Dizertatie 1 Corect

110
Cuprins Introducere.......................................................4 Capitolul 1. Prezentarea societății S.C. Spectralcom S.R.L. ......................5 1.1. Scurt istoric și descrierea activității.................5 1.2. Sructura organizatorică..................................6 1.2.1. Organizarea echipei manageriale și a personalului de execuție..........7 1.3. Piața produselor și a serviciilor........................7 Capitolul 2. Etapele studiului de evaluare a întreprinderii S.C. Spectralcom S.R.L. .....8 2.1. Diagnosticarea organzației...............................9 2.1.1. Diagnosticul juridic.........................................9 2.1.3. Diagnosticul comercial......................................12 2.1.4. Concluzii asupra diagnosticului comercial........................19 2.1.5. Diagnosticul resurselor umane și managementul firmei..............20 2.1.6. Concluzii asupra diagnosticului resurselor umane..................25 2.1.7. Diagnosticul economico- financiar.............................26 2.1.8. Concluzii asupra diagnosticului economico- financiar...............39 Capitolul 3. Evaluarea întreprinderii S.C. Spectralcom S.R.L. ...................39 3.1. Noțiuni teoretice privind evaluarea unei întreprinderi. .40 3.1.1. Principii fundamentale de evaluare.............................42 3.1.2. Organisme și standarde de evaluare............................44 3.1.3. Abordări și metode de evaluare a întreprinderii ....................46 3.2. Evaluarea S.C. Spectralcom S.R.L........................56 3.2.1. Metoda Activului Net Contabil și a Activului Net Contabil corectat .......56 3.2.2. Evaluarea pe baza capacității beneficiare (profitului) – Vpc............58 3.2.3. Metoda fluxurilor de disponibilități actualizate – VDCF...............61 3.2.4. Metode bursiere de evaluare..................................63 3.2.6. Rezultatele evaluării........................................64 3.3. Concluzii asupra evaluării societății S.C. Spectralcom S.R.L........................................................65 Bibliografie......................................................69 Anexe.......................................................... 73 3

Transcript of Dizertatie 1 Corect

Page 1: Dizertatie 1 Corect

Cuprins

Introducere......................................................................................................................................4Capitolul 1. Prezentarea societății S.C. Spectralcom S.R.L............................................................5

1.1. Scurt istoric și descrierea activității.....................................................................................51.2. Sructura organizatorică.........................................................................................................6

1.2.1. Organizarea echipei manageriale și a personalului de execuție..................................71.3. Piața produselor și a serviciilor........................................................................................7

Capitolul 2. Etapele studiului de evaluare a întreprinderii S.C. Spectralcom S.R.L......................82.1. Diagnosticarea organzației....................................................................................................9

2.1.1. Diagnosticul juridic.......................................................................................................92.1.3. Diagnosticul comercial................................................................................................122.1.4. Concluzii asupra diagnosticului comercial.................................................................192.1.5. Diagnosticul resurselor umane și managementul firmei.............................................202.1.6. Concluzii asupra diagnosticului resurselor umane.....................................................252.1.7. Diagnosticul economico- financiar.............................................................................262.1.8. Concluzii asupra diagnosticului economico- financiar...............................................39

Capitolul 3. Evaluarea întreprinderii S.C. Spectralcom S.R.L.....................................................393.1. Noțiuni teoretice privind evaluarea unei întreprinderi........................................................40

3.1.1. Principii fundamentale de evaluare.............................................................................423.1.2. Organisme și standarde de evaluare...........................................................................443.1.3. Abordări și metode de evaluare a întreprinderii.........................................................46

3.2. Evaluarea S.C. Spectralcom S.R.L.....................................................................................563.2.1. Metoda Activului Net Contabil și a Activului Net Contabil corectat..........................563.2.2. Evaluarea pe baza capacității beneficiare (profitului) – Vpc.....................................583.2.3. Metoda fluxurilor de disponibilități actualizate – VDCF............................................613.2.4. Metode bursiere de evaluare.......................................................................................633.2.6. Rezultatele evaluării....................................................................................................64

3.3. Concluzii asupra evaluării societății S.C. Spectralcom S.R.L...........................................65Bibliografie....................................................................................................................................69Anexe..............................................................................................................................................73

3

Page 2: Dizertatie 1 Corect

Introducere

În cadrul unei întreprinderi atât deținătorul cât și investitorii trebuie să cunoască

adevărata valoare a acesteia în orice moment. Aceasta se realizează prin intermediul evaluării.

Activitatea de evaluare presupune calcularea și stabilirea unui preț care să poată fi utilizat într-o

tranzacție între vânzător și cumpărător. Procesul de evaluare este un proces complex care

necesită respectarea unor metode, principii, standarde în stabilirea unei valori a firmei sau a

diferitelor categorii de active evaluate. Acest caracter este determinat de mai mulți factori:

natura și mărimea firmei;

patrimoniul firmei și posibilitatea de valorificare;

reflectarea în contabilitatea firmei a patrimoniului ei;

capacitatea echipei de conducere de a gestiona și elabora strategia firmei.

Momentele în care se realizează evaluarea sunt multiple precum:

la schimbarea dreptului de proprietate asupra firmei;

la schimbarea mărimii și structurii capitalului;

la schimbarea numărului și componenței asociaților și acționarilor;

în acțiuni juridice cu scop patrimonial ( faliment, succesiune, etc ).

Calitatea unei lucrari de evaluare constă în acuratețea prin care evaluatorul reușește prin

opinia sa asupra valorii să se apropie de prețul tranzacției, preț ce apare pe piața caracteristică.

Am ales ca temă de disertație „ Evaluarea unei firme de comerț ” deoarece este un domeniu

interesant. Prin întocmirea acestei lucrări acumulez mai multe cunoștințe din domenii diferite

precum: diagnostic, analiză finaciară și binențeles evaluare. Informațiile conținute în această

lucrare le voi utiliza și în practică deoarece în actuala economie de piaţă acţionează o serie de

procese și fenomene economice, sociale și politice care generează schimbări semnificative în

valoarea patrimonială și situaţia economico-financiară a organizaţiilor, și care fac necesară

reevaluarea acestora la anumite intervale de timp, acesta fiind și principalul motiv al alegerii

temei.

Practic, am putea afirma că prin evaluare se cunoaște firma în totalitate din toate

punctele de vedere și la toate nivelele sale ierarhice. Întreprinzătorul precum și investitorii vor

cunoaște perfomanța întreprinderii în orice moment precum și capacitatea acesteia de a-și

menține sau îmbunătăți în viitor performanța. Rapoartele de evaluare sunt foarte folositoare

investitorilor care vor să-și investească banii într-o afacere de pe piață.

Datorită complexității, aplicabilității și fiind o disciplină foarte interesantă am ales să-mi

elaborez lucrarea de disertație în evaluare.

4

Page 3: Dizertatie 1 Corect

Capitolul 1. Prezentarea societății S.C. Spectralcom S.R.L.

1.1. Scurt istoric și descrierea activității

S.C. Spectralcom S.R.L. a luat fiinţă în anul 1993 având sediul în municipiul Bârlad,

strada Weinfeld nr. 2, judeţul Vaslui funcţionând în baza statutului şi a certificatului de

înmatriculare eliberat de Camera de Comerţ Vaslui sub numărul J37/716/1993 cu contul

RO016NCB0260003080550001 deschis la Banca Comercială Română Bârlad şi este

administrată de asociatul unic Dodiţă Andrei cu domiciliul în Bârlad.

La înfiinţare întreprinderea dispunea de un singur magazin, amenajat într-un spaţiu

închiriat, în care desfăşura activităţi de comercializare cu amănuntul de piese şi accesorii auto şi

de asemenea deţinea şi o sală de internet, însă în anul 2000 firma a renunţat la prestările de

servicii internet. În prezent întreprinderea desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul cu piese

şi accesorii auto şi produse de mobilier prin cele trei magazine din care: două sunt situate în

strada Weinfeld nr. 2 din Bârlad şi un magazin este situat în judeţul Galaţi.

Societatea comercializează în special următoarele produse: mobilier de dormitor,

mobilier de bucătărie, biblioteci, mobilier pentru holuri, mobilier office, alte elemente de tocărie

din lemn pentru construcţii. Elementele de mobilier comercializate de S.C.Spectralcom S.R.L.

sunt fabricate atât din lemn destinat construcţiilor, cât şi din pal melaminat, pentru mobilier, uşor

de prelucrat şi asamblat, au un design deosebit, uşor de transportat şi de montat.

Încă de la înfiinţare societatea a organizat activitatea financiar contabilă conform

prevederilor Legii Contabilităţii nr. 82/1991, cu modificările şi completările ulterioare şi a

normelor de aplicare emise de Ministrul de Finanţe.

Bazele de evaluare folosite în determinarea valorii contabile brute sunt preţurile de

achiziţie sau de producţie, cu excepţia terenurilor şi construcţiilor care pe parcursul activităţii au

fost reevaluate conform prevederilor legale. Încă din anul 1993 unitatea a folosit regimul de

amortizare liniară, care constă în repartizarea uniformă a valorii imobilizărilor corporale pe toată

durata de folosinţă utilă a acestora.

Conform legislaţiei în vigoare, la data de 28.12.2008 a fost înregistrat Raportul de

Evaluare nr. 08/12.08 efectuat de un expert evaluator. Diferenţa pozitivă în valoare de 257906,05

lei a fost înregistrată la rezerve din reevaluare.

În situaţiile financiare ale anului 2010 societatea figurează cu un capital social subscris şi

vărsat în valoare de 210.000 lei. Ultima modificare a capitalului social a avut loc la data de 21

martie 2000, conform actului adiţional nr. 1896 cu suma de 20997,36 lei prin includerea

5

Page 4: Dizertatie 1 Corect

diferenţelor rezultate în urma reevaluării clădirilor şi terenurilor conform H.G. nr.

983/29.12.1998 şi numerar depus la Banca Comercială Română în valoare de 198,91 lei.

Sructura capitalului social este următoarea:

Aport numerar: 142.598,70 lei;

Aport în natură: 67401,30 lei.

Capitalul social, deţinut în întregime de un singur asociat este divizat în 2.100 părţi

sociale a câte 100 lei fiecare. Creanţele şi datoriile înregistrate în evidenţa societăţii se vor

încasa, respectiv achita conform contractelor şi termenelor stabilite cu clienţii, respectiv

furnizorii.

Ca proiecte de viitor firma îşi propune să redeschidă sala de prestării servicii de internet.

1.2. Sructura organizatorică

Întreprinderea S.C. Spectralcom S.R.L. are un număr minim de 26 angajaţi, încadrându-

se în rândul societăţilor mijlocii, repartizaţi astfel: 20 angajaţi în sectorul operativ şi 6 angajaţi în

sectorul administrativ. Funcţiile de conducere sunt deţinute de următoarele persoane:

Administrator (asociatul unic)

Director general

Contabil şef (director economic)

Organigrama întreprinderii este prezentată în Anexa nr. 1.

1.2.1. Organizarea echipei manageriale și a personalului de execuție

Echipa managerială este alcătuită din administrator, directorul general și contabilul şef

(directorul economic) care răspunde cu personalul din subordine şi de întocmirea corectă a

documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în evidenţa contabilă. În cadrul

compartimentului se găseşte şi casierul care se ocupă cu încasările şi plăţile care sunt realizate în

numele societăţii.

Relaţiile cu celelalte compartimente ale firmei sunt stabilite încă de la înfiinţare astfel:

Cu departamentul resurse umane – de aici sunt preluate informaţii despre angajaţi cu

scopul de a calcula drepturile salariale care le revin, de asemenea sunt preluate date despre

furnizorii cu care firma are încheiate contracte;

Cu departamentul aprovizionare – de aici sunt preluate documentele justificative

aferente achiziţiei şi recepţiei de mărfuri. Acestea servesc la verificarea valorii mărfurilor

achiziţionate şi pe baza căreia se va calcula preţul cu care acestea vor fi revândute;

6

Page 5: Dizertatie 1 Corect

Cu departamentul desfacere (vânzări) – de aici sunt preluate documentele aferente

vânzării mărfurilor, de la directorul comercial sunt preluate contractele care au fost încheiate cu

clienţii şi alte documente care atestă consumurile interne;

Celor din departamentul administrativ le este prezentată situaţia firmei, de asemenea

fiind solicitaţi pentru a semna diferite documente, pentru a aproba efectuarea de plăţi, pentru a

aproba diferite proiecte pe care firma vrea să le realizeze.

1.3. Piața produselor și a serviciilor

Societatea comercializează în special următoarele produse: mobilier de dormitor,

mobilier de bucătărie, biblioteci, mobilier pentru holuri, mobilier office, alte elemente de tocărie

din lemn pentru construcţii. Pe lângă acestea societatea comercializează piese și accesorii auto.

Elementele de mobilier comercializate de S.C. Spectralcom S.R.L. sunt fabricate atât din

lemn destinat construcţiilor, cât şi din pal melaminat, pentru mobilier, uşor de prelucrat şi

asamblat, au un design deosebit, uşor de transportat şi de montat.

Societatea desfășoară activitatea de comercializare de mobilier, începând cu produse

simple – uşi, tocărie – ajungând să comercializeze astăzi cele mai complicate elemente de

mobilier. Spectralcom este o societate specializată în vânzarea de mobilier, destinată

consumatorilor care doresc produse de calitate europeană la prețuri accesibile. Oferta sa include

mobilier de living, dinning și dormitor, bucătarii. Produsele Office reunesc game de mobilier

operaţional, directorial şi special (bancar, comercial, etc.), canapele, scaune şi fotolii de birou.

De asemenea, societatea oferă servicii de asistență pentru clienți în privința alegerii produsului

ideal pentru casa sa oferind și servicii de transport și montaj al produselor achiziționate de

aceștia.

7

Page 6: Dizertatie 1 Corect

Capitolul 2. Etapele studiului de evaluare a întreprinderii S.C. Spectralcom S.R.L.

Pentru a evalua o întreprindere trebuie stabilite mai multe etape.

A. Scopul evaluării

În cazul de față scopul procesului de evaluare este stabilirea valorii actuale – respectiv a

rezultatelor financiare ale societăţii în vederea cunoaşterii situaţiei reale a firmei de către

conducere pentru stabilirea politicii sale pentru următorii ani. Se urmăreşte solvabilitatea

societăţii, dacă politica actuală a societăţii este conformă şi dacă aceasta va fi continuată. Pentru

a realiza scopul evaluării se va porni de la diagnosticarea societăţii, după care se vor folosi

metodele de evaluare adecvate, astfel încât să se ajungă la un rezultat cât mai aproape de

realitate.

B. Beneficiarul evaluării

Principalul beneficiar al evaluării este S.C. Spetralcom S.R.L., aceasta urmărind poziţia

ei pe piaţa concurenţială în vederea stabilirii politicii pe următorii ani. Evaluarea societăţii se va

realiza în perioada 01.01.2008 - 31.12.2010.

C. Evaluatorul

Raportul de evaluare a fost realizat de către Barbărasă Geta-Alina – masterandă în cadrul

Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor,

specializarea Contabilitate, expertiză și audit.

D. Principalele surse informaţionale folosite

Informaţiile folosite în realizarea evaluării au fost obţinute din chestionarea personalului

abilitat din departamentul juridic, comercial, tehnic, resurse umane, financiar – contabil, precum

şi pe baza informaţiilor furnizate de conducerea societăţii conform acordului încheiat la

demararea activităţii de culegere a informaţiilor.

E. Metodele de evaluare utilizate

În procesul de evaluare au fost folosite trei metode de evaluare și anume: metode de

evaluare bazate pe active, metode de evaluare bazate pe rentabilitate și metode bursiere.

2.1. Diagnosticarea organzației

Pentru realizarea unui diagnostic general al întreprinderii analizate se procedează la

evaluarea unor diagnostice sectoriale, care, în metodologia adoptată de evaluatorul contractat,

vizează funcțiunile organizației. Astfel, diagnosticarea începe cu situația juridică a entității și

continuă cu funcțiunile de cercetare-dezvoltare, comercială, de personal, financiar-contabilă.

8

Page 7: Dizertatie 1 Corect

Este analizată, de asemenea, și structura organizatorică deoarece aceasta are influență asupra

profitului. O sinteză a diagnosticelor sectoriale este întocmită în final.

2.1.1. Diagnosticul juridic

Acest diagnostic urmărește aprecierea relațiilor firmei cu proprietarii, salariații și alți terți

sub aspectul conformității și respectării legislației în vigoare. Analizând documentele societăţii

privind aspectele juridice s-a constatat că societatea este înfiinţată şi organizată în conformitate

cu cerinţele normelor în vigoare, ea îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române în

vigoare, Codul Comercial Român, dar şi în conformitate cu drepturile şi obligaţiile prevăzute în

statutul societăţii.

A. Legiferări privind constituirea, funcţionarea şi asocierea

Denumirea societăţii: Conform Art. 5 din statutul societăţii, aceasta figurează în toate

actele întocmite de către societate – facturi fiscale, extrase cont, situaţii financiare şi alte

documente oficiale – sub denumirea de ,,S.C. Sectralcom S.R.L.” fiind o societate cu răspundere

limitată având un număr de înregistrare la Registrul Comerţului şi un cod unic de înregistrare –

J37/716/1993; R, 4445850.

Forma juridică: S.C. Spectralcom S.R.L., este persoană juridică română având forma

juridică de societate cu răspundere limitată şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile

române în vigoare. Societatea se poate asocia cu alte persoane fizice sau juridice din ţară şi din

străinătate.

Sediul societăţii: S.C. Spectralcom S.R.L. are sediul administrativ în oraşul Bârlad, dar

activitatea de comercializare se desfăşoară şi în Galaţi, România. Sediul administrativ poate fi

schimbat în altă localitate din România cu respectarea legislaţiei în vigoare. Societatea poate

avea filiale şi sucursale în toate judeţele din ţară, cu obligaţia înregistrării acestora la Registrul

Comerţului, înainte de începerea activităţii.

Durata de funcţionare a societăţii: S.C. Spectralcom S.R.L. este înregistrată pentru o

durată de funcţionare nelimitată.

Capital social: Capitalul social subscris şi vărsat la data de 1 ianuarie 1993 este 75.000

lei, împărţit în 750 părți sociale a câte 100 lei fiecare. Capitalul social este în totalitate privat,

fiind deţinut în totalitate de acționarul unic Dodiță Andrei. În prezent capitalul s-a majorat

ajungând la 210.000 lei.

Activitatea societăţii: Domeniul principal de activitate al societăţii este: comercializarea

diferitelor tipuri de mobilier, a pieselor și accesoriilor auto.

9

Page 8: Dizertatie 1 Corect

Administrarea societăţii: Societatea este administrată de acționarul unic, Dodiță Andrei.

Acesta va reprezenta societatea în relaţiile cu terţii, în faţa organelor administrative de stat, cât şi

în faţa justiţiei.

Dizolvarea societăţii: Conform Art. 32 din statul societăţii, aceasta se dizolvă în

următoarele situaţii:

Imposibilitatea realizării obiectului de activitate;

Declararea nulităţi societăţii;

Decesul acţionarilor, dacă moştenitorii legali nu consimt la continuarea activităţii;

Societatea şi-a încheiat activitatea;

Lichidarea societăţii: intervine doar în situaţiile prevăzute de legea română şi de

prevederile articolului mai sus menţionat.

B. Dreptul civil

Analizând actele de proprietate prin care se atestă dreptul de posesie, folosinţă şi

dispoziţie asupra bunurilor, terenurilor, clădirilor aparţinând societăţii S.C. Spectralcom S.R.L.

s-a constatat că acestea sunt valide şi corect întocmite. De asemenea întreprinderea nu a

participat cu capital sau cu alte obiecte din profilul patrimonial la constituirea unor societăţii

comerciale pe teritoriul României sau în străinătate, şi nici alte firme sau societăţi comerciale nu

au participat cu capital sau bunuri de patrimoniu la constituirea entității.

C. Dreptul comercial

Analizând contractele încheiate de societatea S.C. Spectralcom S.R.L. s-au constatat

următoarele:

Societatea a contractat un credit bancar pe termen scurt de la B.C.R. sucursala Bârlad,

pentru nevoi de dezvoltare, credit care nu afectează realitatea economică a societăţii;

Societatea a încheiat contracte comerciale cu toţi partenerii importanţi, în nume

propriu, cu furnizorii pentru marfă şi principalii clienţi, contracte care prevăd modalitatea de

livrare a bunurilor, modalităţile şi termenele de plată şi alte informaţii necesare pentru

desfăşurarea activităţii în condiţii optime;

Societatea nu are litigii cu persoane fizice, juridice privind cumpărarea de produse sau

desfacerea produselor.

D. Dreptul muncii

Patronatul, prin reprezentantul său legal AGA, a încheiat contracte de muncă pentru

managementul de la cel mai înalt nivel pentru administrarea societăţii.

Analizând contractele colective şi individuale de muncă s-a constatat că acestea

există, sunt valide şi corect întocmite;

10

Page 9: Dizertatie 1 Corect

Convenţiile civile lipsesc;

Se respectă toate normele privind protecţia muncii:

Selecţia şi angajarea managerilor s-a realizat de către firme specializate în domeniul

resurselor umane utilizând cele mai noi metode de selectare din domeniu (psihologia, ştiinţa

comunicării, informatica, ş.a.);

Societatea nu a înregistrat litigii cu salariaţii până în prezent;

Salariile personalului, contribuţiile la asigurări, contribuţiile la fondul de pensii, la

fondul de şomaj şi contribuţia la asigurările de sănătate sunt achitate la zi.

E. Dreptul fiscal

În urma analizării actelor societăţii s-au constatat:

Societatea S.C. Spectralcom S.R.L. este înregistrată la Administraţia Financiară – sub

numărul 4445850;

Societatea şi-a onorat toate obligaţiile faţă de stat;

În Registrul Unic al societăţii nu sunt înregistrate procese verbale ale organelor de

control.

F. Dreptul privind mediul

Societatea deţine autorizaţie de mediu;

Activitatea desfăşurată de întreprindere se încadrează în condiţiile impuse de lege;

Toate procesele, respectiv activităţile din cadrul întreprinderii, sunt monitorizate

pentru a se elabora o îmbunătăţire continuă a tehnologiilor ecologice, pentru a se moderniza

instalaţiile şi echipamentele consumatoare de energie în vederea reducerii deşeurilor tehnologice;

Societatea nu are litigii cu alte societăţii sau organismele statului cu privire la

legislaţia mediului.

2.1.2. Concluzii asupra diagnosticului juridic

Tabelul nr. 1 Analiza SWOT diagnostic juridic

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Sunt deţinute acte de proprietate pentru bunurile

patrimoniale, inclusiv pe teren;

Nu sunt litigii sau procese cu persoane fizice sau

juridice;

Statutul şi contractul de societate comercială

corespund dimensiunii şi activităţilor din

întreprindere;

Lipsa contractelor de asigurare;

Nu este protejată avuţia în mod eficient,

deoarece nu are participaţii la alte societăţi

comerciale puternice pe piaţă.

11

Page 10: Dizertatie 1 Corect

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Se deţine autorizaţie de mediu;

Absenţa datoriilor fiscale;

Contracte comerciale încheiate cu partenerii de

afaceri;

Prezenţa contractelor de muncă;

Lipsa acţiunilor juridice.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Sunt stabilite relaţii de afaceri cu clienţi

tradiţionali din județul Vaslui şi din alte judeţe;

Facilităţi privind tranzacţiile cu partenerii.

Cerinţe tot mai mari privind protecţia mediului.

2.1.3. Diagnosticul comercial

Scopul diagnosticului comercial este de a estima piaţa actuală şi cea potenţială a

societăţii, urmărirea procesului de aprovizionare şi desfacere, poziţia firmei în raport cu firmele

concurente.

A. Analiza evoluției vânzărilor

Piaţa elementelor de mobilier

Din punct de vedere al tipurilor de mobilă, industria românească de mobilă acoperă toată

gama de mobilă pentru locuinţe, mobilier de birou etc., o mare pondere deţinând-o mobila de artă

executată în diverse stiluri, dar şi mobila modernă conform cererii clienţilor. Mai mult de 50%

din mobilă era fabricată din fag, 20% din stejar, 15% din răşinoase, iar restul din alte esenţe de

lemn. Odată cu schimbarea preferinţelor clienţilor a început să primeze mobilă fabricată din

PAL. În prezent, este cea mai căutată din raţiuni de comoditate, design, dar şi din raţiuni

financiare.

Societăţile producătoare de mobilă din România sunt în proporţie de 97% în proprietate

privată (incluzând şi cele ce au fost privatizate), deci nu există producţie şi comerţ monopol de

stat, exportul de mobilă fiind complet liberalizat. Volumul exportului românesc de mobilă a atins

în anul 2010 valoarea de 1,2 miliarde de Euro înregistrând o creștere de 13,5%.

12

Page 11: Dizertatie 1 Corect

Piaţa elementelor de mobilier, conform estimărilor făcute de Asociaţia Producătorilor de

Mobilă din România, este în continuă creştere, cu atât mai mult cu cât a început promovarea din

ce în ce mai accentuată a sistemului de vânzare în rate, deci pentru produsele societăţii există

piaţă de desfacere. Acest raţionament stă la baza previziunilor făcute pentru anii viitori.

Produsele intreprinderii

Produsele oferite de S.C. Spectralcom S.R.L. se adresează atât persoanelor fizice, cât şi

juridice, din toată ţara, dar în special din judeţele unde are magazine. Produsele de mobilier sunt

la îndemâna tuturor clienţilor datorită preţurilor accesibile sau eventualelor modalităţi de plată

(firma are implementat un sistem de plată prin rate lunare ).

Mecanismul cererii şi ofertei de pe piaţa comercializării de mobilier este un mecanism

dinamic care impune comercianților să se adapteze în cel mai scurt timp cerinţelor de pe piaţă.

Astfel, cel mai important element ce conduce în mod inevitabil la un nivel al vânzărilor ridicat

este calitatea produselor. Având în vedere aceste considerente, un produs de o calitate foarte

bună va fi întotdeauna printre preferinţele clienţilor. De asemenea alegerea unor modele noi, cu

un design deosebit, vor atrage un număr sporit de clienţi care le vor prefera pe acestea în locul

produselor de serie, obişnuite.

Evoluția cifrei de afaceri

Tabelul nr. 2 Evoluția cifrei de afaceri pe ultimii 3 ani

Indicator 2008

(lei)

2009

(lei)

2010

(lei)

Producţie vânduta 64.534 47.343 27.477

Mărfuri 5.238.674 4.778.332 4.188.769

Total Cifra de afaceri 5.303.208 4.825.675 4.385.761

Ritmul de creștere (%):

Indice cu bază fixă - 90,99 82,70

Indice cu bază în lanţ - 90,99 90,88

Rata nominală de creștere a CA (Rn -

%)

- -9,01 -9,12

Rata de creștere a prețului ( Rp -% ) - 10,00 11,34

Rata reală de creștere a CA (Rcar -%) - -9,91 -18,38

CA corectată(CAc –lei ) 5.303.208 4.777.660 3.899.526

Sursa – Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

Interpretare: Din tabelul nr. 1 reiese că, faţă de anii anteriori, în anul 2010, vânzările

realizate se ridică la o valoare de 4.385.761 lei, mai mică decât în anii precedenți. Pentru a limita

diminuarea cifrei de afaceri, întreprinderea analizată a început să caute noi piețe de desfacere,

13

Page 12: Dizertatie 1 Corect

schimbă strategia de produs, menține în structura produselor comercializate a produselor, care

prin rentabilitatea lor, contribuie în mod semnificativ la obținerea rezultatului exercițiului și

renunțarea la produsele la care nu se înregistrează marje pe produs semnificative, controlul

dinamicii costurilor, cu consecințe favorabile asupra foarfecelui preț-cost.

Analiza structurală a cifrei de afaceri

În urma unui studiu efectuat pe baza cifrei de afaceri pe produse din anii luaţi ca bază de

raportare s-a constatat următoarea situaţie:

Tabelul nr. 3 Analiza structurală a cifrei e afaceri

Cifra de

afaceri

2008

(lei)

Pondere în

CA

2009

(lei)

Pondere în

CA

2010

(lei)

Pondere în

CA

Mobilier de

bucătărie

1.360.713 25,66% 970.376 20,11% 1.384.151 31,56%

Mobilier de

dormitor

1.520.364 28,67% 1.250.166 25,91% 1.150.000 26,23%

Mobilier

Living

1.050.551 19,81% 1.060.220 21,97% 998.540 22,77%

Alte produse 1.371.580 25,86% 1.544.913 32,01% 853.070 19,44%

Total vânzări 5.303.208 100,00% 4.825.675 100,00% 4.385.761 100,00%

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

O reprezentare a evoluției cifrei de afaceri se prezintă în cele ce urmează:

0

2.000.000

4.000.000

6.000.000

8.000.000

10.000.000

12.000.000

14.000.000

16.000.000

Cifra deafaceri

Mobilierde

bucătărie

Mobilierde

dormitor

MobilierLiving

Alteproduse

2010 (lei)

2009 (lei)

2008 (lei)

Grafic nr. 1 Evoluţia Cifrei de Afaceri

Interpretare: Situaţia rezultată din tabelul nr. 3 reflectă următoarele:

14

Page 13: Dizertatie 1 Corect

Ponderea cea mai mare în cifra de afaceri o are mobilierul

pentru dormitoare, acesta deţinând o pondere aproximativ de 45%-55% din totalul vânzărilor;

Mobilierul de bucătărie reprezintă produsul cel mai bine

vândut după mobilierul de dormitor ocupând o pondere de 30-35% din totalul vânzărilor;

Mobilierul de Living reprezintă produse care s-au vândut mai

puțin în anul 2008; acestea au înregistrat o pondere în cifra de afaceri de 19,81 %, înregistrând

o creștere în anul următor la 21,97% și apoi la 22,77% în anul 2010.

Situaţia de ansamblu este favorabilă, toate produsele comercializate de societate găsindu-

şi piaţă de desfacere.

B. Situaţia clienţilor

Principalii clienţi interni sunt reprezentaţi de următoarele segmente:

Populaţia județului Vaslui, și nu numai, care locuieşte în

mediul urban și rural şi care se încadrează în segmentul cu venituri medii şi mari;

Instituţii private;

Alte societăţii comerciale.

Tabelul nr. 4 Situația clienților firmei S.C. Spectracom S.R.L.

Denumire client Categorii de produse Forma de

proprietate

Pondere in

cifra de afaceri

S.C. Actual S.R.L. Mobilier particulară 15 %

S.C. Luana S.A. Mobilier particulară 20 %

Primării Tâmplărie şi mobilier publică 10 %

Unităţi de învăţământ Tâmplărie şi mobilier publică 5 %

Alte persoane fizice şi juridice Tâmplărie şi mobilier particulară 50 %

100 %

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

Interpretare:

Analizând situaţia clienţilor din tabelul nr. 4 se observă că societatea nu este

dependentă de nici unul dintre clienţii săi;

Situaţia riscurilor legate de clienţi este favorabilă societăţii deoarece nici unul dintre

clienţii firmei nu se confruntă cu situaţii speciale;

Contractele încheiate de societate cu instituţii publice sunt favorabile firmei, acestea

aducând aproximativ 10% din cifra de afaceri a firmei.

Deoarece societatea are reprezentanţe în două judeţe ale ţării, nu poate fi considerat

un risc ponderea mare în cifra de afaceri a clienţilor persoane fizice.

Analiza comparativă a cifrei de afaceri şi a creanţelor clienţi relevă următoare situaţie:

15

Page 14: Dizertatie 1 Corect

Tabelul nr. 5 Analiza comparativă a cifrei de afaceri și a creanțelor clienți

Nr.

Crt

Indicator 2008 2009 2010

1 Total Creanţe - mii lei 127.071 887.674 623.335

2 Cifra de afaceri - mii lei 5.303.208 4.82.675 4.385.761

3 Rotaţia creanţelor

comerciale – în nr. de zile

8,75 67,14 51,88

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

Interpretare: Rotaţia creanţelor comerciale arată o scădere a puterii de negociere a

clienţilor în anul 2008, aceasta crescând, în loc să scadă. Această creștere nu afectează

capacitatea de plată întreprinderii. Totuşi, societatea se încadrează în limite acceptabile. Pe

termen lung, creşterea calităţii produselor va contribui în mod normal la creşterea atractivităţii

acestora şi implicit la creşterea cererii din partea clientelei cu venituri mai mari.

C. Situaţia aprovizionărilor şi a furnizorilor

Principalul furnizor de marfă al societăţii este S.C AnaCenter S.A. Iași care furnizează

80% din marfa aprovizionată. Facilitatea acordată de acest furnizor este faptul că plata

mărfurilor aprovizionate se face la 30 sau 60 de zile de la data livrării.

Tabelul nr. 6 Analiza datoriilor către furnizori

Nr.Crt Indicator 2008 2009 2010

1 Total Datorii - mii lei 614.700 682.156 502.541

2 Achiziții de la funizori 4.058.768 3.574.028 5.231.704

3 Rotaţia obligaţiilor comerciale – în nr. de

zile

55,28 69,67 35,06

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

Interpretare: Analizând relaţia cu furnizorii se constată că societatea are relaţii „bune” cu

toţi partenerii financiari, nu au existat conflicte cu nici unul dintre furnizori. Societatea şi-a ales

bine furnizorii, majoritatea acestora asigurând transportul gratuit al mărfurilor în condiţii optime

şi în termenele prevăzute pe documente. De asemenea se observă că durata creditului furnizor

este mai mare decât durata creditului clienţi, ceea ce înseamnă o durată de plată mai mare a

furnizorilor şi o durată de încasare mai mică a clienţilor.

Tabel nr. 7 Rotaţia stocurilor de mărfuri

Nr. crt. Indicatori 2008 2009 2010

1 Stoc mediu de mărfuri (mii lei) 828.749 1.182.488 944.942

2 Cost de achiziţie al mărfurilor vândute (mii 4.058.768 3.574.028 4.359.784

16

Page 15: Dizertatie 1 Corect

lei)

Nr. crt. Indicatori 2008 2009 2010

3 Rotaţie stoc de mărfuri (nr. de zile) 74,53 120,76 79,11

Sursa - Informaţii furnizate de S.C.Spectralcom S.R.L.

Interpretare: Rata de rotaţie a mărfurilor înregistrează în 2009 o creştere până la 46 zile.

Deşi la prima vedere pare a fi un aspect negativ, nu trebuie interpretat astfel deoarece acesta este

redresat în anul 2010, printr-o previzionare şi programare cât mai exactă a intrărilor şi ieşirilor

de mărfuri, atingând scopul de reducere cât mai mult a acestui indicator. Se contată că este

asigurat stocul de siguranţă, societatea putând face faţă în orice moment cerinţelor

consumatorilor, neexistând întreruperi ale procesului de achiziție. Societatea se bucură de

credibilitate în faţa creditorilor şi beneficiază de termene de plată care nu o pun într-o situaţie

critică.

D. Analiza concurenţei

Concurenţa societăţii S.C. Spectralcom S.R.L. este reprezentată de firme importante, al

căror nume prezintă importanţă atât pe piaţa națională a comercianților și producătorilor de

mobilier cât și pe cea internațională. Cotele de piaţă ale principalilor concurenţi sunt reflectate în

următorul tabel:

Tabelul nr. 8 Analiza concurenței firmei S.C. Spectralcom S.R.L.

Denumire Cota de piaţă 2009 Cota de piaţă 2010

LEM’S 25% 28%

STAER 25% 23%

ACTUAL 18% 17%

PRACTIC 9% 12%

ALLPROM 8% 8%

VALAHIA MOB 3% 2%

Alte firme cu acelaşi profil 9% 8%

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

Interpretare: După cum se observă, din tabelul nr. 8, societatea se confruntă cu o

concurenţă puternică, fapt care o încurajează în comercializarea de produse cât mai bune şi mai

calitative, menţinând în acelaşi timp unu nivel satisfăcător al preţului.

17

Page 16: Dizertatie 1 Corect

Din punct de vedere al vânzărilor, produsele firmei S.C. Spectralcom S.R.L. sunt destul

de bine vândute, acestea fiind oferite la preţuri mai mici sau cel puţin egale cu cele practicate de

concurenţă, calitatea fiind superioară.

E. Promovarea produselor societăţii

Societatea îşi propune promovarea produselor prin intermediul mass-media, a pliantelor

de prezentare, dar şi prin participarea la târguri şi expoziţii de profil organizate în ţară, însă cea

mai de preţ publicitate este satisfacerea clienţilor şi promovarea produselor de către aceştia.

Publicitatea cuprinde toate acţiunile care au drept scop prezentarea indirectă a unui mesaj

în legătură cu un produs, serviciu sau firmă, urmărindu-se informarea largă a publicului în

legătură cu oferta întreprinderii. Firma Spectralcom ar trebui să utilizeze publicitatea de

informare axată pe obiective precum:

Stimularea cererii potenţiale prin informarea publicului în legătură cu apariţia şi

prezenţa pe piaţă a unui nou produs;

Sugerarea de noi utilităţi ale produsului;

Cunoaşterea unei schimbări de preţ.

Întreprinderea difuzează în presa locală anunţuri referitoare la produsele oferite şi

posibilităţile de contactare a firmei. Televiziunea reprezintă suportul publicitar cu expansiunea

cea mai rapidă în societatea modernă, asigurând o combinaţie unică a sunetului, imagini şi

mişcării. Reprezintă unul din cele mai ofensive mijloace publicitare prin impresia de contact cu

destinatarul mesajului, flexibilitatea satisfăcătoare şi posibilitatea unei difuzări repetate la ore de

maximă audienţă. Catalogul constituie un suport publicitar utilizat ca instrument de prezentare a

activităţii. Spectralcom îl realizează în colaborare cu agenţiile specializate de publicitate care

concep şi execută tipăritura. Prin text şi ilustraţie, catalogul firmei oferă posibilitatea prezentării

caracteristicilor ofertei largi de produse, grupată pe categorii sau ordine alfabetică. Fiind un

catalog de lucru se caracterizează printr-o descriere detaliată, strict comercială a mărfurilor

oferite spre vânzare, a dimensiunilor şi performanţelor lor. Preţurile sunt prezentate într-o anexă

care poate fi înlocuită ori de câte ori apar modificări. Odată cu angajarea unor consultanți

specializați în domeniu societatea şi-a îmbunătăţit nivelul vânzărilor, dar în acelaşi timp şi-a

făcut şi produsele cunoscute. Pe ansamblu, imaginea pe piaţă a firmei ca urmare a procesului de

promovare este satisfăcătoare, însă este susceptibilă de îmbunătăţit.

F. Servicii oferite

Pentru clienţii firmei, societatea oferă o serie de servicii care se referă la:

Consiliere Specializată – Asigurată de un personal foarte bine pregătit şi instruit,

societatea furnizează soluţii specifice pentru fiecare client în parte, în funcţie de cerinţele

acestuia, oferindu-le atât produse şi servicii de calitate, cât şi consultanţă. Astfel, clienţii s-au

18

Page 17: Dizertatie 1 Corect

obişnuit deja să ceară sfatul specialiştilor atunci când vor să-şi achiziționeze mobilier sau piese și

accesorii auto având încredere că aceştia le pot oferi mai mult decât o simplă informație.

Garanţie – Toate produsele firmei beneficiază de garanţie care variază ca durată în

funcție de produs și care protejează clientul împotriva oricărui viciu de fabricaţie.

Servicii de transport și asamblare – Firma oferă clienților care achiziționeză

produse de mobilier transport la domiciliu și asamblare.

2.1.4. Concluzii asupra diagnosticului comercial

Tabelul nr. 9 Analiza SWOT diagnostic comercial

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Contracte stabile încheiate cu partenerii de

afaceri şi în favoarea societăţii;

Cifră de afaceri în creştere pentru produsele de

mobilier;

Gamă largă de produse;

Capacitate de reînnoire a portofoliului de

produse;

Calitate a produselor apreciată pe piaţă;

Preţ avantajos al produselor;

Service postgaranţie.

Comunicare lentă cu clientul;

Lipsa unui „vad comercial” în zone comerciale

importante pentru segmentul de piaţă specific.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Posibilitatea cuceriri de noi pieţe odată cu

diversificarea portofoliului de produse;

Amplasamentul favorabil al societăţii.

Concurenţa puternică;

Creşterea exigenţelor de calitate;

Dezvoltarea pieţei produselor aduse din import

second – hand.

2.1.5. Diagnosticul resurselor umane și managementul firmei

Scopul diagnosticului resurselor umane în cadrul firmei îl constituie cunoaşterea

evoluţiei, structurii şi eficienţei personalului, respectiv cunoaşterea modului de organizare şi

gestionare a personalului, factori care influenţează direct performanţele economice ale societăţii.

A. Structura organizatorică a societății

19

Page 18: Dizertatie 1 Corect

Din organigrama societății deducem că aceasta este organizată pe patru nivele. Cu privire

la cadrele de conducere se constată că societatea este condusă la cel mai înalt nivel de un director

general care urmăreşte activitatea celorlalte 4 departamente:

Departamentul financiar – contabil;

Departamentul aprovizionare;

Departamentul defacere(vânzări);

Departamentul de resurse umane.

Fiecare dintre aceste departamente urmăreşte activitatea lucrătorilor operativi.

Din analiza făcută asupra personalului societăţii, reies următoarele:

Dimensiunea şi structura personalului:

0

5

10

15

20

25

30

Personal sectoradministrativ șiconducere

6 6 6

Personal sectoroperativ

12 17 20

2008 2009 2010

Dimensiunea și structura personalului

Grafic nr. 2 : Structura personalului

Tabelul nr. 10 Analiza structurii personalului

Nr.

crt.

Categorii de personal 2008 2009 2010

Nr. % Nr. % Nr. %

1 Personal sector administrativ și de

conducere

6 33,33 6 26,09 6 23,08

2 Personal sector operativ 12 66,67 17 73,91 20 79,92

3 Total personal la sfârşitul perioadei 18 100 23 100 26 100

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

20

Page 19: Dizertatie 1 Corect

Tabelul nr. 11 Dinamica personalului

Categorii de personal 2008 2009 2010 I 2009/2008 (%) I 2010/2009 (%)

Personal sector administrativ și

de conducere

6 6 6 0 0

Personal sector operativ 1

2

1

7

2

0

41,6

7

17,6

5

Total personal 1

8

2

3

2

6

27,7

8

13,0

4

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

Interpretare: Din tabelele nr. 10 și nr. 11 se observă că în ansamblu numărul personalului

a crescut din anul 2008 în anul 2010 cu 44,44 %. De asemenea putem observa o stagnare a

personalului administrativ și de conducere şi o creştere a personalului din sectorul operativ cu

17,65% faţă de 2009. În ansamblu, numărul personalului din cadrul organizaţiei are o evoluţie

crescătoare în medie acesta crescând cu circa 20 % pe an.

Tabelul nr. 12 Structura personalului pe grupe de profesiuni

Profesie 31.12.2008 31.12.2009 31.12.2010 I 2009/2008 (%) I 2010/2009 (%)

Director general 1 1 1 1 1

Gestionar piese și accesorii

auto

1 1 2 1 2

Gestionar mobilă 2 2 2 1 1

Economist 1 1 1 1 1

Casier 5 8 8 1,6 1

Administrator 1 1 1 1 1

Consilieri 3 3 6 1 2

Contabil 3 3 3 1 1

Alții 1 2 2 2 1

Total 18 23 26 1,28 1,13

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

Reprezentarea grafică a structurii personalului pe grupe de profesie se prezintă astfel:

Interpretare: Atât din tabelul nr. 12, cât şi din graficul următor, se poate observa că,

casierii reprezintă majoritatea în rândul personalului. Acest lucru este normal deoarece ne aflăm

într-o societate de comerț. Casierii și consilierii cunosc însă şi o evoluţie crescătoare între anii

2008-2010 la fel ca şi restul personalului.

21

Page 20: Dizertatie 1 Corect

31.12.2008

6% 6%11%

6%

27%6%

16%

16%6%

31.12.2009

5% 5%9%

5%

35%5%

13%

14%9%

Director general

Gestionar piese șiaccesorii auto

Gestionar mobilă

Economist

Casier

Administrator

Consilieri

Contabil

Alții

Grafic nr. 3 : Structura personalului pe grupe de profesiuni

Tabelul nr. 13 Structura personalul pe sexe

CAtegorie 31.12.2008 31.12.2009 31.12.2010 I2009/2008(%) I2010/2009(%)

Bărbaţi 11 13 15 1,18 1,15

Femei 7 10 11 1,43 1,1

Total 18 23 26 1,28 1,13

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

Interpretare: Analizând această situaţie se observă că primează numărul bărbaţilor în

comparații cu femeile.

Tabelul nr. 14 Structura personalului pe grupe de vârstă

Grupe de

vârstă

2008 2009 2010

Nr. % Nr. % Nr. %

<25 3 16,67 4 17,39 4 15,38

25-30 4 22,22 5 21,74 7 26,92

30-35 3 16,67 3 13,04 4 15,38

35-40 4 22,22 6 26,09 6 23,08

22

31.12.2010

4% 8%8%

4%

30%4%

22%

12%8%

Page 21: Dizertatie 1 Corect

40-45 2 11,11 3 13,04 3 11,54

GRUPE DE VÂRSTĂ

2008 2009 2010

Nr. % Nr. Nr. % Nr.

45-50 1 5,56 1 4,35 1 3,85

>50 1 5,56 1 4,35 1 3,85

Total 18 100,00 23 100,00 26 100,00

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

Interpretare: Analizând structura personalului pe grupe de vârstă, societatea are un

personal tânăr, cu vârsta cuprinsă între 35-40 de ani, aspect pozitiv deoarece legislaţia prevede o

serie de facilităţi pentru angajarea personalului tânăr, societatea exploatând această facilitate. De

asemenea societatea organizează permanent cursuri de perfecţionare a personalului, considerând

mai eficientă angajarea personalului tânăr fără experienţă şi modelarea lui. Analiza

comportamentului personalului exprimat prin numărul total de intrări şi ieşiri relevă următoarea

situaţie:

Tabelul nr. 15 Analiza intrărilor și ieșirilor personalului

Indicatori 2008 2009 2010

Intrări Medii Anuale 7 8 4

Ieşiri Medii Anuale 5 3 1

Coeficient intrări (%) 38,89 % 34,78 % 15,38 %

Coeficient ieşiri (%) 27,78 % 13,04 % 3,85 %

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

B. Analiza eficienței muncii

Caracterizare generală a eficienţei folosirii resurselor umane:

Analiza productivităţii muncii se face pe baza mărimilor absolute şi a mărimilor relative.

Tabelul nr. 16 Productivitatea medie anuală și dinamica ei

Indicatori 2008 2009 2010

Cifra de afaceri (mii lei) 5.303.208 4.825.675 4.385.761

Personal mediu 18 23 26

Wa (lei pe salariat) 294.622,66 209.811,95 168.683,11

Indicele Wa % - 0,71 0,80

Ritm de creştere % - -28,79 -19,60

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

23

Page 22: Dizertatie 1 Corect

Interpretare: În ceea ce priveşte eficienţa muncii, se observă o scădere a acesteia, de la

294.622,66 lei pe salariat în anul 2008, la 168.683,11 lei pe salariat în anul 2010. Acestă scădere

este rezultatul defavorabil al scăderii cifrei de afaceri.

Tabelul nr. 17 Fondul mediu scriptic anual de salarii

Indicatori 2008 2009 2010

CA (mii lei) 5.303.208 4.825.675 4.385.761

Sap 11.329,166 10.558,869 11.245,269

Ns 18 23 26

Fs 203.925 242.854 292.377

Indicele Fs - 1,19 1,20

Ritm de creştere Fs - 19,09 20,39

Indicele CA - 0,91 0,91

Indicele Sap - 0,93 1,07

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

Interpretare: Salariu mediu anual înregistrează creşteri substanţiale datorate, în special,

creşterii salariilor personalului administrativ care deţine o pondere ridicată. Se observă că fondul

de salarii înregistrează aceiaşi tendinţă. Ritmul de creştere al fondului de salarii este superior

ritmului de creștere a salariului mediu anual.

Pentru o apreciere cât mai corectă a influenţei cheltuielilor cu salariile asupra costurilor

trebuie verificate două corelaţii fundamentale, şi anume: dacă IWa > ISap şi dacă ICA > IFs.

Interpretare: Din tabelele nr. 16 și nr. 17 avem:

Prima corelaţie IWa > ISap nu este respectată în perioada analizată. Societatea înregistrează

o înrăutățire a situației în creştere în anul 2010, decalajul dintre ele crescând.

A doua corelaţie ICA > IFs înregistrează aceeaşi evoluţie pe perioada analizată. Scăderea

cifrei de afaceri într-un ritm superior creșterii salariului mediu determină creșterea relativă a

cheltuielilor cu salariile și prin aceasta a costului unitar, această situație fiind nefavorabilă.

Societatea trebuie să crească salariile corelate cu volumul de activitate (personalul din sectorul

operativ) şi în funcţie de performanţele obţinute în timpul mandatului (pentru personalul de

conducere). Situaţia nu se ameliorează pentru anul 2010, când nu se reduce diferenţa dintre cei

doi indici. Societatea trebuie să îmbunătăţească calitatea muncii, motivarea personalului,

comunicarea în interiorul întreprinderii, delegarea de autorităţi şi responsabilităţi specifice

domeniului de activitate. Se consideră că selectarea personalului din interiorul întreprinderii şi

instruirea acestuia este cea mai ieftină metodă de creştere a nivelului calitativ a resurselor umane.

24

Page 23: Dizertatie 1 Corect

2.1.6. Concluzii asupra diagnoticului resurselor umane

În tabelul care urmează sunt prezentate concluziile asupra diagnosticului resurselor umane:

Tabelul nr 18 Analiza SWOT resurse umane

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Recrutarea de personal calificat;

Creşterea productivităţii muncii pe seama

calificării personalului;

Personal tânăr;

Asigurarea protecţiei muncii;

Personal omogen.

Coeficient de fluctuaţie ridicat;

Personal insuficient calificat în domeniul IT.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Facilităţi fiscale la angajarea de tineri

absolvenţi şi şomeri;

Facilităţi privind formarea personalului;

Forţa de muncă în număr mare din orașul

Bârlad principalul punct de comercializare.

Migrarea personalului calificat în ţările

Uniunii Europene.

2.1.7. Diagnosticul economico- financiar

A. Diagnosticul contabil

Scopul diagnosticului contabil este de a aprecia modul de organizare a contabilităţii,

dacă este conformă cu Legea Contabilităţii Nr. 82/1991, respectiv:

Evidenţa contabilă este ţinută la zi şi este conformă cu legislaţia în vigoare;

Evidenţa contabilă este probantă – are la bază documente justificative;

Evidenţa contabilă reflectă imaginea fidelă a societăţii – fără omisiuni.

SC Spectralcom S.R.L. foloseşte:

Forma de contabilitate – Contabilitate pe jurnale;

Inventarul permanent ca metodă de înregistrare a stocurilor în contabilitate;

Costul Mediu Ponderat ca metodă de evaluare a stocurilor la ieşirea din patrimoniu.

B. Diagnosticul financiar patrimonial

Situaţia netă a patrimoniului este prezentată în tabelul următor:

25

Page 24: Dizertatie 1 Corect

Tabelul nr. 19 Patrimoniul net

Nr.

Crt.

INDICATORI 2008 2009 2010 I2009/ 2008

%

I2010/2009

%

I Active imobilizate

din care:

1.967.407 1.898.775 2.607.388 96,51 137,32

1 Imobilizări

necorporale

0 0 0 0 0

2 Imobilizări

corporale din care

1.549.807 1.898.775 2.607.388 122,52 137,32

2.1. Terenuri şi

Construcţii

1.301.125 1.668.341 1.948.466 128,22 116,79

2.2. Mijloace fixe 248.682 230.434 658.922 92,66 285,95

3 Imobilizări

financiare

417.600 0 0 0 0

II Active circulante

din care:

1.259.254 2.248.513 1.462.092 178,56 65,02

1 Stocuri 1.022.043 650.347 665.908 63,63 102,39

2 Creanţe 222.829 1.565.432 769.959 702,53 49,19

3 Disponibilităţi şi

plasamente

14.382 32.734 26.225 227,60 80,12

III. Conturi de

regularizare

1.183 14.708 87.852 1243,28 597,31

  TOTAL ACTIV

(I+II+III)

3.227.844 4.161.996 4.157.332 128,94 99,89

I. Capitaluri proprii

din care:

457.354 815.136 790.879 178,23 97,02

1 Capital social 75.000 210.000 210.000 280 100

2 Diferenţe din

Reevaluare

346.133 408.713 408.713 118,08 100

3 Rezerve 2.420 71.866 71.867 2969,65 100

4 Prime de capital 0 0 0 0 0

5 Rezultat reportat 17.516 18.662 0 0 0

6 Pierdere

neacoperită

0 0 0 0 0

26

Page 25: Dizertatie 1 Corect

Nr.

Crt.

INDICATORI 2008 2009 2010 I2009/ 2008

%

I2010/2009

%

7 Rezultatul

exerciţiului

16.285 105.895 100.299 650,26 94,72

8 Repartizarea

profitului

0 0 0 0 0

9 Fonduri proprii 0 0 0 0 0

10 Subvenţii pt.

Investiţii

0 0 0 0 0

II. Provizioane pt.

riscuri şi cheltuieli

0 0 0 0 0

III. Datorii din care: 2.770.490 3.346.860 3.366.453 120,80 100,59

1 Împrumuturi bancare 835.444 899.913 919.876 107,72 102,22

2 Furnizori 1.935.046 2.446.947 2.446.577 126,45 99,98

3 Alte datorii 0 0 0 0 0

IV. Conturi de

regularizare

0 0 0 0 0

TOTAL PASIV (I+II+III+IV) 3.227.844 4.161.996 4.157.332 128,94 99,89

PATRIMONIUL NET 457.354 815.136 790.879 178,23 97,02

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

Interpretare: Analizând datele puse la dispoziţie de S.C. Spectralcom S.R.L. se observă o

creştere a patrimoniului societăţii în anul 2009, pe când în anul 2010 se observă o scădere

datorată creşterii destul de accentuate a postului de datorii.

Ponderea cea mai mare în total active este deţinută de activele imobilizare și activele

circulante, dat fiind şi domeniul de activitate al societăţii.

Situaţia patrimonială a firmei relevată în Bilanţul Contabil încheiat la data de 31.12.2009

şi 31.12.2010 permite calcularea principalelor rate: de structură, de lichiditate şi solvabilitate,

rentabilitate, de echilibru financiar.

Indicatorii de volum ai activităţii economico–financiare

Tabelul nr. 20 Producţia exerciţiului și cifra de afaceri

Indicator 2008 2009 2010

Producţia exerciţiului –lei 64.534 266.027 630.765

Cifra de afaceri –lei 5.303.208 4.825.675 4.385.761

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

27

Page 26: Dizertatie 1 Corect

Interpretare: Evoluţia producţiei exerciţiului înregistrează în dinamică o creştere în

ultimii 3 ani. Această creştere se datorează în special creşterii producţiei vândute. Se poate

afirma că societatea are un risc redus de vandabilitate a produselor sale, cererea este în creştere.

Scăderea absolută a cifrei de afaceri în anul 2010 faţă de 2008 cu 917.447 lei, corespunde unei

rate medii anuale de scădere de aproximativ 10%. Se poate concluziona că societatea nu este atât

de dinamică, putându-și crea o poziţie mai bună pe piaţă, acest lucru putând fi realizat graţie unor

strategii adecvate care să realizeze o creştere anuală semnificativă.

Tabelul nr. 21 Venituri totale și cheltuieli totale

Indicatori 2008

(lei)

2009

(lei)

2010

(lei)

Venituri totale din care:

- Venituri exploatare

- Venituri financiare

- Venituri extraordinare

5.402.042

5.349.053

52.999

0

5.328.431

5.061.019

267.412

0

4.993.727

4.992.956

771

0

Cheltuieli totale din care:

- Cheltuieli exploatare

- Cheltuieli financiare

- Cheltuieli extraordinare

5.385.767

5.112.525

273.242

0

5.211.573

4.818.882

892.691

0

4.870.930

4.729.312

141.618

0

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

Interpretare: Veniturile totale înregistrează în dinamică o scădere într-un ritm mediu

anual de 3,82 %. La această scădere contribuţia majoritară o au veniturile de exploatare care scad

într-un ritm mediu anual de 3,36 %. Veniturile financiare au o evoluţie neregulată. În anul 2009

societatea atinge un nivel maxim de 267.412 lei al veniturilor din activitatea financiară, pe seama

investiţiilor efectuate şi a diferenţelor favorabile de curs valutar. Ca pondere structura veniturilor

nu suportă modificări, ponderea majoritară o deţin veniturile din exploatare. Cheltuielilor

urmează acelaşi trend ca şi la venituri, într-un ritm mediu anual de 4,89 %, care devansează

ritmul mediu de scădere al veniturilor. Cheltuielile de exploatare scad anual, în medie cu 3,80 %.

De asemenea, cheltuielile financiare au o evoluție neregulată, cresc în anul 2009, când ating

valoarea maximă de 892.691 lei, iar în anul 2010 ating valoarea minimă de 141.618 lei.

Recurgerea la îndatorare a firmei (cheltuieli financiare în creştere), în anul 2009, indică o

schimbare politicii de finanţare a firmei.

Tabelul nr. 22 Profitul brut

28

Page 27: Dizertatie 1 Corect

Indicatori

(lei)

2008

(lei)

2009

(lei)

2010

(lei)

Profit brut din care:

- Rezultat exploatare

- Rezultat financiar

- Rezultat extraordinar

16.285

236.528

(220.243)

0

116.858

242.137

(125.279)

0

122.797

263.644

(140.847)

0

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

Interpretare: Profitul brut a crescut de la un an al altul, ajungând în perioada curentă la

un rezultat pozitiv de 122.797 lei. Această situaţie este, în principal, rezultatul influenţei

activităţii de exploatare care, în ultimii trei ani, a condus la profit. Pe de o parte, aceasta se

datorează vânzărilor realizate, iar pe de altă parte atragerii de clienți noi prin diversificarea

produselor comercializate. În condiţiile în care investiţiile efectuate vor aduce în continuare

economii de costuri în perioada următoare, corelată cu reușitele întregului management de

realizare a unor strategii interne de reducere a costurilor, societatea va putea să obţină marja de

profit dorită.

Tabelul nr. 23 Rate de structură ale activului

Indicatori2008 2009 2010

Active imobilizate –lei 1.967.40

7

1.898.77

5

2.607.38

8

Imobilizări necorporale – mii lei 0 0 0

Imobilizări corporale–lei 1.549.80

7

1.898.77

5

2.607.38

8

Imobilizări financiare –lei 417.600 0 0

Active circulante –lei 1.259.25

4

2.248.51

3

1.462.09

2

Stocuri –lei 1.022.04

3

650.347 665.908

Disponibilităţi şi plasamente –lei 14.382 32.734 26.225

Activ total –lei 3.227.84

4

4.161.99

6

4.157.33

2

Rata activelor imobilizate – % 60,95 45,62 62,72

Rata imobilizărilor necorporale - % 0 0 0

Rata imobilizărilor corporale - % 48,01 45,62 62,72

Rata imobilizărilor financiare - % 12,94 0 0

Rata activelor circulante – % 39,01 54,02 35,17

29

Page 28: Dizertatie 1 Corect

Rata stocurilor - % 31,66 15,63 16,02

Rata disponibilităţilor şi plasamentelor -

%

0,45 0,79 0,63

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

Interpretare: Rata activelor imobilizate arată un grad de investire a capitalului ridicat în

anul 2010, aceasta datorându-se în special extinderii afacerii într-un județ nou precum și

diversificării produselor oferite clienților. Imobilizările necorporale nu sunt prezente în structura

activelor imobilizate ceea ce indică: întreprinderea nu este preocupată pentru dezvoltare în

perioada analizată, dată de lipsa cheltuielilor de cercetare-dezvoltare; inexistența unor studii de

piață fundamentate științific, dată de lipsa cheltuielilor de constituire. Mărimea ratei

imobilizărilor corporale este determinată de dreptul de proprietate a societății. Activitatea de

comercializare a elementelor de mobilier se desfășoară în imobile proprii, dotate cu echipamente

corespunzătoare obiectului de activitate cu grad ridicat de inovare. Această rată înregistrează

valori ridicate de peste 45%. Reducerea acestei rate în anul 2009 este datorată scoaterii din

evidenţă a unor mijloace fixe. Ponderea ridicată a acestora indică o investire ridicată a societăţii

în imobilizări corporale. Investiţiile financiare ale societăţii sunt nesemnificative. Societatea are

relaţii financiare cu diverse alte firme, însă nu vizează o creştere externă prin deţinerea de filiale

sau contracte de asociere. Rata activelor circulante ilustrează caracteristicile economice ale

activităţii de exploatare. Pe orizontul analizat indicatorul înregistrează o creştere în anul 2009,

ceea ce înseamnă că activele circulante cresc într-un ritm mai alert decât activele imobilizate, iar

în anul 2010 scad, ceea ce înseamnă că activele circulante scad într-un ritm mai lent decât

activele imobilizate. Analiza activelor circulante trebuie adâncită prin calculul indicatorilor de

rotaţie ai activelor circulante. Rata stocurilor înregistrează valori scăzute, ceea ce indică un ciclu

scurt de comercializare. Evoluţia acestei rate este descrescătoare şi poate fi interpretată ca un

aspect favorabil, deoarece societatea înregistrează o creştere a volumului vânzărilor de la an la

an. Se observă că se menţine ponderea disponibilităţilor în total activ în ultimii doi ani.

Informaţiile furnizate de acest indicator sunt fragile, deoarece nivelul acestora poate avea o dublă

semnificaţie, o situaţie favorabilă în termeni de echilibru financiar şi respectiv o resursă

nerentabilizată atunci când ponderea este semnificativă. Putem afirma că prezenţa

disponibilităţilor în conturile bancare sau în casierie asigură societăţii un echilibru pe termen

scurt.

Rate de structură a pasivului

Aceste rate reflectă ponderea diferitelor elemente de pasiv, permiţând aprecierea originii

resurselor întreprinderii. Cunoaşterea acestei rate este indispensabilă pentru aprecierea

echilibrului financiar prin modalităţile diverse de alocare a resurselor la nevoi.

30

Page 29: Dizertatie 1 Corect

Tabelul nr. 24 Rate de structură ale pasivului

Indicatori 2008 2009 2010

Capital permanent –lei 1.292.798 1.715.049 1.710.755

Indicatori 2008 2009 2010

Capitalul propriu –lei 457.354 815.136 790.879

Datorii totale – mii lei 2.770.490 3.346.860 3.366.453

Datorii pe termen lung şi mediu –lei 835.444 899.913 919.876

Pasiv total –lei 3.227.844 4.161.996 4.157.332

Rata stabilităţii financiare - % 40,05 41,21 41,15

Rata autonomiei financiare globale - % 14,17 19,59 19,02

Rata autonomiei financiare la termen - % 35,38 47,53 46,23

Rata globală de îndatorare - % 85,83 80,41 80,98

Rata de îndatorare la termen - % 64,62 52,47 53,77

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

Interpretare: Rata stabilităţii înregistrează valori constante dar care nu se încadrează în

intervalul 50-66%, ceea ce reflectă un caracter nepermanent al finanțării. În structura capitalului

permanent predomină în cele trei exerciții datoriile mai mari de un an care nu conferă un grad de

siguranță întreprinderii. Chiar şi în aceste condiţii, aşa cum se observă din tabelul nr. 24,

capitalului permanent, în mărimi absolute, înregistrează valori mai mari decât în perioada

considerată de bază. Rata autonomiei financiare globale a întreprinderii are valori mici (≤30%),

ceea ce conferă o poziție de independență financiară neconfortabilă întreprinderii. Întreprinderea

are acces mai greu la credite, nu are forță de negociere în raport cu băncile fiind considerată

riscantă pentru bănci însă există un grad corespunzător de siguranţă pentru acordarea de noi

credite deoarece, noile investiţii încep să aducă beneficii ceea ce va conduce la creşterea

rezultatului şi, implicit, la creşterea capitalului propriu. În literatura de specialitate se precizează

că valoarea acceptată a ratei autonomiei financiare la termen nu trebuie să depăşească 50%. Pe

toată perioada analizată, rata înregistrează valori în limita admisă, cuprinse între: 35,38% în anul

2008, şi 47,53% în anul 2009. Societatea se bucură de autonomie financiară la termen, dându-i

posibilitatea de a decide în toată libertatea şi totodată de a găsi şi contracta noi împrumuturi

nefiind supusă riscului de insolvabilitate. Rata globală de îndatorare înregistrează o scădere cu

5,42% în anul 2009 faţă de 2008 şi se menţine la acelaşi nivel în perioada curentă. Scăderea se

datorează scăderii nevoilor de finanţare în perioada respectivă, deci nu s-au contractat noi

credite. Indicatorul nu înregistrează valori care să semnaleze un pericol, relativ, la siguranţa

societăţii. Ponderea ridicată a acestui indicator este premisa unei bune utilizări a resurselor,

31

Page 30: Dizertatie 1 Corect

recurgerea la îndatorare asigură societăţii dezvoltarea în perspectivă şi obţinerea de rezultate ca

urmare a investiţiilor efectuate (specializări şi modernizări) pe seama acestor împrumuturi. Rata

de îndatorare la termen pune în evidenţă ponderea datoriilor pe termen lung şi mediu în total

resurse permanente. Capacitatea de îndatorare este saturată atunci când acest indicator se

apropie de 50%. Aşa cum se observă din calculele efectuate, societatea înregistrează un grad

ridicat de îndatorare la termen, deoarece s-a mărit ponderea creditelor pe termen lung şi mediu,

cu scadenţă mai mare de un an. Întreprinderea nu dispune de capacitate de îndatorare pe o

perioadă mai mare de un an și este susceptibilă riscului de insolvabilitate. De asemenea, se poate

constata din evoluţia acestor datorii la termen că societatea şi-a onorat la timp obligaţiile faţă de

bănci.

Indicatori de echilibru financiar

Tabelul nr. 25 Fondul de rulment

Indicatori 2008 2009 2010

Activul imobilizat-lei 1.967.407 1.898.775 2.607.388

Capitalul permanent - mii lei 1.292.798 1.715.049 1.710.755

Fondul de rulment (CP-Aim)-lei (674.609) (183.726) (896.633)

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

Interpretare: Fondul de rulment financiar este negativ în perioada analizat și evidențiază

insuficiența resurselor permanente pentru finanțarea necesarului permanent, ceea ce însemnă că o

parte a imobilizărlor este finanțată din datorii curente, fără ca aceasta să reflecte, întotdeauna, un

dezechilibru financiar. Cauzele fondului de rulment negativ și în descreștere sunt: creșterea

activului imobilizat net ca efect al investițiilor, situație în care pe termen lung se speră la un fond

de rulment pozitiv datorită creșterii rentabilității economice ca urmare a exploatării investiției.

Scăderea fondului de rulment este consecinţa finalizării investiţiilor efectuate. Insuficienţa

fondului de rulment (în sectorul de activitate al societăţii, acesta trebuie să acopere aproximativ

40% din activele circulante) este un indiciu al riscului de insolvabilitate al întreprinderii, pentru

că o face dependentă de băncile care pot sau nu să-i reînnoiască creditele.

Tabelul nr. 26 Nevoia de fond de rulment

Indicatori 2008 2009 2010

Active circulante –lei 1.260.437 2.263.221 1.549.944

Disponibilităţi –lei 14.382 32.734 26.225

Datorii circulante –lei 1.935.046 2.446.947 2.446.577

Credite bancare pe termen scurt –lei 0 0 0

Nevoia de fond de rulment –lei (688.991) (216.460) (922.858)

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

32

Page 31: Dizertatie 1 Corect

Interpretare: Necesarul de fond de rulment înregistrează fluctuaţii importante pe

perioada analizată. In perioada curentă activitatea de exploatare degajă un surplus de resurse

temporare, în raport cu necesarul de finanțat a activelor circulante.

Tabelul nr. 27 Trezoreria netă

Indicatori 2008 2009 2010

Fondul de rulment–lei (674.609

)

(183.726

)

(896.633)

Nevoia de fond de rulment –lei (688.991

)

(216.460

)

(922.858)

Trezoreria netă –lei 14.382 32.734 26.225

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

Interpretare: Trezoreria netă înregistrează valori pozitive, aceasta fiind expresia

echilibrului financiar stabilit la nivelul întregii activități a întreprinderii și rezultatul unui

exercițiu financiar care s-a încheiat cu un surplus de disponibilități bănești. Această situație este

caracteristică firmelor de distribuție, unde ca și în cazul firmei analizate, deficitul de fond de

rulment este finanțat din resurse temporare în exces, care degajă o trezorerie netă pozitivă.

Trezoreria netă favorabilă de-a lungul celor trei exerciții financiare luate în calcul reflectă

succesul întreprinderii, fiind dovada unei poziții strategice bune în raport cu concurenții săi.

Indicatori de lichiditate şi solvabilitate

Tabelul nr. 28 Lichiditate generală

Indicatori 2008 2009 2010

Active curente–lei 1.259.254 2.248.513 1.462.092

Datorii curente–lei 1.935.046 2.446.947 2.446.577

Active curente - Stocuri –lei 237.211 1.598.166 796.184

Disponibilităţi –lei 14.382 32.734 26.225

Activ total –lei 3.227.844 4.161.996 4.157.332

Datorii totale –lei 2.770.490 3.346.860 3.366.453

Lichiditate generală 0,65 0,92 0,60

Lichiditate relativă 0,12 0,65 0,33

Lichiditate imediată 0,01 0,01 0,01

Solvabilitate generală 1,17 1,24 1,23

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

Interpretare: În termeni de echilibru financiar situaţia nu este favorabilă. Activul circulant

acoperă parţial datoriile totale. Trebuie ca rata lichidităţii generale să fie mai mare decât 1,

pentru ca lichidităţile potenţiale să acopere scadenţele mai mici de un an. Din acest punct de

33

Page 32: Dizertatie 1 Corect

vedere nu exista un grad necorespunzător pentru acordarea de noi credite. Tendinţa de creştere a

acestui indicator în anul 2009 arată că societatea nu are probleme cu lichidităţile. Valoarea

lichidității relative este sub normele care consideră că situaţia lichidităţii relative este

satisfăcătoare în condiţiile încadrării în intervalul 0,8 şi 1. În ceea ce priveşte evoluţia

indicatorului se remarcă o creștere în anul 2009 faţă de 2008, respectiv o scădere în anul 2010

faţă de 2009. În anul 2009 valoarea se apropie de limita minimă admisă 0,8 şi este un semnal de

stabilizare. Aşa cum se observă din tabelul nr. 28, în toți cei trei ani societatea are probleme

legate de trezorerie. Disponibilităţile cresc în perioadele analizate însă și datoriile curente

înregistrează o creștere în proporție mai mare decât disponibilitățile. Aceste probleme de

trezorerie nu sunt un semnal al incapacităţii de plată atâta timp cât societatea poate obţine în

continuare credite pe termen scurt. Cu cât valoarea ratei solvabilităţii generale este mai mare

decât 1, cu atât situaţia financiară de ansamblu a întreprinderii este mai bună. Valorile

înregistrate de acest indicator arată că societatea se bucură de o marjă de securitate, în creştere,

faţă de bănci. Aceasta evidenţiază încă odată, că societatea chiar în prezenţa acestor probleme de

trezorerie actuale nu va intra în incapacitate de plată, deoarece se bucură de o imagine bună în

rândul partenerilor de afaceri şi pe piaţă.

Indicatori de eficienţă

Tabelul nr. 29 Rata rentabilităţii activelor și rata rentabilității economice

Indicatori 2008 2009 2010

Profit brut –lei 16.825 116.858 122.797

Activ total –lei 3.227.844 4.161.99

6

4.157.33

2

Capital permanent –lei 1.292.798 1.715.04

9

1.710.75

5

Rata rentabilităţii economice - % 0,52 2,81 2,95

Capital permanent –lei 1.292.798 1.715.04

9

1.710.75

5

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

Interpretare: Rentabilitatea activelor prezintă importanţă în gestionarea capitalului, în

dimensionarea eforturilor pentru obţinerea unui anumit profit în raport cu rezultatele concurenţei.

Valorile indicatorului sunt nesatisfăcătoare. Rata rentabilităţii a crescut în fiecare an ceea ce a

dus la creșterea profitului brut. Această rată este influenţată favorabil de viteza de rotaţie a

activului (creştere cu 28,80%), și de rentabilitatea veniturilor care conduc la creșterea acesteia.

Performanţa economică înregistrează în dinamică o creștere de la o perioadă la alta, creștere care

34

Page 33: Dizertatie 1 Corect

se datorează în principal creșterii rezultatului exerciţiului. După modul de finanţare, observăm că

cheltuielile financiare (cu dobânzile) au condus la un excedent în activitatea financiară a firmei.

Tabelul nr. 30 Rata rentabilităţii comerciale ( a cifrei de afaceri)

Indicatori 2008 2009 2010

Profit brut exploatare –lei 236.528 242.137 263.644

Cifra de afaceri –lei 5.303.208 4.825.675 4.385.76

1

Rata cifrei de afaceri - % 4,46 5,02 6,01

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

Interpretare: Rata rentabilităţii comerciale caracterizează eficienţa politicii comerciale şi

mai ales a politicii de preţuri practicată de întreprindere. Evoluţia ratei este diferită pe orizontul

analizat astfel, în 2009 crește cu 12,56%, iar în 2010 se înregistrează o creştere cu 19,72%. Rata

a crescut ca urmare a: sporirii vânzărilor; ameliorarea structurii vânzărilor; accelerarea rotaţiei

creanţelor comerciale. Societatea şi-a adaptat preţurile la concurenţă, motiv pentru care creşterea

costurilor nu a fost acoperită din sporul de încasări suplimentare, ci doar prin măsuri în

activitatea internă (creşterea productivităţii muncii şi a utilizării mijloacelor de comercializare).

C. Diagnosticul capacităţii de autofinanţare

Capacitatea de autofinanţare (CAF) este formată din ansamblul surselor interne de

finanţare generat de activitatea întreprinderii, surse necesare pentru a se autofinanţa şi pentru a

asigura capacitatea de a distribui dividende acţionarilor.

În esenţă, CAF este un indicator al independenţei financiare a întreprinderii, reflectând un

flux de disponibilităţi potenţial sau real (pentru că se transformă treptat în disponibilităţi, pe

măsura încasărilor efective) care depinde pe de o parte, de rentabilitatea întreprinderii, iar pe de

altă parte de politica de investiţii şi de metodele de amortizare a activelor imobilizate.

Tabelul nr. 31 Capacitatea de autofinanțare a firmei S.C. Spectralcom S.R.L.

Nr.crt Indicatori 2008

(lei)

2009

(lei)

2010

(lei)

1. EBE 270.287 58.271 (397.808)

2. + Venituri de exploatare(a) 45.845 16.660 3.907

3. - Alte cheltuieli de exploatare(b) 484.002 510.572 361.904

4. + Venituri financiare(c) 52.999 267.412 771

5. - Cheltuieli financiare(d) 273.242 892.691 141.618

6. + Venituri extraordinare 0 0 0

7. - Cheltuieli extraordinare 0 0 0

8. - Impozit pe profit 0 10.963 22.498

35

Page 34: Dizertatie 1 Corect

9. Capacitatea de autofinanțare (388.113) (1.071.883) (919.150)

10. Dividende 0 0 0

11. Participarea salariaților la profit 0 0 0

12. Autofinanțarea (388.113) (1.071.883) (919.150)

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

Interpretare: CAF-ul înregistrează pe orizontul analizat o evoluţie descrescătoare.

Scăderea CAF–ului este în primul rând rezultatul degradării rezultatului monetar. La aceasta s-a

adăugat efectul nefavorabil al creşterii cheltuielilor financiare monetare într-un ritm superior

creşterii veniturilor monetare. Diminuarea capacităţii de autofinanţare mai este influenţată de

creşterea provizioanelor şi de reducerea rentabilităţii. De asemenea, operaţiunile excepţionale au

acţionat tot în sensul diminuării CAF – ului. Societatea nu a reuşit să degaje din activitatea

internă surse suficiente pentru a-şi finanţa investiţiile de modernizare şi retehnologizare efectuate

în ultimii ani, motiv pentru care a recurs la îndatorare, iar costurile mari cu dobânzile au

contribuit la înregistrarea unui deficit monetar la nivelul ansamblului de activităţi. Investiţia este

în stadiul de finalizare şi urmează să aducă economii de costuri considerabile şi o creştere a

rentabilităţii pe ansamblu.

D. Analiza riscului de faliment cu ajutorul metodelor patrimoniale

Modelului Canon & Holder

Modelul „Canon&Holder” se bazează pe un model Z cu următoarea structură:

Z = 16X1 + 22X2 - 87X3 - 10X4 + 24X5

În care:

variabila X1 reprezintă rata lichidităţii imediate şi se determină ca raport între creanţe

şi disponibilităţi băneşti pe de-o parte şi datoriile curente, pe de altă parte;

variabila X2 reprezintă stabilitatea financiară a firmei şi se determină ca raport între

capitalul permanent şi pasivul bilanţier;

variabila X3 evidenţiază gradul de finanţare a vânzărilor din resurse externe şi se

calculează ca un raport între cheltuielile financiare şi veniturile din vânzări;

variabila X4 exprimă gradul de remunerare a personalului, şi se calculează ca raport

între cheltuielile cu personalul şi valoarea adaugată;

variabila X5 reflectă ponderea rezultatului exploatării în totalul valorii adăugate, şi se

calculează ca un raport între rezultatul din exploatare şi valoarea adaugată.

În funcţie de scorul înregistrat de o firmă se observă că posibilitatea falimentului scade

odată cu creşterea scorului. Ca şi concluzie se poate spune că întreprinderea analizată este mai

vulnerabilă cu cât valoarea lui Z este mai mică.

Toate calculele necesare elaborării modelului sunt sintetizate în tabelul următor:

36

Page 35: Dizertatie 1 Corect

Tabelul nr. 32 Calcule necesare elaborării modelului Canon & Holder

Nr.

Crt.

Indicatori Valori

-lei-

2008

Valori

-lei-

2009

Valori

-lei-

2010

1 Active imobilizate 1.967.407 1.898.775 2.607.388

2 Capitaluri proprii 457.354 815.136 790.879

3 Subvenţii pentru investiţii 0 0 0

4 Datorii ce trebuie plătite întro perioadă

mai mare de un an

835.444 899.913 919.876

5 Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 0 0 0

Nr.

Crt.

Indicatori Valori

-lei-

2008

Valori

-lei-

2009

Valori

-lei-

2010

6 Capital permanent (2+3+4+5) 1.292.798 1.715.049 1.710. 755

7 Fond de rulment (6-1) -674.609 -183.726 -896.633

8 Active circulante 1.259.254 2.248.513 1.462.092

9 Cheltuieli în avans 1.183 14.708 87.852

10 Active curente (8+9) 1.260.437 2.263.221 1.549.944

11 Datorii ce trebuie platite întro perioadă de până

la un an

1.935.046 2.446.947 2.446.577

12 Venituri în avans 0 0 0

13 Datorii curente (11+12) 1.935.046 2.446.947 2.446.577

14 Stocuri 1.022.043 650.347 665.908

15 Lichiditate imediată (10-14-13) -1.696.652 -834.073 -1.562.541

16 Rata lichidităţii imediate (10-14)/13 0,12 0,66 0,36

17 Active totale (1+8+9) 3.227.844 4.161.996 4.157.332

18 Cifra de afaceri netă 5.303.208 4.825.675 4.385.761

19 Cheltuieli financiare 273.242 892.691 141.618

20 Cheltuieli cu personalul 292.051 351.273 420.789

21 Cheltuieli materiale 108.269 294.313 715.775

22 Cheltuieli privind prestaţiile externe 456.856 439.189 317.484

23 Producţia exerciţiului 64.534 266.027 630.765

24 Marja industrială (23-21-22) -500.591 -467.475 -402.494

25 Venituri din vânzarea mărfurilor 5.238.674 4.778.332 4.288.769

37

Page 36: Dizertatie 1 Corect

26 Cheltuieli privind mărfurile 4.058.768 3.574.028 3.075.633

27 Marja comercială (25-26) 1.179.906 1.204.304 1.213.136

28 Valoarea adăugată (24+27) 679.315 736.829 810.642

29 Rezultatul exploatării (profit) 236.528 242.137 263.644

30 Stabilitatea financiară (6/17) 0,40 0,41 0,41

31 Gradul de finanţare a vânzărilor din resurse

externe (19/18)

0,05 0,18 0,03

32 Gradul de remunerare a personalului (20/28) 0,43 0,48 0,52

33 Ponderea rezultatului exploatării în valoarea

adaugată (29/28)

0,35 0,33 0,33

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L

Interpretare:

Z2008=16*0,12+22*(1.292.798/3.227.844)–87*(273.242/5.238.674)–

10*(292.051 /679.315 )+24*(236.528 /679.315 ) = 10,25

Din calculele efectuate pentru anul 2008, rezultă că firma analizată are o situaţie

financiară solidă, probabilitatea falimentului este de maxim 30%.

Z2009=16*0,66+22*(1.715.049/4.161.996)–87*(892.691/4.778.332)–10*(351.273/

736.829)+24*(242.137/736.829) = 6,49

Din calculele efectuate pentru anul 2009, reiese că firma analizată are o situaţie financiară

incertă, probabilitatea falimentului fiind cuprinsă în intervalul 50-70%.

Z2010=16*0,36+22*(1.710.755/4.157.332)–87*(141.618/4.228.769)–

10*(420.789/810.642)+ 24*(263.644/810.642) = 14,56

Din calculele efectuate pentru anul 2008, rezultă că firma analizată are o situaţie

financiară solidă, probabilitatea falimentului este de maxim 25%.

2.1.8. Concluzii asupra diagnosticului economico- financiar

În tabelul de mai jos sunt prezentate concluziile diagnosticului economico- financiar:

Tabelul nr. 33 Analiza SWOT diagnostic economico-financiar

38

Page 37: Dizertatie 1 Corect

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Organizarea contabilităţii în conformitate cu

legislaţia în vigoare;

Creşterea continuă a patrimoniului societăţii;

Creşterea continuă a cifrei de afaceri;

Independenţă financiară ridicată;

Rate de rentabilitate conforme cu normele;

Rentabilitate comercială ridicată;

Scăderea duratei de recuperare a creanţelor

concomitent cu creşterea creditului furnizor;

Firma analizată are o situaţie financiară

solidă.

Rezultat financiar şi excepţional negativ;

Fond de rulment insuficient pentru acoperirea

nevoii de fond de rulment;

Rata de îndatorare puţin ridicată;

Viteză de rotaţie a activelor scăzută.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Reducerea ratei dobânzii pe piaţă şi scăderea

inflaţiei ceea ce încurajează creditele;

Facilităţi fiscale privind impozitele şi taxele.

Creşterea ratei dobânzii pe piaţă şi a inflaţiei;

Restricţii fiscale privind amortizarea;

Scăderea puterii de cumpărare ceea ce poate

genera blocaje financiare.

Capitolul 3. Evaluarea întreprinderii S.C. Spectralcom S.R.L.

3.1. Noțiuni teoretice privind evaluarea unei întreprinderi

Pentru a realiza evaluarea unei întreprinderi trebuie să ne familiarizăm cu termenii

fundametali utilizați în evaluare. Pornind de la factorii economici care determină valoarea, și

anume1:

Utilitatea – capacitatea unui bun de a satisface o anumită nevoie sau dorință;

Raritatea – reprezintă oferta prezentă sau anticipată a unui bun economic raportată la

cererea pentru acel bun;

Dorința – este exprimată de intensitatea satisfacției pe care un bun economic o

produce celui care nu-l posedă, dar care are nevoie de acesta;

Puterea de cumpărare – reprezintă capacitatea unei persoane sau grup de persoane –

participanți pe piață, de a cumpăra bunurile oferite prin plata în bani sau în echivalent.

Astfel, afirmăm că teoria și practica evaluării operează, în mod uzual, cu următoarele

concepte de bază:

1 Frăsineanu, C., Perfecționarea metodelor de evaluare a patrimoniului, Editura ASE, București, 2004, pag. 5

39

Page 38: Dizertatie 1 Corect

Proprietatea – este un concept legal care constă în drepturile personale de

posesiune asupra unei proprietăți mobiliare sau imobiliare (terenuri și construcții), numită

proprietate reală, sau asupra obiectelor fizice, altele decât cele care formează proprietatea

imobiliară, numită proprietatea personală.2

Prețul – este termenul utilizat pentru o sumă cerută, oferită sau plătită pentru un

bun sau un serviciu.3

Costul – reprezintă prețul plătit de cumpărător pentru bunuri sau servicii sau suma

necesară pentru a crea sau a produce bunul sau serviciul de către producător.4

Valoarea – este un concept economic care se referă la relația monetară dintre

bunurile și serviciile destinate cumpărării/vânzării și cei care le cumpără/vând. Valoarea este

o opinie care arată cât prețuiesc bunurile și serviciile la un moment dat, în concordanță cu o

anumită definiție a valorii.5

Piața – reprezintă un sistem de relații între cumpărători și vânzători, în care se

schimbă obiecte ale proprietății prin mecanismul prețului. Conceptul de piață implică reacții

specifice ale participanților la modificarea raporturilor dintre cerere și ofertă, la schimbarea

altor factori care influențează prețurile.6

Din această prezentare a valorii rezultă că există mai multe tipuri de valori astfel7:

Valoarea de piață;

Valoarea de investiție;

Valoarea de lichidare sau de vânzare forțată;

Valoarea pentru garanții bancare;

Valoarea de asigurare;

Valoarea de impozitare;

Valoarea de recuperare;

Valoarea specială.

Conform autorității internaționale și europene în domeniul standardelor de evaluare

International Valuation Standards Comittee (IVSC) și The European Group of Valuers’

Associations (TEGoVA) valoarea de piață este suma estimată pentru care un activ ar putea fi

schimbat, la data evaluării, între un cumpărător hotărât să cumpere și un vânzător hotărât să

vândă, într-o tranzacție liberă (nepărtinitoare), după un marketing adecvat, în care fiecare parte a

acționat în cunoștință de cauză și fără constrângere.

2 Robu, V., Anghel, I., Șerban, C., Tutui, D., Evaluarea întreprinderii, Editura ASE, București, 2003, pag. 33*** Standardele Internaționale de Evaluare, Ediția a 8-a, 2007, pag. 228 4*** Ibidem, pag . 235 5 Frăsineanu, C., op. cit., pag. 86 Robu, V., Anghel, I.,op. cit., pag. 37 *** Standardele Internaționale de Evaluare, Ediția a 8-a, 2007, IVS 2- Tipuri de valoare diferite de valoarea de piață, pag. 88, pag. 91

40

Page 39: Dizertatie 1 Corect

Pentru o persoană care dorește să investească și care are criterii clare asupra investiției

intenționate, se aplică conceptul de valoarea investiției care reprezintă valoarea proprietății

pentru un anumit investitor, pentru o categorie de investitori sau pentru obiective de investiții

identificate. Acest concept subiectiv face legătura între o proprietate anume și un investitor sau

grup de investitori care au obiective de investiții sau criterii diferite în mod clar pentru efectuarea

investiției. Valoare de investiție se calculează prin actualizarea fluxului de venit anticipat de

investitor din proprietatea evaluată. Prin valoarea de utilizare se înțelege valoarea cu care un

anumit activ sau parte din firmă contribue la valoarea întreprinderii din care face parte, fără a

avea în vedere cea mai bună utilizare sau suma ce s-ar obține prin vânzarea acesteia.

Valoarea de lichidare sau de vânzare forțață este suma ce poate fi încasată în mod

rezonabil în urma vânzării unei proprietăți sau afaceri întro perioadă de timp prea scurtă pentru a

fi conformă cu perioada de timp specificată în definiția valorii de piață. Atunci când este

calculată valoarea de lichidare evaluatorul trebuie să estimeze și toate costurile asociate cu

lichidarea, respectiv, comisioanele, onorariile, cheltuielile administrative, până la finalizarea

completă a lichidării, taxele și impozitele legale.

Atunci când se dorește garantarea creditelor bancare noțiunea utilizată este valoarea

ipotecii care este definită de Directiva Consiliului Europei 98/32/EC, referitoare la ratele de

solvabilitate pentru creditarea proprietății comerciale și pentru leasing-ul financiar, astfel:

valoarea unei proprietăți determinată de un evaluator care efectuează o evaluare prudentă a

vandabilității viitoare a proprietății, pe baza luării în considerare a aspectelor mentenabile pe

termen lung ale proprietății, a condițiilor normale și a celor locale ale peței, utilizării curente și

utilizărilor alternative adecvate ale proprietății. Elementele speculative nu vor fi luate în vedere

în stabilirea valorii ipotecii. Valoarea ipotecii va fi susținută cu documente într-o manieră

transparentă și clară.

Valoarea de asigurare este valoarea unei proprietăți ce face obiectul unui contract de

asigurare.

Valoarea de impozitare se bazează în general pe definiția și accepțiunea dată în legislația

fiscală referitoare la taxele pentru proprietăți.

Valoarea de recuperare reprezintă valoarea unei proprietăți (exclusiv terenul) vândută

pentru materialele recuperabile și nu pentru utilizarea în continuare. Deoarece există investitori

care au interese speciale se calculează valoarea specială, care este o particularizare a valorii de

investiție. Această valoare este legată de un element excepțional de valoare, peste valoarea de

piață. Ea poate apărea în diferite situații, ca de exemplu: asocierea fizică, funcțională sau

economică a proprietății cu altă proprietate. Este un surplus de valoare, care poate fi aplicabil,

41

Page 40: Dizertatie 1 Corect

mai degrabă unui anumit proprietar, unui potențial cumpărător sau utilizator al proprietății, decât

pieței în general.

În mod particular putem defini valoarea întreprinderii care este relativ asemănătoare în

Standardele Internaționale și cele Europene. Astfel IVSC definește astfel: valoarea afacerii este

valoarea globală a unei întreprinderi care va continua să funcționeze și în care repartizarea

acestei valori globale ale afacerii, pe părțile ei componente, se face funcție de contribuția lor la

afacerea totală și nu funcție de valoarea de piață însumată a componentelor sale. Conform

TEGoVA valoarea afacerii (a unei întreprinderi în funcționare) este valoare generată de

activitatea ei comercială dovedită fiind expresia unei afaceri stabile și rezultă din analiza cash

flow-ului actualizat sau din capitalizarea profiturilor, care reflectă cifra de afaceri și eventualele

datorii viitoare condiționate. Calculată astfel valoarea include contribuția terenului, clădirilor,

mașinilor, echipamentelor, goodwill-ul și altor intangibile. În zilele noastre, dezvoltarea

conceptelor de management al valorii sau management prin valoare au făcut din valoarea

întreprinderii un element cheie în orientarea tacticii și strategiei firmelor.

3.1.1. Principii fundamentale de evaluare

În fundamentele evaluării sunt incluse un set de principii.8 Acestea sunt valabile atât în

evaluarea afacerilor cât și a proprietăților imobiliare, mașinilor și echipamentelor sau activelor

necorporale. Principiile cele mai importante de evaluare sunt:

Principiul anticipării care presupune că valoarea provine din beneficiile viitoare

anticipate care urmează a fi generate de proprietatea deținută. Pe piață investitorii gândesc

valoarea în funcție de beneficiile probabile și riscurile atașate unui anumit plasament de

capital decât în funcție de costul istoric sau costul de recreare a acelei proprietăți.

Principiul substituției presupune că pe piață sunt disponibile mai multe bunuri

similare cu prețuri diferite, acela care are prețul cel mai mic se va epuiza primul.

Principiul schimbării. Evaluatorul încearcă să cuprindă în estimarea sa

schimbările probabile ale pieței sau ale proprietății dar totuși trebuie reținut că o estimare a

valorii este validă doar la data specificată în raport, schimbrea fiind rezultatul acțiunii legii

cauză-efect.

Principiul cererii și a ofertei. Cunoscuta lege a cererii și ofertei este esențială și în

estimarea valorii. Astfel, prețul unei mărfi (proprietăți) variază direct dar nu neapărat și

8 Appraisal Institue, Evaluarea proprietăților mobiliare, Ediția română apărută sub egida ANEVAR, București, 2001, pag. 31

42

Page 41: Dizertatie 1 Corect

proporțional cu cererea și invers, dar nu neapărat proporțional cu oferta.

Principiul contribuției. Valoarea unei părți componente a unei afaceri/proprietăți

depinde de cât de mult contribue aceasta la valoarea întregului sau de cât de mult reduce

valoarea întregului absența sa. Acest principiu ajută la înțelegerea clară a adevărului că nu

toate costurile înseamnă valoare și, de asemenea, permite estimarea valorii în cazuri

particulare, cum ar fi: divizarea, fuziunea, recapitalizarea.

În cazul evaluării unei întreprinderi există un set specific de principii9:

Principiul 1. „ valoarea întreprinderii este echivalentă cu valoarea prezentă a

tuturor fluxurilor viitoare anticipate care derivă din dreptul de proprietate asupra capitalului

firmei ”.

Din acest principiu rezultă că valoarea întreprinderii este orietată spre viitor.

Investitorii analizează întreprinderile pe baza performanțelor lor evidente de a genera, după

cumpărare, venituri sau fluxuri financiare libere atât din activitatea de exploatare cât și din

afara ei.

Principiul 2. „ atunci când valoarea este definită ca „ valoarea actualizată a tuturor

câștigurilor viitoare anticipate care derivă din drepturile de proprietate ”, valoarea are două

componente distincte: una comercială (sau transferabilă) și una necomercială (sau valoare

pentru proprietar)”.

De aici deducem că deși relativ simplu de exprimat acest principiu este uneori greu de

cuantificat, deoarece evaluatorul trebuie să includă în valoarea de piață doar valoarea

comercială (transferabilă).

Principiul 3. „ valoarea este estimată la un anumit moment de timp. Ea este o

funcție de informațiile cunoscute și previziunile făcute numai la acel moment de timp ”.

Evoluția continuă a întreprinderilor ca rezultat al vânzării sau cumpărării de active,

linii de fabricație, schimbării managementului, modificării aranjamentelor financiare,

schimbărilor din ramură și a situației concurențiale conduce la modificarea valorii lor. Prin

urmare valoarea corespunde unui anume moment de timp.

Principiul 4. „ piața determină rata de fructificare a capitalului așteptat de

investitor ”.

Evaluatorul trebuie să înțeleagă că la un anumit moment de timp, forțele pieței sunt cele

care determină ratele de fructificare a capitalului, așteptate de investitori.

Principiul 5. „ valoarea întreprinderii depinde direct de performanța acesteia de a

genera în viitor fluxuri pozitive la dispoziția proprietarilor, cu excepția cazurilor când

lichidarea conduce la o valoare mai mare ”.

9 Badescu, G., Principii funamentale ale evaluării întreprinderii, Buletin IROVAL, nr. 4/1997, pag. 1-4

43

Page 42: Dizertatie 1 Corect

Valoarea unei întreprinderi variază direct proporțional cu performanța ei de a genera în

viitor fluxuri pozitive pentru remunerarea capitalului investitorilor. Astfel se presupune ca

întreprinderea să respecte principiul continuității activității, valoarea acesteia fiind estimată prin

aplicarea unei rate de actualizare adecvate în condițiile alegerii unor fluxuri financiare viitoare

obținute după plata impozitului pe profit.

Principiul 6. „ cu cât este mai mre valoarea activelor tangibile (estimată ca valoare

de utilizare sau de lichidare) cu atât este mai mare valoarea întreprinderii ”.

Elementele pe care se fundamenteză acest pricipiu sunt:

Valoarea de utilizare care presupune continuitatea activității întreprinderii

evaluate;

Toate previziunile pe care le realizează un investitor rațional iau în calcul și

probabilitatea de faliment.

Principiul 7. „ în majoritatea cazurilor participația de control are o valoare

unitar mai mare decât participația minoritară, atunci când acestea sunt estimate separat ”.

Atunci când se evaluiază o întreprindere trebuie să se facă deosebirea între estimarea

valorii totale a entității și estimarea valorii individuale a participațiilor pe care le au diferiți

acționari ai întreprinderii.

3.1.2. Organisme și standarde de evaluare

Ca urmare a schimbărilor ce au loc în economia de piață și în special în condițiile

tranziției, evaluarea întreprinderii după anumite perioade de timp este necesară pentru aprecierea

justă a locului pe care îl ocupă în cadrul ramurii respective și pentru întocmirea corectă a

documentelor contabile. În perioada 1990-1997, Guvernul a emis o serie de hotărâri (HG

545/1990, HG 26/1992, HG 500/1994) prin care valoarea patrimonială a întreprinderilor a fost

actualizată, tocmai pentru a răspunde cerințelor evaluării.

Procesele specifice perioadei de tranziție impun, de asemenea, evaluarea întreprinderilor.

Astfel în perioada actuală reevaluarea condiționează procesul de privatizare desfășurat în baza

Legii 58/1991 și modificată în 1995. Conform acestei legi au avut loc vânzarea unor active

aparținând societăților comerciale cu capital de stat, concesionări, închirieri sau locații de

gestiune. Orice astfel de acțiune necesită cunoașterea cât mai exactă a valorilor ce urmează a fi

înstrăinate, atât pentru cumpărător cât și pentru vânzător.

Prima reglementare juridică cu prevederi în sfera evaluării de întreprinderi este HG nr.

264/1992 ( „Hotarâre pentru aprobarea Normelor metodologice privind vânzarea acțiunilor

societăților comerciale ce sunt privatizate înainte de organizarea Fondului Proprietății private și a

Fondului Proprietății de Stat”) ce a fost publicată în MO nr. 121/1992. HG nr. 457/1997 reia în

44

Page 43: Dizertatie 1 Corect

carul textului său necesitatea întocmirii unui raport de evaluare cu ocazia privatizării societăților

cu capital de stat, raport ce va fi realizat de către Fondul Proprietății de Stat sau de persoane

fizice/ juridice specializate în evaluare. Alte reglementări ce au avut tangență cu sfera evaluării

sunt HG nr. 55/1998, de aprobare a Normelor metodologice privind privatizarea societăților

comerciale și vânzarea de active, Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați

pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii.

În multe ţări, evaluatorii au înfiinţat asociaţii profesionale, bazate pe asociere voluntară,

care să le reprezinte interesele şi să le reglementeze atât activitatea firmelor de evaluare cât şi pe

cea a evaluatorilor individuali. Aceste asociaţii au rol deosebit în promovarea standardelor

profesionale şi etice ale activităţii de evaluare, contribuind la asigurarea reputaţiei evaluatorilor

în societate.

În România, în 1992 s-a construit Asociaţia Naţionala a Evaluatorilor din România

(ANEVAR), o organizaţie profesională neguvernamentală, independentă, non-profit, care

acţionează în interesul public, având drept scop promovarea mijloacelor specifice profesiei, a

metodelor şi tehnicilor de diagnostic şi evaluare a întreprinderilor, părţilor de întreprinderi şi a

altor bunuri. În prezent, asociaţia are peste 6050 de membri titulari (persoane fizice) şi 198 de

firme asociate. Activitatea sa se desfăşoară în 51 de centre teritoriale. Un obiectiv esenţial al

ANEVAR îl constituie elaborarea de standarde de evaluare a întreprinderilor şi proprietăţilor,

prin colaborare cu alte organizaţii europene (Grupul European al Evaluatorilor, Comitetul

Internaţional pentru Standarde de Evaluare – organism specializat în cadrul ONU, Organizaţia

Europeană a Evaluatorilor). Alte asociaţii profesionale care au ca obiectiv evaluarea

proprietăţilor imobiliare, evaluarea afacerilor şi auditul financiar sunt Corpul Experţilor Tehnici,

Corpul Experţilor Contabili şi al Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR). În cazul

întreprinderilor se folosește standardul de evaluare GN 6 Evaluarea întreprinderii.

Obiectivul acestui standard este de a îmbunătăţi conţinutul şi calitatea evaluărilor de

întreprinderi în cadrul comunităţii internaţionale, în beneficiul orientării utilizatorilor situaţiilor

financiare şi evaluărilor de întreprinderi.

Aria de aplicabilitate este în general mai largă decât în cazul altor standarde. Standardul a

fost elaborat să sprijine efectuarea sau utilizarea evaluărilor de întreprinderi. În plus, faţă de

elementele comune cu alte standarde, GN6 conţine o analiză mai amănunţită a procesului de

evaluare a întreprinderii, cu rolul de a prezenta o bază de comparaţie cu alte tipuri de evaluări.

3.1.3. Abordări și metode de evaluare a întreprinderii

45

Page 44: Dizertatie 1 Corect

Datorită existenței și dezvoltării a numeroase metode de evaluare, evaluările pot fi

grupate în funcție de anumite criterii cu scopul de a identifica modul de abordare a evaluării și, în

funcție de aceasta a furnizorului de servicii de evaluare.

a) În funcție de obiect, evaluările pot fi10:

Evaluări de bunuri mobile și imobile independente;

Evaluări de grupe de bunuri și unități generatoare de monetar;

Evaluări de active economice(secții, fabrici, magazine, părți ale întreprinderii, etc.).

b) În funcție de metodă, evaluările se pot grupa în11:

Evaluări patrimoniale, iau în calcul exclusiv latura cantitativă, patrimonială a

bunurilor și a întreprinderilor;

Evaluări bazate pe performanțe, utilizează exclusiv latura calitativă – performanțele

financiare ale activului sau întreprinderii, respectiv randamentul, profitabilitatea, rentabilitatea

etc.;

Evaluări combinate, utilizează atât latura cantitativă cât și latura calitativă.

c) În funcție de scop, evaluările pot fi grupate în trei categorii12:

Evaluări contabile, sunt cele indicate prin standardele și normele contabile, care au

scopul elaborării situațiilor financiare ale întreprinderilor;

Evaluări administrative, sunt cele stabilite prin acte normative diverse;

Evaluări economice și financiare, sunt unicele tipuri de evaluări bazate pe expertiză și

diagnostic și care au ca, țintă finală determinarea valorii de piață, ținând seama de condițiile clare

de utilizare a bunurilor, de organizare și fincționare a întreprinderilor.

d) În funcție de beneficiar, pot fi abordate diferit metodele de evaluare astfel13: evaluări

pentru asigurări, evaluări pentru creditare, evaluări pentru impozitare.

Activitățile care se desfășoară pentru realizarea evaluării unei întreprinderi pot fi grupate

în succesiunea lor, în trei faze și opt etape, astfel14:

Faza inițială

Etapa 1 – cunoașterea preliminară;

Etapa 2 – pregătirea acțiunii;

Faza de realizare

Etapa 3 – identificarea situațiiilor financiare;

Etapa 4 – diagnosticul de evaluare și analiza fundamentală;

Etapa 5 – determinarea componentelor fundamentale ale evaluării;

10 Toma, M., Inițiere în evaluarea întreprinderilor, Ediția a 2-a, Editura CECCAR, București, 2007, pag. 22 11 Ibidem, pag. 2412 Maxim, E., Diagnosticul și evaluarea întreprinderii, Editura Universității ”Al. I. Cuza”, Iași, 2008, pag 2813 Păvăloaia, W., Păvăloaia, D., Diagnosticul și evaluarea întreprinderii, Editura Tehnopress, Iași, 2008, pag. 42 14 Toma, M., Inițiere în evaluarea întreprinderilor, Ediția a 2-a, Editura CECCAR, București, 2007, pag. 26

46

Page 45: Dizertatie 1 Corect

Etapa 6 – evaluarea propriu-zisă;

Faza concluziilor

Etapa 7 – elaborarea raportului de evaluare;

Etapa 8 – documentarea lucrărilor de evaluare.

În urma prezentării etapelor care trebuie parcurse în evaluarea unei întreprinderi, putem

elabora o schemă de principiu a evaluării întreprinderii ca cea de mai jos.15

15 Păvăloaia, W., Păvăloaia, D., op. cit., pag. 116

47

Page 46: Dizertatie 1 Corect

Figura nr. 1 Schema de principiu a evaluării întreprinderii

În decursul anilor s-au cristalizat abordări și metode de evaluare a întreprinderilor. Astfel,

conform Standardelor Internaționale de Evaluare, gruparea generală a abordărilor valorii unei

întreprinderi, are în vedere:

Documentare preliminară

Pregătirea acțiunii-planificare;

- încheiere contract.

Diagnostice generale:-comercial;- industrial;

-resurse umane;- juridic.

Diagnostic financiar-contabil:-cercetare documente contabile;-diagnostic financiar.

Nivel de

asigurare

suficient

Lucrări suplimentare

Elaborarea previziunilor

Retratări ajustări: bilanț, cont de profit și pierdere;Analiza SWOT a întreprinderii.

Alegerea metodelor de evaluare adecvate

Aplicarea metodelor alese: corecții specifice, retratări, calcule economice, alegerea parametrilor (rate, coeficienți, indici)

Aprecierea valorii întreprinderii: coerența, convergența valorilor

Aplicarea corecțiilor

Prezentarea raportului de evaluare

PREGĂTIREA

DIAGNOSTIC

EVALUARE

RAPORT

48

Page 47: Dizertatie 1 Corect

A. Abordarea pe bază de venit, care are în vedere convertirea unor fluxuri de venituri

viitoare în valoarea lor prezentă;

B. Abordarea prin comparația de piață, are în vedere comparația firmei evaluate cu

firme care au fost tranzacționate pe piață, utilizând coeficienți multiplicatori (rate de valoare);

C. Abordarea pe bază de active ce presupune evaluarea individuală a tuturor activelor și

datoriilor firmei pentru a obține activul net. Clasificarea metodelor de evaluare, acceptată și de

specialiști este cea inclusă și în standarul de evaluare a întreprinderii SEV 6, este următoarea:

1. Metode înscrise în abordarea pe bază de venit

În abordarea pe venit o premisă importantă a estimării valorii este continuitatea

exploatării, respectiv premisa că firma evaluată sau parte din aceasta respectă principiul

continuității activității. Aici sunt prezente două metode de bază pentru estimarea valorii unei

întreprinderi și anume16:

a) Metoda capitalizării profitului (sau dividendelor)

Aceast metodă constă în raportarea unui flux constant și reproductibil de venit (de regulă

profit net sau dividende) la o rată de capitalizare. În evaluarea întreprinderii avem ca relații de

bază:

Valoarea= Venit/Rata de capitalizare

sau

Valoarea= Venit*Multiplicator

Această metodă este utilizată pe scară largă de investitori, fiind ușor de înțeles și simplu

de aplicat. Însă are și limitări, astfel ea poate fi aplicată la firmele care au o situație relativ stabilă

a fluxului de venit reținut în evaluare.

Formule de calcul

În cadrul metodei evaluatorii utilizează frecvent ca venit (beneficiu economic) indicatorul

profit net relația de calcul fiind următoarea17:

Vcp= PN/c

Vcp= valoarea întreprinderii prin metoda capitalizării profitului;

PN= profitul net;

c= rata de capitalizare.

Dacă se previzionează o dinamică stabilă (constantă) a profitului net se utilizează

modelul de creștere Gordon Shapiro care are relația de calcul:

Vcp= PN/(c-g)

16 Stan, S., Anghel, I., Evaluarea întreprinderii, ediția a 4-a, Editura IROVAL Invel Media, București, 2009, pag. 187-18817 Robu, V., Anghel, I., Șerban, C., Tutui, D., op. cit., pag. 14

49

Page 48: Dizertatie 1 Corect

Atunci când profitul net se bazează pe rezultatul ultimului an încheiat înainte de data

evaluării relația devine:

Vcp= PN*(1+g)/(c-g)

c= rata de capitalizare;

g= rata de creștere constantă a profitului întreprinderii evaluate;

PN= profitul net al anului imediat anterior datei evaluării.

Se indică înțelegerea corectă a sensului termenilor care generează o valoare estimată prin

capitalizare. Astfel apare dualismul rata de actualizare (costul capitalului) – rata de capitalizare.

Aceste rate se bazează pe informații de piață, principalele elemente de diferențiere fiind18:

Rata de capitalizare este utilizată pentru a converti un flux constant și reproductibil în

valoarea prezentă a proprietății, pe când rata de actuaizare este utilizată pentru a converti fluxuri

viitoare diferite ca mărime și evoluție în valoarea prezentă a proprietății care generează acele

fluxuri;

Rata de capitalizare preia toate modificările viitoare ale venitului considerat pentru

estimarea valorii;

Rata de capitalizare include atât valorificarea capitalului cât și recuperarea capitalului

investit;

Modificările în veniturile viitoare sunt preluate în capitalizare prin deducerea din rata

de actualizare a ratei de creștere anuale a venitului prin intermediul relației Gordon Shapiro, și

deci: c=a-g;

La utilizarea tehnicii bazate pe actualizare orice creștere a venitului este previzionată

pentru fiecare an de previziune fiind preluată în estimarea valorii la numărător. În tehnica

capitlizării, modifcările viitoare ale venitului sunt estimate ca o medie anuală (rata de creștere) și

preluate în estimarea valorii la numitor (rata de creștere se deduce din rata de actualizare);

În cazul în care este estimată o creștere importantă pe termen scurt sau mediu a

beneficiului economic al întreprinderii, urmând probabil o perioadă stabilă sau o dinamică lentă,

din punct de vedere tehnic va fi utilizată o metodă bazată pe actualizare. Evaluatorul știe că o

rată de creștere rapidă va fi preluată de indicatorii de piață (de exemplu PER – multiplicatorul

Preț pe acțiune/ Profit net pe acțiune), dar un PER ridicat are inclusă o rată de creștere ce conține

și o componentă speculativă.

b) Metoda actualizării fluxurilor de lichidități (Discounted cash-flow (DCF))

Această metodă este considerată a fi cea mai corectă19 din punct de vedere teoretic

bazându-se pe actualizarea tuturor beneficiilor economice proiectate (fluxuri de lichidități sau

18 Frăsineanu, C., op. cit., pag. 23-25

19 Robu, V., Anghel, I., Șerban, C., Tutui, D., op.cit., pag. 81

50

Page 49: Dizertatie 1 Corect

alte variabile asimilate) ale firmei utilizând o rată de actualizare ce reprezintă costul capitalului

pentru acea investiție. Rezumând, calculul fluxurilor de disponibilități utilizate în evaluare, ia în

considerare profitul net, la care se adaugă alte disponibilități (amortismentele, provizioane și

valoarea reziduală) și se scad nevoile de finanțare a activității, respectiv învestițiile pentru

menținerea potențialului tehnic și variația nevoii de fond de rulment. De aici rezultă că

indicatorii necesari calculului se referă la previzionarea veniturilor, cheltuielilor, dobânzilor,

amortizărilor, investițiilor, structurii capitalului și a valorii reziduale. Această metodă se

calculează în două moduri20:

Metoda actualizării fluxurilor de lichidități pentru acționari (CFNA);

Fluxul de lichidități pentru acționari se determină urmând etapele următoare:

Reanalizarea concluziilor diagnosticului întreprinderii;

Stabilirea parametrilor cheie de evoluție a întreprinderii;

Alegerea duratei de previziune;

Stabilirea ipotezelor de previziune. Scenariile/stadiile de evoluție a firmei;

Estimarea valorii reziduale;

Estimarea valorii nete de realizare a activelor redundande (în afara exploatării).

Metoda actualizării fluxurilor de lichidități pentru capitalul investit (CFNI).

În cadrul acestei metode pentru determinarea fluxului de lichidități pentru capitalul investit se

parcurg aceleași etape ca și în cazul fluxului de lichidități pentru acționari și de asemenea

valoarea reziduală se calculează după aceiași formulă.

Scopul evaluării, durata de viață a întreprinderii s-a divizat în două perioade diferite:

perioada de previziune explicită, în care cash-flow-ul s-a calculat cu credibilitate

pentru fiecare an. Numărul de ani ai acestei perioade este stabilit de evaluator, având în vedere:

durata de viață ramasă a mijloacelor fixe de bază;

ciclul de viață economică a produselor;

credibilitatea previziunilor;

Este perioada de timp în care afacerea devine stabilă ca rată anuală de creștere a

volumului vânzărilor și ca profituri nete atractive pentru investitori și în creștere.

perioada de previziune non-explicită, în care cash-flow-ul nu mai poate fi calculat cu

credibilitate pentru fiecare an. Ca expresie globală a cash-flow-ului total, realizabil în această

perioadă (a cărei durată este cuprinsă între sfârșitul perioadei de previziune explicită și infinit),

se calculează valoarea reziduală a întreprinderii.

Valoarea intreprinderii prin metoda DCF rezultă din însumarea valorii actualizate a cash-

flow-ului net disponibil din anii de previziune cu valoarea actualizată a valorii reziduale.20 Dumitrescu, D., Dragotă, V., Ciobotaru, A., Evaluarea întreprinderilor, Ediția a 2-a, Editura Economică, București, 2002, pag 141

51

Page 50: Dizertatie 1 Corect

Formula de calcul a valorii întreprinderii este următoarea:

În care:

VDCF – valoarea întreprinderii determinată pe baza fluxurilor financiare nete actualizate;

CFk – fluxul financiar net în anul K;

a – rata de actualizare;

Vr – valoarea reziduală;

n – numărul de ani din perioada de previziune explicită ;

K – anul de previziune.

Valoarea reziduală reprezintă valoarea fluxurilor nete de disponibiliți rezultate din

exploatarea în continuare a afacerii după perioada de previziune explicită.

2. Metode înscrise în abordarea pe bază de active

a) Metoda activului net contabil corectat (ANCc)

Activul net corectat este cea mai uzuală valoare patrimonială a firmei la care se recurge

în situația în care se urmărește continuitatea activității acesteia. Pentru a efectua evaluarea

economică a firmei, trebuie aduse unele corecții elementelor patrimoniale cuprinse în bilanțul

contabil. Aceste corecții sunt făcute în funcție de valoarea la momentul evaluării firmei a fiecărui

element patrimonial și de gradul de valorificare a acestora. Am putea afirma că această metodă

are la bază principiul prudenței. Schematic, valoarea firmei, conform acestei metode, este

prezentată în figura nr. 5.21

Formulă de calcul:

ANC = (At+∆A) – (Dt+∆D)

Unde:

At = total activ din bilanțul contabil;

∆A = suma corecțiilor elementelor patrimoniale de activ;

Dt = datorii totale din bilanțul contabil;

∆D = suma corecțiilor elementelor de pasiv de natura datoriilor.

21 Prof., univ., dr., Vasilescu, Ghe., lector, drd., Wagner, F., lector, dr., Hurduzeu, M., asistent, drd., Niculescu-Aron, I. G., Analiza statistico-economică și metode de evaluare, Editura Didactică și Pedagocică, R.A., București, 2002, pag 132

52

Page 51: Dizertatie 1 Corect

Figura nr. 2 Evaluarea întreprinderii conform ANCc

Elementele de activ și pasiv sunt evaluate utilizând diferite metode.

b) Activul net de lichidare (ANL)

Această metodă22 este folosită în evaluarea societăților care își încetează activitatea, fiind

un caz particular. Lichidarea se poate realiza în două situații:

Entitatea este în dificultate și în conformitate cu procedura legală își încetează

activitatea. Astfel, se determină activul net de lichidare (ANL) ca diferență dintre valoarea

evaluată a tuturor activelor și datoriilor (inclusiv costurile lichidării);

Entitatea este în dificultate temporară, dar este redresabilă. În această situație, se

lichidează ca întreprindere, dar va continua să funcționeze, prin fuziune cu o altă întreprindere

sau cu alți proprietari. Valoarea întreprinderii, în acest caz, se determină prin actualizarea

diferenței dintre valoarea la termen (Vt) și capitalul investit de cumpărător pentru redresarea

societății comerciale (Kinv).

Stabilirea valorii de lichidare presupune capacitatea evaluatorului nu doar de a estima

corect valoarea activelor și datoriilor, dar și de a separa eventualele active viabile din patrimoniul

firmei în lichidare.

Formulă de calcul23:

V= Vt/(1+a) – Kinv

unde:

Vt= valoarea la termen, stabilită printro metodă de evaluare;

a= rata de actualizare;

n= numărul de ani dintre data evaluării și cea a reluării activității;

Kinv= capitalul investit de cumpărător pentru redresarea firmei.

3. Metode înscrise în abordarea prin comparație

În această abordare evaluatorul compară subiectul evaluat cu alte entități similare, cu

participații și acțiuni care au fost vândute pe piață. Această abordare este convingătoare numai

22 Frăsineanu, C., op. cit., pag. 5623 Robu, V., Anghel, I., Șerban, C., Tutui, D., op. cit., pag. 115

Valoarea matematică contabilă

CorecțiiValoarea matematică intrinsecă

ANCc

Elemente necorporaleElemente în afara exploatării

+ =+ =

53

V ALOREA

TOTALĂ

Page 52: Dizertatie 1 Corect

atunci când sunt disponibile suficiente informații pe piață. În cazul modificărilor rapide ale

condițiilor pieței sau în cazul firmelor/acțiunilor care se vând rar scade credibilitatea acestei

abordări. Această abordare este adecvată atunci când există o piață activă cu un număr suficient

de tranzacții care, în cazul unor operații private, ar putea fi eventual configurate din surse

independente. Cel mai important pentru abordarea evaluării prin comparație este asigurarea unei

baze de comparație corespunzătoare.

a) Metoda comparației cu tranzacții de pachete minoritare (acțiuni la firme cotate)

Raționamentul acestei metode este faptul că tranzacțiile realizate pentru proprietăți

similare, oferă o evidență empirică asupra valorii firmei evaluate. Criteriile principale reținute

pentru a selecta întreprinderile comparabile care au înregistrat tranzacții cu pachete minoritare

sunt24:

Domeniul de activitate;

Piața pe care operează, inclusiv zona geografică;

Produsele oferite pe piață;

Dimensiunea firmei;

Comparabilitatea performanțelor financiare istorice.

Procedura de selectare a firmelor bază de comparație este importantă pentru a aplica

această metodă și presupune parcurgerea următorilor pași25:

Definirea criteriilor de selectare;

Definirea populației din care vom selecta firmele;

Selectarea tuturor întreprinderilor care îndeplinesc criteriile definite;

Atunci când este cazul, explicarea măsurii de a elimina din analiza întreprinderii care

nu îndeplinesc criteriile stabilite;

Pentru a utiliza această metodă, trebuie înțelese câteva puncte importante din

metodologia de evaluare26:

Conceptul de multiplicatori sau rate de valoare.

Acești multiplicatori sunt dați de raportul dintre informațiile furnizate de piața

tranzacțiilor (prețurile de tranzacționare) și variabile financiare fundamentale ale întreprinderilor

selectate (profit net, cifra de afaceri, etc.) în urma căruia obținem indicatori utili și relevanți în

evaluarea întreprinderii.

Multiplicatori utilizați în estimarea valorii capitalului acționarilor.

Indicatorii cei mai utilizați sunt:

24 Ibidem, pag. 11925 Ibidem, pag. 12126 Ibidem, pag. 123-128

54

Page 53: Dizertatie 1 Corect

o Prețul acțiunii/Profitul net pe acțiune (PER). Este cel mai uzual și recunoscut

multiplicator pentru estimarea valorii de piață a unei acțiuni;

o Prețul acțiunii/Cash flow brut pe acțiune. Utilizează la numitor și cheltuielile non-

cash pe lângă profitul net;

o Prețul acțiunii/Cifra de afaceri pe acțiune. Este utilizat pentru firmele care au o

bază mare de clienți;

o Prețul acțiunii/Profit brut pe acțiune. Se utilizează atunci când apar niveluri

anormale ale ratei de impozitare;

o Prețul acțiunii/Activul net contabil pe acțiune. Este utilizat atunci când nu există

active necorporale cu impact semnificativ asupra valorii firmei și activele au o valoare contabilă

relativ apropiată de valoarea de piață.

Multiplicatorii utilizați în estimarea valorii capitalului investit.

În acest caz trebuie respectat ca numitorul relației să aibă în vedere venitul disponibil

pentru furnizorii de capital iar numărătorul trebuie să includă valoarea de piață a capitalului

investit.

Perioada de analiză a multiplicatorilor.

Această perioadă trebuie să fie apropiată de data evaluării, putându-se lua ca referință:

media ultimilor 12 luni, ultimul an fiscal, media ponderată a ultimilor 3-5 ani.

Ajustări asupra informațiilor financiare

Prin aceste ajustări se asigură comparabilitatea firmelor selectate cu întreprinderea

evaluată, evaluatorul realizând: eliminarea elementelor extraordinare, ajustarea stocurilor atunci

când baza de evaluare contabilă este diferită, ajustarea imobilizărilor atunci când politica de

amortizare este diferită etc.

Selectarea multiplicatorilor.

Se are în vedere adecvarea și relevanța informațiilor dar și respectarea coerențelor de

bază implicate.

Selectarea nivelului multiplicatorului considerat.

Evaluatorul are posibilitatea de a alege dint-o multitudine de soluții: media aritmetică,

mediana, nivelul maxim sau minim și chiar un nivel situat în afara intervalului de valori generat

de multiplicatorii firmelor selectate.

b) Metoda comparației cu vânzări de firme necotate (piața de achiziții și fuziuni)

Particularitatea acestei metode o reprezintă baza de comparație care poate fi tranzacțiile

cu întreprinderi în ansamblul lor sau tranzacții cu pachete majoritare. Trebuie acordată o atenție

deosebită condițiilor de realizare a tranzacțiilor cu firme comparabile deoarece în multe cazuri

operațiile de achiziții și fuziuni au alături elementul valoare de piață și elementul sinergie.

55

Page 54: Dizertatie 1 Corect

c) Metoda comparației cu tranzacții anterioare cu subiectul evaluării

Baza de comparație a acestei metode o reprezintă tranzacții cu acțiuni ale însăși

întreprinderii evaluate, oferind în principiu cea mai bună imagine a valorii de piață. Evaluatorul

trebuie, în multe situații, să aibă capacitatea de a converti derogările de la definiția valorii de

piață (constatate în termenii tranzacțiilor anterioare) în corecții valorice, iar acest demers nu este

tocmai simplu.

3.2. Evaluarea S.C. Spectralcom S.R.L.

Pentru stabilirea valorii întreprinderii S.C. Spectralcom S.R.L. s-a optat pentru o

metodă de evaluare bazată pe active (Activul Net Contabil corectat), o metodă de evaluare bazată

pe rentabilitate (pe bază de previziuni a profitului) şi am procedat şi la aplicarea metodelor

bursiere ( pe baza indicelui PER).

3.2.1. Metoda Activului Net Contabil și a Activului Net Contabil corectat

Activul net contabil corectat reprezintă mărimea capitalului necesar pentru a reconstitui

patrimoniul net existent al întreprinderii, la nivelul valorii reale de utilizare a acesteia. La

calculul ANCc se va lua în considerare economia de impozit latent legată de reintegrarea

progresivă a activelor fictive în cheltuielile, respectiv veniturile exerciţiilor viitoare, dar şi

economia de impozit latent aferentă plusurilor de valoare obţinute.

ANC = AT – DT ( activ total – datorii totale)

Determinarea valorii întreprinderii prin metoda ANCc este făcută plecând de la bilanţul contabil

la 31/12/2010 prin analizarea şi efectuarea de corecţii asupra posturilor din bilanţ. Astfel, s-a

obţinut următoarea situaţie:

Evaluarea activelor imobilizate

Cheltuieli înregistrate în avans – 87.852 lei – se elimină din activ.

Terenurile deţinute de societate au fost evaluate la valoarea de utilitate de 657.586 lei. În

prezent terenul a fost evaluat la aceiași valoare de utilitate. Această valoare este stabilită în

Raportul de Evaluare nr. 10/12.10 efectuat de un expert evaluator. Din cele prezentate nu rezultă

nici un plus de valoare.

Construcţiile sunt evaluate la valoarea de utilitate care depinde de caracteristicile acesteia

şi vechime. Construcţiile au fost evaluate prin metoda costului de înlocuire, rezultând valoarea

de 1.290.880 lei, nu s-au înregistrat creșteri sau scăderi.

Instalațiile tehnice și mașinile sunt evaluate la valoare de piaţă de către un expert

evaluator. Fiind echipamente relativ noi, nu se poate vorbi de uzura morală sau fizică a acestora.

56

Page 55: Dizertatie 1 Corect

Aceastea au înregistrat creșteri în valoare de 893.429 lei, la data de 31.12.2010 având valoarea

de 1.552.351 lei.

Evaluarea activelor circulante

Evaluarea stocurilor a dus la următoarele constatări:

Un stoc de materii prime în valoare de 4.000 lei este stoc fără mişcare şi ca atare valoarea

acestui stoc se va scădea din patrimoniul societăţii;

Analizând produsele finite, s-au depistat trei elemente de mobilier cu defecte de fabricaţie

care nu pot fi puse în vânzare, suma lor ridicându-se la 21.384 lei.

Analizând postul de clienţi se observă că nici unul dintre clienţi nu a depăşit termenul de

plată.

Corecţii asupra pasivului

S-a constatat că datoriile sunt calculate corect. Includerea în datorii a provizioanelor

pentru riscuri şi cheltuieli cu grad mare de producere;

Includerea în datorii a economiei de impozit latent aferent subvenţiilor pentru investiţii şi a

veniturilor înregistrate în avans;

Se include impozitul pe profit aferent plusurilor de valoare.

În urma efectuării calculelor se obţine următoare valoare patrimonială pentru întreprindere.

Tabelul nr. 34 Activul contabil net și activul net contabil corectat

Indicatori Valoare Bilanţ Diferenţe Valori corectate

Imobilizări Necorporale 0 0 0

Cheltuieli de dezvoltare 0 0 0

Concesiuni, Brevete, Licenţe, mărci 0 0 0

Avansuri şi imobilizări necorporale în

curs

0 0 0

Imobilizări Corporale 2.607.388 893.429 3.500.817

Terenuri 657.586 0 657.586

Construcţii 1.290.880 0 1.290.880

Instalaţii tehnice şi maşini 598.950 887.530 1.486.480

Alte instalaţii, utilaje şi mobilier 59.972 5.899 65.871

Avansuri şi imobilizări corporale în

curs

16.807 0 16.807

Imobilizări Financiare 0 0 0

Indicatori Valoare Bilanţ Diferenţe Valori corectate

57

Page 56: Dizertatie 1 Corect

1. Active Imobilizate

Total

2.607.388 893.429 3.500.817

Stocuri de materii

prime, materiale

238.305 -4.000 234.305

Producţie în curs

execuţie

0 0 0

Produse finite şi mărfuri 427.603 -20.000 407.603

Avansuri pentru

cumpărări de stocuri

0 0 0

2. Stocuri Total 665.908 0 665.908

Alte Active Circulante 0 0 0

Creanţe comerciale 769.959 0 769.959

Alte creanţe 0 0 0

Casa şi conturi la bănci 26.225 0 26.225

3. Active Circulante

Total

1.462.092 -24.000 1.438.092

Cheltuieli înregistrate în

avans

87.852 0 87.852

ACTIV TOTAL 4.157.332 869.429 5.026.761

Datorii totale 3.366.453 0 3.366.453

Activul net 790.879 0 1.660.308

Capital propriu din care: 790.879 0 790.879

Capital social 210.000 0 210.000

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

VAN= 790.879 lei

VANc= 1.660.308 lei

3.2.2. Evaluarea pe baza capacității beneficiare (profitului) – Vpc

Dat fiind faptul că se anticipează modificări ale profitabilității viitoare ale agentului

economic conform estimării bugetului de venituri și cheltuieli, vom determina valoarea societății

comerciale prin folosirea tehnicii actualizării.

Calculăm capacitatea beneficiară după formula:

CB = (PB – Ch. fin) x (1-T),

unde:

PB= profitul impozabil așteptat;

Ch. fin= cheltuieli financiare pentru credite pe termen mediu și lung;

58

Page 57: Dizertatie 1 Corect

T= rata de impozitare a profitului.

Formula generală a estimării valorii de profitabilitate pe baza capacității beneficiare este:

Vpc= Cb*a

Vpc= valoarea de profitabilitate continuă;

Cb – capacitatea beneficiară medie;

a – rata de actualizare.

Rata de actualizare

Rata de actualizare, de regulă, reprezintă expresia exigenței de profitabilitate a investitorului

pentru investiția sa. Rata de actualizare se compune dintr-o rată de bază (rb) și o componentă de

risc (rr). Rata de bază este denumită și rată neutră pentru că pornește de obicei de la dobânda

pieței, care se consideră că are un caracter obiectiv față de agentul economic. Mărimea acestei

rate poate fi o medie a ratelor dobânzii (fără inflație) practicate de bănci, alte instituții financiare,

sau randamentul real al unor plasamente alternative. Considerând o rată medie a dobânzii la

depozitele pe termen de un an de 45,5% și o rată a inflației prognozată pentru 2011 de 3,5%,

rezultă: rb = (0,455 – 0,035) / (1 + 0,035); adica rb = 40,58%

Componenta de risc se apreciază în funcție de stabilirea economiei naționale și de gradul

de vulnerabilitate a activului, stabilit în analiza diagnostic. Acesta poate lua valori cuprinse între

20% și 150%. Din constatările noastre încadrăm afacerea în categoria de risc mediu, rezultând:

a = 40,58% + 40,58% x 50% = 60,87%.

Tabelul nr. 35 Estimarea veniturilor și cheltuielilor pentru anul 2011

Indicator Valoare

(lei)

Procent din total

Venituri (%)

1. Venituri totale 5.993.727 100

2. Costuri din exploatare 4.529.312 75,57

2.1 Materii prime și materiale 716.775 11,96

2.2 Energie și apă 39.366 0,66

2.3 Cheltuieli cu personalul 421.789 7,04

2.4 Amortizări 175.749 2,93

2.5 Mărfuri 3.175.633 52,98

3. Profit brut 1.464.415 24,43

4. Marja brută a profitului - 24,43

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

Ipoteze de calcul pentru costuri:

Materii prime și materiale, energie și apă, personal – prognoza pe baza consumurilor

realizate în anul 2010, și cresc proporțional cu volumul activității prognozate.

59

Page 58: Dizertatie 1 Corect

Considerăm vânzările și implicit veniturile cu o creștere medie anuală de 10% - 15%.

Tabelul nr. 36 Proiecția veniturilor și cheltuielilor totale pentru următorii 3 ani

indicator 2011 2012 2013

Venituri totale 5.993.727 6.024.380 6.743.246

Cheltuieli totale 4.529.312 4.345.000 4.764.320

Profit brut 1.464.415 1.679.380 1.978.926

Marjă de profit 1.464.415 1.679.380 1.978.926

Marjă profit 24,43 27,88 29,35

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

Calculul capacității beneficiare (profitului)

Se consideră capacitatea beneficiară anuală, egală cu profitul net estimat anual, la care se

adaugă fondul de amortizare și provizioane reținute în costuri. Obligațiile fiscale sunt date de

impozitul pe profit și sunt de 16% față de profitul brut (impozabil).

Tabelul nr. 37 Profitul brut și obligațile fiscale pentru perioada previzionată

Postul 2011 2012 2013

Profitul brut 1.464.415 1.679.380 1.978.926

Impozitul pe profit (16%) 234.306,4 268.700,8 316.628,16

Profit net 1.230.108,6 1.410.679,2 1.662.297,9

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

Capacitatea beneficiară se determină ca o medie aritmetică simplă a profitului net pe care

societatea este capabilă să-l producă în viitor, la care se adaugă fondul de amortizare neconsumat

(în cazul firmei Spectralcom din Barlad este 35% din aceasta).

Cb= =1.434.361,9 lei

Considerăm această capacitate beneficiară credibilă, realizabilă și rezonabilă.

Valoarea de profitabilitate continuă (Vpc)

În acest caz profitabilitatea se consideră ca o rentă continuă (perpetuă) care se

capitalizează (actualizează).

Vpc = 1.434.361,9 + 1.434.361,9 * 0,6087 = 2.307.457,9 lei;

Ipoteze asupra evoluției veniturilor

Prognoza vânzărilor pe termen mediu s-a facut în ipoteza că actuala conjunctură

nefavorabilă se va depași prin vânzarea produselor unor întreprinzători privați ce vor dezvolta

relațiile comerciale tradiționale cu firmele străine importatoare. Pentru anul 2013 se prognozează

vânzări optime, respectiv 85% din capacitatea proiectată. Prin măsuri administrative se pot atinge

1.230.108,6+1.410.679,2+1.662.297,9

3

60

Page 59: Dizertatie 1 Corect

parametrii comerciali proiectați printr-o creștere liniară de circa 14% anual, urmând ca apoi să se

facă investiții pentru diversificarea produselor și diversificarea profitului de comercializare, până

în 2013 potențialul cumpărător fiind preocupat de recuperarea cheltuielilor efectuate. S-a

prognozat o rată medie anuală de creștere a vânzărilor și implicit a veniturilor totale de 11–14%.

Marja de eroare a prognozei se apreciază la 10% în condițiile actualei conjuncturi economice.

Ipoteze asupra evoluției cheltuielilor

Cheltuielile la 1.000 lei venituri s-au menținut la un nivel foarte ridicat, de 996,99 lei în

2008, au scăzut la 978,07 lei în 2009 și s-au situat la 975,41 lei în 2010. Ținand cont de structura

costurilor realizate în perioadele anterioare, s-a proiectat un nivel rezonabil și realizabil de

755,68 lei la 1.000 lei venituri din vânzări pentru 2011 (vezi tabelul nr. 35), urmând o diminuare

anuală a cheltuielilor cu 5–10%.

3.2.3. Metoda fluxurilor de disponibilități actualizate – VDCF

Perioada de previziune a fluxurilor de disponibilități (cash-flow) este anul 2010.

Valoarea întreprinderii prin metoda DCF rezultă din însumarea valorii actualizate a cash-

flow-ului net disponibil din anii de previziune cu valoarea actualizată a valorii reziduale.

Fluxurile financiare nete actualizate

În determinarea mărimii fluxurilor financiare nete se pleacă de la veniturile și cheltuielile

care au determinat capacitatea beneficiară calculându-se profitul net. La profitul net se adaugă

celelalte diponibilități bănești create de către agentul economic: amortizările și provizioanele

obținându-se fluxurile financiare brute. Din valoarea brută se scad nevoile financiare a activității

curente: investiții de menținere, de înlocuire sau de reînnoire și variația necesarului de fond de

rulment. Fluxul financiar net se va calcula pentru fiecare an al previziunii după următoarea

formulă:

Flux financiar net (CF) = Profit net + Amortizări + Provizioane – Investiții – Variația

necesarului de fond de rulment. Profitul net a fost determinat prin deducerea impozitului pe

profit din profitul brut.

Amortizările

Se au în vedere amortizările fiscale și se calculează în conformitate cu prevederile legale.

Acestea vor fi consumate în proporție de 35% pentru înlocuirea mijloacelor fixe uzate.

Nu se prevăd provizioane.

Investițiile necesare menținerii mijloacelor fixe la starea de funcționare profitabilă, se

estimează a fi acoperită integral din fondul nominal de amortizare acumulat (consumând 35%

din aceasta).

Variația necesarului de fond de rulment – nu este cazul.

61

Page 60: Dizertatie 1 Corect

Tabelul nr. 38 Calcule necesare pentru obținerea valorii VDCF

Nr.

crt.

Postul 2011 2012 2013

1 Profit net 1.230.108,6 1.410.679,2 1.662.297,9

2 Amortizări 602.869 602.869 602.869

3 Investiții 304.562 304.562 304.562

4 Flux

financiar net

1.528.415,6 1.708.986,2 1.960.604,9

5 Valoarea

reziduală

790.879+1.528.415,6+1.708.986,2+1.960.604,9 5.988.885,7

6 Factor de

actualizare

a= 61%

0,62 0,39 0,24

7 Flux

financiar net

actualizat

947.617,67 666.504,61 470.545,17

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

Valoarea societății calculată pe baza fluxurilor financiare actualizate:

VDCF = 947.617,67+666.504,61+470.545,17= 2.084.667,3 lei

Valoarea financiară sau de rentabilitate (VCF )

Prin aplicarea metodei de evaluare pe baza capacității beneficiare medii s-a obținut valoarea:

Vpc =2.307.457,9 lei.

Prin aplicarea metodei de evaluare pe baza fluxurilor financiare nete actualizate s-a obținut

valoarea: VCF = (2.307.457,9 + 2.084.667,3) / 2 =2.196.062,6 lei.

Valoarea mediilor globale(VG )

Se consideră că metodele destinate determinării valorii globale (VG) a unei societăți sau

activ nu diferă decât prin importanța care este dată unui număr de trei mărimi fundamentale:

valoarea activelor sau patrimonială (P);

valoarea financiară dată de randament sau rentabilitate (R);

valoarea cifrei de afaceri (A).

Aceste trei valori fundamentale sunt legate prin relația:

VG = aP + bR + cA;

în care:

a + b + c = 1; coeficienții a, b și c luând valori între 0 și 1.

62

Page 61: Dizertatie 1 Corect

Firma evaluată în prezenta documentație, face parte dintr-un domeniu de activitate unde

cifra de afaceri nu este o marime semnificativă pentru evaluare, din care cauză c = 0. Practica

evaluării din țara noastră indică, coeficientul a = 0,6 și coeficientul b = 0,4. Deci:

VG = 0,6P + 0,4R.

Cum:

P = VANC = 1.660.308 lei;

R = VF = 2.196.062,6 lei.

Rezultă:

VG = 0,6 x 1.660.308 + 0,4 x 2.196.062,6 = 1.874.609,8 lei.

Metoda retail pentru firme de comerț

Pentru estimarea valorii întreprinderii prin această metodă vom aduna la activul net

corectat o parte din goodwill. Vom utiliza următoarea formulă:

V= ANCc + GW/2

GW= (PN+S)*a

PN= profitul net mediu înregistrat în ultimii trei ani;

S= salariul net al patronului/proprietarului;

a= rata de actualizare.

Tabelul nr. 39 Calcularea goodwill-lui

Indicator 2008 2009 2010

Profitul net 16.285 105.895 100.299

Salariul net proprietar 5.500 6.200 6.200

GW 13.260,53 68.232,23 64.825,94

Sursa - Informaţii furnizate de S.C. Spectralcom S.R.L.

Valretail = 790.879+73.159,35= 864.038,35 lei

3.2.4. Metode bursiere de evaluare

Având în vedere că prezenta întreprindere nu este cotată la bursă, se va aplica metoda de

evaluare bursieră comparativă, bazată pe calculul valorii întreprinderii prin intermediul PER

(price earning ratio), reprezentând raportul dintre prețul acțiunii și câștigul adus de acțiune.

Această metodă este una abstractă deoarece firma nu este cotată. Conform teoriei aplicabile sunt

valabile următoarele formule de calcul ale PER:

V = dar Pt = P1 = P0 = P = constant, deci:

63

Page 62: Dizertatie 1 Corect

V0 = P

=

V = P x 1/i, V = P/i, V = PER x P rezultă că PER = 1/I

În cazul S.C. Spectralcom S.R.L. coeficientul de actualizare este 0,61, PER va fi 1/0,61 =

1,64. Valoarea întreprinderii calculată pe baza PER va fi:

V = P x PER = 1.464.415x 1,64= 2.401.640,6 lei

3.2.6. Rezultatele evaluării

În urma aplicării a trei metode de evaluare, respectiv, metoda activului net corectat,

metoda bazată pe randament și profitabilitate și metoda “Practicienilor” (valoarea mediilor

totale) au rezultat următoarele valori:

VAN = 790.879 lei (valoarea neamortizată a M.F.);

VANC = 1.660.308 lei (valoarea corectată a M.F.);

Vpc =2.307.457,9 lei;

VCF = 2.084.667,3 lei;

VF = 2.196.062,6 lei;

VG = 1.874.609,8 lei;

Valretail = 864.038,35 lei;

VPER = 2.401.640,6 lei.

Un grafic al plajei de valori ale firmei, calculate prin diferite metode se prezintă în figura

care urmează:

64

Page 63: Dizertatie 1 Corect

790.879

1.660.308

2.307.457,902.084.667,30

2.196.062,60

1.874.609,80

864.038,35

2.401.640,60

VAN VANC Vpc VCF VF VG ValretailVPER

Valorile estimate ale firmei S.C. Spectralcom S.R.L.

Grafic nr. 3 Valorile firmei S.C. Spectralcom S.R.L.

Se constată o scară a valorilor cuprinsă între 1.660.308 lei și 2.196.062,60lei determinate

pe baza capacităţii beneficiare patrimoniale și calculul valorii pe baza PER.

Rezultatele obținute vor fi interpretate în funcție de intențiile cumpărătorului sau a

vânzătorului vis–a–vis de întreprinderea în cauză. Acestea stabilesc o plajă de valori a

întreprinderii care va sta la baza fixării prețului de începere a negocierilor. În majoritatea

cazurilor prețul final nu coincide cu nici una din valorile obținute, nivelul prețului final

depinzând de anumiți factori, unii necuantificabili, cum sunt dorința de a cumpăra sau a vinde,

arta de a negocia, conjunctura economică și social politică. Așadar, prețul final al întreprinderii

va fi stabilit atât în funcție de factorii psihologici, factorii economici și în funcție de rezultatele

raportului de evaluare.

3.3. Concluzii asupra evaluării societății S.C. Spectralcom S.R.L.

Această lucrare, structurată în trei capitole, este realizată pe baza informaţiilor preluate

din diverse materiale precum şi din contabilitatea societăţii comerciale S.C. Spectralcom S.R.L.

care desfăşoară activităţi de vânzare cu amănuntul a diferitelor tipuri de mobilier și a pieselor și

accesoriilor auto. Activitatea de comercializare a început cu mobilier, produse simple – uşi,

tocărie – ajungând să comercializeze astăzi cele mai complicate elemente de mobilier.

Spectralcom este o societate specializată în vânzarea de mobilier, destinată consumatorilor care

doresc produse de calitate europeană la prețuri accesibile. Oferta sa include mobilier de living,

65

Page 64: Dizertatie 1 Corect

dinning și dormitor, bucătarii. Produsele Office reunesc game de mobilier operaţional, directorial

şi special (bancar, comercial, etc.), canapele, scaune şi fotolii de birou. De asemenea, societatea

oferă servicii de asistență pentru clienți în privința alegerii produsului ideal pentru casa sa

oferind și servicii de transport și montaj al produselor achiziționate de aceștia. Elementele de

mobilier sunt fabricate atât din lemn destinat construcţiilor, cât şi din pal melaminat, pentru

mobilier, uşor de prelucrat şi asamblat, au un design deosebit, uşor de transportat şi de montat.

Societatea a luat fiinţă şi funcţionează conform legislaţiei în vigoare şi a statutului. Toate

aceste informaţii au fost analizate, prelucrate şi sintetizate astfel încât să poată fi percepute cât

mai uşor de utilizatori şi care să le fie de folos în luarea deciziilor. Evaluarea societăţii a fost

făcută din dorinţa întreprinderii de a afla situaţia ei actuală pe piaţă în vederea îmbunătăţirii

acesteia. În 2010 cifra de afaceri scade faţă de anii precedenţi datorită scăderii preţurilor şi a

perioadei dificile din punct de vedere economic în care ne aflăm. Cel mai bine vândut produs

este mobilierul pentru dormitor fiind urmat de mobilierul de bucătărie, situaţia de ansamblu este

favorabilă toate produsele au piaţă de defacere. Se recomandă ca societatea să adopte strategii

adecvate care să realizeze o creştere anuală semnificativă cu scopul de a-şi crea o poziţie mai

bună pe piaţă. În perioada analizată activitatea de exploatare a condus la profit, prin creşterea

vânzărilor şi atragerea de noi clienţi şi de asemenea, prin calitatea şi diversificarea produselor

comercializate. Învestiţiile efectuate în anul 2008 încep să aducă beneficii în anul 2010,

societatea nefiind supusă riscului de insolvabilitate. Prin trezoreria netă pozitivă se evidenţiază

echilibrul financiar al firmei şi rezultatul unui exerciţiu financiar care s-a încheiat cu un surplus

de disponibilităţi băneşti. Acesta reflectă succesul întreprinderii, fiind dovada unei poziţii

strategice bune în raport cu concurenţii săi.

Ca atare, dintre metodele de evaluare folosite, cea mai credibilă metodă este metoda

bazată pe rentabilitate. Metoda patrimonială este recomandată a fi folosită atunci când se doreşte

evaluarea în întregime a avuţiei unei întreprinderi, şi mai puţin viabilitatea întreprinderii.

Metodele patrimoniale

Valoarea activului net contabil (VAN)= 790.879 lei

Reprezintă o informație rapidă privind valoarea contabilă a unei întreprinderi care în

majoritatea cazurilor nu spune nimic despre valoarea reală a acesteia.

Valoarea activului net corectat (VANc) = 1.660.308 lei

Spre deosbire de valoarea activului net, valoarea activului net corectat conține diferențele

(negative sau pozitive) care apar în urma reevaluării activelor și obligațiunilor din bilanțul

contabil.

Avantaje:

este foarte utilă atunci cand se urmărește segmentarea afacerii pentru a fi vândută;

66

Page 65: Dizertatie 1 Corect

este foarte bună pentru partenerii de negociere atunci cand nu se convine asupra

prețului (se poate selecta de exemplu ceea ce cumpărătorul nu dorește să cumpere);

este avantajoasă pentru obținerea finanțării tranzacției (se poate delimita ceea ce

poate fi utilizat pentru garantarea finanțării);

este avantajoasă pentru situațiile în care apar litigii sau dispute, permițând

măsurarea ușoară a impactului unor acțiuni de acest gen (inclusiv în cazul disputelor între

asociați pentru împărțirea patrimoniului).

Dezavantaje:

necesită foarte mult timp și mulți experți pentru realizare;

reflectă mai mult poziția vânzătorului, deoarece alocarea capitalului (structura

activelor) reflectă decizii luate de acesta;

în unele variante, ia în considerare o abordare statică, însumând valorile activelor

componente, fără a ține seama în mod direct de capacitatea lor beneficiară (acestea fiind mai

degrabă un rezultat al activității conjugate a activelor, decât rezultatul deținerii unui număr de

active).

Valoarea activului net corectat este inferioară valorilor determinate pe baza de

rentabilitate, datorită în special a două cauze:

amplificarea activităților din profil, caracteristica perioadei actuale de tranziție;

scăderea valorii activelor mai mult pe seama scăderii prețurilor, ceea ce conduce

la creșterea valorii societății.

Metode bazate pe randament și profitabilitate

Valoarea de profitabilitate continuă (Vpc) = 2.307.457,9 lei

Este valoarea întreprinderii calculată pe baza profiturilor preconizate a se obține în viitor

de întreprinderea evaluată, ținându-se cont de rata de actualizare, rata medie a dobânzii și rata

inflației și coeficientul de risc (stabilitatea economiei naționale).

Valoarea fluxurilor financiare actualizate (VCF) = 2.084.667,3 lei

Reprezintă valoarea întreprinderii calculată în funcție de fluxurile financiare preconizate

a se obține în viitor.

Valoarea financiară sau de rentabilitate (VF) = 2.196.062,6 lei

Reprezintă diferența netă între fluxul ipotetic al tuturor intrărilor și fluxul ipotetic al

tuturor ieșirilor de numerar, raportate la perioade viitoare.

Valoarea mediilor globale (VG) = 1.874.609,8 lei

Reprezintă valoarea întreprinderii luând în considerare valoarea financiară și valoarea

activului net corectat combinând astfel avantajele și dezavantajele celor două metode. Poate fi

considerată valoarea cea mai reală a întreprinderii.

67

Page 66: Dizertatie 1 Corect

Metodele de randament se orientatează spre viitorul întreprinderii. Schimbările

semnificative ale activității (modernizarea, infuzie de capital, creștere/reducere a numărului de

personal, etc.) nu pot fi luate foarte exact în considerare, deci în acest gen de cazuri s-ar

recomanda accentul pe valori patrimoniale. Cele care folosesc fluxuri medii (anuale) sunt

aplicabile societăților aflate în faza de maturitate sau întro fază de creștere constantă. Pentru o

întreprindere aflată în criză nu sunt adecvate aceste metode. Pentru întreprinderile intens

capitalizate, la care amortizarea este foarte mare (datorită valorii capitalului imobilizat sau

politicii de amortizare) nu se recomandă metode bazate pe profit ci metode bazate pe fluxul de

lichidități. Pentru întreprinderile noi se recomandă metode de randament.

Metoda fluxurilor viitoare actualizate se recomandă pentru evaluarea în scopul achiziției

întregii întreprinderi sau a unui pachet de control, cazuri în care investitorul are posibilitatea de a

stabili distribuția profitului. De asemenea este recomandată în cazul întreprinderilor în care

predomină elementele intangibile, ca factori de bază ai performanțelor.

Valoarea retail pentru firme de comerț = 864.038,35 lei

Reprezintă valoarea întreprinderii caluculată pe baza activului net corectat la care se

adaugă o parte din goodwill. Este o metodă care se aplică foarte des în practică.

Metode bursiere de evaluare

Metoda de evaluare a intreprinderilor necotate la bursă

Metoda “Practicienilor” (PER) este cea mai utilizată metodă din această categorie. PER

este un indicator bursier calculat ca raport între prețul acțiunii și câștigul adus. Cu alte cuvinte,

PER este un coeficient multiplicator care indică, de câte ori profitul este dispus să platească un

investitor la achiziția unei acțiuni.

În urma evaluării s-a constatat că societatea are o imagine bună pe piaţă, susceptibilă de

îmbunătăţiri. Strategia aleasă de întreprindere este bună, dar întotdeauna este loc de mai bine.

Societatea realizează vânzări de mobiler, piese și accesorii auto ceea ce face ca durata de rotaţie

a mărfurilor să fie ridicată. De asemenea societatea ar trebui să se axeze pe strategii de marketing

actuale și pe produse cerute tot mai mult pe piață datorită concurenței mari. Activitatea de

comercializare pe calculator permite vânzarea unor produse de calitate întrun timp foarte scurt.

De asemenea, societatea ar trebui să promoveze mai mult produsele sale, pentru a se face

cunoscută pe piaţa produselor de mobilier, indicată fiind publicitatea TV, insistând pe raportul

calitate–preţ, care de fapt interesează în mod primordial clientul.

Flexibilitatea la schimbările preferinţelor şi a cerinţelor clienţilor, menţinerea produselor

la un înalt nivel calitativ asigură o bună imagine a societăţii în rândul clienţilor. Aceasta este

strategia recomandată de echipa de evaluatori societăţii S.C. Spectralcom S.R.L.

68

Page 67: Dizertatie 1 Corect

Bibliografie

1. Anghel, I., Falimentul. Radiografie şi predicţie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003;

2. Appraisal Institue, Evaluarea proprietăților mobiliare, Ediția română apărută sub egida

ANEVAR, București, 2001;

3. Băicuşi, A., Analiza economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2004;

4. Bănacu, C. S., Ghid practic de evaluare imobiliară, Editura Tribuna Economică, București,

2005;

5. Bătrâncea, M., Risc şi faliment, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003;

6. Berheci, M., Valorificarea raportărilor financiare, sinteze contabile, analize, studii de caz,

Editura CECCAR, București, 2010;

7. Bragg, Steven M., Business ratios and formulas: a comprehensive guide, 2nd edition, John

Wiley & Sons Inc, 2007;

8. Budugan, D., Georgescu, I., Bazele contabilității, Editura Sedcom Libris, Iași, 2003;

9. Bușe, L., Analiza economico-financiară, Editura Economică, București, 2005;

10. Colasse, B., Analiza financiară a întreprinderii, trad.: Tabără, N., Editura TipoMoldova, Iași,

2009;

11. Cristea, H., Pirtea, M., Enache, C., Determinarea situaţiei financiare a întreprinderii. Studii

şi probleme, Editura Mirton, Timişoara, 2000;

12. Dorneanu, E. C., Diagnosticul financiar al firmei cotată pe piața de capital, Editura

TipoMoldova, Iași, 2008;

13. Dumitrescu, D., Dragotă, V., Ciobanu, A., Evaluarea întreprinderilor, Ed. a 2-a, rev,

Editura Economică, București, 2002;

14. Fishman, Jay E., Pratt, Shannon P., Morrison, William J., Standards of value: theory and

applications, Jon Wiley & Sons, 2007;

15. Frăsineanu, C., Perfecționarea metodelor de evaluare a patrimoniului, Editura ASE,

București, 2004;

16. Georgescu, I. E., Macovei, C., Berheci, M., Contabilitatea firmei, Editura Junimea, Iași,

2003

17. Ghic, G., Grigorescu, C. J., Analiza economico-financiară: repere teoretice și practice,

Ediția a 3-a, rev., Editura Universitară, 2008;

18. Helfert, Erich A., Financial Analysis Tools and Teckniques: a guide for managers, McGraw-

Hill Companies, 2001;

19. Horomnea, E., Tabără, N., Budugan, D., Georgescu, I., Bețianu, L., Dicu, R. M., Introducere

în contabilitate. Concepte și aplicații, Editura TipoMoldova, Iași, 2010;

69

Page 68: Dizertatie 1 Corect

20. Ioniță, I., Banacu, S., Stoica, M., Evaluarea organizațiilor, Editura Economică, București,

2004;

21. Ioniță, I., Evaluarea afacerilor: manual universitar, Editura ASE, București, 2009;

22. Istrate, C., Introducere în contabilitate, Editura Polirom, Iași, 2002;

23. Ișfănescu, A., Șerban, C., Stănoiu, A. C., Evaluarea întreprinderii, Editura Universitară,

București, 2003;

24. Jianu, I., Evaluarea, prezentarea și analiza performanței întreprinderii: o abordare din

prisma Standardelor Internaționale de Raportare Financiară, Editura CECCAR, București,

2007;

25. Maxim, E., Diagnosticarea și evaluarea organizațiilor, Ed. a 3-a, rev., Editura Sedcom

Libris, Iași, 2006;

26. Maxim, E., Diagnosticul și evaluarea întreprinderii, Editura Universității ”Al. I. Cuza”, Iași,

2008;

27. Maxim, E., Dignosticarea și evaluarea organizațiilor, Ediția a 3-a, rev., Editura Sedcom

Libris, 2010;

28. Minu, M., Contabilitatea ca instrument de putere, Editura Economică, București, 2002;

29. Mironiuc, M., Analiză economico-financiară: Elemente teoretico-metodologice și aplicații,

Editura Sedcom Libris, Iași, 2006;

30. Munteanu, Prof. Univ. Dr., V., Contabilitatea financiară a întreprinderilor armonizată cu:

Directivele contabile europene, Standardele Internaționale de Contabilitate, Editura Lumina

Lex, București, 2003;

31. Niculescu, M., Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, -3 vol., Vol. 2.,

2005;

32. Paraschivescu, A., Analiza financiară în mecanismul de formare a surselor de finanțare ale

întreprinderii, Editura Tehnopress, Iași, 2009;

33. Paraschivescu, M. D., Radu, F., Lepădatu, Ghe., Pătrașcu, L., Contabilitate financiară,

Editura Tribuna Economică, București, 2010;

34. Paraschivescu, M. D., Radu, F., Managementul contabilității financiare, Editura Tehnopress,

Iași, 2008;

35. Pătrașcu, L., Situațiile financiare - suport informațional în decizia managerială, Editura

Tehnopress, Iași, 2008;

36. Păvăloaia, W., Parasschivescu, M. D., Olaru, G.-D., Radu, F., Analiză financiară. Studii de

caz, Editura Tehnopress, Iași, 2006;

37. Păvăloaia, W., Păvăloaia, D., Diagnosticul și evaluarea întreprinderii, Editura Tehnopress,

Iași, 2008;

70

Page 69: Dizertatie 1 Corect

38. Petrescu, S., Analiză financiară aprofundată: concepte, metode, studii de caz, Editura

Sedcom Libris, Iași, 2005;

39. Idem, Diagnostic economic-financiar: metodologie, studii de caz, Editura Sedcom Libris,

Iași, 2004;

40. Idem, S., Analiză și diagnostic finaciar contabil: ghid teoretico-aplicativ, Editura CECCAR,

2010;

41. Petrescu, S., Mihalciuc, C. C, Diagnosticul financiar-contabil privind performanța

întreprinderii: aspecte teoretice și aplicative de contabilitate și analiză financiară, Editura

Universității din Suceava, Suceava, 2006;

42. Plewa, F. J., G., Friedlob, Th., Understanding cash flow, John Wiley & Sons, Inc, 1995;

44. Ristea, M., Contabilitatea financiară a întreprinderii, Ediţia a-2-a, Editura Universitară,

Bucureşti, 2005;

45. Ristea, M., Dumitru, C. G., Bazele contabilităţii. Noţiuni de bază, probleme, studii de caz,

teste grilă şi monografie, Ediţia a-2-a, Editura Universitară, 2006;

46. Idem, Contabilitate aprofundată, Editura Universitară, Bucureşti, 2005;

47. Idem, Contabilitatea societăților comerciale, Ediția a 3-a, reev., Editura Universitară,

București, 2009;

48. Ristea, M.,Olimid L., Calu, A. D., Sisteme contabile comparate, Editura CECCAR,

Bucureşti, 2006;

49. Robu, V., Anghel, I., Șerban, C., Tutui, D., Evaluarea întreprinderii, Editura ASE,

București, 2003;

50. Stan, S., Anghel, I., Evaluarea întreprinderii, ediția a 4-a, Editura IROVAL Invel Media,

București, 2009;

51. Toma, M., Inițiere în evaluarea întreprinderilor, Ediția a 2-a, Editura CECCAR, București,

2007;

52. Idem, Inițierea în evaluarea întreprinderilor, Ediția a 3-a, rev., Editura CECCAR,

București, 2009;

53. Tournier, J.-C., Tournier, J.-B., Evaluation d'Entreprise, Troisieme Edition, Edition

d'Orgnisation, rue Thernard 75240 Pars Cedex 05, 2002;

54. Vasilescu, Prof. Univ. Dr. Gh., Lect. Drd. Wagner, F., Lect. Dr. Hurduzeu, M., Asist. Drd.

Niculescu-Aron, I. G., Analiza statistico-economică și metode de evaluare, Editura Didactică și

Pedagocică, R.A., București, 2002;

55. Vâlceanu, Ghe.,Robu, V., Georgescu, N., Analiza economico-financiară, Ediția a 2-a, rev.,

Editura Economică, București, 2005

71

Page 70: Dizertatie 1 Corect

56.* Anghel, I., Previziunea falimentului întreprinderilor româneşti, Revista Tribuna

Economică, nr. 40, Bucureşti, 2000;

57. * Anghel, F., Bucur, C., Radu, E., The informational valences of the financial signals system

used in the evaluation of companies global performance, Economy and Business Adminstration,

Volumul 2, nr.3, 2008;

58. * Badescu, G., Principii funamentale ale evaluării întreprinderii, Buletin IROVAL, nr.

4/1997, pag. 1-4;

59. * Crivii, A., Activele corporale și necorporale în evaluarea întreprinderii, Revista Tribuna

Economică nr.29, 2007;

60. * Idem, Interdependența metodelor de evaluare a întreprinderii, Revista Tribuna Economică,

nr. 20, 2006;

61. * Danciu, Prof. Univ. Dr. V., Managementul relațiilor cu clienții, strategia pentru obținerea

și îmbunătățirea performanțelor marketingului serviciilor, Jurnalul economic nr. 17, septembrie

2005;

62. * Dănulețiu, Asist. Univ. Drd. A. E., Diagnosticul managementului și al organizării

întreprinderii, Annales Universitatis Apulensis, Series Oeconomica Management-Marketing,

8/2006, pag. 139- 145;

63. * Mitu, Dr. N E., Mitu, I. E., Previzionarea riscului de faliment, Revista Tribuna Economica,

nr. 52, 2006;

64. * Idem, Performanța întreprinderii pe baza cifrei de afaceri, Revista Tribuna Economică,

nr. 12, 2010;

65. * Niță, Drd. M. M., Aspecte naționale și internaționale privind tehnicile de evaluare în

contabilitate, Revista Finanțe publice și contabilitate nr. 1, 2009;

66. * Monea, M., Financial ratios- reveal how a business is doing?, Annals of the University of

Petroșani, Economics, 9(2), 2009;

67. *** Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a,

nr. 454 din 18/06/2008;

68. *** OMFE nr. 2869 privind documentele financiar-contabile publicat în Monitorul Oficial al

României, Partea I, Nr. 8882 din 29.12.2010;

69. *** Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 3055 din 10.10.2009 pentru aprobarea

reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial al

României, Nr. 766/10.10.2009;

70. *** Standardele Internaționle de Evaluare, Ediția a 8-a, 2007.

AnexeAnexa nr. 1 Organigrama întreprinderii S.C. Spectralcom S.R.L.

72

Page 71: Dizertatie 1 Corect

ADMINISTRATOR

DIRECTOR COMERCIAL

DIRECTOR ECONOMIC

DEPARTAMENTUL APROVUZIONARE

DEPARTAMENTUL DESFACERE (VÂNZĂRI)

DEPARTAMENTUL FINANCIAR-CONTABIL

DEPARTAMENTUL RESURSE UMANE

CONTABIL-ŞEF

CASIER

73