Krasovski şi sistemul de proiecţie Gauss-Krüger. Pînă în anul 1958 a fost finalizată faza ridicării întreg teritoriului ţării.

Începând cu anul 1973, în vederea întocmirii planului topografic de bază la scările 1:2.000, 1:5.000 şi 1:10.000, s-a introdus proiecţia azimutală perspectivă oblică conformă în plan secant 1970.

În prezent sunt în plină desfăşurare eforturile de realizare a hărţii digitale a României la scări mari, beneficiind de deschiderea spre informaţie de după 1990, şi cu aportul tehnologiilor actuale.

26

2.2 ASPECTE GENERALE ALE JUDEŢULUI CARAŞ – SEVERIN

Asezare

Caraş-Severin este un judeţ în regiunile Banat şi Transilvania din România, ce are ca reşedinţă oraşul industrial Reşiţa. Situat în partea de sud-vest a României, judeţul Caraş-Severin are o suprafaţă de 8514 km2 (3,6% din suprafaţa ţării, ocupă locul al treilea, ca mărime între judeţele ţării) şi cuprinde 2 municipii, 6 oraşe, 69 de comune cu 188 de sate.

Limite

Limitele judeţului Caraş-Severin sunt în cea mai mare parte conveţionale. se învecinează cu judeţele: Timiş în nord şi nord-vest, Hunedoara şi Gorj în est, Mehedinţi în est şi sud-est, iarDunărea formează în partea de sud şi sud-vest graniţă cu Serbia.

Lista oraşelor din judeţul Caraş-Severin

- Reşiţa - Caransebeş - Bocşa - Oraviţa

- Moldova Nouă - Oţelu Roşu - Anina - Băile Herculane

Date istorice

102 d Hr. este ridicat castrul roman Tibiscum 1289 localitatea Caransebeş este atestată documentar sub numele de Opidum.

1450 Caransebeşul se impune drept centru politic al Banatului de Severin.

1718 în urma Păcii de la Passarowitz, Banatul intră sub ocupaţia Imperiului Habsburgic.

1719 la Bocşa ia fiinţă uzina de maşini agricole şi totodată este pus în funcţiune primul furnal de pe teritoriul României de azi

1769 se deschid uzinele metalurgice la Reşiţa

1783 oraşul Caransebeş devine reşedinţă a Episcopiei Ortodoxe Române.

1817 la Oraviţa se inaugurează primul teatru zidit din sud-estul Europei.

1872 a fost construită prima locomotivă cu aburi la Reşiţa.

Relief

Din punct de vedere geografic, în judeţul Caraş-Severin se află toate cele trei trepte clasice, predominând însă relieful muntos care ocupă 65% din teritoriu, fiind reprezentat de Munţii Banatului, Munţii Ţarcu, Munţii Godeanu şi Munţii Cernei. De aceea el poate fi considerat ca fiind un judeţ de munte. Relieful muntos creşte în altitudine de la vest spre est, culminând în Munţii Godeanului, cu înălţimile lor de 1600-2200 m, se ridică cu mult deasupra părţii sudice a Munţilor Poiana Ruscă şi a munţilor Semenic, Almăj, Locvei, Aninei, şi Dognecei, care au înălţimi cuprinse între 600 şi 1400 m. Aceşti munţi sunt separaţi de culoarele depresionare Bistra şi Timiş-Cerna. Spre vest se întind Dealurile Oraviţei, Doclinului şi Sacoş-Zagujeni, precum şi o porţiune restrânsă a Câmpiei Timişului. Cea mai mică altitudine a judeţului se găseşte în zona localităţii Drencova, fiind de cca. 76 m iar maximul se înregistrează în Vârful Gugu din munţii Godeanu la 2.291 m.

Climă

27

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C3%A2mpia_Timi%C8%99ului&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/M

http://ro.wikipedia.org/wiki/M

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Cernei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Godeanu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_%C8%9Aarcu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_%C8%9Aarcu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Banatului

http://ro.wikipedia.org/wiki/Re%C8%99i%C8%9Ba

http://ro.wikipedia.org/wiki/1872

http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa

http://ro.wikipedia.org/wiki/Oravi%C8%9Ba





http://ro.wikipedia.org/wiki/Boc%C8%99a


http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Habsburgic

http://ro.wikipedia.org/wiki/Banat

http://ro.wikipedia.org/wiki/Passarowitz




http://ro.wikipedia.org/wiki/Tibiscum


http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83ile_Herculane

http://ro.wikipedia.org/wiki/Anina

http://ro.wikipedia.org/wiki/O%C8%9Belu_Ro%C8%99u

http://ro.wikipedia.org/wiki/Moldova_Nou%C4%83




http://ro.wikipedia.org/wiki/Serbia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83re

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mehedin%C8%9Bi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gorj

http://ro.wikipedia.org/wiki/Hunedoara


http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvania

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Actual_Caras-Severin_county_CoA.png

Este de tip continental-moderat cu influenţe submediteraneene. Temperatura medie anuală variază în funcţie de altitudine, înregistrându-se astfel 10-11 grade Celsius în zona deluroasă şi de câmpie şi 4-9 grade Celsius la munte. precipitaţiile cresc de la 700 mm/mp în zonele joase la 1400 mm/mp în Munţii Ţarcu şi Godeanu.

Staţiuni

Băile Herculane - Una dintre cele mai vechi staţiuni din lume, a fost atestată documentar în 153 î.e.n. Pe lângă puterea tămăduitoare a apelor termale şi a climatului specific, staţiunea reprezintă şi punct de plecare spre Peştera Hoţilor, Cheile Domogledului, Grota Haiducilor, Cascada Cernei, Grota cu aburi.

Trei Ape - Staţiune turistică cu lac de acumulare situat la sud de satul Brebu Nou. De la baza acestui lac izvorăşte râul Timiş. Adună apele pâraielor Brebu, Grădişte şi Semenic, iar apa de deversare din lac împreună cu izvorul de la baza acestuia formează un pârâu ce a fost amintit mai devreme, respectiv Timiş.

Semenic - 10 km de la Văliug, staţiune turistică cu pârtii de schi pentru începători.

Crivaia - de la Văliug încă 5 km, la extremitaea sudică a acestuia, într-o frumoasă poiană străbătută de apa Bârzavei.

Vestigii şi monumente de arhitectură

Ruinele Cetăţii feudale Mehadia Teatrul vechi din Oraviţa

Cetatea Cuieşti, Bocşa

Castrul roman Centum Putei, Surduc-Banat

Statuia lui Hercule şi Complexul balnear

Ruinele Cetăţii Caraşova

Drumul poştalion roman care traverseaza dealuriile dinspre Oraviţa respectiv Dunăre.

Ruinele Cetatii Dragomireana situata in apropierea comunei Dalboşeţ

Arii protejate

Parcuri naţionale si naturale Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului

Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei

Parcul Natural Porţile de Fier

Situri Natura 2000

Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu

Izvorul Bigăr

Bârzăviţa

Peştera Comarnic

28

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tera_Comarnic

http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Natural_Por%C8%9Bile_de_Fier

http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Domogled-Valea_Cernei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Cheile_Nerei-Beu%C8%99ni%C8%9Ba

http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Semenic-Cheile_Cara%C8%99ului


http://ro.wikipedia.org/wiki/Cara%C8%99ova



http://ro.wikipedia.org/wiki/Mehadia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Km

http://ro.wikipedia.org/wiki/Km

Fâneaţa cu narcise

Zerveşti

Pădurea Ezerişel

Valea Greşca

Cheile Gârliştei

Peştera Popovăţ

Cheile Rudăriei

Cheile Şuşarei

2.3 REŢEAUA DE TRIANGULAŢIE IN JUDEŢUL CARAŞ –SEVERIN

29

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cheile_%C8%98u%C8%99arei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cheile_Rud%C4%83riei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cheile_G%C3%A2rli%C8%99tei

Fig.2.2 REŢEAUA DE TRIANGULAŢIE DE ORDINELE I

2.3.1 Puncte de triangulatie de ordinul I

In perioada anilor 1956-1962 Direcţia Topografică Militară a coordonat şi executat realizarea reţelei geodezice de ordinul I in judeţul Caraş – Severin.

Astfel pe teritoriul judeţului se găsesc un număr de 12 puncte de triangulaţie de ordinul I, poziţionate pe teritoriile administrative : Cornereva, Doclin, Eftimie Murgu, Lăpusnicul Mare, Mehadia, Moldova Nouă, Prigor, Socol, Turnu Ruieni, Vărădia, Zăvoi, Zorlentu Mare.

30

Din totalul punctelor de triangulaţie de ordinul I:

- unul este in stare de conservare bună, - unul este distrus - celelalte sunt în stare stare de consrvare necunoscută.

Tabel privind situaţia punctelor de triangulaţie de ordinul I din judeţul Caraş-Severin:

Nr. Teritoriu Denumirea Borna Trapezul in care Stare

crt. administrativ punctului STAS este localizat

punctul

0 1 2 3 4 51 Cornereva Boldoveni I L-34-106-C-a Necunoscuta

2 Doclin Culmea Poetii I L-34-104-A-b Necunoscuta

3 Eftimie Murgu Svinecea Mare I L-34-117-C-b Necunoscuta

4 Lapusnucul Mare Plesiva I L-34-116-B-a Necunoscuta

5 Mehadia Coltul Pietrii I L-34-117-B-d Distrus

6 Moldova Noua Moldovita I L-34-116-C-b Buna

7 Prigor Piatra Nedeii I L-34-105-C-a Necunoscuta

8 Socol Livada I L-34-115-D-b Necunoscuta

9 Turnu Ruieni Muntele Mic I L-34-93-D-d Necunoscuta

10 Varadia Dl. Verzisor I L-34-103-D-b Necunoscuta

11 Zavoi Vf. Pietrii I L-34-94-C-d Necunoscuta

12 Zorlentu Mare Magura Poiana I L-34-93-C-a Necunoscuta

Fig. 2.4 Punctele de triangulaţie de ordinul I

31

2.3.2 Puncte de triangulaţie de ordinul II

Tot în perioada anilor 1956-1962 Direcţia Topografică Militară a coordonat şi executat realizarea reţelei geodezice de ordinul II în judeţul Caraş – Severin.

32

Astfel pe teritoriul judeţului se găsesc un număr de 25 puncte de triangulaţie de ordinul II, poziţionate pe teritoriile administrative : Armeniş, Berlişte, Berzovia, Buchin, Caransebeş, Caraşova, Ciudanoviţa, Cornereva, Dalboşeţ, Domaşnea, Fîrliug, Forotic, Lăpuşnicel, Marga, Măureni, Prigor, Răcăşdia, Reşiţa, Rusca Montană, Sasca Montană, Teregova, Topleţ, Zăvoi .

Din totalul punctelor de triangulaţie de ordinul II:

- cinci în stare de conservare bună,

- două sunt distruse,

- unul este inaccesibil,

- celelalte sunt în stare de conservare necunoscută.

Tabel privind situaţia punctelor de triangulaţie de ordinul II din judetul Caraş-Severin:



punctul

0 1 2 3 4 51 Armenis Tarcu II L-34-106-A-a Necunoscuta

2 Armenis Poiana Inalta II L-34-105-B-d Necunoscuta

3 Berliste Dl. Susara II L-34-103-D-D Inaccesibil

4 Berzovia Dl. Tilva II L-34-92-C-c Necunoscuta

5 Buchin Nemanu Mare II L-34-105-A-a Buna

6 Caransebes Dl. Sboresti II L-34-93-D-a Necunoscuta

7 Carasova Vf. Bucitu II L-34-104-B-a Buna

8 Ciudanovita Vf. Polom II L-34-104-D-a Necunoscuta

9 Cornereva Arjana II L-34-105-D-d Necunoscuta

10 Dalboset Tilva Blidarului II L-34-116-D-b Necunoscuta

11 Domasnea Poiana Mare II L-34-105-D-b Necunoscuta

12 FirliugDl. Cula Arimesului II L-34-92-D-a Distrus

13 Forotic Surducu Mare II L-34-104-A-a Necunoscuta

14 Forotic Dl. Corcanu II L-34-104-A-c Necunoscuta

15 Lapusnicel Dl. Belcovat II L-34-117-A-b Necunoscuta

16 Marga Magura Marga II L-34-94-C-a Necunoscuta

17 Maureni La Padure II L-34-92-C-a Necunoscuta

18 Prigor Polovirt II L-34-105-C-c Necunoscuta

19 Racasdia Dumbrava II L-34-104-C-c Distrus

20 Resita Culmea Certej II L-34-104-B-d Buna

21 Rusca Montana vf. Poietii II L-34-93-B-a Necunoscuta

22 Sasca Montana Cadia II L-34-116-A-d Necunoscuta

23 Teregova Vf. Semenicului II L-34-105-A-c Buna

24 Toplet Meteriz II L-34-117-D-b Buna

25 Zavoi Vf. Godeanu II L-34-106-A-d Necunoscuta

Fig. 2.5 Punctele de triangulaţie de ordinul II

33

2.3.3 Puncte de triangulaţie de ordinul III

Pe teritoriul judeţului Caraş-Severin se găsessc un număr de 95 puncte de triangulaţie de ordinul III.Teritoriile administrative unde se găsesc aceste puncte de triangulaţie sunt: Anina, Băile Herculane,

Bănia, Băutar, Berlişte, Berzasca, Bocşa, Bolvaşniţa, Bozovici, Brebu, Brebu Nou, Caraşova, Cărbunari, 34

Ciclova Română, Ciuchici, Ciudanoviţa, C-tin Daicoviciu, Cornereva, Doclin, Dognecea, Eftimie Murgu, Ezeriş, Fîrliug, Iablaniţa, Lăpuşnicel, Lăpuşnicul Mare, Lupac, Măureni, Mehadia, Moldova Nouă, Naidăş, Obreja, Oraviţa, Oţelu Roşu, Păltiniş, Pojejena, Prigor, Ramna, Reşiţa, Rusca Montană, Sacu, Slatina Timiş, Şopotu Nou, Teregova, Ticvaniu Mare, Topleţ, Vermeş, Vrani, Zăvoi.

Din totalul de puncte de triangulaţie de ordinul III:

- două în stare de conservare bună,

- patru sunt distruse,

- unul este în stare deteriorată,

- celelalte sunt în stare necunoscută.

Tabel privind situaţia punctelor de triangulaţie de ordinul III din judeţul Caraş-Severin:



punctul

0 1 2 3 4 51 Anina Colonovatul Mic III L-34-104-D-a Necunoscuta

2 Anina Dl. Porcarului III L-34-104-D-c Necunoscuta

3 Anina Dl. Trei Movile III L-34-104-D-d Necunoscuta

4 Anina Vf. Pauleasa III L-34-104-D-c Necunoscuta

5 Anina Vf. Leordisului III L-34-116-B-a Necunoscuta

6 Baile Herculane Domogled III L-34-117-B-d Necunoscuta

7 Bania Dl. Baniei III L-34-117-A-c Necunoscuta

8 Bania Vf. Raspunsului III L-34-117-C-a Necunoscuta

9 Bautar Magura Fruntii III L-34-94-A-c Necunoscuta

10 Bautar Vf. Cracului III L-34-94-C-b Necunoscuta

11 Bautar Vf. Sturu III L-34-94-C-a Necunoscuta

12 Berliste Berliste III L-34-115-B-b Distrus

13 Berzasca Cozla III L-34-129-A-a Necunoscuta

14 Bocsa Tilva Inalta III L-34-92-C-d Necunoscuta

15 Bolvasnita Dl. Cristii III L-34-93-D-c Necunoscuta

16 Bolvasnita Vf. Brusturu III L-34-106-A-a Necunoscuta

17 Bozovici Cracul Lung III L-34-105-C-a Necunoscuta

18 Bozovici Dl. Trei Movile III L-34-104-D-d Necunoscuta

19 Bozovici Dilma III L-34-117-A-a Necunoscuta

20 Bozovici Vf. Esalnata III L-34-116-B-b Necunoscuta

21 Bozovici Babitii Mici III L-34-117-A-a Necunoscuta

22 Brebu Tilva Sirbului III L-34-92-D-d Necunoscuta

23 Brebu Nou Tilva de Soc III L-34-105-A-d Necunoscuta

24 Carasova Dl. Socolovat III L-34-104-B-d Necunoscuta

25 Carbunari Stinapari III L-34-116-A-d Necunoscuta

26 Ciclova Romana Piatra Alba III L-34-116-B-a Necunoscuta

27 Ciclova Romana Tramic III L-34-116-A-b Necunoscuta

28 Ciclova Romana Custura Cetatii III L-34-116-B-a Necunoscuta

29 Ciuchici Latova III L-34-116-A-a Necunoscuta

30 Ciudanovita Cirja Lunga III L-34-104-D-a Necunoscuta

31 C-tin Daicoviciu Vf. Magurii III L-34-93-A-d Necunoscuta

32 C-tin Daicoviciu La Cintari III L-34-93-C-b Necunoscuta

35

33 Cornereva Vf. Dobrii III L-34-106-C-a Necunoscuta

34 Cornereva Oplesata III L-34-106-C-a Necunoscuta

35 Cornereva Vf. Cozia III L-34-105-D-b Necunoscuta

36 Cornereva Vlascu Mic III L-34-106-C-c Necunoscuta

37 Doclin Letul lui Bineselu III L-34-92-C-d Distrus

38 Doclin Taul Lung III L-34-104-A-d Necunoscuta

39 Dognecea Danila III L-34-104-B-a Necunoscuta

40 Domasnea Dl. Domasnei III L-34-105-D-c Necunoscuta

41 Eftimie Murgu Aria III L-34-117-A-c Necunoscuta

42 Ezeris Dl. Sopot III L-34-92-D-b Necunoscuta

43 Ezeris Obirsia Magura III L-34-92-D-c Necunoscuta

44 Firliug Dimpuri III L-34-92-B-c Necunoscuta

45 Firliug Dl. Lutului III L-34-92-B-d Necunoscuta

46 Iablanita Dl. Potolasca III L-34-117-B-a Necunoscuta

47 Iablanita Cirsa Mica III L-34-117-A-d Necunoscuta

48 Lapusnicel Lacul Cerbului III L-34-105-C-c Necunoscuta

49 Lapusnicul mare Vf. Leordisului III L-34-116-B-a Necunoscuta

50 Lapusnicul mare Cirsia Morii III L-34-116-B-d Necunoscuta

51 Lapusnicul mare Vf. Habit III L-34-116-B-c Necunoscuta

52 Lupac Cioaca Lupac III L-34-104-B-a Necunoscuta

53 Lupac Dl. din Hotar III L-34-104-B-c Necunoscuta

54 Maureni Dl. Sosdea III L-34-91-D-b Necunoscuta

55 Maureni Lieseni III L-34-91-D-d Distrus

56 Maureni Maureni III L-34-92-C-a Necunoscuta

57 Mehadia Culmea Mare III L-34-117-B-d Necunoscuta

58 Mehadia Poiana Lunga III L-34-117-B-c Necunoscuta

59 Mehadia Culmea 4 Pene III L-34-117-B-c Necunoscuta

60 Moldova Noua Fintina Zaberchii III L-34-116-C-b Necunoscuta

61 Naidas Ciuca Mare III L-34-116-A-c Necunoscuta

62 Naidas Poiana Lisa III L-34-116-A-c Necunoscuta

63 Obreja Plesa Mare III L-34-93-B-c Necunoscuta

64 Oravita Tilva Mare III L-34-104-D-c Necunoscuta

65 Oravita Dl. Culmea III L-34-104-D-c Necunoscuta

66 Otelu Rosu Scarisoara III L-34-93-B-a Necunoscuta

67 Otelu Rosu Socetul Mic III L-34-93-D-b Necunoscuta

68 Paltinis Cucuiul Plesii III L-34-93-C-d Necunoscuta

69 Pojejena Cracul Inalt III L-34-116-C-a Deteriorata

70 Pojejena Intre Vai III L-34-115-D-b Necunoscuta

71 Pojejena La Observator III L-34-116-C-a Necunoscuta

72 Prigor Dilmele Prigorului III L-34-117-A-b Necunoscuta

73 Prigor Tilva Inalta III L-34-117-A-d Necunoscuta

74 Ramna Dl. Stoicani III L-34-92-C-b Distrus

75 Resita La Comoara III L-34-92-D-d Deteriorata

76 Resita Dl. Grunilor III L-34-104-B-a Distrus

77 Resita Dl. Fintinei Seci III L-34-104-B-b Buna

78 Resita Poiana Cozia III L-34-105-A-a Necunoscuta

79 Rusca Montana Vf. Padesu III L-34-93-B-a Necunoscuta

80 Rusca Montana Vf. Magura III L-34-93-B-d Buna

81 Sacu Salbagelu Nou III L-34-93-A-c Necunoscuta

36

82 Slatina Timis Piatra Ilovei III L-34-105-B-a Necunoscuta

83 Slatina Timis Pleasa Mare III L-34-105-B-b Necunoscuta

84 Sopotu Nou Tilva Pietroasa III L-34-116-D-a Necunoscuta

85 Sopotu Nou Paltis III L-34-116-D-b Necunoscuta

86 Teregova Poiana Radcoasa III L-34-105-C-b Necunoscuta

87 Teregova Poiana Daliei III L-34-105-D-a Necunoscuta

88 Teregova Vf. Olanelor III L-34-106-A-c Necunoscuta

89 Ticvaniu mare Dl. Cicleni III L-34-104-C-b Necunoscuta

90 Toplet Cherbelezu III L-34-117-C-b Necunoscuta

91 Vermes Dl. Luncariu III L-34-92-A-d Necunoscuta

92 Vermes Crucea Islazului III L-34-92-A-d Necunoscuta

93 Vrani Livezile III L-34-103-D-d Necunoscuta

94 Zavoi Vf. Baicu III L-34-106-A-b Necunoscuta

95 Zavoi Buza Nedeii III L-34-94-C-c Necunoscuta

Fig. 2.6 Punctele de triangulaţie de ordinul III

37

2.3.4 Puncte de triangulaţie de ordinul IV

Pe teritoriul judeţului Caraş-Severin se găsessc un număr de 273 puncte de triangulaţie de ordinul IV.Punctele de triangulaţie de ordinul IV se găsesc în toate teritoriile administrative ale judeţului.Din totalul de punctele de triangulatie de ordinul IV:

38

- trei in stare de conservare bună,

- cinci sunt distruse,

- celelalte sunt într-o stare de conservare necunoscută.

Tabel privind situaţia punctelor de triangulaţie de ordinul IV din judeţul Caraş-Severin:



punctul

0 1 2 3 4 5

1 Anina Poiana Rusului IV L-34-104-D-b Necunoscuta

2 Anina La Mese IV L-34-104-D-b Necunoscuta

3 Anina Tilva Zinei IV L-34-104-D-c Necunoscuta

4 Anina Grohanul Mare IV L-34-116-B-b Necunoscuta

5 Anina Tilva Ursoania IV L-34-116-B-a Necunoscuta

6 Armenis Fata Ungurului IV L-34-106-A-a Necunoscuta

7 Armenis Vf. Corbului IV L-34-105-B-d Necunoscuta

8 Armenis Vf. Foarfecii IV L-34-106-A-c Necunoscuta

9 Armenis Magura IV L-34-105-B-d Necunoscuta

10 Armenis Vf. Pietrosa IV L-34-105-B-d Necunoscuta

11 Armenis Tilva Poienii IV L-34-105-B-c Necunoscuta

12 Armenis Tilva Ascuri IV L-34-105-B-c Necunoscuta

13 Baile Herculane Dl. Stogirului IV L-34-117-B-d Necunoscuta

14 Bania La Case IV L-34-117-C-a Necunoscuta

15 Bania Urda Mare IV L-34-117-C-a Necunoscuta

16 Bania Curmaturile Baniei IV L-34-117-C-a Necunoscuta

17 Bania Gorunul Traznit IV L-34-117-A-c Necunoscuta

18 Bautar Dl. Copiletului IV L-34-94-A-c Necunoscuta

19 Bautar Cornu Mare IV L-34-94-A-c Necunoscuta

20 Bautar Dosu Ripelor IV L-34-94-C-a Necunoscuta

21 Bautar Vf. Gropanului IV L-34-94-C-b Necunoscuta

22 Bautar Vf. Poleiatului IV L-34-94-C-b Necunoscuta

23 Bautar Vf. Murgan IV L-34-94-C-d Necunoscuta

24 Berliste Berliste Biserica IV L-34-115-B-d Buna

25 Berliste La Movila IV L-34-115-B-b Distrus

26 Berliste Dl. Mare IV L-34-116-A-a Distrus

27 Berzasca Bigar IV L-34-129-A-a Necunoscuta

Dl. Mare IV L-34-128-B-b Necunoscuta28 Berzasca

29 Berzasca Tilva Ravna IV L-34-129-A-b Necunoscuta

30 Berzovia La Izlaz IV L-34-92-C-a Necunoscuta

31 Berzovia In Deal IV L-34-92-C-c Necunoscuta

32 Berzovia Dl. Grindului IV L-34-92-C-c Necunoscuta

33 Bocsa Livazi IV L-34-92-C-d Necunoscuta

34 Bocsa Tilva Drenii IV L-34-92-D-c Necunoscuta

35 Bocsa Culmea Cazarmii IV L-34-92-D-a Necunoscuta

36 Bolvasnita Dl. Ungurului IV L-34-105-B-a Necunoscuta

39

37 Bolvasnita Cucuiul Fintinelor IV L-34-105-B-b Necunoscuta

38 Bozovici Dl. Zabal IV L-34-104-D-d Necunoscuta

39 Bozovici Dl. Taria IV L-34-116-B-b Necunoscuta

40 Bozovici Dl. Streneacul Mare IV L-34-116-B-b Necunoscuta

41 Bozovici Dl. Agrisului IV L-34-116-B-d Distrus

42 Brebu Dl. Danciu IV L-34-92-D-d Necunoscuta

43 Brebu Piatra Straja IV L-34-93-C-c Necunoscuta

44 Buchin Dl. Romanata IV L-34-93-D-c Necunoscuta

45 Buchin Dl. Mare IV L-34-93-C-d Necunoscuta

46 Buchin Dl. Ciresna IV L-34-93-C-d Necunoscuta

47 Buchin Vf. Parului IV L-34-93-C-d Necunoscuta

48 Bucosnita Cracul Gugu IV L-34-105-A-b Necunoscuta

49 Bucosnita Vf. Nemanu IV L-34-105-A-b Necunoscuta

50 Bucosnita Dl. Magura IV L-34-105-A-b Necunoscuta

51 Bucosnita Dl. Dragodan IV L-34-105-A-b Necunoscuta

52 Carnsebes Dl. Vaii IV L-34-93-C-b Necunoscuta

53 Carnsebes Piatra Alba IV L-34-93-C-d Necunoscuta

54 Carasova Dl. Moghilita IV L-34-104-B-c Necunoscuta

55 Carasova Doseleac IV L-34-104-B-d Necunoscuta

56 Carasova Dl. Goronice IV L-34-104-B-c Necunoscuta

57 Carasova Coveliste IV L-34-104-D-b Necunoscuta

58 Carbunari Culmea Tigancii IV L-34-116-B-c Necunoscuta

59 Carbunari Tilva Balanului IV L-34-116-B-c Necunoscuta

60 Carbunari Pamintul de Oale IV L34-116-C-b Necunoscuta

61 Ciclova Romana Dl. Dilma IV L-34-104-C-d

62 Ciclova Romana Dl. Vraniului IV L-34-116-A-b Necunoscuta

63 Ciclova Romana Cuca Mare IV L-34-93-C-d Necunoscuta

Capul Dealului IV L-34-116-B-a

64 Ciclova Romana Necunoscuta

65 Ciuchici La Seleus IV L-34-116-A-a Necunoscuta

66 Ciuchici Dl. Ciuchiciului IV L-34-116-A-b Necunoscuta

67 Ciudanovita Dl. Ciudanovita IV L-34-104-D-a Necunoscuta

68 Ciudanovita Dl. Gradisului IV L-34-104-C-b Necunoscuta

69 Ciudanovita Dl. Carpinis IV L-34-104-D-a Necunoscuta

70 C-tin Daicoviciu Vf. Ciresului IV L-34-93-A-b Necunoscuta

71 C-tin Daicoviciu Padurea de Sus IV L-34-93-A-d Necunoscuta

72 C-tin Daicoviciu Cotul Cornului IV L-34-93-A-d Necunoscuta

73 Copacele Dl. Grindu IV L-34-93-A-c Necunoscuta

74 Copacele Pietrosu IV L-34-93-A-c Necunoscuta

75 Copacele Dl. Caprei IV L-34-93-C-a Necunoscuta

76 Copacele Ruginosu IV L-34-93-C-a Necunoscuta

77 Cornea Tilva Puscasului IV L-34-105-D-c Necunoscuta

78 Cornereva La Mlaci IV L-34-106-C-a Necunoscuta

79 Cornereva Ciocul Gistii IV L-34-106-C-a Necunoscuta

80 Cornereva Cleantul Preluchi IV L-34-105-D-b Necunoscuta

81 Cornereva Dl. Chica IV L-34-105-D-b Necunoscuta

82 Cornereva Vf. Padinei IV L-34-105-D-d Necunoscuta

83 Cornereva Cracul lui Stepan IV L-34-106-C-c Necunoscuta

84 Cornereva Pietrele Sparte IV L-34-105-D-c Necunoscuta

40

85 Cornereva Stivuta IV L-34-106-C-c Necunoscuta

86 Dalboset Dl. Virtoapele IV L-34-116-B-d Distrus

87 Dalboset Vf. Rujetu IV L-34-116-D-b Necunoscuta

88 Dalboset Culmea Sichevita IV L-34-116-D-b Necunoscuta

89 Dalboset Tilva Nucului IV L-34-116-D-b Necunoscuta

90 Doclin Tirol Nord Vest IV L-34-92-C-c Necunoscuta

91 Doclin Tilva Cornii IV L-34-92-C-d Necunoscuta

92 Doclin Dl. Cirsta IV L-34-104-A-a Necunoscuta

93 Doclin Dl. Mieilor IV L-34-104-A-b Necunoscuta

94 Doclin Doclin Sud Vest IV L-34-104-A-b Necunoscuta

95 Docnecea Dl. Varanului IV L-34-104-A-b Necunoscuta

96 Docnecea Moghila IV L-34-104-A-d Necunoscuta

97 Eftimie Murgu Dl. Rusnicului IV L-34-117-A-c Necunoscuta

98 Ezeris Dl. Panarade IV L-34-92-D-a Necunoscuta

99 Ezeris Oprisu IV L-34-92-D-d Necunoscuta

100 Farliug Vf. Dealului IV L-34-92-B-c Necunoscuta

101 Farliug Dl. Ograzii IV L-34-92-D-a Necunoscuta

Tilva Mare IV L-34-92-D-b

102 Farliug Necunoscuta

103 Forotic Teius IV L-34-104-A-a Necunoscuta

104 Forotic Dl. Brancului IV L-34-104-A-a Distrus

105 Forotic Padurea Teis IV L-34-104-A-c Necunoscuta

106 Forotic Dl. Pecania IV L-34-104-A-c Necunoscuta

107 Forotic Dl. Sopa IV L-34-104-C-a Necunoscuta

108 Glimboca Cioaca Baia IV L-34-93-B-c Necunoscuta

109 Goruia Dl. Sacului IV L-34-104-A-d Necunoscuta

110 Goruia Dl. Pauri IV L-34-104-A-d Necunoscuta

111 Goruia Pietrele Albe IV L-34-104-B-c Necunoscuta

112 Goruia Dl. Moghila IV L-34-104-D-a Necunoscuta

113 Gradinari Dl. Bratului IV L-34-104-C-a Necunoscuta

114 Gradinari Gradinari Biserica IV L-34-104-C-a Buna

115 Gradinari Dl. Albului IV L-34-104-C-a Necunoscuta

116 Gradinari Greoni Biserica IV L-34-104-C-a Buna

117 Gradinari La Razboi IV L-34-104-C-c Necunoscuta

118 Iablanita Fata Calvii IV L-34-117-B-a

119 Iablanita Ostris IV L-34-117-B-a

120 Iablanita Culmea Ramnitului IV L-34-117-B-c

121 Lapusnicel Capul Dealului IV l-34-105-C-d Necunoscuta

122 Lapusnicel Dl. Unturesti IV L-34-117-A-b Necunoscuta

123 Lapusnicul Mare Vf. Bracia IV L-34-116-B-b Necunoscuta

124 Lapusnicul Mare Cirsia Mare IV L-34-116-B-b Necunoscuta

125 Lapusnicul Mare Vf. Tilvei IV L-34-116-B-b Necunoscuta

126 Lapusnicul Mare Dl. Cornetu Mare IV L-34-116-B-c Necunoscuta

127 Lapusnicul Mare Vf. Plesiva Mica IV L-34-116-B-d Necunoscuta

128 Lapusnicul Mare Vf. Strajita IV L-34-116-B-c Necunoscuta

129 Luncavita Pietrele de Moara IV L-34-105-C-b Necunoscuta

130 Luncavita Luncavita Nord IV L-34-105-D-a Necunoscuta

131 Lupac Tilva Tapului IV L-34-104-B-a Necunoscuta

132 Lupac La Radeni IV L-34-104-B-a Buna

41

133 Marga Dl. Babiului IV L-34-93-B-d Necunoscuta

134 Marga Tilva Mica IV L-34-93-D-b Necunoscuta

135 Maureni Sosdea IV L-34-92-C-a Necunoscuta

136 Maureni Ghertenis IV L-34-92-C-a Necunoscuta

137 Maureni Maureni Biserica IV L-34-92-C-c Buna

138 Maureni Rovina IV L-34-91-D-d Necunoscuta

139 Mehadia Vf. Dosului IV L-34-105-D-d Necunoscuta

140 Mehadia Poiana Cicilovete IV L-34-117-B-b Necunoscuta

141 Mehadia La Piatra Mare IV L-34-117-B-b Necunoscuta

142 Mehadia Miotina IV L-34-117-B-a Necunoscuta

143 Mehadia Vf. Inalatul Mare IV L-34-117-B-b Distrus

144 Mehadia Strajet IV L-34-117-B-d Distrus

145 Mehadia Culmea Zanaletului IV L-34-117-B-c Necunoscuta

146 Mehadia Pietroasa IV L-34-117-D-a Necunoscuta

147 Mehadica Tilva Craiovei IV L-34-105-C-b Necunoscuta

148 Mehadica Lazul Mare IV L-34-105-C-d Necunoscuta

149 Mehadica Tilva Craciunescu IV L-34-105-C-d Necunoscuta

150 Moldova Noua Crucea Vladului IV L-34-116-C-b Necunoscuta

151 Moldova Noua Macesti IV L-34-116-C-a Necunoscuta

152 Naiads Dl. Satului IV L-34-116-A-c Necunoscuta

153 Naidas Viespea IV L-34-116-A-d Necunoscuta

154 Obreja Vf. Ascutita Mare IV L-34-93-B-c Necunoscuta

155 Obreja Magura Mica IV L-34-93-B-c Necunoscuta

156 Obreja La Arsuri IV L-34-93-C-b Necunoscuta

157 Obreja La Copaci IV L-34-93-D-a Necunoscuta

158 Obreja Dl. Cu Faget IV L-34-93-D-a Necunoscuta

159 Obreja Cioaca Gainii IV L-34-93-D-a Buna

160 Oravita La Cioaca IV L-34-104-C-b Distrus

161 Oravita Brosteni Nord IV L-34-104-C-d Necunoscuta

162 Oravita Dl. Prisaca IV L-34-104-C-d Distrus

163 Oravita La Ghiorgoane IV L-34-104-C-d Buna

164 Otelu Rosu Ciresa IV L-34-93-B-d Buna

165 Paltinis Capul Dealului IV L-34-93-C-b Necunoscuta

166 Paltinis Vf. Ohabitei IV L-34-93-C-c Necunoscuta

167 Paltinis Vf. Mascasel IV L-34-93-C-c Necunoscuta

168 Paltinis Groparul Trei Movile IV L-34-105-A-a Necunoscuta

169 Pojejena Piatra IV L-34-116-A-c Necunoscuta

170 Pojejena Dl. Mic IV L-34-116-C-a Necunoscuta

171 Pojejena Gradina IV L-34-115-D-b Necunoscuta

172 Pojejena Dl. Popin IV L-34-115-D-b Necunoscuta

173 Pojejena Giochina IV L-34-116-C-a Necunoscuta

174 Pojejena La Observator IV Necunoscuta

175 Prigor Tilva Nerganita Mare IV L-34-105-C-a Necunoscuta

176 Prigor Nerganita Mica IV L-34-105-C-a Necunoscuta

177 Prigor Flaminda IV L-34-105-C-c Necunoscuta

178 Prigor Dl. Teiului IV L-34-117-A-a Necunoscuta

179 Prigor Tilva Mare IV L-34-117-A-a Necunoscuta

180 Prigor Iovirnata Mare IV L-34-117-A-d Necunoscuta

181 Prigor Vf. Terletu IV L-34-117-A-d Necunoscuta

42

182 Prigor Vf. Prigoru IV L-34-117-a-b Necunoscuta

183 Ramna Dl. Cepas IV L-34-92-A-d Necunoscuta

184 Ramna Dl. Teiusul Mare IV L-34-92-C-b Necunoscuta

185 Racasdia La Ogoare IV L-34-116-A-a Distrus

186 Resita Tilva Mare IV L-34-92-D-c Buna

187 Resita Dl. Sofarului IV L-34-104-B-b Necunoscuta

188 Resita La Arsita IV L-34-104-B-b Necunoscuta

189 Resita Ciopeasca IV L-34-104-b-b Necunoscuta

190 Resita Dl. Ponor IV L-34-104-B-d Necunoscuta

191 Rusca Montana Poiana Boului IV L-34-93-B-b Necunoscuta

192 Rusca Montana Ascutita Mare IV L-34-93-B-b Necunoscuta

193 Rusca Montana Dl. Paiusului IV L-34-93-B-b Necunoscuta

194 Sacu Iricesti IV L-34-93-A-b Necunoscuta

195 Sasca Montana Potoc Biserica IV L-34-116-A-b Buna

196 Sasca Montana Dl. Ciocirliei IV L-34-116-A-b Necunoscuta

197 Sasca Montana Peste Beiu IV L-34-116-B-a Necunoscuta

198 Sasca Montana Tilva Bogodint IV L-34-116-A-d Necunoscuta

199 Sasca Montana Cioaca Inalta IV L-34-116-A-d Necunoscuta

200 Sichevita Straineacul Mare IV L-34-116-D-a Necunoscuta

Tilva IV L-34-128-A-b Necunoscuta201 Sichevita

202 Sichevita Dl. Stenca IV L-34-128-B-a Necunoscuta

203 Slatina Timis Slatina Timis IV L-34-105-B-a Necunoscuta

204 Slatina Timis Dosul Ilovei IV L-34-105-B-b Necunoscuta

205 Slatina Timis Tilva Scaunelului IV L-34-105-B-a Necunoscuta

206 Slatina Timis Vf. Lazului IV L-34-105-B-c Necunoscuta

207 Socol Socol IV L-34-115-B-d Distrus

208 Socol La Pod IV L-34-115-B-c Distrus

209 Socol Pirloagele IV L-34-115-B-d Distrus

210 Socol Vargolia Mare IV L-34-115-D-b Necunoscuta

211 Sopotu Nou Dl. Stancilova IV L-34-116-D-a Necunoscuta

212 Sopotu Nou Poienile Boinei IV L-34-116-D-a Necunoscuta

213 Sopotu Nou Patria IV L-34-116-D-b Necunoscuta

214 Sopotu Nou Ravensca Biserica IV L-34-116-D-b Necunoscuta

215 Sopotu Nou Ravensca Sud IV L-34-116-D-b Necunoscuta

216 Teregova Bibanu IV L-34-105-B-c Necunoscuta

217 Teregova Tilva IV L-34-105-A-d Necunoscuta

218 Teregova Tilva Lui Vasile 1 IV L-34-105-a-d Necunoscuta

219 Teregova Dl. Criva IV l-34-105-D-a Necunoscuta

220 Teregova In Virf La Loga IV L-34-105-C-b Necunoscuta

221 Teregova Cracul Matichii IV L-34-106-A-c Necunoscuta

222 Teregova Vf. Sincului IV L-34-106-A-c Necunoscuta

223 Ticvaniu Mare Tilva IV L-34-104-A-d Necunoscuta

224 Ticvaniu Mare Dl. Ibriont IV L-34-104-A-c Necunoscuta

225 Ticvaniu Mare Ticvaniu Mare Nord IV L-34-104-A-d Necunoscuta

226 Ticvaniu Mare Coasta lui Andrei IV L-34-104-C-b Necunoscuta

227 Ticvaniu Mare Ticvaniu Mic IV L-34-104-C-b Distrus

228 Tirnova Dl. Stilcului IV L-34-93-C-c Necunoscuta

229 Tirnova Tilva Matricii IV L-34-105-A-a Necunoscuta

43

230 Tirnova Dl. Poienii IV L-34-92-D-d Necunoscuta

231 Toplet Creasta Cocosului IV L-34-117-B-d Necunoscuta

232 Toplet Pietroasa IV L-34-117-D-a Necunoscuta

233 Toplet Teiul Mosului IV L-34-117-D-a Necunoscuta

234 Toplet Dranic IV L-34-117-D-b Necunoscuta

235 Turnu Ruieni Vf. Batrinului IV L-34-923-D-b Necunoscuta

236 Turnu Ruieni Magura Magulicea IV L-34-93-D-b Necunoscuta

237 Turnu Ruieni Cioaca Orlia IV L-34-93-D-d Necunoscuta

238 Turnu Ruieni Zervesti IV L-34-93-D-c Necunoscuta

239 Turnu Ruieni Dl. Pleasa IV L-34-93-D-c Necunoscuta

240 Turnu Ruieni Vf. Dobreasca IV L-34-93-D-d Necunoscuta

241 Turnu Ruieni Vf. Varateca IV L-34-105-B-b Necunoscuta

242 Valiug Cuca IV L-34-93-A-a Necunoscuta

243 Valiug Radomir IV L-34-93-A-c Necunoscuta

244 Valiug Vf. Goznei IV L-34-105-A-c Buna

245 Valiug Vf. Poiana Betii IV L-34-104-B-d Necunoscuta

246 Valiug Culmea Raspitel IV L-34-104-D-b Necunoscuta

247 Varadia Taul cu Piatra IV L-34-104-C-a Necunoscuta

248 Varadia Dl. Selcovatului IV L-34-103-D-d Necunoscuta

249 Varadia Dl. Boatei IV L-34-104-C-a Necunoscuta

250 Varadia Odaile IV L-34-104-C-c Necunoscuta

251 Vermes Poiana Inalta IV L-34-92-A-d Necunoscuta

252 Vermes Intre Hotare IV L-34-92-A-c Necunoscuta

253 Vermes Dl. Sarat IV L-34-92-A-d Necunoscuta

254 Vermes Dl. Curtii IV L-34-92-A-d Necunoscuta

255 Vermes Frasinet IV L-34-92-A-c Necunoscuta

256 Vrani Punti IV L-34-103-D-d Necunoscuta

257 Vrani Dl. Vinilor IV L-34-104-C-c Necunoscuta

258 Vrani La Selius IV L-34-103-D-d Necunoscuta

259 Zavoi Dl. Tilva IV L-34-93-B-d Necunoscuta

260 Zavoi Dl. Petrisorului IV L-34-93-D-b Necunoscuta

261 Zavoi Zanoaga IV L-34-94-C-a Necunoscuta

262 Zavoi Vf. Maurului IV L-34-94-C-a Necunoscuta

263 Zavoi Muntele Mic Est IV L-34-93-D-d Necunoscuta

264 Zavoi Vf. Paltinetu IV L-34-94-C-c Necunoscuta

265 Zavoi Bistricioara IV L-34-106-A-a Necunoscuta

266 Zavoi Vf. Nevoia IV L-34-106-A-a Necunoscuta

267 Zavoi Vf. Tarcu IV L-34-106-A-a Necunoscuta

268 Zavoi Vf. Branu IV L-34-106-A-a Necunoscuta

269 Zavoi Vf. Gugu IV L-34-106-A-a Necunoscuta

270 Zavoi Capul Prislop IV L-34-106-A-b Necunoscuta

271 Zorlentu Mare Dl. Bradului IV L-34-92-D-b Necunoscuta

272 Zorlentu Mare Dl. Glodului IV L-34-92-D-b Necunoscuta

273 Zorlentu Mare Culmea Mare IV L-34-92-D-b Distrus

44

Fig. 2.7 Punctele de triangulaţie de ordinul IV

45

Din totalul de 406 puncte de triangulaţie de ordinele I-IV Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Caraş-Severin confirmă un număr de 56 de puncte de triangulaţie şi acestea sunt:

Puncte confirmate de OCPI Caras-Severin

46

UAT / Localitate TrapezOrdin-Clasa punct Denumire punct Nr. Crt.

Zavoi / Voislova L-34-93-B-d IV Dealul Babiului 1Varadia L-34-104-C-a IV Dealul Boatei 2Sasca Montana / Bogodint L-34-116-A-d IV Tilva Bogodintului 3Zorlentu Mare L-34-92-D-b IV Dealul Bradului 4Copacele L-34-93-C-a IV Dealul Caprei 5C-tin Daicoviciu / Zagujeni L-34-93-C-b III La Cintari 6Sasca Montana / Potoc L-34-116-A-b IV Dealul Ciocirliei 7Resita / Cuptoare L-34-104-B-b IV Ciopeasca 8Otelu Rosu L-34-93-B-d IV Ciresa 9Resita L-34-92-D-d III La Comoara 10Obreja / Iaz L-34-93-D-a IV La Copaci 11C-tin Daicoviciu / Maciova L-34-93-A-d IV Cotul Cornului 12Forotic / Comoriste L-34-104-A-c II Dealul Corcanu 13Bolvasnita L-34-93-D-c III Dealul Cristii 14Teregova / Rusca L-34-105-D-a IV Dealul Criva 15Brebu Nou / Garana L-34-105-A-a IV Cuca 16Teregova / Rusca L-34-105-D-a III Poiana Daliei 17Ezeris / Soceni L-34-92-D-d IV Dealul Danciu 18Ciclova Romana L-34-104-C-a IV Dealul Dilma 19Doclin L-34-104-A-b IV Doclin Sud Vest 20Resita / Tirnova L-34-92-D-d IV Dealul Poienii 21Bucosnita / Slatina Timis L-34-105-A-b IV Dealul Dragodan 22Valiug L-34-105-A-c IV Virful Goznei 23Pojejena / Divici L-34-115-D-b IV Gradina 24Bucosnita L-34-105-A-b IV Cracul Gugu 25Vermes L-34-92-A-d III Crucea Izlazului 26Obreja / Ciuta L-34-93-C-b IV La Arsuri 27Ciuchici / Nicolint L-34-116-A-a III Latova 28Moldova Noua / Macesti L-34-116-C-a IV Macesti 29Mehadia / Valea Bolvasnita L-34-117-B-a IV Miotina 30Turnu Ruieni / Borlova L-34-93-B-c IV Muntele Mic 31Dognecea / Calina L-34-104-A-d IV Moghila 32Moldova Noua / Moldovita L-34-116-C-b I Moldovita 33Ezeris / Soceni L-34-92-D-d IV Oprisu 34Carbunari L-34-116-C-b IV Pamintul de Oale 35Pojejena L-34-116-A-c IV Piatra 36Teregova L-34-105-D-a IV Poieni 37Brebu Nou / Garana L-34-105-A-c IV Radomir 38Copacele / Ohaba Mitnic L-34-93-C-a IV Ruginosu 39Goruia / Giurgiova L-34-104-A-d IV Dealul Sacului 40Sacu / Salbagelu Nou L-34-93-A-c III Salbagelu Nou 41Naidas L-34-116-A-c IV Dealul Satului 42Resita L-34-116-B-b III Dealul Fintinii Seci 43Teregova L-34-105-A-c II Virful Semenicului 44Socol L-34-115-B-d IV Socol 45Forotic L-34-104-C-a IV Dealul Sopa 46Forotic / Surducu Mare L-34-104-A-a II Surducu Mare 47Armenis / Sat Batrin L-34-105-B-c IV Tilva Ascuri 48Ticvaniu Mare L-34-104-A-d IV Ticvaniu Mare Nord 49Resita L-34-92-D-c IV Tilva Mare II 50Farliug / Dezesti L-34-92-D-b IV Tilva Mare 51Berzovia / Fizes L-34-92-C-c II Dealul Tilva 52Slatina Timis L-34-105-B-a IV Slatina Timis 53Ciclova Romana / Ilidia L-34-116-A-b III Tramic 54

47

Farliug / Remetea Pogonici L-34-92-B-c IV Virful Dealului 55Ciclova Romana L-34-116-A-b IV Dealul Vraniului 56

Din totalul punctelor de triangularţie situate pe teritoriul judeţului Caraş-Severin un număr de 178 punte sunt situate in pădure şi anume:

Puncte situate în păduredin judeţul Caraş-Severin

Nr.Crt

Denumirea punctului Nomenclatura

1 TALVA RADNA L-34-129-A-b2 CULMEA CAZĂRMII L-34-92-D-a3 OBÂRŞIA MĂGURA L-34-92-D-c4 TÂLVA DRENII L-34-92-D-c5 IRICEŞTI L-34-93-A-b6 VF.CIREŞULUI L-34-93-A-b7 VF. MĂGURII L-34-93-A-d8 VF. POIEŢII L-34-93-B-a9 ASCUŢITA MARE L-34-93-B-b10 DL. PAIUSULUI L-34-93-B-b11 POIANA BOULUI L-34-93-B-b12 PLEŞA MARE L-34-93-B-c13 CIOACA BAIA L-34-93-B-c14 MĂG. MICA L-34-93-B-c15 VF.ASCUŢITA MARE L-34-93-B-c16 MĂG.POIANA L-34-93-C-a17 CAPUL DEALULUI L-34-93-C-b18 PIATRA STRAJA L-34-93-C-c19 VF.MĂSCĂŞEL L-34-93-C-c20 CUCUIUL PLEŞII L-34-93-C-d21 DL. CIREŞNA L-34-93-C-d22 DL. MARE L-34-93-C-d23 PIATRA ALBĂ L-34-93-C-d24 DL. SBOREŞTI L-34-93-D-a25 DL. GĂINII L-34-93-D-a26 SOCETUL MIC L-34-93-D-b27 DL. PETRIŞOR L-34-93-D-b28 MĂG. MĂGIULICEA L-34-93-D-b29 TÂLVA MICĂ L-34-93-D-b30 VF. BĂTRÂNULUI L-34-93-D-b31 ZERVEŞTI L-34-93-D-c32 MĂG. FRUNŢII L-34-94-A-c33 DOSUL RÂPELOR L-34-94-C-a34 VF. CRACULUI L-34-94-C-b35 VF. GROPANULUI L-34-94-C-b36 ZĂNOAGA L-34-94-C-a37 VF. MAURULUI L-34-94-C-c38 VF. PĂLTINEŢU L-34-94-C-c39 VF. MURGAN L-34-94-C-d40 TEIUŞ L-34-104-A-a41 CULMEA POIEŢII L-34-104-A-b42 DL. VARANULUI L-34-104-A-b43 PĂD. TEIUŞ L-34-104-A-c44 TAUL LUNG L-34-104-A-d45 DANILA L-34-104-B-a46 LA RĂDENI L-34-104-B-a

48

47 LA ARŞIŢA L-34-104-B-b48 DL. DIN HOTAR L-34-104-B-c49 DL. GORONICE L-34-104-B-c50 PIETRELE ALBE L-34-104-B-c51 CULMEA CERTEJ L-34-104-B-d52 DL. SOCOLOVĂŢ L-34-104-B-d53 VF. POIANA BEŢII L-34-104-B-d54 TĂUL DE PIATRĂ L-34-104-C-a55 DL. CICLENI L-34-104-C-b56 DL. GRĂDIŞULUI L-34-104-C-b57 VF.POLOM L-34-104-D-a58 CÂRJA LUNGĂ L-34-104-D-a59 COLONOVĂŢUL MIC L-34-104-D-a60 DL. CĂRPINIŞ L-34-104-D-a61 COVELIŞTE L-34-104-D-b62 CULMEA RĂSPIŢEL L-34-104-D-b63 POIANA RUSULUI L-34-104-D-b64 DL. CULMEA L-34-104-D-c65 DL. PORCARULUI L-34-104-D-c66 TÂLVA MARE L-34-104-D-c67 VF. PĂULEASA L-34-104-D-c68 TÂLVA ZÂNEI L-34-104-D-c69 DL. 3 MOVILE L-34-104-D-d70 LA MESE L-34-104-D-d71 DL. MĂGURA L-34-105-A-b72 VF. NEMANU L-34-105-A-b73 TÂLVĂ L-34-105-A-d74 TÂLVA SCĂUNELULUI L-34-105-B-a75 CUCUIUL FÂNTÂNELOR L-34-105-B-a76 DOSUL ILOVEI L-34-105-B-b77 VF. VĂRATIC L-34-105-B-b78 POIANA ÎNALTĂ L-34-105-B-d79 MĂGURA L-34-105-B-d80 VF. CORBULUI L-34-105-B-d81 VF. PIETROASA L-34-105-B-d82 CRACUL LUNG L-34-105-C-a83 NEGARNIŢA L-34-105-C-a

84TÂLVA NEGARNIŢA MARE

L-34-105-C-a

85 POIANA DADCOAŞA L-34-105-C-b86 PIETRELE DE MOARĂ L-34-105-C-b87 TÂLVA CRAIOVEI L-34-105-C-b88 POLOVÂRT L-34-105-C-c89 LACUL CERBULUI L-34-105-C-c90 FLAMĂNDA L-34-105-C-c91 TÂLVA CRĂCIUNESCU L-34-105-C-d92 CLEANTUL PRELUNCHI L-34-105-D-b93 DEALUL CHICA L-34-105-D-b94 VF. DOSULUI L-34-105-D-d95 CRACUL MATICHII L-34-106-A-c96 VF. FOARFECII L-34-106-A-c97 CIOCUL GÂŞTII L-34-106-C-a98 CIOACA GLAMEII L-34-106-C-b

99CIOACA CURMEZIŞULUI

L-34-106-C-b

100 CRACUL PIETRII L-34-106-C-b101 DEALUL NAIBA L-34-106-C-b102 CRACUL LUI STEPAN L-34-106-C-c

49

103 STIVUŢA L-34-106-C-c104 LIVADA L-34-115-D-b105 INTRE VĂI L-34-115-D-b106 DL. POPIN L-34-115-D-b107 VÂRGOLIA MARE L-34-115-D-b108 POIANA LISA L-34-116-A-c109 CADIA L-34-116-A-d110 STÂNĂPARI L-34-116-A-d111 CIOACA INALTĂ L-34-116-A-d112 VIESPEA L-34-116-A-d113 PLEŞIVA L-34-116-B-a114 CUSTURA CETĂŢII L-34-116-B-a115 PIATRA ALBĂ L-34-116-B-a116 VF. LEORDIŞULUI L-34-116-B-a117 CAPUL DEALULUI L-34-116-B-a118 TÂLVA URSOANIA L-34-116-B-a119 DL. STRENEACUL MARE L-34-116-B-b120 GROHANUL MARE L-34-116-B-b121 VF. HABIT L-34-116-B-c122 CULMEA ŢIGĂNCII L-34-116-B-c123 DL. CORNETUL MARE L-34-116-B-c124 TÂLVA BALANILUI L-34-116-B-c125 VF. STRĂJIŢA L-34-116-B-c126 CIRŞIA MORII L-34-116-B-d127 VF. PLEŞIVA MICA L-34-116-B-d128 CRACUL ÎNALT L-34-116-C-a129 GIOCHINA L-34-116-C-a130 FÎNTÂNA ZABERCHII L-34-116-C-b131 CRUCEA VLADULUI L-34-116-C-b132 PIATRA FĂGETULUI L-34-116-C-d133 TOPOLIŢA L-34-116-C-d134 VF.GOL L-34-116-C-d135 TÂLVA PIETROASA L-34-116-D-a136 STRĂINEACUL MARE L-34-116-D-a137 TÂLVA BLIDARULUI L-34-116-D-b138 PĂLTINIŞ L-34-116-D-b139 RAVENSCA SUD L-34-116-D-b140 TÂLVA NUCULUI L-34-116-D-b141 VF. RUJEŢU L-34-116-D-b142 BAINUL MARE L-34-116-D-c143 CORHANUL MARE L-34-116-D-c144 DL. COTULUI L-34-116-D-c145 DL. DIRNAUA L-34-116-D-c146 PLOMI L-34-116-D-d147 CIOCARUL PURDINA L-34-116-D-d148 GLAVCINA MARE L-34-116-D-d149 TÂLVA TORONITA L-34-116-D-d150 CHERBELEZU L-34-117-C-b151 OSTRIŞUL MARE L-34-117-C-b152 DELTINA MARE L-34-117-C-c153 CIRŞILA ILOVEI L-34-117-C-c154 OMERSNICUL MARE L-34-117-C-d155 CAPUL CORHANULUI L-34-117-C-d156 PIETROASA L-34-117-D-a157 TEIUL MOŢULUI L-34-117-D-a158 COZLA L-34-129-A-a159 DUMBRĂVIŢA L-34-129-A-a160 DL. COPRIVA L-34-129-A-a

50

161 DL. URZICA L-34-129-A-b162 TÂLVA ÎNALTĂ L-34-92-C-d163 TÂLVA CORNII L-34-92-C-d164 BABICII MICI L-34-117-A-a165 DL. TEIULUI L-34-117-A-a166 DL.BELCOVĂŢ L-34-117-A-b167 DÂLMELE PRIGORULUI L-34-117-A-b168 ARIA L-34-117-A-c169 GORUNUL TRĂZNIT L-34-117-A-c170 CÂRŞA MICĂ L-34-117-A-d171 IOVIRNATA MARE L-34-117-A-d172 VF.TERLEŢU L-34-117-A-d173 VF.ÎNALTUL MARE L-34-117-B-b174 CULMEA 4 PENE L-34-117-B-c175 POIANA LUNGĂ L-34-117-B-c176 CULMEA RAMNITULUI L-34-117-B-c177 CULMEA ZANALETULUI L-34-117-B-c178 CREASTA COCOŞULUI L-34-117-B-d

Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliara Caraş-Severin confirmă un număr de 21 de puncte distruse din totalul punctelor de triangulaţie din judeţ.

Puncte distruseconfirmate de O.C.P.I. Caras-Severin

nr.Crt

denumirea punctului nomenclatura

1 DL. CULA ARMENIŞULUI ORD. II L-34-92-D-a2 DL. STOICAN ORD. III L-34-92-C-b3 DL. GRUNILOR L-34-104-B-a4 DL. PRISACA L-34-104-C-d5 DUMBRAVA L-34-104-C-d6 DEALUL BRANCULUI L-34-104-A-a7 LETUL LUI VINISELUL L-34-92-C-d

51

8 LIESENI L-34-92-C-d9 CILMEA MARE L-34-92-D-b10 LA OGOARE L-34-116-A-a11 DL. MARE L-34-116-A-a12 CIUCA MARE L-34-116-A-c13 DECEBAL L-34-116-C-d14 CULMEA VARADULUI L-34-116-C-d15 PIATRA VĂGETULUI L-34-116-C-d16 LA MOVILA L-34-115-B-b17 BERLIŞTE L-34-115-B-b18 DL. AGRIŞULUI L-34-116-B-d19 DL. VÂRTOAPELE L-34-116-B-d20 TICVANIUL MIC L-34-104-C-b21 LA CIOACA L-34-104-C-b

Tabel centralizator cu privire la starea de conservare a punctelor de triangulatie de ordinele I-IV

Ordin puncte de triangulatie

Numar total de puncte

Stare de conservare buna

Puncte distruse

Stare de conservare deteriorata

Puncte inaccesibile

Stare de conservare necunoscuta

12 1 1 0 0 1025 5 2 0 1 1795 2 4 1 0 88273 3 5 0 0 265

Total 405 11 12 1 1 380

52

CAPITOLUL 3

TENDINTE DE DEZVOLTARE ÎN CADRUL ANCPI

Indesirea RGN

Indesirea Reţelei Geodezice Naţionale de Staţii GNSS Permanente (RN-SGP)In acest an continuă activităţile de îndesire a RN-SGP prin instalarea până la sfârşitul anului a cel puţin încă 10 astfel de staţii urmând ca în anul 2009, RN-SGP să ajungă la un număr de circa 70 de staţii. Echipamentele instalate în 2008 şi cele care vor fi instalate în anul 2009 includ antene performante calibrate individual în conformitate cu standardele internaţionale. Echipamentele a 5 staţii instalate în anul 2001 vor fi de asemenea modernizate în cursul acestui an. Toate datele colectate de la RN-SGP sunt disponibile la Fondul Naţional Geodezic din Bucureşti. In cursul acestui an se va moderniza şi modul de livrare al datelor

Indesirea Reţelei Geodezice Naţionale determinată prin tehnologie GNSS (RGN-GPS) la nivelul Reţelei de Clasă C

53

In acest an, pe baza unui set de norme de proiectare şi efectuare a măsurătorilor satelitare elaborat de către Direcţia de Geodezie şi Cartografie şi a proiectelor de execuţie realizate de către Centrul Naţional de Geodezie, Cartografie, Fotogrametrie şi Teledetecţie (CNGCFT) în colaborare cu Oficiile de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, s-a demarat activitatea de îndesire a RGN-GPS în judeţul Ilfov şi municipiul Bucureşti. Se are în vedere realizarea la nivelul întregii ţări a RGN-GPS – Clasa C, care să îndesească RGN-GPS - Clasa B la un nivel de circa 1pct/50km2.

Realizarea ROMPOS

Realizarea unor servicii moderne de determinare a poziţiei bazate pe utilizarea tehnologiilor de poziţionare satelitare GNSS (Global Navigation Satellite System), prin trecerea de la determinarea poziţiei pe baza GNSS în mod static, la determinarea poziţiei în timp real, necesită realizarea unor sisteme de poziţionare complementare la nivel regional, naţional sau local.Reţeaua Naţională de Staţii GNSS Permanente reprezintă atât o modalitate de modernizare a Reţelei Geodezice Naţionale, cât şi nucleul unei infrastructuri coerente pentru lucrările de cadastru general.În cadrul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară este în curs de realizare Sistemul de determinare a poziţiei ROMPOS (Romanian Position Determination System), care va marca trecerea de la determinarea poziţiei pe baza GNSS în mod static, la determinarea poziţiei în timp real.Realizarea ROMPOS pe baza standardelor EUPOS (European Position Determination System) va permite atingerea unor obiective ale Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în domeniile cadastrului şi geodeziei, ca şi asigurarea de servicii de calitate pentru alte domenii de activitate (măsurători inginereşti, servicii de urgenţă şi managementului dezastrelor, monitorizarea navigaţiei, etc.).Pe baza recomandărilor EUPOS, acoperind întreg teritoriul României cu un număr de 48 de staţii GNSS permanente în anul 2008 (ajungând la 73 de staţii în 2009), ROMPOS va fi disponibil în orice moment şi pentru orice locaţie din România.Sistemul naţional de furnizare a serviciilor ROMPOS va fi parte integrantă a sistemului european EUPOS, iar standardele de realizare vor fi compatibile.Prin integrarea sistemului ROMPOS în sistemul similar european EUPOS, se va asigura interconectarea sa cu sisteme similare europene, permiţând o poziţionare uniformă chiar la trecerea frontierei cu ţările vecine. ANCPI a testat cu succes deja în cursul acestui an posibilitatea interconectării ROMPOS cu un sistem similar din Ungaria. Un număr însemnat de utilizatori (firme din domeniul geodeziei şi cadastrului, persoane fizice autorizate în domeniul geodeziei, producători de echipamente, ş.a.) au putut verifica noile orizonturi deschise de serviciile ROMPOS de timp real (DGNSS/RTK). Se are în vedere lansarea serviciilor ROMPOS în luna septembrie a acestui an.

Proiecte IT

I. Realizarea infrastructurii hardware si de comunicatie la nivel nationala) Dotari software si tehnică de calcul;b) Dezvoltarea retelei private de transmitere de date (VPN);c) Dezvoltare retea locala pentru transmisie de date;

II. Informatizarea activitatii de cadastru si publicitate imobiliaraa) Extinderea sistemului informatic integrat la nivel national; (Eterra - IBM)b) Conversia documentelor folosite in activitatea de cadastru si publicitate imobiliara;c) Sistem integrat de comunicare interna pentru management si gestiune flux de clienti;d) Extindere sistem de planificare si management ANCPI la nivel de OCPI (ERP);e) Sistem informatic pentru transferul documentelor pentru cadastru si publicitate imobiliara.

III. Implemetarea sistemelor moderne de incasarea) Sistem de plata electronic

54

b) Sistem de consultare stadiu cereric) Servicii consultare/ vanzari informatii orientate catre grupuri profesionale si organizatii (notari, banci, etc.)d) Sistem de evidenta/ consultare produse cartografice – serviciu orientat spre cetateni si grupuri profesionale.

Coordonare proiecte

În calitate de membru al EuroGeographics (asociaţie europeană care reprezintă agenţiile naţionale de cartografie şi cadastru), Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) este implicată în realizarea produselor cartografice utilizabile la nivel european, în concordanţă cu standardele internaţionale agreate la nivelul Comunităţii şi normele stabilite de această asociaţie. În acest context se încadrează proiectele EuroBoundaryMap, EuroGlobalMap şi EuroRegionalMap. Coordonarea realizării acestora de către Centrul Naţional de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie şi Teledetecţie este asigurată de Direcţia de Geodezie şi Cartografie.Produsele EuroGeographics se utilizează la monitorizarea şi actualizarea politicilor de mediu, marketing, administrarea fondului forestier, operaţiuni de urgenţă, investiţii şi navigaţie rutieră şi sunt folosite de o gamă largă de organizaţii. De exemplu, EuroglobalMap este utilizat de Agenţia Europeană de Mediu, Convenţia Alpină şi de Comisiile Europene pentru Râuri (ex. Comisia Dunării), EuroRegionalMap de către Biroul de Mediu şi Planificare a Naturii din Olanda, EuroBoundaryMap de către EuroStat, Biroul de statistică al Uniunii Europene.Produsele EuroGeographics sunt integrate în Fondul Naţional Geodezic şi pot fi furnizate în formatul ArcGIS 9.1 personal Geodatabase.

• EuroBoundaryMap (fost SABE)Obiectivul proiectului este realizarea unui set de date geo-spaţiale ce conţine limitele unităţilor administrativ teritoriale din România, codurile şi numele acestora, pentru scara de reprezentare 1:100 000, La sfârşitul anului 2007 a fost predată versiunea 2.0 a produsului, având ca dată de referinţă 1.01.2006. Următoarea versiune ( ianuarie 2009) va conţine limitele unităţilor administrativ teritoriale, având ca dată de referinţă ianuarie 2008.

• EuroGlobalMapObiectivul proiectului este realizarea unui set de date geo-spaţiale corespunzătoare scării 1:1 000 000 uniform şi armonizat.Produsul este structurat în şase teme principale, legate între ele prin relaţii topologice şi anume: limite administrative, hidrografie, reţea de transport, localităţi, informaţii altimetrice, denumiri toponimice.În anul 2007 s-a finalizat versiunea 3.0 a produsului, urmând ca în anul 2008 să se actualizeze în conformitate cu modificările EuroGeographics, referitoare la modelul de date.

• EuroRegionalMapObiectivul proiectului este realizarea unui set de date geo-spaţiale corespunzătoare scării 1:250 000 şi este structurat în şapte straturi tematice şi anume: limite administrative, hidrografie, transport, localităţi, vegetaţie şi sol, toponimice şi diverse (informaţii privind diferite elemente topografice precum reţelele de înaltă tensiune, clădiri de interes turistic şi naţional, parcuri şi rezervaţii naţionale, zone de extracţie, etc.)În februarie 2008 s-a finalizat versiunea 2.2 a produsului. În cursul acestui an, ca urmare a semnării contractului între EuroGeographics cu Comisia Europeană, se urmăreşte schimbarea modelului de date şi actualizarea acestuia conform cerinţelor Comisiei europene. Noul produs ERM, versiunea 3.0 va trebui finalizat până în noiembrie 2008.

• ESDINESDIN reprezintă infrastructura de date spaţiale europene create pe baza infrastructurii de date spaţiale naţionale a statelor membre şi urmăreşte integrarea informaţiilor geo-spaţiale pan-europene la scări mici (medii) şi interoperabilitatea cu alte date.La crearea specificaţiilor “ExM” se porneşte de la specificaţiile proiectelor EuroGeographics existente: EBM, EGM şi ERM, în concordanţă cu cerinţele INSPIRE.Proiectul este în curs de negociere cu Comisia Europeană.

Determinarea unui (cvasi)geoid

55

In vederea asigurării legăturii dintre sistemul de altitudini european (EVRS) şi sistemul de altitudini naţional (MN75-Ediţia 1990), ANCPI are în vedere determinarea unui model de (cvasi)geoid pentru teritoriul României. Intrucât ANCPI nu dispune de un număr suficient de date gravimetrice pentru realizarea unui model gravimetric al geoidului, Direcţia de Geodezie şi Cartografie are în vedere în etapa actuală, o soluţie de compromis prin determinarea unui model de (cvasi)geoid pe baza modelului european EGG97 sau EGG08 (în curs de finalizare). In acest sens, ANCPI a furnizat subcomisiei EUREF (proiectul EUVN_DA) un set de date suplimentare (GPS/nivelment) prin care modelul european a fost îmbunătăţit şi în zona României. Pe de altă parte, ANCPI a determinat în mod independent un model îmbunătăţit al EGG97 pentru zona României, în colaborare cu Universitatea Tehnică din Delft (Olanda). In anii următori se vor continua măsurătorile necesare îmbunătăţirii modelului de (cvasi)geoid pentru a ajunge la un nivel de precizie similar nivelmentului trigonometric şi dacă este posibil, colaborarea cu alte instituţii pentru determinarea unui model de geoid gravimetric.

Uniformizare DTM

Uniformizarea modelului numeric al terenului

Scopul proiectului:Eliminarea neracordărilor percepute la limita dintre loturile aerofotogrammetrice.

Activităţi specifice:Stabilirea zonelor neconcordante.Preluarea informaţiilor de nivelment existente în arhive (curbe de nivel, reperi de nivelment).Extragerea informaţiilor de nivelment prin strereorestituţie a zborurilor existente.Determinarea la teren a unor profile şi a unor puncte cotate; introducerea acestor informaţii.

Mozaicare ortofotoplanuri

Scopul proiectului:Acces eficient la imaginile ortofotogrammetrice scara 1:1000 şi scara 1:2000, grupate la nivel de UAT (unitate administrativ-teritoriala).

Activităţi specifice:Selectarea informaţiei.Corelaţia geometrică şi radiometrică dintre imaginile aerofotogrammetrice.Îmbunătăţirea calităţii imaginii mozaicate prin dilatarea histogramei imaginii.

Monitorizare piaţa imobiliară

În portofoliul proiectelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară se înscrie şi proiectul “Sprijin pentru monitorizarea pieţei imobiliare în România”, implementat prin programul de (Pre)Aderare PSO care are la bază un acord semnat între Guvernul României şi Guvernul Regatului Olandei.Proiectul este implementat de către Agenţia pentru Cooperare şi Afaceri Internaţionale din cadrul Ministerului Afacerilor Economice din Olanda (EVD) în colaborare cu partenerul român, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative.Prin intermediul EVD proiectul beneficiază de o finanţare integrală de 325.000 euro din partea Guvernului Regatului Olandei, are o durată de 2 ani (ianuarie 2007 – decembrie 2008) iar executantul este Agenţia de Cadastru, Publicitate Imobiliară şi Cartografie din Olanda – Kadaster.Scopul acestui proiect îl constituie monitorizarea pieţei imobiliare şi furnizarea de servicii conexe în vederea creşterii transparenţei pieţei imobiliare în România.Proiectul se implementează într-o zonă pilot – municipiul Buzău, în care se colectează date credibile despre bunurile imobile, cum ar fi caracteristicile proprietăţilor care se vând, mărimea acestora, tipurile şi preţurile de tranzacţionare. După procesarea statistică a informaţiilor colectate se vor putea face predicţii privind preţurile

56

de vânzare pentru cele mai multe tipuri de construcţii (apartamente, case, magazine, birouri, etc.).Experienţa dobândită în zona pilot va putea fi utilizată pentru extinderea proiectului la nivelul întregii ţări.

Etape de desfăşurare a proiectului

Analiza situaţiei existente în România privind monitorizarea pieţei imobiliare şi folosirea datelor rezultate pentru evaluarea imobiliară. Identificarea instituţiilor relevante din sfera pieţei imobiliare şi a sarcinilor ce revin fiecăreia dintre acestea cu privire la monitorizarea pieţei imobiliare. Încheierea de protocoale bilaterale de colaborare cu instituţiile implicate în piaţa imobiliară, privind schimbul reciproc de informaţii referitoare la proprietăţile imobiliare din municipiul Buzău. Realizarea schimbului de experienţă prin organizarea unei vizite de studiu la instituţiile din Olanda care utilizează sistemul de monitorizare a pieţei imobiliare. Stabilirea structurii şi arhitecturii bazei de date şi a formatului de preluare a datelor şi realizarea unui Sistem Informatic pentru Monitorizarea Proprietăţilor Imobiliare pentru stocarea şi procesarea informaţiilor privind proprietăţile imobiliare, care va fi integrat în structura IT existentă în cadrul ANCPI. Implementarea sistemului de monitorizare la nivelul zonei pilot pentru a se putea realiza testarea schimbului de informaţii cu terţii. Evaluarea rezultatelor obţinute în zona pilot, organizarea unui seminar final pentru prezentarea rezultatelor obţinute, a experienţei acumulate şi a recomandărilor pentru implementarea proiectului la scara naţională.

Etape parcurse până în prezent

Selectarea Municipiului Buzău ca zonă pilot în cadrul proiectului pe baza unor criterii precum: existenţa în cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Buzău a unei infrastructuri tehnice adecvate, respectiv, sistemul informatic integrat de cadastru şi carte funciară E-Terra, a posibilităţii coordonării proiectului având în vedere distanţa relativ mică de la Bucureşti la Buzău şi disponibilităţii potenţialilor parteneri de a colabora - Primăria Municipiului Buzău, notarii publici şi sucursalele din Buzău ale băncilor: Banca Comercială Română, Banca Raiffeisen, Banca Transilvania. Organizarea în aprilie 2007 a unui seminar pentru prezentarea proiectului, la care au fost invitaţi şi ne-au onorat cu prezenţa reprezentanţi ai principalilor potenţiali parteneri în cadrul proiectului.

Iniţierea în cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Buzău a unei baze de date primară în care sunt înregistrate date despre proprietăţile imobiliare ce sunt oferite spre tranzacţionare pe piaţa imobiliară buzoiană.

În perioada 13 – 18 noiembrie 2007 s-a desfăşurat o vizită de studiu în Olanda al cărei obiectiv principal a fost de a prezenta viitorilor parteneri în proiect, rolul pe care îl au în Olanda părţile implicate în piaţa imobiliară (notariate, bănci, autorităţi locale, agenţii imobiliare, Agenţia de Cadastru, Publicitate Imobiliară şi Cartografie din Olanda - Kadaster) şi modul în care are loc schimbul de informaţii privind evaluarea şi impozitarea proprietăţilor imobiliare.Alături de specialiştii din cadrul ANCPI şi OCPI Buzău, la vizita de studiu au fost invitaţi şi au participat reprezentanţi ai instituţiilor cu care urmează să se semneze protocoale de colaborare.Vizita de studiu a fost organizată de Kadaster, care a prevăzut în program vizite la mai multe obiective: Agenţia de Cadastru, Publicitate Imobiliară şi Cartografie – Kadaster, Agenţia Imobiliară Guijt, sucursala din Arnhem a băncii Fortis, Biroul Notarial „Lingewaerd Notarissen”, Primăria din Apeldoorn şi Consiliul de Evaluare în Masă din Haga.În cadrul şedinţei de închidere a vizitei de studiu, toţi participanţii au declarat că s-au convins de obiectivele şi beneficiile proiectului şi şi-au exprimat dorinţa de a colabora în proiect.

Elaborarea proiectelor de protocol cu instituţiile care au fost de acord să coopereze în cadrul proiectului. Până în prezent au fost semnate protocoalele cu Primăria Municipiului Buzău şi Camera Notarilor Publici Ploieşti şi sunt în curs de semnare protocoalele de colaborare, Banca Raiffeisen şi Banca Transilvania.

În luna ianuarie 2008 reprezentanţii Kadaster au organizat o licitaţie pentru realizarea Sistemului Informatic pentru Monitorizarea Proprietăţilor Imobiliare (REMIS) pentru stocarea şi procesarea informaţiilor privind proprietăţile imobiliare din zona pilot, la care au fost invitate 8 firme să-şi prezinte ofertele tehnice şi financiare.

57

În urma evaluării celor 5 oferte tehnice ale firmelor care au răspuns invitaţiei, a fost aleasă câştigătoare societatea Integrisoft Solutions SRL.Integrisoft va realiza un software pentru stocarea şi procesarea informaţiilor privind proprietăţile imobiliare din zona pilot, care va interacţiona cu sistemul informatic al cadastrului şi publicităţii imobiliare e-Terra şi cu sistemele informatice ale partenerilor de proiect (autorităţi locale, bănci, etc.).Pe lângă colectarea datelor de la partenerii de proiect, sistemul informatic REMIS va culege periodic informaţii de pe câteva (3) site-uri cu anunţuri imobiliare din Buzău.Dezvoltarea aplicaţiei precum şi implementarea acesteia în cadrul OCPI Buzău se va face cu sprijinul şi sub supravegherea specialiştilor IT de la ANCPI şi Kadaster.Sistemul REMIS va fi funcţional la începutul lunii iunie 2008 şi va permite utilizatorilor autorizaţi căutarea de informaţii privind tranzacţiile şi ofertele de pe piaţa imobiliară, va oferi rapoarte privind valorile medii ale tranzacţiilor, numărul de tranzacţii pe un anumit cartier în funcţie de tipul imobilelor.

La conferinţa de presă organizată în 16 aprilie 2008 la au fost invitaţi reprezentanţi ai principalelor televiziuni şi cotidiane, domnul Robert Iulian Tatu, Director General al ANCPI, a precizat că proiectul urmăreşte să adune informaţii de la toate instituţiile implicate în tranzacţiile imobiliare şi să formeze o bază de date pe care să o pună la dispoziţia publicului, dar că pentru implementarea acestuia la nivel naţional, este nevoie de o lege pentru ca toate instituţiile implicate în tranzacţii să poată pune la dispoziţie datele necesare. Conferinţa de presă a avut un impact pozitiv în rândul reprezentanţilor mass-media, toate cotidianele şi televiziunile importante difuzând ştiri legate de aceasta.

Beneficiile proiectului

Creşterea transparenţei pieţei imobiliare din România; Creşterea gradului de informare şi a încrederii cetăţenilor în tranzacţiile imobiliare efectuate; Crearea unei pieţe imobiliare stabile şi sigure; Diminuarea tranzacţiilor speculative cu terenuri şi construcţii; Creşterea siguranţei creditelor ipotecare.

Pe baza testării proiectului în zona pilot, se vor trage concluzii şi se vor face recomandări pentru implementarea proiectului la scară naţională, obiectivul ANCPI fiind ca la sfârşitul celor 2 ani să fie capabilă să ofere clienţilor un nou serviciu, modern, accesibil şi util.

Euro Digital Elevation Model

Proiectul se înscrie între iniţiativele organizaţiei Eurogeographics ce au drept scop crearea de baze de date spaţiale pan-europene care respectă principii şi standarde internaţionale agreate la nivelul Comunităţii.Obiectivul proiectului este realizarea modelului digital al elevatiilor terenului in statele europene (fără a include primul nivel de elevaţie, respectiv vegetaţia şi structurile construite). Datele spaţiale obţinute vor fi folosite de către comunităţile ştiinţifice şi de management al resurselor pentru aplicaţii specifice domeniilor mediului, hidrologiei, cartografiei, cum ar fi rectificarea imaginilor, crearea de hărţi de relief, simularea zborurilor, proiectarea reţelelor de telefonie mobilă, studii ale structurii geologice. Datele EuroDEM sunt considerate esenţiale şi pentru aplicaţiile specifice serviciilor de tipul „fast track” ce urmează a fi implementate în anul 2008 în cadrul iniţiativei GMES – Global Monitoring for Environment and Security. Preocupările participanţilor au luat în consideraţie şi aspectele financiare, dezideratul fiind acela de a crea un produs ieftin comparativ cu preţurile practicate pe piaţă. EuroDEM este dezvoltat pe baza informaţiilor

58

furnizate de către Agenţiile Naţionale de Cartografie şi Cadastru, integrarea şi procesarea acestora fiind făcută de Bundesamt Kartographie und Geodasie din Germania.Din punct de vedere tehnic proiectul implică procesarea şi transformarea de date în formate diverse, aducerea acestora într-un sistem unitar de proiecţie şi elevaţie, eliminându-se diferenţele provenind din diversele metode de culegere a datelor precum şi din suprapunerile hotarelor naţionale, iar în final realizarea interpolării datelor în panouri şi conversia acestora în produsul final.La sfârşitul anului 2007 a fost finalizată prima versiune EuroDEM ce include contribuţiile a 27 de ţări din Uniunea Europeană precum şi Croaţia, Islanda, Kosovo, Moldova, Norvegia şi Elveţia.Conform politicii Eurogeographics termenii privind actualizarea precum şi distribuirea produsului sunt reglementaţi prin acordurile semnate de către toţi partenerii de proiect, inclusiv ANCPI.

59

Lucrare Dizertatie BUNA

Documents

Transcript of Lucrare Dizertatie BUNA

Lucrare deContract de vanzare -cumparare -dizertatie

lucrare dizertatie mai.doc

Lucrare Licenta Mechel Buna

LUCRARE DE DIZERTATIE - cementnet.rocementnet.ro/wp-content/uploads/Lucrare-Dragan-Ioan.pdf · Normele si standardele de ... - demonstratii practice privind activitatea pe care persoana

Lucrare de Dizertatie DONCEA ALIN

Lucrare de Dizertatie Ovidiu

LUCRARE DIZERTATIE noua

Lucrare de Dizertatie Fragmente

Lucrare de Diploma Buna

Negocierea in Afaceri - Lucrare de Dizertatie 2013 Feaa

Alina Slavulete - Lucrare Dizertatie FINAL

Lucrare Dizertatie Cap 2

Master Dizertatie

Lucrare Buna

Lucrare de Licenta Buna

99483308 Lucrare de Dizertatie Managementul Riscului Bancar

lucrare dizertatie 1

Lucrare Dizertatie- Sacelu-studiu de Geomorfologie Plicata

Lucrare de Dizertatie -Ioanitescu Elena Diana

lucrare de licenta buna[1]