LUCRARE DIZERTATIE noua

1.1. EVOLUŢIA AUDITULUI FINANCIAR-CONTABIL

Din cele mai vechi timpuri, persoane care ocupau diferite posturi de conducere în stat au

dorit să cunoască în permanenţă stadiul şi corectitudinea activităţii subordonaţilor care erau

însărcinaţi cu gestionarea averilor proprii sau ale statului pe care îl reprezentau. Astfel, în

fiecare cultură şi civilizaţie care a avut îmbunătăţiri asupra domeniilor ştiinţifice, a existat şi

un curent profesional de supervizor sau controlor. Incepând cu marea revoluţie industrială se

observă o abordare a problematicii controlului, fundamentată teoretic, de persoane

cunăscătoare a contribuţiei fiecărei civilizaţii sau culturi din antichitate şi evul mediu, fiind

centralizate, structurate şi ulterior îmbunătăţite şi aplicate noilor condiţii impuse de stadiul la

care se afla evoluţia socio-economică respectivă. Pentru a prezenta această evoluţie a

auditului, vor fi prezentate în cele ce urmează un tablou recapitulativ a celor mai

semnificative etape. Etapele pe care le-am identificat în acest tablou sunt legate de

următoarele repere istorice:

Tabel nr. 1.1 Evoluţia auditului financiar-contabil

Perioada Ordonatori de audit

Auditori Obiectivele auditului

Până în 1700

Regi, împăraţi, biserici, acţionari

Clerici sau scriitori

Pedepsirea hoţilor pentru deturnarea fondurilor;protejarea patrimoniului

1700–1850

State, tribunale comerciale, acţionari

Contabili Reprimarea fraudelor şi pedepsirea fraudatorilor; protejarea patrimoniului

1850–1900

State şi acţionari Profesionişti contabili sau jurişti

Evitarea fraudelor şi erorilor şi atestarea fiabilităţii situaţiilor financiare istorice

1900–1940

State şi acţionari Profesionişti de audit şi de contabilitate

Evitarea fraudelor şi atestarea fiabilităţii bilanţului

1940–1970

State, bănci şi acţionari

Profesionişti de audit şi de contabilitate

Atestarea sincerităţii şi regularităţii situaţiilor financiare istorice

1970–1990

State, terţi şi acţionari Profesionişti de audit, de contabili-tate şi consiliere

Atestarea calităţii controlului intern şi respectarea normelor contabile şi de audit

După 1990

State, terţi şi acţionari Profesionişti de audit

Atestarea imagine fidele a controlului şi a calităţii controlului intern cu respectarea normelorProtecţie contra fraudelor mondiale

Tabel 1.1

1

1.2. FORME DE AUDIT FINANCIAR-CONTABIL

În literatura de specialitate auditul cunoaşte mai multe forme de execuţie care sunt

clasificate pe diverse criterii, din care se remarcă în mod deosebit criteriul ordonatorului

şi/sau executorului de audit, distingându-se următoarele forme principale :

- auditul intern: este atât ordonat cât şi executat de angajaţii interni ai întreprinderii

(ordonat de conducerea unităţii economice şi executat de profesionistul auditor intern);

- auditul legal: este executat datorită unor impuneri legale (normative) apărute ca urmare

a unor evenimente economico-sociale (privatizări, emisiuni de obligaţiuni, fuziuni, etc.);

- auditul contractual: este un audit legal executat de profesionişti externi angajaţi prin

contract de prestări de servicii de auditare indiferent care este ordonatorul;

- auditul statutar1: este executat de profesionişti auditori independenţi pe baza mandatului

de auditare, la cererea unui organism de control al statului ca urmare a unor directive

normative, controale ordinare sau extraordinare, etc;

- auditul financiar extern2: este o îmbinare a auditului contractual şi a auditului statutar,

fiind executat tot de profesionişti auditori externi însă la cererea internă a întreprinderii în

scopul folosirii informaţiilor în relaţii acesteia cu exteriorul, pentru îmbunătăţirea informaţiei

contabile.

Auditul financiar

În funcţie de modulcum îşi organizează

activitatea

În funcţie deobiectivul urmărit

Audit intern

Audit alsituaţiilorfinanciare

Audit externAuditoperaţional

Auditguvernamental

Audit alconformităţii

1 M. Toma, M. Chivulescu – Ghid practic pentru auditul financiar şi certificarea bilanţurilor contabile, Editura CECCAR, Bucureşti 1995, pag. 14.2 P. Popeangă – Audit financiar–contabil, Editura Tribuna Economică, Bucureşti 1999, pag. 18.

2

1.3. CADRUL LEGAL AL ORGANIZĂRII ACTIVITĂŢII DE AUDIT FINANCIAR-

CONTABIL

Intrarea României în Uniunea Europeană cu drepturi depline, într-o perspectivă

apropiată, impune armonizarea reglementărilor legale ale contabilităţii cu principiile şi

normele dreptului contabil, practicate de statele membre ale Uniunii Europene. Această

armonizare a fost iniţiată prin Directivele a IV-a, a VII-a şi a VIII-a europene, la care a fost

conexată reforma contabilă din România, inclusiv reorganizarea profesiunii contabile, prin

reînfiinţarea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi.

Prin Directiva a IV-a (78/660/EEC) din 25 iulie 1978, privind conturile anuale ale unor

anumite tipuri de întreprinderi, s-a stabilit obligativitatea ca toate întreprinderile care intră sub

incidenţa acesteia să aibă conturile anuale auditate de un profesionist calificat.

Directiva a VII-a (83/249/EEC) din 13 iunie 1983, privind conturile consolidate a extins

cerinţele referitoare la audit financiar la toate entităţile care întocmesc conturile consolidate în

baza prevederilor legale. Ulterior, prin Directivele nr.86/635/EEC din 18 decembrie 1986

privind conturile anuale şi conturile consolidate ale băncilor şi altor instituţii şi nr.91/674/EEC

din 19 decembrie 1991 privind conturile anuale şi conturile consolidate ale întreprinderilor de

asigurări s-a introdus cerinţa ca toate entităţile vizate de acestea să aibă conturile anuale şi

conturile consolidate auditate de un profesionist calificat.

Directiva a VIII-a (84/253/EEC) din 10 aprilie 1984 privind persoanele responsabile cu

efectuarea de auditări statutare ale documentelor contabile, stabileşte cerinţele de calificare

profesională, pe de o parte şi integritatea personală şi independenţă pe de altă parte, în baza

căreia organismele guvernamentale din statele membre pot propune ca auditori financiari doar

persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute în aceasta.

Pentru alinierea la prevederile directivelor în materie de audit financiar-contabil,

România, ca ţară asociată la Uniunea Europeană, a instituit reguli şi proceduri naţionale

armonizate la cele europene şi internaţionale în domeniu. Astfel, au fost emise următoarele

legi, hotărâri de guvern şi ordonanţe de urgenţă ale guvernului:

- OG 65/1994 privind organizarea activităţii de experţi contabili şi a contabililor

autorizaţi;

- OG 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv

- Hotărâre nr. 99/24 din 27 ianuarie 1999 pentru aprobarea Declaraţiei de principiu si a

Normelor naţionale de audit şi de servicii conexe ; Emitent: CECCAR ;

- Ordonanţă de Urgenţă nr. 75 din 1 iunie 1999 privind activitatea de audit financiar

Emitent: Guvernul României ; Publicat în Monitorul Oficial nr. 256 din 4 iunie 1999

3

- Hotărâre nr. 591 din 6 iulie 2000 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi

funcţionare a Camerei Auditorilor din România; Emitent: Guvernul României

Publicată în : Monitorul Oficial nr. 349 din 26 iulie 2000

- Regulament din 6 iulie 2000 de organizare si funcţionare a Camerei Auditorilor din

România

Emitent: Guvernul României; Publicat în: Monitorul Oficial nr. 349 din 26 iulie 2000

- Hotărâre nr. 2 din 28 iulie 2000 privind aprobarea modelului cererii, conţinutului

dosarului, procedurii de înscriere şi cuantumului tarifului de înscriere în Registrul provizoriu

al membrilor Camerei Auditorilor din România;

Emitent: Camera Auditorilor din România publicată în : Monitorul Oficial nr. 365 din 7

august 2000

- Ordin nr. 1.129 din 4 august 2000 pentru aprobarea normelor, regulilor şi a

procedurilor prevăzute la art. 7 alin. (1) lit.b, c, d din Ordonanţa de Urgenţă a

Guvernului nr. 17/1999 privind activitatea de audit financiar;

Emitent: Ministerul Finanţelor; Publicat în: Monitorul Oficial nr. 480 din 2 octombrie

2000

Publicat în: Monitorul Oficial nr. 480 din 2 octombrie 2000

Programa Analitică din 4 august 2000 pentru susţinerea examenului de aptitudini profesionale

Emitent: Camera Auditorilor din România; publicată în: Monitorul Oficial nr. 480 din

2 octombrie 2000

- Ordin nr. 1009 din 14 septembrie 1999 privind aprobarea Statutului Camerei

Auditorilor din România; emitent: Ministerul Finanţelor; publicat în Monitorul Oficial nr.

463 din 24 sept 1999

- ORDIN nr. 10 din 21 decembrie 2000 pentru punerea în aplicare a Instrucţiunilor nr.

4/2000 privind verificarea si certificarea situaţiilor financiare ale societăţilor comerciale

emitente de valori mobiliare şi ale persoanelor juridice supuse autorizării, supravegherii şi

controlului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare

Emitent: Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare; publicat în: Monitorul Oficial nr.

695 din 27 decembrie 2000

- Instrucţiunile nr. 4 din 21 decembrie 2000 privind verificarea si certificarea situaţiilor

financiare ale societăţilor comerciale emitente de valori mobiliare şi ale persoanelor juridice

supuse autorizării, supravegherii si controlului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare

Emitent: Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare publicate în: Monitorul Oficial nr. 695 din

27 decembrie 2000.

4

1.4 Auditul bilanţului contabil

Cu ocazia diverselor verificări şi teste efectuate asupra conturilor, auditorii au putut

aduna un număr de elemente probante care le-au permis să tragă concluzii pentru diferitele

posturi şi rubrici ale conturilor anuale. Aceste controale, respectiv supravegherea gestiunii de

către auditori interni, i-au permis profesionistului să obţină o bună cunoaştere a întreprinderii,

a activităţii sale, a variaţiilor în raport cu exerciţiul precedent.

Examinarea generală a situaţiilor financiare are ca obiective principale verificarea dacă

bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia fluxurilor de trezorerie şi notele:

- sunt coerente, ţinând seama de cunoaşterea generală a întreprinderii, de sectorul de

activitate şi de mediul social-economic;

- dacă principiile contabile şi reglementările în vigoare, au fost respectate şi corect

aplicate;

- evenimentele posterioare datei de închidere a bilanţului au fost corect evaluate;

1) Prezintă o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului prin: evidenţa

cronologică şi sistematică a tuturor operaţiunilor economico-financiare; inventarierea

patrimoniului, a corectei valorificări a acesteia şi a cuprinderii rezultatului în bilanţ a fost

conform reglementărilor în vigoare; balanţa de verificare a datelor din conturile sintetice şi

concordanţa dintre acestea şi conturile analitice reprezintă baza de referinţă pentru bilanţul

contabil, etc.

2) Imaginea fidelă, clară şi completă a rezultatelor : întocmirea contului de profit şi

pierdere pe baza datelor din contabilitate privind perioada de raportare; corecta imputare şi

prezentare a veniturilor şi cheltuielilor;verificarea modului de calcul al profitului impozabil;

calculul corect al cheltuielilor nedeductibile fiscal şi al reducerilor fiscale; inregistrarea

corectă a profitului net şi distribuirea lui conform cu normele legale.

3) Imaginea situaţiei financiare prin: existenţa garanţiilor pentru împrumuturile şi

creditele obţinute sau acordate de către întreprindere ; existenţa suficientă a resurselor

financiare; modalităţi de încasare a creanţelor; analiza situaţiei fluxurilor de trezorerie.

Principiul prudenţei trebuie tratat astfel încât profitul să fie real, pentru a nu distribui

dividende fictive la acţionari sau asociaţi; principiul independenţei exerciţiului a fost aplicat

pe tot parcursul exerciţiului bilanţul contabil oferă comparabilitatea elementelor patrimoniale

pe cel puţin două exerciţii financiare, metodele de evaluare şi prezentare sunt identice cu cele

ale anului precedent, iar dacă sunt modificări, ele să fie înscrise şi justificate în notele ataşate

bilanţului; elementele de activ şi de pasiv sunt evaluate fără a se face compensări între active

şi pasive, între cheltuieli şi venituri; bilanţul de deschidere corespunde cu bilanţul de

5

închidere a exerciţiului precedent; auditorul procedează pentru fiecare cont la verificarea

contabilă a credibilităţii componentelor sale şi a soldului său; datele de inventar ale

elementelor de activ şi de pasiv sunt regrupate în registrul inventar cantitativ şi valoric, după

caz. Auditorul procedează la o comparare între valorile contabile şi valorile de inventar

furnizate de întreprindere.

3.5.1.1. Auditul capitalurilor

Auditorul verifică în ansamblu structura bilanţului contabil pe următoarele componente:

- Capitalurile proprii: auditorul verifică înregistrarea în conturile capitalurilor proprii a

operaţiunilor aferente acestora, conform deciziilor Adunării Generale.

Auditul capitalurilor proprii trebuie să aibă ca obiective: Exhaustivitatea - toate

modificările aprobate de Adunarea Generală a Acţionarilor cu privire la capitalul social au

fost înregistrate corespunzător în contabilitate; exactitatea- existenţa- evaluarea - imputarea

corectă şi perioada corectă

Auditul capitalurilor străine pe termen mediu şi lung

Auditorul trebuie să urmărească documentele care-i permit să observe valoarea

împrumuturilor, dobânzile ce decurg din acestea pe perioada curentă şi în viitor, garanţiile

acordate pentru aceste împrumuturi.

3.5.1.2. Auditul imobilizărilor, amortismentelor şi provizioanelor pentru

depreciere

Obiectivele vizate de auditor sunt: Exhaustivitatea ( Se verifică dacă toate mijloacele

fixe sunt înregistrate şi toate activele care trebuie capitalizate -vezi IAS nr. 23, „Costurile

îndatorării“- au fost corect evidenţiate); Exactitatea ( Soldurile conturilor de imobilizări la

valoarea contabilă au fost identificate, grupate şi înregistrate correct); existenţa (mijloacele

fixe există în realitate la data bilanţului); perioada corectă (intrările şi ieşirile de active

imobilizate sunt înregistrate correct).

Evaluarea -Activele reevaluate sunt corect calculate potrivit normelor legale (vezi O.G.

nr. 403 din 07.06.2000 şi IAS nr. 29).

Aceste obiective ale auditorului sunt cuprinse în Foile de lucru astfel:

Tabelul nr. 3. Foile de lucru

Exerciţiul Foaie principală Completat de: Data:Revăzut de:

ACTIVE IMOBILIZATE

Tabelul nr. 4. Situaţia activelor imobilizate

Elemente de active Valoare brută Amortizări şi provizioane

6

Refe-rinţa foii de lucru

Sold la 01.01

Achiziţii

Dimi-nuări

Sold la 31.12

Sold la 01.01

Deprecieri în cursul exerciţiu-lui

Redu-ceri sau re-luări

Sold la 31.12

0 1 2 3 4(1+2-3) 5 6 7 8 9(5+6-7)I. Imobilizări necorporale 1. Chelt. de constituire 2. Chelt. de dezvoltare 3. Concesiuni, bunuri, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare 4. Fond comercial 5. Alte imobilizări necorporale 6. Avansuri şi imobilizări

necorporale în curs TOTAL

II. Imobilizări corporale1.Terenuri şi construcţii2Instalaţii electr şi maşini3Alte instalaţii,utilaje Similare4Avans şi imob corp în curs

TOTAL

Toate aceste informaţii vor fi prezentate în Dosarul exerciţiului pe posturi

bilanţiere: Active imobilizate, Active circulante, Active de regularizare.

Tabelul nr. 5. Dosarul exerciţiului

Dosar exerciţiului

Posturi bilanţiere de verificat Referinţa B

Exerciţiul …Imobilizări necorporale

Completate de: DataVerificate de:

Imobilizări corporaleCompletate de: DataVerificate de:

3.5.1.3. Auditul stocurilor şi al producţiei în curs de execuţie

Auditorul verifică dacă toate stocurile au fost identificate şi incluse în activul bilanţier

(exhaustivitatea), dacă toate stocurile au fost corect evidenţiate în vederea evaluării de bilanţ

(exactitate), dacă costul stocurilor a fost corect calculat prin metoda de evaluare acceptată de

procedurile interne ale conducerii.Auditorul verifică dacă toate sumele sunt incluse în

situaţiile financiare şi corespund cu evidenţele contabile. Aceste stocuri regăsite în activul

bilanţier trebuie să existe şi fizic (existenţa).Se verifică dacă stocurile au fost înregistrate în

perioada contabilă corectă (independenţa exerciţiilor).Stocurile cu o mişcare lentă sau fără

mişcare au fost corect evaluate, la valoarea netă realizabilă (evaluare).

7

Testele de control i-au permis auditorului să observe analiza variaţiilor faţă de planul de

producţie cu explicaţiile aferente, verificarea periodică a condiţiilor de depozitare, modul cum

stocurile sunt păstrate în locaţii sigure, precum şi persoanele gestionare autorizate care

răspund de securitatea lor.

Inventarierea fizică periodică sau continuă a stocurilor, reconcilierea soldurilor din

evidenţele contabile cu foile de magazie îi permit auditorului, pe baza testelor de control

efectuate în cadrul procedurilor de control intern, să tragă concluzii cu privire la gradul

rezonabil de asigurare că acestea sunt reflectate corect în bilanţ. Indicatorii specifici cu privire

la stocuri, viteza de rotaţie îi permit auditorului să constate eventualele discrepanţe în

fluctuaţiile lunare şi anuale faţă de perioadele precedente.

Testele de detaliu ii permis auditorului să constate dacă intrările şi ieşirile de stocuri au

fost corect contabilizate şi aparţin exerciţiului curent. Lista obiectivelor în controlul bilanţului

pentru conturile de stocuri este redată în tabelul nr.6.

Tabelul nr. 6. Obiectivele controlului bilanţier al stocurilor

Dosar Lista posturilor bilanţiere Referinţa BExerciţiu Stocuri

1. Materii prime şi materiale consumabile

2. Producţie în curs de execuţie3. Produse finite şi mărfuri4. Avansuri pentru cumpărări de stocuriTotal (1+2+3+4)

Sold la Data01.01 31.12

Completat de:Verificat de:

Auditorul solicită conducerii situaţia valorică a stocurilor şi producţiei în curs de

execuţie, provizioanele constituite pentru deprecierea acestora întocmite la data închiderii

exerciţiului sau la o dată cât mai apropiată. El trebuie să se asigure de concordanţa acestor

metode, de permanenţa lor şi le verifică prin sondaj.

3.5.1.4. Auditarea conturilor la terţi în bilanţul contabil are ca obiective: concordanţa

balanţelor conturilor analitice cu conturile sintetice;toţi debitorii au fost incluşi în situaţiile

financiare (exhaustivitate); soldurile conturilor de debitori au fost corect determinate şi

înregistrate în mod corect (exactitate), iar sumele cuprinse în activul bilanţier sunt conforme

cu cele din înregistrările contabile; balanţele conturilor analitice, asigurându-se de

concordanţa lor cu conturile generale, sintetice;un inventar al creanţelor şi datoriilor existente

la finele exerciţiului; la data bilanţului debitorii există în mod real (existenţa); toate

tranzacţiile cu clientul, vânzările, titlurile de valoare şi încasările au fost înregistrate în

perioada corectă (independenţa exerciţiilor); evaluarea corectă a creanţelor cuprinde sumele

8

mailto:c@t

nete ce urmează a fi încasate. Auditorul trebuie să ia în considerare eventualele riscuri: firma

auditată poate supraevalua creanţele sale în încercarea de a prezenta o situaţie financiară mai

bună decât în realitate; există riscul ca debitorii să se afle în imposibilitatea de a plăti, ceea ce

înseamnă că soldurile debitorilor din bilanţ trebuie micşorate pe baza evaluării proprii a

auditorului; facturile unui an financiar pot fi înregistrate în altă perioadă, existând riscul ca

acestea să nu fie evidenţiate ca venituri

3.5.1.5. Auditul trezoreriei cuprinde lichidităţile în conturi bancare şi casă, titlurile de

plasament şi creditele bancare pe termen scurt.

Potrivit Standardelor Internaţionale de Contabilitate, creditele pe termen scurt nu sunt

elemente de trezorerie. Restricţiile asupra lichidităţilor bancare trebuie prezentate în nota

aferentă la situaţiile financiare.Notele ataşate situaţiilor financiare cuprind următoarele

informaţii privind titlurile de plasament: tratamentele contabile utilizate pentru determinarea

valorii contabile, schimbarea valorii de piaţă pentru evidenţa lor la valoarea realizabilă,

rezervele din reevaluări, cesiunea lor; cuprinderea în contul de rezultate a dobânzilor,

dividendelor şi a altor venituri obţinute din titluri de plasament, profitul sau pierderea

rezultatelor ca urmare a cesiunii titlurilor; dacă există restricţii impuse asupra tranzacţiilor

unor titluri ; analiza detaliată a portofoliului de investiţii: categoria, denumirea, valoarea lor,

numărul. La bilanţ, auditorul trebuie să urmărească dacă au fost îndeplinite obiective de audit

prezentate în tabelul nr.7.

Tabelul nr. 7. Obiective de audit „Trezoreria“

Posturi de verificatObiectivul

auditului

- Toate soldurile conturilor curente şi ale lichidităţilor, plăţile şi încasările au fost înregistrate în situaţiile financiareRegistrul de bancă corespunde cu extrasele de cont, inclusiv soldurile conturilor de lichiditate5112+5121+5124+5125+5311+5314+5321++5322+5323+5328+5411+5412+542

Exhaustivitatea

Soldurile conturilor de lichiditate au fost corect calculate şi înregistrate, iar sumele prezentate în situaţiile financiare cuprind instrumentări tehnice contabile

Existenţa

Provizioanele au fost corect evaluate pentru toate soldurile de bancă

Evaluarea

Toate încasările şi plăţile au fost înregistrate în perioada contabilă corespunzătoare şi nu au fost încasări sau plăţi fictive

Independenţaexerciţiilor

Toate depozitele pe termen scurt, conturile de lichidităţi la vedere respectă principiul entităţii patrimoniale. Împrumuturile pe termen scurt reprezintă obligaţii ale unităţii faţă de creditori la data întocmirii bilanţului

Drepturi şiobligaţii

9

mailto:dec@t

Posturi de verificatObiectivul

auditului

Soldurile conturilor curente la bănci au fost corect prezentate şi evidenţiate în bilanţ

Evidenţierecorectă

Auditorul trebuie să evalueze riscurile legate de trezorerie. Atenţia auditorului trebuie

îndreptată şi asupra riscurilor de fraudă: furturi, conturi bancare fictive, furturi din casă,

transferuri în contul personal.

Pentru auditul trezoreriei este necesar un set de documente: extrasele de cont bancare;

registrul de casă; cecurile plătite/asimilate; procese-verbale ale şedinţelor Consiliului de

Administraţie; lista specimenelor de semnături ; contractele de credit cu băncile sau alte

instituţii financiare; confirmări primite de la bănci; balanţa de verificare.

3.5.2. Auditul contului de profit şi pierdere

Contul de rezultate reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate şi a veniturilor generate

în urma consumurilor de resurse de către o întreprindere în cursul unui exerciţiu financiar.

Auditorul analizează valoarea erorilor peste pragul de semnificaţie al cheltuielilor şi constată

dacă acestea influenţează în mod semnificativ contul de rezultate.

3.5.3. Analiza fluxurilor de trezorerie de exploatare, investiţie şi finanţare permite

auditorului să facă aprecieri asupra fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare,

asupra fluxurilor specifice ciclului de investire şi finanţare pe termen lung.

3.5.4. Note la conturile anuale

- Auditorul solicită notele la situaţiile financiare privind capitalurile proprii; activele

imobilizate; provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli şi alte provizioane; repartizarea

profitului; analiza rezultatului din exploatare; situaţia creanţelor şi datoriilor; principii, politici

şi metode contabile; acţiuni şi obligaţiuni; informaţii privind salariaţii, administratorii şi

directorii, În tabel sunt indicate obiectivele ce sunt urmărite de auditorul financiar

corespunzător fiecărei secţiuni prezentate şi modul de obţinere a elementelor probante în

vederea confirmării lor.

Secţiunea

Obiectivele auditului financiar în condiţiile utilizăriiStandardelor Financiare de Contabilitate

Imobilizările corporale şi necorporale există şi aparţin societăţii;Valoarea imobilizărilor este stabilită în mod just;

Sunt respectate prevederile IAS33 16 Imobilizari corporale, IAS 11 Contractele de constructii, IAS 17Leasing,IAS 36 deprecierea activelor si IAS 40 Investitii imobiliareIdentificarea imobilizărilor corporale şi necorporale constituite drept

garanţii.1.Imobilizări corporale

şi necorporale

2. Stocuri

Stocurile de produse finite şi cele de producţie în curs de execuţieexistă şi aparţin societăţii;Sunt respectate prevederile IAS 2 Stocuri;Stocurile sunt evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi

10

3.

Conturi la bănci şidisponibilităţi –

credite pe termenlung

Obţinerea confirmării soldurilor elementelor de disponibilităţi;Evidenţierea tuturor activelor ce au fost utilizate drept garanţiipentru creditele obţinute;Sunt respectate prevederile IAS 7 Situaţiile fluxurilor de numerar şiIAS 30 Informaţii prezentate în situaţiile financiare ale băncilor şi aleinstituţiilor financiar similare.

4.Debitori şi plăţi

anticipate

Debitorii există şi debitele nu sunt supraevaluate;Sunt respectate IAS 18 Venituri din activităţi curente;Debitele sunt recuperabile (ca numerar).

5. Investiţii financiare

Soldul investiţiilor înregistrate reprezintă investiţii care există;Sunt respectate prevederile IAS 21 Efectele variaţiei cursului de schimb valutar, IAS 22 Combinări de întreprinderi, IAS 27 Situaţiilefinanciare consolidate şi contabilitatea investiţiilor în filiale, IAS 28 Contabilitatea investiţiilor în întreprinderile asociate, IAS 31 Raportarea financiară a intereselor în asocierile în participaţie; Investiţiile sunt identificate şi clasificate adecvat în situaţiile financiare; Investiţiile sunt evaluate în bilanţ la valoarea cea mai mică dintrecost şi valoarea netă de realizare.

6.Creditori şi

angajamenteCreditorii nu sunt subevaluaţi;Toate datoriile au fost înregistrate.

7. Datorii

Înregistrarea corectă a datoriilor curente şi restante privind bugetulstatului şi fondurile speciale;Impozitul pe profit Sunt respectate prevederile IAS 12 şi IAS 37

Provizioane, datorii şi active contingente; Înregistrarea eventualelor penalităţi.

8. Capital şi rezerveRespectarea prevederilor Standardelor Naţionale şi Internaţionale deContabilitate în vigoare.

9.Contul de profit

Şi pierderi

Înregistrarea tuturor veniturilor din vânzări cu respectarea IAS 8Profitul net sau pierderea netă a perioadei, erori fundamentale şi modificări ale politicilor contabile;Includerea şi analiza corectă a tuturor cheltuielilor reale; Identificarea elementelor excepţionale.

10

Cartea mareŞi balanţa de

verificare

Concordanţa conturilor statutare cu soldurile din Cartea mare;Urmărirea respectării prevederilor IAS 10 Evenimente ulterioare dateibilanţului.

Tabelul nr. 1.2. Obiectivele auditului financiar al situaţiilor financiare încondiţiile utilizării Standardelor Internaţionale de Contabilitate

CAPITOLUL II

AUDITUL FINANCIAR CONTABIL PRIVIND ANALIZA SITUAŢIILOR

FINANCIARE

Documentul oficial folosit pentru finalizarea încheierii exerciţiului financiar este

bilanţul contabil. Pe baza lui se asigură o imagine fidelă, clară şi completă atât a

patrimoniului, a situaţiei financiare, cât şi a rezultatului obţinut. Pentru a răspunde acestei

cerinţe, bilanţul contabil a fost conceput şi structurat ca un set de modele (situaţii de sinteză ),

rangul de model de bază fiind atribuit bilanţului în calitatea sa de cont al situaţiei

patrimoniului. Celelalte componente au căpătat diferite conţinuturi şi denumiri în raport de

latura patrimoniului reprezentată sau de cerinţele informaţionale formulate cu privire la

gestiunea patrimoniului. Astfel, în modelul de contabilitate din România, bilanţul contabil în

11

forma sa completă este alcătuit din : bilanţ; cont de profit şi pierdere; anexă la bilanţ;

raport de gestiune.

Relaţia de principiu prin care se evaluează situaţia patrimoniului este de forma :

Situaţia netă a patrimoniului = activul patrimoniului – datoriile

(capitalul propriu )

Situaţia financiară :

Trezorerie = fond de rulment – necesarul în fond de rulment

Rezultatul :

Rezultatul contabil = venituri – cheltuieli

Rezultatul ( variaţia capitalului ) :

Rezultatul contabil = capital propriu la închiderea exerciţiului financiar – capital

propriu la începutul exerciţiului +/– aportul proprietarului în cursul exerciţiului

( + în cazul rambursării de capital, – în situaţia aportului de capital ).

În normele europene şi în Standardele Internaţionale privind Contabilitatea, formaţia

bilanţieră figurează sub diverse denumiri, cum sunt: situaţii financiare, documente contabile

de sinteză sau conturi anuale.În modelul continental de contabilitate, la componentele de mai

sus se

adaugă tabloul (tabel) de finanţare sau tabloul de trezorerie care se completează numai la

întreprinderile care îndeplinesc criteriile prezentate în O.M.F. nr. 403/1999.

Lucrările preliminare sunt denumite lucrări de închidere a exerciţiului, fiind

structurate astfel : stabilirea balanţei conturilor înainte de inventariere;inventarierea generală a

patrimoniului; contabilizarea operaţiunilor de regularizare privind : diferenţele de inventar;

amortizările; provizioanele pentru deprecieri; provizioanele pentru riscuri şi

cheltuieli;stabilirea balanţei conturilor după inventariere; determinarea rezultatului

exerciţiului şi distribuirea profitului sau finanţarea pierderii; redactarea bilanţului contabil

3.6.1. Stabilirea balanţei conturilor înainte de inventariere

Pentru centralizarea şi controlul exactităţii datelor înregistrate în conturi se întocmeşte

balanţa de verificare înainte de inventarierea patrimoniului. Discutată din acest punct de

vedere, balanţa pregăteşte datele de referinţă necesare comparării soldurilor din inventarul

contabil şi inventarul faptic. Balanţa conturilor înainte de inventariere poate fi abordată ca un

inventar contabil. Relaţiile de control proprii balanţei sunt cele dintre debitul şi creditul

conturilor, înregistrarea sintetică şi analitică. Balanţa poate fi interpretată şi ca un inventar

contabil.

3.6.2. Inventarierea generală a patrimoniului

12

Este lucrarea prin care se stabileşte situaţia reală a patrimoniului, aceasta se referă atât

la constatarea mărimii faptice a elementelor patrimoniale, cât şi la evaluarea lor la nivelul

valorii actuale. Relaţia proprie inventarului, prin care se determină situaţia reală a

patrimoniului la un moment dat, este de forma: Situaţia netă a patrimoniului = Activul

inventariat – Datoriile inventariate

Constatarea existenţei elementelor inventariate se face prin observare directă (prin

numărare, cântărire, măsurare, cubare şi calcule tehnice, după caz) pentru bunurile corporale,

pe bază de registre sau documente (extrase de cont confirmate de terţi) pentru bunurile

necorporale, creanţe şi datorii. În ceea ce priveşte evaluarea elementelor patrimoniale

inventariate, aceasta se face la nivelul valorii actuale, denumită valoare de inventar.

Valoarea de inventar ca expresie a valorii actuale este estimată în funcţie de preţul pieţei,

utilitatea bunului pentru economia întreprinderii, starea şi amplasarea bunurilor..

Metoda valorii actualizate a încasărilor nete viitoare, denumită şi metoda

capitalizării, se bazează pe conceptul valorii de întrebuinţare sau economic

Metoda valorii de realizare nete sau de ieşire constă în determinarea curentă a valorii

pe care întreprinderea ar primi-o dacă ar vinde azi bunul respectiv.

Metoda valorii de întreprindere sau de privare este o combinaţie a valorii de

înlocuire, a valorii actualizate şi a valorii de realizare.

Metoda valorii curente constă în estimarea costului unui bun fie prin aplicarea

indicelui de preţ specific asupra valorii contabile, fie în funcţie de listele de preţuri curente

opozabile pieţei în momentul inventarierii patrimoniului. Toate bunurile ce se inventariază se

înscriu în listele de inventar. Recapitularea elementelor inventariate, grupate în funcţie de

natura lor conform posturilor din bilanţul contabil, se consemnează în Registrul inventar. În

cadrul acestuia fiecare poziţie de activ şi de pasiv se dezvoltă la nivelul posturilor bilanţiere.

3.6.2.1. Operaţiuni privind regularizarea plusurilor şi minusurilor de inventar

O dată stabilite rezultatele inventarierii, plusurile şi minusurile de inventar, se

procedează la înregistrarea şi decontarea lor în gestiune. În principiu, plusurile se

înregistrează ca intrări în patrimoniul întreprinderii, iar minusurile se impută. Dacă lipsurile

constatate la inventariere nu sunt din vina cuiva se decontează, după caz, asupra cheltuielilor

sau veniturilor întreprinderii. Rezultatele inventarierii se consemnează în „Proces-verbal de

inventariere”.

3.6.2.2. Operaţiuni privind calculul amortizărilor

În general, amortizarea activelor imobilizate se calculează şi se înregistrează pe baza

planului de amortizare sau a fişelor mijloacelor fixe. La închiderea exerciţiului financiar, cu

13

ocazia inventarierii generale a patrimoniului, este normal ca valoarea de inventar să fie egală

cu valoarea rămasă de amortizat. Dacă valoarea de inventar este mai mică decât cea rămasă de

amortizat, diferenţa se regularizează astfel:

a) înregistrarea unei amortizări excepţionale, în cazul în care se constată o depreciere

ireversibilă ( mijloace fixe inutilizabile propuse spre casare);

b) constituirea unor provizioane pentru deprecierea mijloacelor fixe, în cazul când se

constată o depreciere reversibilă sau relativă, ca urmare a unor cauze cum sunt:

apariţia unei deprecieri de care nu s-a ţinut seama cu ocazia amortizării,

supraevaluarea mijloacelor fixe cu ocazia reevaluării anterioare, lipsa de utilitate în

momentul inventarierii.

3.6.2.3. Operaţiuni privind provizioanele pentru deprecieri

a) Provizioanele pentru deprecieri vizează acele elemente de activ neamortizate a căror

valoare de inventar la data închiderii exerciţiului este mai mică decât valoarea

contabilă de intrare. Aceste micşorări de valoare au un caracter reversibil, în

consecinţă sunt regularizate la închiderea conturilor.

3.6.2.4. Operaţiuni privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli

Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli se constituie pentru finanţarea acelor cheltuieli

şi pierderi a căror realizare sau plată este incertă ori pentru cheltuieli care devin exigibile în

perioadele următoare.La închiderea exerciţiului, provizioanele constituite efectiv se

înregistrează în debitul conturilor de cheltuieli şi creditul conturilor de provizioane pentru

riscuri şi cheltuieli.

3.6.2.5. Operaţiuni privind provizioanele reglementate

Fără ca în contabilitatea din ţara noastră să se opereze cu această categorie de

provizioane, constituirea lor dă naştere unei înregistrări de forma:

6874 Cheltuieli excepţionale privind provizioanele reglementate = 141Provizioane reglementate

Anumite provizioane reglementate trebuie să fie reluate în totalitate sau parţial la

venituri:

141 Provizioane reglementate = 7874 Venituri excepţionale din provizioane reglementate

3.6.2.6. Operaţiuni privind delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor

Pentru a stabili corect rezultatul exerciţiului, este necesară separarea în timp a

cheltuielilor şi veniturilor înregistrate în cursul exerciţiului sau preluate ca sold din exerciţiul

precedent. În sfera regularizării cheltuielilor şi veniturilor se cuprind: operaţiunile privind

14

înregistrarea cheltuielilor de plată (facturi neprimite, documente de plată neîntocmite) şi

veniturile de realizat (facturi neîntocmite pentru bunuri materiale şi prestaţii furnizate);

operaţiunile privind regularizarea cheltuielilor determinate de facturi primite fără bunuri

materiale sau recepţia prestaţiilor (la cumpărător) şi veniturilor pentru facturile întocmite

pentru expedierea bunurilor materiale sau recepţia prestaţiilor (la vânzător); operaţiunile

privind regularizarea cheltuielilor şi veniturilor înregistrate în avans (prestaţii care afectează

două exerciţii); operaţiunile privind etalarea (repartizarea) cheltuielilor pe mai multe exerciţii.

3.6.3. Balanţa conturilor după inventariere

După efectuarea inventarierii şi a contabilizării regularizărilor de inventar, se întocmeşte

o nouă balanţă a conturilor. Funcţia acesteia se manifestă cu precădere pentru pregătirea

informaţiei necesare determinării rezultatului exerciţiului şi asigurarea suportului

informaţional necesar redactării bilanţului contabil.

Opinând pentru o asemenea balanţă, este de remarcat că în spiritul principiului

divulgării integrale a informaţiei, în cadrul balanţei contabile este necesară redactarea

conturilor de cheltuieli şi venituri, după caz cu soldurile debitoare şi creditoare. Este

împotriva transparenţei informaţiei actuala practică a întocmirii balanţei după închiderea

conturilor de cheltuieli şi de venituri. Balanţa se redactează înainte de stabilirea rezultatului

exerciţiului, şi nu după determinarea acestuia. Ea se delimitează şi ca suport informaţional

pentru închiderea conturilor de venituri şi de cheltuieli.

3.6.4. Determinarea rezultatului exerciţiului

Principial, formula generală de calcul al rezultatului contabil înainte de impozitare este:

Rezultatul contabil

= Veniturile din livrarea bunurilor mobile, a celor imobiliare pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, servicii prestate şi lucrări executate

- Cheltuieli angajate pentru realizarea veniturilor

Din punct de vedere contabil, pentru a stabili rezultatul exerciţiului, se procedează la

închiderea conturilor de cheltuieli şi de venituri. Relaţiile dintre conturile intervenite cu

această ocazie sunt :

a) închiderea conturilor de cheltuieli pentru soldurile debitoare

121Profit şi pierdere = 6 Conturi de cheltuieli

b) închiderea conturilor de venituri pentru soldurile creditoare

7Conturi de venituri = 121 Profit si pierdere

Modul specific de calcul şi impozitare a profitului în România generează la închiderea

exerciţiului financiar definirea în plan teoretic a relaţiei de calcul al rezultatului contabil. În

componenţa cheltuielilor corespunzătoare veniturilor realizate se includ şi cheltuielile cu

15

impozitul pe profit calculat şi evidenţiat (plătit) în cursul exerciţiului. De aceea, se poate

aprecia că rezultatul contabil înainte de impozitare este caracterizat prin formula:

Rezultatul contabil = Venituri realizate

- Cheltuielile corespondente veniturilor realizate

3.6.4.1. Impozitarea profitului

Pentru impozitarea profitului, trebuie pornit de le realitatea că nu în toate cazurile

principiile contabile subordonate imaginii fidele sunt convergente în totalitate cu principiile

impunerii fiscale. De aceea trebuie făcută distincţie între rezultatul contabil şi rezultatul

fiscal.

Rezultatul contabil reprezintă suma globală a profitului sau pierderii exerciţiului

financiar ce figurează în contul 121 ”Profit şi pierdere” înainte de impozitare.

Rezultatul fiscal reprezintă profitul impozabil sau pierderea fiscală a exerciţiului,

stabilit potrivit regulilor fiscale şi în funcţie de care se calculează volumul impozitelor

exigibile (sau rambursabile).

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil +/- Diferenţele temporale +/- Diferenţele temporare

Diferenţele temporale sunt elemente reintegrate sau deduse definitiv din rezultatul

fiscal. Ele se ivesc înăuntrul exerciţiului fiscal în cauză. Diferenţele temporare generează

impozite amânate. De asemenea, subvenţiile pentru investiţii şi provizioanele reglementate

generează şi se înscriu în sfera impozitelor amânate. Se impune folosirea a două metode de

impozitare a rezultatului:

metoda impozitului exigibil

metoda impozitului amânat sau a reportării impozitului

În sistemul contabil din România, potrivit legislaţiei şi reglementărilor fiscale, se

utilizează numai metoda impozitelor exigibile, cu recunoaşterea numai a diferenţelor

permanente.

Din punct de vedere fiscal, potrivit Ordonanţei nr. 70/1994 privind impozitul pe profit,

masa profitului impozabil se determină pe baza relaţiei:

Profitul impozabil = Venituri realizate - Cheltuielile corespondente veniturilor realizate +

Cheltuielile nedeductibile - Deducerile fiscale

Potrivit normelor fiscale, cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt aferente realizării

veniturilor şi cele considerate deductibile conform prevederilor legale în vigoare.

O structură componentă a calculării masei profitului impozabil este cea destinată

deducerilor fiscale cum sunt: dividendele primite de la o altă persoană juridică română,

sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea fondului de rezervă, alte elemente stabilite

prin normele legale.

16

3.6.4.2. Distribuirea rezultatului exerciţiului

După ce s-a calculat rezultatul bilanţier, se procedează la înregistrarea operaţiunilor de

distribuire a profitului. Ca regulă, distribuirea profitului se efectuează în conformitate cu

prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 70, Legii contractului de management nr. 66/1993,

Hotărârii Guvernului nr. 263/1994 şi Hotărârii Guvernului nr. 484/1995. În cazul societăţilor

comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, profitul net se repartizează în conformitate

cu prevederile Legii nr. 15/1990 şi Ordonanţei Guvernului nr. 26/1995, iar la societăţile

comerciale cu capital privat, potrivit hotărârilor Adunării Generale a Acţionarilor sau

Asociaţilor. Totodată, în distribuirea profitului, este necesar ca acesta să fie abordat în mod

structural şi nu global.

3.6.5. Redactarea bilanţului contabil

Lucrările de completare a bilanţului, a contului de rezultate şi a anexelor la bilanţ

reprezintă, prin conţinutul lor, în cea mai mare parte operaţiuni de prelucrare şi transcriere a

datelor din formaţia bilanţieră precedentă şi din balanţa conturilor. Prin structura lor,

operaţiunile de prelucrare a datelor privind exerciţiul curent constau în selectarea, gruparea şi

însumarea soldurilor din balanţa conturilor. Aceste operaţiuni necesită cunoaşterea posturilor

din bilanţul contabil şi din contul de rezultate care corespund conturilor din balanţă. Anexa nu

este redactată în limbajul contabil propriu-zis, dar aceasta nu împiedică detalierea cifrelor din

bilanţ şi contul de rezultate. Conturile anuale pot fi prezentate în două moduri care se

deosebesc numai prin forma lor: sistemul de bază şi sistemul simplificat.

3.6.5.1. Bilanţul

Bilanţul este conceput ca un document de sinteză prin care se prezintă activul şi pasivul

întreprinderii la închiderea exerciţiului. El pune în evidenţă situaţia patrimoniului, descrisă

prin ecuaţia: Situaţia netă a patrimoniului = Activul bilanţier - Datoriile bilanţiere

Arhitectura activului şi pasivului dă expresia mai multor criterii cum sunt : natura

economică a activului şi natura juridică a pasivului ; lichiditatea activelor şi exigibilitatea

pasivelor; activul – destinaţia sau utilizarea resurselor, pasivul – originea sau provenienţa

resurselor. De asemenea, într-o optică de gestiune, activul cuprinde gruparea elementelor în

active de investiţii şi active de exploatare, după cum pasivul cuprinde gruparea elementelor în

capitaluri proprii şi datorii.

3.6.5.2. Contul de profit şi pierdere

Contul de profit şi pierdere evidenţiază şi explică într-o formă analitică rezultatele prin

prisma raporturilor de echilibru dintre venituri şi cheltuieli. Criteriul folosit pentru gruparea

17

cheltuielilor şi veniturilor este cel al naturii activităţii desfăşurate şi, în cadrul acestora, natura

resurselor utilizate, în cazul cheltuielilor, şi natura rezultatelor obţinute, în cazul veniturilor.

3.6.5.3. Note la bilanţ

Reprezintă un set de situaţii financiare care cuprind informaţii complementare şi

explicative în raport cu bilanţul şi contul de profit şi pierdere, precum şi o prezentare sub

formă de text privind regulile şi metodele contabile. Rolul anexei este de a completa şi de a

comenta informaţiile cifrice din bilanţ şi contul de profit şi pierdere pentru a contribui la

obţinerea imaginii fidele a conturilor anuale. În plus, alte informaţii apar în anexă deoarece

întreprinderea indică principiile contabile pe care le-a respectat.

Situaţia activelor imobilizate cuprinde trei părţi: valoarea brută definită prin prisma

informaţiei privind soldul iniţial; intrări, virări interne; previziuni şi reevaluări; ieşiri şi sold;

amortizări pentru deprecieri – au ca obiect informaţia de sold iniţial privind amortizarea,

amortizarea imobilizărilor necorporale şi corporale, cea inclusă în cheltuieli, aferentă

cedărilor de active imobilizate şi soldul final; provizioane pentru deprecierea imobilizărilor –

consolidează informaţia de sold iniţial şi final, precum şi cea de includere în cheltuieli şi

reluări de provizioane privind deprecierea reversibilă a activelor imobilizate.

Situaţia stocurilor şi a producţiei în curs prezintă informaţia privind valoarea

contabilă brută a stocurilor cumpărate şi a celor fabricate. O asemenea informaţie este

complementară în raport cu valoarea netă redată în formularul de bilanţ.

Situaţia creanţelor şi datoriilor cuprinde, în cazul creanţelor, informaţia privind

creanţele – active imobilizate şi creanţele – active circulante evaluate la valoarea brută cu

indicarea termenului de lichidare, sub un an şi peste un an. Pentru datorii, informaţia se

diferenţiază pe datorii financiare şi asimilate (împrumuturi şi credite pe termen lung, mediu şi

scurt).

Stabilirea rezultatului fiscal pornind de la rezultatul contabil capătă expresie prin

situaţia Determinarea rezultatului fiscal. Distribuirea rezultatului pe destinaţiile prevăzute

de dispoziţiile legale în vigoare este redată în plan informaţional prin Repartizarea

rezultatului exerciţiului.

3.6.5.4. Raportul de gestiune

Este documentul bilanţier folosit pentru interpretarea analitică a situaţiei patrimoniului,

evoluţiei situaţiei financiare şi a rezultatului. Aşa cum se prevede în Regulamentul de aplicare

a Legii Contabilităţii, în cadrul raportului de gestiune se degajă informaţia bilanţieră privind

situaţia patrimoniului şi evoluţia sa previzibilă; elementele intervenite în activitatea unităţii

patrimoniale după încheierea exerciţiului; participaţiile la capital la alte unităţi; activitatea şi

18

rezultatele de ansamblu ale sucursalelor şi subunităţilor proprii, activitatea de cercetare şi

dezvoltare, alte referiri cu privire la activitatea desfăşurată.

3.6.6. Analiza bilanţului contabil la o societate comercială

Pentru a degaja informaţia de analiză a rezultatului şi a situaţiei financiare, se

procedează la regruparea şi restructurarea poziţiilor din bilanţ, contul de profit şi pierdere şi

anexa la bilanţ. Două modele se pot construi în acest sens: tabloul soldurilor intermediare

de gestiune şi tabloul de finanţare. La acestea se adaugă conturile previzionare privind

situaţia patrimoniului şi rezultatului.

1. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

Este un model de regrupare şi restructurare a poziţiilor din contul de „Profit şi pierdere”

pentru analiza rezultatelor. Situaţia contului relevă metodologia de calcul şi analiză a

rezultatului exerciţiului. Relaţiile delimitate în acest sens sunt:

a) Marja comercială = Venituri din vânzări de mărfuri - Costul mărfurilor vândute

b) Producţia exerciţiului = Venituri din vânzarea producţiei + Variaţia producţiei stocate + Producţia de imobilizări

c) Valoarea adăugată = Producţia exerciţiului + Marja comercială - Consumul exerciţiului provenit de la terţi

din care:

Valoarea adăugată netă = Valoarea adăugată - Amortizări din exploatare

d) Excedentul brut din exploatare = Valoarea adăugată + Subvenţii de exploatare - Impozite, taxe şi alte vărsăminte - Cheltuieli de personal

e) Rezultatul exploatării = Excedentul brut de exploatare + Alte venituri din exploatare - Cheltuieli de exploatare cu amortizările şi provizioanele - Alte cheltuieli din exploatare

f) Rezultatul curent înainte de impozitare = Rezultatul exploatării + Venituri financiare- Cheltuieli financiareg) Rezultatul excepţional = Venituri excepţionale + Cheltuieli excepţionale

h) Rezultatul exerciţiului = Rezultatul curent înainte de impozitare +/- Rezultatul excepţional -

Impozitul pe profit

3.6.7. Tabloul de finanţare şi tabloul de trezorerie

Pentru descrierea şi analiza resurselor disponibile pentru finanţarea activităţii în timpul

exerciţiului şi utilizarea dată a acestor resurse, se întocmeşte documentul „Situaţia de

finanţare“.

3.6.7.1. Tabloul de finanţare

Se bazează pe următoarele clasificări:

a) Clasificarea elementelor patrimoniale în utilizări şi resurse

Utilizări Resurse

19

- Creşterea activelor- Diminuarea pasivelor

- Creşterea pasivelor- Diminuarea activelor

b) Diferenţierea utilizărilor şi resurselor în stabile şi temporare

c) Determinarea variaţiei elementelor patrimoniale ca diferenţă între soldul activelor la

începutul şi închiderea exerciţiului, respectiv cea a pasivelor la aceleaşi momente. Suportul

informaţional întocmit în acest sens este „bilanţul diferenţă“.

BILANŢ DIFERENŢĂ LA ……………….

SPECIFICAŢIE BILANŢ BILANŢ VARIAŢII

N N-1 (+,–)

d) Elaborarea bilanţului funcţional.

Un asemenea bilanţ are la bază o analiză a activităţii societăţii prin prisma diferitelor

cicluri de operaţiuni, cum sunt: operaţiuni de investiţii, operaţiuni de finanţare, operaţiuni de

exploatare, operaţiuni în afara exploatării şi operaţiuni de trezorerie.

Ecuaţiile specifice bilanţului funcţional sunt:

Fond de rulment net global = Finanţări stabile – Activul imobilizat brut

Necesarul în fond de rulment = Activul circulant – Datorii

de exploatare de exploatare de exploatare

Necesarul în fond de rulment = Activul circulant – Datorii

în afara exploatării în afara exploatării în afara exploatării

Trezoreria netă = Disponibilităţi - Credite de trezorerie şi credite

bancare pe termen scurt

Nevoia de fond de rulment = Activ circulant (exploatare - Datorii de

+ în afara exploatării) exploatare

Trezoreria netă globală = Fond de rulment net global - Nevoia în fond

de rulment

e) Determinarea variaţiei fondului de rulment net global prin prisma resurselor şi a

utilizărilor stabile. Variaţia fondului de rulment net global = Resurse stabile – Utilizări

stabile

f) Analiza variaţiei fondului de rulment net global

Fond de rulment net global = Nevoia în fond de rulment + Trezoreria

Trezoreria = Disponibilităţi – Credite bancare pe termen scurt

g) Analiza în dinamică a variaţiei fondului de rulment.

Variaţia fondului de rulment net global

= Variaţia resurselor stabile –Variaţia utilizărilor stabile

sauVariaţia fondului de

= Variaţia nevoii de fond de rulment

+ Variaţia trezoreriei

20

rulment net globalDin componenţa tabloului de finanţare, elemente cum sunt capacitatea de autofinanţare

şi cash-flow-ul impun o explicaţie suplimentară. Capacitatea de autofinanţare reprezintă ceea

ce rămâne societăţii o dată ce au fost remuneraţi partenerii săi: personalul, statul, creditorii şi

acţionarii. Capacitatea de = rezultatul + amortizări - reluări de amortizări

autofinanţare net şi provizioane şi provizioane

Cash-flow (fluxul de numerar) acoperă două noţiuni; prima defineşte capacitatea de

autofinanţare, iar cea de-a doua, fluxul net al lichidităţii disponibile la sfârşitul perioadei,

adică al încasărilor şi plăţilor, ceea ce este o reprezentare în termeni de trezorerie a

rezultatului.

Cash-flow = venituri încasate - cheltuieli plătite

3.6.7.2. Tabloul de trezorerie

În cadrul tabloului, operaţiunile de trezorerie sunt grupate pe trei funcţii: exploatare,

investiţii şi finanţare. Pentru fiecare funcţie, pornind de la analiza comparativă încasări sau

utilizări şi plăţi, se determină soldul net de trezorerie.

Operaţiuni de exploatare – prin această parte a tabloului se degajă informaţia privind

eliberările sau utilizările pentru trebuinţele exploatării întreprinderii, indicatorul calculat fiind

fluxul net de trezorerie privind exploatarea. Formula de principiu de calcul al acestui

indicator este:

Venituri încasate – Cheltuieli plătite = Fluxul net de trezorerie

Două metode se pot folosi pentru determinarea fluxului de trezorerie din exploatare:

metoda capacităţii de autofinanţare şi metoda fluxurilor de exploatare.

Metoda capacităţii de autofinanţare se bazează pe corectarea capacităţii de

autofinanţare cu variaţia necesarului în fond de rulment.

Metoda fluxurilor de exploatare porneşte de la delimitarea fluxurilor de încasări şi

plăţi intervenite în masa veniturilor şi a cheltuielilor.

3.6.8. Conturile previzionale

Într-o economie dinamică, contabilitatea financiară a întreprinderii nu se mai poate

cantona numai pe descrierea trecutului. In doctrina şi practica de contabilitate a mai multor

ţări a fost concepută alternativa conturilor previzionale. Ele furnizează în fiecare trimestru

informaţia previzională privind activul şi pasivul, cheltuielile şi veniturile.Punctul de

convergenţă al tuturor fluxurilor de valori reale şi monetare îl reprezintă bugetul de

trezorerie.

21

I. Indicatori de lichiditate

Indicatorii din aceasta grupa arata capacitatea activelor din cadrul entitatii de a se transforma

in bani, fara riscuri.

1. Lichiditate curenta = Active curente Datorii curente

Indicatorul arata suma cu care activele circulante depasesc datoriile pe termen scut si ofera

garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente. Valoarea recomandata si acceptabila

este in jur de 2. Deci, cu cat valoarea acestuia este mai mare, cu atat situatia entitatii este mai

buna.

2. Lichiditate imediata = Active curente * Stocuri =

(test acid) Datorii curente

Acest indicator elimina stocurile, deoarece nu se pot transforma imediat in disponibilitati, exprimand capacitatea entitatii de a plati datoriile. Cu cat testul acid este mai mare decat 1, cu atat situatia entitatii este mai buna.

II. Indicatori de risc

1. Gradul de indatorare = Capital imprumutat x 100 sau

Capital propriu

= Capital imprumutat x 100 Capital angajat .Capital imprumutat = credite peste 1 an

Capital angajat = capital social + rezerve + credite peste 1 an

Indicatorul arata cat la suta din capitalurile proprii reprezinta creditele peste 1 an si

posibilitatea acoperirii acestora din rezerve si capitalul social.Riscul nu trebuie sa se ridice la

mai mult de 30%.

2. Indicatorul privind acoperirea dobanzilor =

Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit

Cheltuieli cu dobanda

Acest indicator determina de cate ori entitatea achita cheltuielile cu dobanda. Cu cat valoarea

acestuia este mai mica, cu atat pozitia entitatii este mai riscanta.

III. Indicatori de activitate (de gestiune)

Indicatorii de activitate furnizeaza informatii cu privire la:

viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie ale entitatii;

capacitatea entitatii de a controla capitalul circulant si activitatilor comerciale de baza

ale entitatii.

1. Viteza de rotatie a stocurilor = Costul vanzarilor

22

Stocul mediu

Indicatorul arata de cate ori stocul a fost rulat de-a lungul exercitiului financiar.

2. Numarul de zile de stocare (durata medie de vanzare) =

Stocul mediu x 365 =

Costul vanzarilor - Indicatorul indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in

unitate. Cu cat numarul de zile este mai mic, cu atat situatia este mai buna, in sensul ca

stocurile sunt utilizate in procesul de productie, aprovizionarile cu stocuri sunt ritmice si nu

exista riscul de a inregistra stocuri cu miscare lenta sau greu vandabile.

3. Viteza de rotatie a debitelor-clienti = Sold mediu clienti x 365 =

Cifra de afaceri

Cand valoarea indicatorului este mare, rezulta ca in unitate sunt probleme legate de controlul

creditului acordat clientilor si in consecinta creantele sunt mai greu de incasat (clienti rai

platnici). Entitatea trebuie sa ia masurile care se impun pentru urgentarea incasarii acestora.

4. Viteza de rotatie a creditelor-furnizori =

Sold mediu furnizori x 365 =

Achizitii de bunuri (fara servicii)

(sau Cifra de afaceri)

Indicatorul exprima numarul de zile de creditare pe care entitatea il obtine de la furnizorii sai.

5. Viteza de rotatie a activelor imobilizate = Cifra de afaceri

Active imobilizate

Indicatorul exprima numarul de rotatii efectuate de activele imobilizate pentru realizarea cifrei

de afaceri. De asemenea, se evalueaza eficienta managementului activelor imobilizate prin

examinarea valorii cifrei de afaceri generate prin exploatarea acestora.

6. Viteza de rotatie a activelor totale = Cifra de afaceri =

Total active

Indicatorul evalueaza eficienta managementului activelor totale prin examinarea valorii cifrei

de afaceri generate de activele entitatii.

IV. Indicatori de profitabilitate

Indicatorii din aceasta grupa exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele

disponibile.

1. Rentabilitatea capitalului angajat

= Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit

Capital angajat

23

Indicatorul reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti in afacere.

2. Marja bruta din vanzari = Profit brut din vanzari x 100 =

Cifra de afaceri

O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi

controleze costurile de productie sau sa obtina un pret optim de vanzare.

3 . Profitabilitate = Profit din exploatare

Capital angajat

Atunci cand profitabilitatea este mai mica decat rata dobanzii de baza pe termen lung,

conducerea entitatii ar trebui sa analizeze situatia in sensul orientarii activelor intr-o alta

directie de utilizare sau chiar sa procedeze la lichidarea unitatii sau alta procedura de

reorganizare, in cazul in care profitabilitatea nu poate fi imbunatatita.

V. Solvabilitatea pe termen lung

Pe baza indicatorilor din aceasta grupa, se stabileste capacitatea entitatii de a face fata

datoriilor pe termen lung.

1. Raportul datorii la capitalul propriu = Total datorii =

Capital propriu

Daca acest indicator este prea ridicat, acest lucru ar putea semnaliza ca entitatea si-a consumat

intreaga capacitate de indatorare si nu dispune de o marja de manevra in cazul unor

evenimente viitoare nefavorabile.Daca tendinta de evolutie a indicatorului este ascendenta,

aceasta ar putea insemna ca profiturile sunt prea scazute pentru a putea acoperi nevoile

entitatii.Daca evolutia este descendenta, atunci s-ar putea ca entitatea sa se afle intr-o situatie

favorabila si sa fie in masura sa pregateasca terenul pentru o viitoare expansiune.

2. Raportul Imobilizari corporale nete la capitalul propriu =

= Capital propriu - Imobilizari necorporale

Capital propriu

Acest indicator da informatii cu privire la calitatea curenta a capitalului propriu, deoarece sunt

eliminate active necorporale, precum fondul comercial, a carui materializare depinde in

totalitate de activitatile viitoare.

3. Gradul de acoperire a dobanzilor = Profit din exploatare =

Cheltuieli privind dobanzile

Indicatorul exprima capacitatea entitatii de a face fata obligatiilor de plata a dobanzilor, care

este mai curand o functie a capacitatii acesteia de a genera un flux de trezorerie pozitiv din

activitatea de exploatare, atat pe termen scurt, cat si in perspectiva. Indicatorul arata cat de

stabila este capacitatea entitatii de a-si onora obligatiile de plata privind dobanzile.

24

7. Calculul si analiza principalilor indicatori economico-financiari

7.1 Indicatorii de lichiditate

Rata curenta = Active circulante / Datorii curente (formula de calcul)

Interpretare: Rata curenta reflecta posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se

transforma intr-un timp scurt in lichiditati pentru a achita datoriile curente. Daca valoarea

totala a pasivelor curente este mai mare decat valoarea totala a activelor curente atunci acest

indicator e subunitar si aceasta ar putea arata ca finantarea pe termen scurt a fost folosita

pentru achizitionarea de "active pe termen lung" ceea ce in mod normal e considerat

periculos, cu toate ca exista ramuri pentru care o valoare mai mica decat 1 a acestui indicator

este considerata acceptabila. Lichiditatea generala e considerata satisfacatoare pentru valori

cuprinse intre 1.2 si 1.9

Rata rapida (testul acid) = (Active circulante-Stocuri) / Datorii curente (formula de calcul)

Interpretare: Rata rapida reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate in creante si

trezorerie de a acoperi datoriile curente; se scad stocurile deoarece au cel mai putin caracterul

de lichiditate dintre activele curente (ele reprezinta activele la care apar cel mai probabil

pierderi in cazul lichidarii). Lichiditatea rapida e satisfacatoare pentru valori cuprinse intre

0.65 si 1.

Lichiditatea imediata = Trezorerie/Datorii pe termen scurt (formula de calcul)

Interpretare: Reflecta posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului

aflat in casierie, a disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata. Pentru a fi

considerat favorabil, indicatorul trebuie sa tinda spre o marime unitara.

7.2 Indicatorii gradului de indatorare

Rata datoriilor = Datorii totale/Active totale (formula de calcul)

Interpretare: Rata obligatiilor totale la total activ masoara procentajul, din totalitatea

fondurilor, asigurat de creditori. Cu cat este mai scazuta rata cu atat este mai mare protectia la

pierderile creditorilor in cazul lichidarii.

Solvabilitatea patrimoniala = Capitaluri proprii/Total pasiv (formula de calcul)

Interprtare: Reprezinta gradul in care unitatile patrimoniale pot face fata obligatiilor de plata.

Ea este considerata buna cand rezultatul obtinut depaseste 30%, indicand ponderea surselor

proprii in totalul pasivului.

7.3 Indicatori privind utilizarea activelor

Rotatia stocurilor = Cifra de afaceri/Stocuri (formula de calcul)

Interpretare:Arata influenta stocurilor existente asupra miscarii bilantiere; o valoare ridicata a

acesteia arata o situatie favorabila pentru agentul economic. Trebuie facuta precizarea ca

25

datorita faptului ca vanzarile apar de-a lungul intregului an in timp ce stocul se defineste

pentru o anumita data e recomandat sa se utilizeze stocul mediu = [ (stocul initial + stocul

final) /2 ].

Durata de recuperare a creantelor = Total creante/Cifra de afaceri)*360 (formula de

calcul)

Interpretare: Indica ritmul incasarii creantelor concretizate in clienti, debitori. Cu cat

marimea acestui indicator este mai mica cu atat creantele se incaseaza mai rapid

Durata de rambursare a datoriilor = Datorii totale/Cifra de afaceri)*360 (formula de

calcul)

Interpretare: Indica ritmul achitarii datoriilor fata de terti ale agentului economic; valori mici

ale acestui indicator arata ca societatea isi achita obligatiile mai rapid.

Rata utilizarii activelor fixe = Cifra de afaceri/Active fixe)*1000 (formula de calcul)

Interpretare:Arata cifra de afaceri la 1000 lei active fixe; cu cat acest indicator este mai mare

cu atat este mai bun

Rata de eficienta a activelor circulante = (Cifra de afaceri/Active circulante)*1000

(formula de calcul) Interpretare: Arata cifra de afaceri la 1000 lei active circulante;

indicatorul este mai bun cu cat este mai mare.

Viteza de rotatie a activelor circulante = (Active circulante/Cifra de afaceri)*360

(formula de calcul)

Interpretare: Arata durata unei rotatii si este favorabila daca are valori mici.

7.4 Indicatorii Profitabilitatii

Marja profitului net = Profitul net/Cifra de afaceri (formula de calcul)

Interpretare:Indica marimea profitabilitatii agentului economic; O rata a profitului ridicata

indica o profitabilitate mare a agentului.

Rata rentabilitatii activelor = (Profitul net/Active totale)*1000 (formula de calcul)

Interpretare:Indica profitul net obtinut la 1000 lei active totale; cu cat este mai mare este mai

bun.

Rata rentabilitatii capitalurilor proprii = (Profitul net/Capitaluri proprii)*1000 (formula

de calcul) Interpretare: Indica profitul net obtinut la 1000 lei capitaluri proprii; cu

cat este mai mare este mai bun.

CAPITOLUL III. AUDITUL STATUTAR LA SC VISMAR COM 95 SRL

3.1. Acceptarea mandatului şi contractarea lucrărilor de audit.

26

Adunarea Generala a Acţionarilor a SC VISMAR COM 95 SRL a hotărât ca

membrii comisiei de cenzori să fie :

1. SC IMPULS EXPERT SRL, O.R.C. J06/599/1999, C.U.I. 12454426, Membră a

CAMEREI AUDITORILOR din ROMÂNIA,– AUTORIZAŢIA NR. 126/ 05.12.2001,

reprezentată prin ec. TALMACIU LILIANA în calitate de EXPERT CONTABIL.

2.Cercel Călina – economist;

3.Brumă Alexandru – economist.

În momentul acceptării mandatului, adică în anul 2011, membrii comisiei de cenzori

au trimis Consiliului de Administraţie o scrisoare de misiune de audit, care o voi prezenta în

rândurile următoare:

„Consiliului de administraţie a SC COMELF SA Bistriţa”

Ne-aţi solicitat să procedăm la auditarea situaţiilor financiare ale societăţii COMELF

SA privind exercitiul economico-financiar încheiat la data de 31.12.2010.

Avem plăcerea să vă confirmăm acceptarea şi înţelegerea de către noi a acestei

misiuni. Auditul nostru va avea ca obiectiv să efectuăm o opinie asupra acestor situaţii

financiare. Noi vom proceda la efectuarea auditului conform Standardelor Internaţionale de

Audit şi Asigurare. Aceste standarde cer ca auditul să fie planificat şi realizat astfel încât să

obţinem asigurarea rezonabilă că situaţiile financiare nu comportă anomalii semnificative. Un

audit constă în a examina prin sondaj elementele de susţinere a informaţiilor conţinute în

situaţiile financiare. Un audit constă, de asemenea, în aprecierea principiilor contabile aplicate

şi estimările semnificative reţinute de conducerea întreprinderii precum şi prezentarea de

ansamblu a situaţiilor financiare.

Ca urmare a recurgerii la tehnicele sondajului şi a altor limite inerente auditului, cât

şi limitelor inerente oricărui sistem contabil şi de control intern, riscul de nedetectare a unei

anomalii semnificative nu poate fi eliminat.

Pe lângă raportul de audit asupra situaţiilor financiare, noi vă vom trimite o scrisoare

separată prin care vom prezenta deficienţele majore pe care le vom descoperi în sistemul

contabil şi de control intern.În cursul misiunii, auditorul se poate întreţine cu responsabilii de

servicii şi compartimente care nu participă direct la elaborarea conturilor, cum ar fi serviciile

de aprovizionare, vânzări, personal, juridic etc.pentru a cunoaşte mai bine activităţile

întreprinderii, o mai bună planificare a misiunii sale pentru cunoaşterea şi evaluarea

procedurilor de control intern.Aceste întrebări vor fi completate de teste şi sondaje.

Auditorul va asista la inventarul fizic al stocurilor la închiderea exerciţiului sau la

orice altă dată fixată de întreprindere. In acest scop va trebui să dispunem în timp util de

27

procedurile de inventariere cât şi de datele şi locurile unde se va face inventarierea. In nici un

caz el nu se va substitui personalului întreprinderii în efectuarea inventarului.

Această scrisoare va rămâne în vigoare pentru exerciţiile viitoare, în afara cazului de

reziliere, modificare sau înlocuire.Vă rugăm să semnaţi şi să returnaţi un exemplar al acestei

scrisori pentru a marca acordul Dumneavoastră asupra termenilor şi condiţiilor misiunii

noastre de audit asupra situaţiilor financiare.

Acceptat în numele SC VISMAR COM 95 SRL de către

EC. TUDORIE DAN în calitate de preşedinte a Consiliului de

Administraţie.

Data 28-04-2011”

În urma semnării scrisorii de acceptare a mandatului, membrii comisiei de cenzori

au verificat situaţiile financiare ale societăţii şi au întocmit un raport de audit care va însoţi

bilanţul contabil şi un raport de audit cu anexe pentru Consiliul de Administraţie. În

continuare noi vom prezenta rapoartele întocmite cu ocazia verificării şi certificării bilanţului

contabil la sfârşitul anului 2010.

3.2. Raportul de audit.

Cu ocazia închiderii exerciţiului financiar al anului 2010 comisia de cenzori a

procedat la verificarea situaţiilor financiare, după care a întocmit un raport de audit pe care l-

au prezentat Adunării Generale. În continuare vom prezenta raportul de audit care se depune

odată cu situaţiile financiare ale societăţii:

SC VISMAR COM 95 SRL

RAPORT

de verificare şi certificarea bilanţului contabil pe anul 2010

Noi, comisia de cenzori, am procedat la verificarea şi certificarea

bilanţului contabil al SC VISMAR COM 95, încheiat la 31 decembrie 2010 şi a contului de

profit şi pierdere şi a anexelor, pentru exerciţiul încheiat la această dată, care se referă la:

- total active.............................................24.382.638 lei

- cifra de afaceri......................................23.072.059 lei

- rezultatul net al exerciţiului......................917.521 lei

Aceste conturi anuale au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii.

28

Responsabilitatea noastră este ca, pe baza verificării să exprimăm o opinie asupra

acestor conturi anuale.Noi am efectuat verificarea conform Normelor de Audit Financiar şi de

certificare a bilanţului contabil, elaborate de Corpul Expertilor Contabili şi contabililor

Autorizaţi din România, aliniate la standardele internaţionale. Aceste norme cer ca auditul

nostru să fie planificat şi executat astfel încât să obţinem o asigurare rezonabilă că, conturile

anuale nu comportă anomalii semnificative. Noi estimăm că auditul efectuat furnizează o bază

rezonabilă exprimării opiniei noastre.

După părerea noastră conturile anuale dau o imagine fidelă a situaţiei financiare a

societăţii la 31 decembrie 2010 cât şi a contului de profit şi pierdere şi fluxului de trezorerie

pentru exerciţiul încheiat la această dată, în conformitate cu Legea Contabilităţii nr. 82/1991-

republicată, a O.M.F.P. Nr. 1752/2005, pentru aprobarea Reglementărilor contabile

simplificate, armonizate cu directivele europene.

28 aprilie 2011 Comisia de cenzori,

Bucuresti 1.S.C. IMPULS EXPERT SRL- prin

TALMACIU LILIANA -expert contabil.............

2. Cercel Călina -economist............................

3. Brumă Alexandru -economist......................

Comisia de cenzori a întocmit şi un raport mai detaliat pentru Adunarea Generală

a Acţionarilor pentru ca aceştia să poată lua decizii cu privire la viitorul societăţii.În

continuare vom prezenta acest raport însoţit de anexele sale.

SC VISMAR COM 95 SRL

RAPORTDe verificare şi certificare a bilanţului contabil pe anul 2010

Noi, comisia de cenzori, în executarea misiunii încredinţate de către Adunarea

Generală a Acţionarilor, vă prezentăm „ Raportul de verificare şi certificare a bilanţului

contabil al SC VISMAR COM 95 SRL , privind exerciţiul încheiat la 31 decembrie 2010

Am procedat la controlul conturilor anuale, efectuând diligenţele şi investigaţiile

specifice pe care le-am considerat necesare, conform normelor legale şi a Normelor de Audit

Statutar şi de certificare a bilanţului contabil, elaborate de Corpul Experţilor Contabili şi

Contabililor Autorizaţi din România, aliniate la Standardele Internaţionale.

29

Noi certificăm că bilanţul contabil, contul de profit şi pierdere şi anexele sunt

regulamentare şi sincere şi dau o imagine fidelă rezultatului operaţiilor exerciţiului încheiat,

cât şi situaţiei financiare şi patrimoniului societăţii la sfârşitul acestui exerciţiu.

23 martie 2009 Comisia de cenzori,

Bistriţa 1.SC CODEXPERT OFFICE SRL BISTRITA,prin CODĂU STELIAN - expert contabil 2.Cercel Călina - economist 3.Brumă Alexandru - economist

SC VISMAR COM 95 SRL Anexa A

I.Reguli şi metode contabile

SC VISMAR COM 95 SRL înregistrează în activul societăţii la 31 decembrie 2010, active imobilizate nete în sumă totală de 20.075.907 lei, în creştere faţă de 31 decembrie 2009 cu 31,92%:

- lei -INDICATORI 2009 2010 %

ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 15.217.670 20.075.907 131,92 A. IMOBILIZĂRI NECORPORALE - - - B. IMOBILIZĂRI CORPORALE 15.134.670 19.992.907 132,10 C. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 83.000 83.000 100,00

1.Imobilizări necorporale.

Imobilizările necorporale ale S.C. COMELF S.A. BISTRIȚA reflectate în evidenţa contabilă,

sintetică şi analitică şi respectiv Bilanţul contabil încheiat la 31.12.2008 au o valoare brută de

36.177,28 lei, fiind complet amortizate la 31.12.2008.

- lei -

IMOBILIZĂRI NECORPORALECheltuieli de constituire

Alte imobilizări

Total

Valoare de inventarLA 31.12.2007 - 36.039 36.039Intrări în cursul anului - 138 138Ieşiri în cursul anului - - -LA 31.12.2008 - 36.177 36.177

Amortizare LA 31.12.2007 - 36.039 36.039Amortizare pe anul 2008 inclusă pe costuri

- 138 138

Aferentă ieşirilor - - -LA 31.12.2008 - 36.177 36.177

Valoare rămasăLa 31.12.2007 - - -La 31.12.2008 - - -

30

2.Imobilizări corporale La 31.12.2008 imobilizările corporale ale S.C.COMELF S.A. Bistrița au o valoare

netă de bilanţ de 19.992.907 lei, în creştere faţă de anul 2007 cu 32,10%:

- lei -INDICATORI 2007 2008

Imobilizări corporale 15.134.670 19.992.907Imobilizările corporale grupate pe categorii, prezintă în perioada de analiză

următoarea structură şi evoluţie:

IMOBILIZĂRI CORPORALE

Teren Construcţii Instalaţii tehnice şi

maşini

Alte instal, utilaje, mob

Imob în curs

Total

Valoare de inventarLA 31.12.2007 751.661 6.312.725 16.620.719 102.409 3.993.326 27.780.840Intrări în cursul anului

291.212 11.478.523 4.487 16.258.793 28.033.015

Ieşiri în cursul anului 379.726 9.375 20.208.711 20.597.812LA 31.12.2008 751.661 6.603.937 27.719.516 97.521 43.408 35.216.043

Amortizare LA 31.12.2007 - 2.764.616 9.784.130 97.424 - 12.646.170Amortizare an 2008 inclusă pe costuri

- 256.962 2.705.624 1.928 - 2.964.514

Aferentă ieşirilor - 378.173 9.375 - 387.548LA 31.12.2008 - 3.021.578 12.111.581 89.977 - 15.223.136

La 31.12.2007751.661 3.548.109 6.836.589 4.985 3.993.326

15.134.670

La 31.12.2008751.661 3.582.359 15.607.935 7.544 43.408

19.992.907

- lei -

Achiziţii - 11.475.574 lei; Modernizări - 298.649 lei; Imobilizări corporale în curs - 16.258.793 lei.

Situaţia achiziţiilor şi modernizărilor de mijloacelor efectuate în cursul exerciţiului financiar 2010

- lei -Nr. crt.

Denumire mijloc fix Achiziţii Modernizări

1 Masină de găurit 1.884 -2 Aparat Roetgen 12.958 -3 Grup convertizor 74.000 -4 Maşină de frezat Manix 37 24.460 -5 Pompă hidraulică normală 3.508 -

31

6 Compresor reţea N2 4.487 -7 Autoturism Matiz BN 38 CMF 16.744 -8 Autoturism Matiz BN 39 CMF 16.744 -9 Autoturism Dacia Logan BN 40 CMF 30.145 -

10Maşina de perforat table PUNZONARICE cu comandă numerică SIEMENS

9.513-

11Aparate de sudură în argon pentru sudarea materialelor din oţel, corbon, inox, aluminiu. 11.281.131

-

12 Presa abkant 315t - 45013 Maşină ansamblat virole - 6.98714 Clădire industrială - 291.212

TOTAL 11.475.574 298.649 Intrările de imobilizări corporale în curs sunt de 16.258.793 lei din care 4.524.322 lei

reprezintă avansuri acordate pentru imobilizări corporale.

Ieşirile de mijloace fixe în cursul exerciţiului financiar 2010 au fost în valoare totală

de 12.174.475 lei, din care:

contravaloarea imobilizărilor în curs finalizate până la 31.12.2008 –

11.785.374 lei;

alte ieşiri – 389.101 lei având următoarea structură:

- lei -

ExplicaţiiValoare de

inventarValoare rămasă

neamortizatăRoboteză şanfrenat tablă 10,46 -Redresor RSMA 1000 493,92 -Cuptor pentru uscat electrozi 431,92 -Presa hidraulică de îndoit tabla (ABKANT) 270,30 -Dulap metalic tip vestiar – 5 buc 8,30 -Dulap metalic tip vestiar – 2 buc 4,30 -Linie de prelucrare a tablelor subțiri 133.113,77 -Strung cu comandă numerică cu prelucrare din bară cu diametrul barei maxim 39 mm

216.843,43 -

Pulverizator 1.555,95 691,73Foarfece ghilotină 1.523,85 702,47Instalaţie sudură autogen 943,69 -Masă poziţionare şi rotire 615,99 -Vagonet automat 1.631,16 -Valt țeavă 1.460,72 158,06Autoutilitară TVD 7.371,35 -Autofurgon pe şasiu Rocar 13.729,83 -Ferestrău pentru debitat bare şi profile cu bandă continuă

1.956,00 -

Maşină de şanfrenat ţevi 2.386,20 -

32

Copertină publicitară 4.750,00 -Total 389.101,17 1.552,26

Comisia de cenzori constată că evidenţa analitică a mijloacelor fixe se ţine în conformitate cu prevederile regulamentului de aplicare a Legii contabilităţii nr. 82/ 1991 şi corespunde cu posturile sintetice din balanţa de verificare încheiată la data de 31.12.2008.SC VISMAR COM 05 SRL utilizează metoda de amortizare accelerată pentru echipamentele tehnologice respectiv maşini, utilaje şi instalaţii de lucru, computere şi echipamente periferice ale acestora puse în funcţiune după 30 iunie 2005, iar pentru restul mijloacelor fixe utilizează metoda de amortizare liniară. Comisia constată că societatea nu a creat provizioane legate de deprecierea imobilizărilor corporale.

3.Imobilizări financiare

La data de 31.12.2008 S.C. COMELF S.A. BISTRIȚA înregistrează în activul

societăţii , imobilizări financiare în sumă totală de 83.000 lei, reprezentând

titluri de participare.

4. Active circulante4. Active circulante S.C. COMELF S.A BISTRIȚA înregistrează în activul societăţii la 31

decembrie 2008, active circulante în valoare totală de 13.093.445 lei, în creştere faţă de 31

decembrie 2007 cu 8,23 %, având următoarea structură:

- lei -INDICATORI 2007 2008 %

ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL 12.098.099 13.093.445 108,23 A. STOCURI 10.403.173 9.514.619 91,46 B. CREANŢE 1.642.623 3.537.056 215,33 C. INVESTIŢII FIN. TERMEN SCURT - - - D. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 52.303 41.770 79,86

4.1 Stocuri

Stocurile S.C. COMELF S.A. BISTRIȚA la 31.12.2008 sunt în valoare totală de

9.514.619 lei, în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 8,54 %.

Comparativ cu anul de gestiune anterior, în anul financiar 2008 stocurile au înregistrat

următoarea evoluţie şi structură:

- lei -

Nr. crt.

ELEMENTE DE STOCURI 2007 2008 %

1 Materii prime 563.450 451.446 80,122 Materiale consumabile 381.341 301.915 79,173 Obiecte de inventar şi baracamente 44.448 65.280 146,874 Producţie în curs de execuţie 1.494.430 1.531.279 102,475 Semifabricate, produse finite 5.824.307 4.999.169 85,836 Stocuri aflate la terţi 917.541 1.798.826 196,057 Ambalaje 1.138.313 366.704 32,21

33

8 Avansuri pentru stocuri 39.342 - -TOTAL 10.403.173 9.514.619 91,46

Metodele de evaluare a stocurilor sunt aplicate de S.C. COMELF S.A. BISTRIȚA în

conformitate cu Legea nr. 82/1991, respectiv:

materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar, mărfurile şi ambalajele

sunt evaluate şi se înregistrează în contabilitate la intrarea în patrimoniu la costul de achiziţie;

la ieşirea din patrimoniu materiile prime, semifabricatele şi produsele finite se

evaluează şi se înregistrează în contabilitate prin aplicarea metodei „costului mediu ponderat”;

a ieşirea din patrimoniu materialele se evaluează şi se înregistrează în contabilitate prin

aplicarea metodei FIFO

2. Conform procesului verbal încheiat în data de 30.01.2009, la gestiunile de materii prime şi

materiale aflate în gestiunea secţiilor de producţie nu s-au înregistrat lipsuri imputabile sau plusuri

nejustificate. Pentru diferenţele constatate s-au întocmit note contabile pentru corelarea soldului

faptic cu cel scriptic.

3. Conform procesului verbal încheiat la data de 26.01.2009, la Depozitul de materiale pentru

stocurile fără mişcare societatea a constituit provizioane, care la 31.12.2008 sunt în sumă de 42.935

lei, provizioanele înregistrând următoarea evoluţie:

- lei -Provizion pentru

deprecierea materialelor

31.12.2009Cheltuieli provizion

Venituri provizion

31.12.2010

36.592 18.148 11.805 42.935

Provizioanele pentru deprecierea materialelor s-au diminuat cu suma de 11.805 lei

reprezentând stingerea provizioanelor constituite pentru stocurile de materiale fără mişcare

sau cu mişcare lentă utilizate pentru consum propriu sau valorificate către terţi.

Situaţia stocurilor fără mişcare la 31.12.2010 isumă de 42.934,55

4. Conform Procesului verbal încheiat la 15.01.2011a mijloace fixe comisia de

inventariere a propus scoaterea din funcţiune a unui număr de 75 mijloace fixe care sunt

degradate şi nu mai pot participa la procesul de producţie, valoarea de inventar însumată a

acestora fiind de 61.619,52 lei, valoarea rămasă neamortizată fiind de 678,52 lei.

4.2. Creante

Creanţele SC VISMAR COM 95 SRL la 31 decembrie 2010 conform Bilanţului

contabil, de 3.537.056 lei fiind în creştere faţă de începutul anului cu 115,33 %.

Deosebit de situaţia creanţelor din bilanţul contabil, suma creanţelor cuprinse în

tabelul de mai jos este prezentată la valoare brută şi cuprinde cheltuielile înregistrate în

34

avans în sumă de 289 lei. -

lei -

Nr. crt.

CREANŢE 2007 2008 %

1 Clienţi 752.749 990.193 131,542 Furnizori debitori 677.526 1.277.689 188,583

Creanţe personal şi asigurări sociale56.515 60.006

106,184

Impozit pe profit85.277 5.528

6,485 Accize - 932.215 -6 Debitori diverşi 70.558 271.425 384,687

Cheltuieli înregistrate în avans209 289

138,28

Total1.642.832 3.537.345

215,33

Clienţii neîncasaţi la 31.12.2008 prezintă un sold de 1.018.682 lei şi sunt reprezentaţi

de:

Clienţi neîncasaţi – 997.374 lei;

Clienţi incerţi sau în litigiu – 21.308 lei;

Din totalul clieţilor neîncasaţi de 997.374 lei, mai vechi de 30 de zile sunt în sumă de

379.098 lei, restul de 62 % fiind clienţi cu termen de încasare sub 30 de zile.

Furnizorii debitori în sold de 1.277.689 lei

Pentru deprecierea creanţelor societatea are constituite provizioane, care la 31.12.2008

sunt în sold de 28.489 lei, cu următoarea evoluţie şi structură:

- lei -

Denumire provizion 31.12.2009Cheltuieli provizion

Venituri provizion

31.12.2010

Provizioane pentru depreciere clienţi 18.693 12.730 9.944 21.479Provizioane pentru depreciere debitori diverşi

7.641 6.457 7.088 7.010

Total 26.334 19.187 17.032 28.489

Provizioanele pentru deprecierea creanţelor clienţi şi debitori diverşi s-au diminuat cu suma de 17.032 lei, ca urmare a faptului că s-au epuizat toate procedurile legale de încasare.

La 31.12.2010 clienţii şi debitorii acţionaţi în judecată sunt în sumă de 9.041,81 lei, cu următoarea situaţie:

- lei -Denumire client acţionat în judecată Valoare

S.C ARPECHIM Pitești 2.866,03S.C. AZOMUREȘ Târgu mureș 2.472,82

35

S.C. UPSON Ocna Mureș 2.375,86S.C. CIMUS Câmpulung 391,90S.C. INDUSTRIAL EXPORT S.A. București 553,00Total 9.041,81

Analizând structura clienţilor şi ponderea lor în total cifră de afaceri realizată în anul 2008, comisia de cenzori reţine că ponderea clienţilor în total cifră de afaceri este de 4,29%, nivel bun, fapt ce presupune o perioadă de încasare de aproximativ 16 zile.

4.3.Investitii financiare pe termen scurt

La 31.12.2010 S.C. VISMAR COM 95 SRL nu deţine în patrimoniu active de natura investiţiilor financiare pe termen scurt.

4.4. Conturi de disponibilităti si alte conturi de trezorerie

La data de 31 decembrie 2010, situaţia conturilor de trezorerie ale S.C. VISMAR COM 95 SRL se prezintă astfel:

- lei -Nr.crt.

EXPLICAŢII31.12.2009 31.12.2010

Debit Credit Debit Credit1 Conturi la bănci în lei 36.304 2.474.634 6.494 2.466.3832 Conturi la bănci în devize 143 - 13.697 -3 Cont card în devize - - - -4 Credite bancare pe term. scurt - - - 2.453.1375 Dobânzi de plătit - - - -6 Casa în lei 6.070 - 4.940 -7 Alte valori 8.065 - 12.442 -8 Avansuri de trezorerie 1.721 - 4.197 -

TOTAL 52.303 2.474.634 41.770 4.919.520Din verificările efectuate, auditorul financiar constată concordanţă între soldurile

comunicate de către bancă prin extrasele de cont, respectiv soldul Registrului de casă şi

soldurile conturilor aferente preluate în balanţele de verificare contabile.

5.Capitaluri proprii

Conform Cererii de Înscriere Menţiuni nr. 13632/09.04.2008, capitalul social al S.C.

COMELF SA BISTRIȚA s-a majorat cu 1.619.194,50 lei, prin emiterea unui număr de

2.313.135 acţiuni cu aceeaşi valoare nominală de 0,70 lei fiecare ca urmare a încorporării

rezervelor create din profitul net utilizate pentru investiţii. Astfel, la 31.12.2008 S.C.

COMELF SA Bistrița înregistrează un capital social subscris şi vărsat de 15.087.134 lei

împărţit în 21.553.049 acţiuni cu o valoare nominală de 0,70 lei fiecare.

Evoluţia capitalurilor proprii în perioada 2009 - 2010- lei -

Explicaţie 2009 Creşteri Reduceri 2010

36

Capital subscris 13.467.940 1.619.194 - 15.087.134Rezerve legale 1.858.418 53.464 - 1.911.882Alte rezerve 2.517.061 - 165.877 2.351.184Rezultat reportat 2.541.127 - 1.593.519 947.608Rezultatul exerciţiului 2.610.089 - 1.692.568 917.521Repartizarea profitului 2.610.089 - 1.692.568 917.521Capitaluri proprii 20.384.546 1.672.658 1.759.396 20.297.808

S.C VISMAR COM 95 SRL înregistrează la 31.12.2010 rezerve în sumă totală de

4.263.066 lei, din care rezervele legale sunt în sumă de 1.911.882 lei şi reprezintă 12,67% din

capitalul social.

6. SituaTTia datoriilor

La 31.12.2008, S.C. COMELF S.A. BISTRIȚA înregistra în Bilanţul contabil încheiat la această dată, datorii în sumă totală de 12.871.833 lei în creştere faţă de 31 decembrie 2007 cu 85,70 %, când înregistrau 6.931.432 lei, cu următoarea evoluţie şi structură:

- lei -

Nr. crt.

DATORII 31.12.2007 31.12.2008 %

1 Datorii financiare 4.424.141 11.056.728 249,922 Furnizori 938.346 571.600 60,923 Datorii personal şi asigurările sociale 409.914 377.682 92,145 TVA de plată 328 103.815 31.650,916 Alte datorii faţă de stat 264.463 65.558 24,797 Decontări cu grupul şi alte datorii 836.050 655.115 78,368 Creditori diverşi 58.191 41.335 71,03

TOTAL 6.931.432 12.871.833 185,70

În cursul anului 2010 S.C. VISMAR COM 95 SRL a încheiat contractul de credit nr. 866/23.05.2008 cu BRD – Group Societe Generale, Sucursala Rahova, prin care banca reînnoieşte şi suplimentează creditul de descoperit de cont în valoare de 1.500.000 lei, cu suma de 1.000.000 lei, noua limită devenind 2.500.000 lei, pe o perioadă de 12 luni: 12-02-2011.2010– 12-02-2012.

Furnizorii sunt în sumă totală de 571.600 lei reprezentând 4,44 % din totalul datoriilor,

având următoarea structură:

- lei -

Furnizori 31.12.2009 31.12.2010

Furnizori 776.492 551.600

Furnizori ambalaje 107.324 -

Furnizori de imobilizări 54.530 20.000

37

Total 938.346 571.600

Decontările cu grupul în sumă de 655.115 lei reprezintă dividende neridicate de

acţionari pentru anii anteriori, cu următoarea structură:

- lei -Dividende neachitate la

31.12.20102006 2007 2008 2009

88.747 107.855 331.887 126.626

Creditorii diverşi sunt în sumă totală de 41.335,09 lei şi au următoarea

structură:

Creditori diverşi – 5.496,83 lei

Creditori – garanţii – 35.838,26 lei.

În urma verificării jurnalelor de vânzări şi cumpărări comisi de cenzori constată că

deconturile lunare de TVA au fost întocmite corect, existând concordanţă între acestea şi

jurnalele de vânzări şi cumpărări şi balanţele de verificare lunare.

Declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul de stat, la bugetele asigurărilor

sociale şi fondurilor speciale, declaraţiile privind accizele şi deconturile de TVA au fost

depuse şi înregistrate la Administraţia Finanţelor Publice Sector 5 în termenele legale.

Din punctul de vedere al evaluării, datoriile sunt evidenţiate la valoarea lor nominală.

II.Note asupra contului de profit si pierdere

Volumul, structura si evoluti cifrei de afaceri

În perioada de analiză, S.C. VISMAR COM 95 SRL a realizat o cifră de afaceri

de 23.072.059 lei, din care: - lei -

Denumire indicatori 2009 2010 %Cifra de afaceri 23.225.272 23.072.059 99,34Producţia vândută 23.225.272 23.072.059 99,34Venituri din vânzarea mărfurilor - - -Venituri din subvenţii de exploatare - - -Variaţia stocurilor 5.704.567 3.062.815 53,69Producţia imobilizată - 450 -Alte venituri din exploatare 384.793 523.274 135,99Venituri din exploatare – total 29.314.632 26.658.598 90,94

Veniturile totale realizate în anul 2010 sunt în valoare de 26.671.468 lei, din care

veniturile din exploatare reprezintă 99,95 % cu o valoare absolută de 26.658.598 lei.

38

Corespunzător veniturilor realizate, cheltuielile totale au scăzut în

mărime relativă faţă de anul precedent în proporţie de 3,44 %, respectiv de

26.514.666 lei la 25.602.190 lei.

Comparativ cu anul 2009, situaţia principalelor cheltuieli de exploatare

se prezintă astfel: - lei -

Indicatori 2009 2010 %

Cheltuieli cu materii prime şi materiale 10.746.500 9.657.072 89,86

Cheltuieli cu energia şi apa 5.153.510 4.294.211 83,33Cheltuieli cu personalul 5.712.871 5.801.234

101,55

Cheltuieli cu amortizări 1.975.898 2.964.652150,04

Ajustări de valoare privind activele circulante

13.076 26.446202,25

Cheltuieli cu prestaţiile externe 2.169.477 1.554.689 71,66Cheltuieli cu impozite şi taxe 225.665 213.969 94,82

Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active cedate

264.741 427.610161,52

Activitatea de exploatare s-a finalizat cu un rezultat pozitiv de 1.718.715 lei, în scădere faţă de anul precedent când a înregistrat 3.052.894 lei.

Din activitatea financiară, societatea a realizat venituri în sumă de 12.870 lei cu un nivel

al cheltuielilor financiare efectuate în cursul anului 2010 în sumă de 662.307 lei, fapt ce a condus

la obţinerea unei pierderi financiare de 649.437 lei. Veniturile financiare au provenit în principal

din sconturi obţinute, din dobânzi şi diferenţe de curs, în timp ce cheltuielile financiare au

următoarea structură:

cheltuieli cu dobânzile plătite pentru creditele pe termen scurt şi mediu

derulate în cursul anului 2010: 541.103,42 lei

diferenţe nefavorabile de curs valutar: 3.473,81 lei

alte cheltuieli financiare: 117.730,18 lei.

Exerciţiul economico – financiar 2010 s-a finalizat cu un profit brut de 1.069.278 lei

în scădere cu 64,94 % faţă de cel înregistrat în anul 2009 – 3.050.259 lei.

III. Date informativeStructura si evolutia efectivului

39

Activitatea SC VISMAR COM 95 SRL în anul 2010 s-a realizat cu un număr mediu de salariaţi cu contract de muncă de 258, fondul de salarii cheltuit fiind de 4.569.442 lei iar cheltuielile cu asigurările şi protecţia socială au fost în sumă de 1.231.792 lei la care se adaugă valoarea tichetelor de masă acordate salariaţilor în cursul anului de 426.215 lei.

Categorie personal 31.12.2009 31.12.2010Număr mediu de salariaţi 285 258

Volumul și structura impozitului pe profit

Exerciţiul financiar 2010 s-a încheiat cu un profit brut de 1.069.278 lei, din care după

determinarea impozitului pe profit în sumă de 151.757 lei, rezultă un profit net în valoare de

917.521 lei.

Auditorul financiar constată că societatea a determinat impozitul pe profit ţinând cont

de cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal şi de cele deductibile, din verificările

efectuate prin sondaj rezultă că afectarea conturilor de venituri şi cheltuieli şi calculul

impozitului pe profit s-a făcut în mod corespunzător.

Cheltuielile nedeductibile fiscal înregistrate în anul 2010 sunt în sumă totală de 333.348

lei, cu următoarea structură:

- Cheltuielile cu impozitul pe profit aferent anului 2010 – 151.757 lei

- Cheltuieli sponsorizare – 44.085 lei

- Amenzi, confiscări – 37.957 lei

- Provizioane ce depăşesc limita admisă de lege – 37.334 lei

- Alte cheltuieli nedeductibile – 62.215 lei.

IV Alte aspecte

S-a efectuat preluarea corectă în balanţa de verificare a datelor din conturile sintetice,

există concordanţa dintre contabilitatea sintetică şi contabilitatea analitică.

Întocmirea bilanţului contabil s-a făcut pe baza balanţei de verificare a

conturilor sintetice şi a normelor metodologice cu privire la întocmirea

acestuia şi a anexelor sale. Activitatea de audit intern pentru anul 2010 s-a

desfăşurat conform Planului de audit intern aprobat de conducerea societăţii .

Rezultatele economico - financiare ale societăţii la 31 decembrie 2010, pot fi analizate şi prin prisma indicatorilor de structură ai activului, indicatorilor de structură ai pasivului, indicatorilor echilibrului financiar şi ai indicatorilor de rentabilitate:

40

1. Indicatorii de structură ai activului:- ponderea activelor imobilizate în totalul activului, calculată ca raport între

activele imobilizate şi total active. Activele imobilizate ale societăţii reprezentau la

31.12.2010 un procent de 60,52 % din total active, în creştere faţă de anul 2009 când ele

deţineau o pondere de 55,71 %.

- ponderea activelor circulante în totalul activului, calculată ca raport între active

circulante şi total active, ne indică faptul că în anul 2010 activele circulante deţin o pondere

de 39,47 % din total active, în scădere faţă de anul 2009 când deţineau o pondere de 44,29 %.

- ponderea stocurilor şi a producţiei în curs în total active, calculată ca raport între

stocuri şi producţie în curs şi total activ reprezintă 28,68 % din total active, în scădere faţă de

anul 2009 când acestea deţineau o pondere de 38,08 %.

2. Indicatori de structură ai pasivului:

- independenţa financiară calculată ca raport între capitalul propriu şi total pasiv.

În anul 2010, independenţa financiară în procent de 61,19 %, în scădere faţă de anul precedent

când înregistra valoarea de 74,62 %, procent care indică un nivel bun, peste gradul optim de

30 %;

- contribuţia acţionarilor la formarea resurselor totale, calculată ca raport între

capitalul social şi capitaluri proprii este de 74,33 % şi reflectă o contribuţie a acţionarilor în

totalul resurselor în creştere comparativ cu anul 2009 când era de 66,07 %;

- contribuţia creditelor la formarea resurselor totale, calculată ca raport între

creditele bancare şi total pasiv. Societatea are contractate credite bancare pe termen mediu şi

scurt, acest indicator având în anul analizat valoarea de 33,33 %;

3. Indicatori de rentabilitate, exprimă eficienţa activităţii agentului economic, în

sensul capacităţii acestuia de a obţine profit.

- rentabilitatea capitalului social, calculată ca raport între profitul net şi capitalul

social vărsat. În anul 2010, exerciţiul financiar s-a încheiat cu profit, acest indicator având un

nivel de 6,08 % şi se datorează desfăşurării unei activităţi de exploatare profitabile în

condiţiile în care societatea are un acţionariat majoritar de stat.

- rentabilitatea în funcţie de costuri, calculată ca raport între profitul net şi

cheltuielile totale. La sfârşitul anului 2010, prezintă nivelul de 3,58 % în scădere faţă de 2007

- 9,84 %,

- rentabilitatea financiară, calculată ca raport între profitul net şi capitalurile

proprii, a fost la sfârşitul anului 2010 în procent de 4,52 %.

41

- rentabilitatea economică, calculată ca raport între profitul din activitatea de

exploatare şi cifra de afaceri. Societatea a înregistrat la sfârşitul exerciţiului financiar 2010 un

profit din exploatare de 1.718.715 lei, acest indicator având un nivel de 7,45 %,

- rata de îndatorare, calculată ca raport între obligaţii şi total activ, rezultă că firma

înregistrează la 31 decembrie 2010 un grad de îndatorare de 38,81 %, indicator situat sub

nivelul optim, situaţie ce reflectă dependenţa scăzută şi respectiv sezonieră a societăţii faţă de

resursele împrumutate.

4. Indicatori de lichiditate

- rata lichidităţii generale, care compară ansamblul lichidităţilor potenţiale asociate

activelor circulante cu ansamblul datoriilor scadente sub 1 an, reliefând, totodată, existenţa

sau nu a fondului de rulment. În anul 2010, această rata a fost de 149,01 %;

- lichiditatea parţială, exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe

termen scurt, din creanţe şi disponibilităţi. La SC VISMAR COM 95 SRL a acest indicator a

avut un nivel de 40,73 %, sub limita minimă optimă de 80 %,

- lichiditatea imediată, care asigură interfaţa elementelor celor mai lichide ale

activelor cu obligaţiile pe termen scurt. Nivelul său este de 0,48 %.

V.Concluzii si propuneri

În urma verificării şi certificării situaţiilor financiare la SC VISMAR COM 95 SRL,

noi comisia de cenzori ne-am exprimat o opinie favorabilă pentru acestea.

După părerea noastră conturile anuale dau o imagine fidelă situaţiei financiare a

societăţii la data de 31 decembrie 2010 cât şi a contului de profit şi pierdere şi fluxului de

trezorerie pentru exerciţiul încheiat la această dată, în conformitate cu Legea Contabilităţii

nr.82/1991 republicată, a O.M.F. nr.1752/2005, pentru aprobarea Reglementărilor contabile

simplificate, armonizate cu directivele europene.

În urma constatărilor făcute noi am dori să facem câteva propuneri societăţii:

1. Responsabilitate mai mare a compartimentelor comerciale privind calitatea şi preţul

mărfurilor aprovizionate pentru desfacere precum şi intensificarea măsurilor de

valorificare a mărfurilor cu mişcare lentă sau fără mişcare;

2. Mărirea vitezei de circulaţie a mărfurilor prin reducerea treptată a stocurilor de

mărfuri, concomitent cu intensificarea ritmului de încasare a mărfurilor vândute, în

scopul de a reduce corespunzător şi obligaţiile faţă de furnizori;

42

3. Societatea să facă eforturi pentru a nu mai înregistra plăţi restante la furnizori;

4. Să se elibereze mărfuri clienţilor rău platnici numai după asigurarea anticipată a plăţii;

5. Să se determine corect obligaţiile fiscale şi să se efectueze plata la termenele legale;

6. Să se urmărească realizarea prevederilor cuprinse în BVC pe anul 2011.

În concluzie SC VISMAR COM 95 SRL poate fi competitivă pe piaţă prin calitatea

mărfurilor vândute, dar pentru a nu ajunge în incapacitate de plată trebuie să-şi încaseze la

timp creanţele şi să-şi achite obligaţiile restante la furnizori.

43

SC VISMAR COM 95 SRL ANEXA BSC VISMAR COM 95 SRL ANEXA B

BALANŢA CONTURILOR ANUALE la 31 decembrie 2010

- LEI -SIMBOL

CONTDENUMIREA CONTULUI

SOLD FINAL LA 31.12.2009 SOLD FINAL LA 31.12.2010DEBITOR CREDITOR DEBITOR CREDITOR

1012 CAPITAL SOCIAL SUBSCRIS VĂRSAT - 13.467.939,80 - 15.087.134,301061 REZERVE LEGALE - 1.858.418,16 - 1.911.882,16

10681 ALTE REZERVE – O.G. 70 - 195.909,33 - 195.909,3310682 ALTE REZERVE – HG 40/ 2002 - 635.870,11 - 635.870,1110684 ALTE REZERVE - 1.353.248,27 - 960.274,5210685 ALTE REZERVE REPARTIZATE PROFIT AN CURENT - 2.362,24 - 2.362,241171 REZULTAT REPORTAT - 2.457.575,75 - 864.057,271172 REZULTAT REPORTAT IAS - 83.550,76 - 83.550,76121 PROFIT ŞI PIERDERE - 2.610.088,75 - 917.521,27129 REPARTIZAREA PROFITULUI 2.10.088,75 - 917.521,27 -

1516 PROVIZIOANE PENTRU IMPOZITE - - - -1621 CREDITE BANCARE PE TERMEN LUNG 1.949.508,00 - 6.137.207,00168 DOBÂNZI AFERENTE ÎMPRUMUTURI - - - -205 CONCESIUNI, BREVETE 36.039,78 - 36.177,28 -

2111 TERENURI 751.661,02 - 751.661,02 -212 CONSTRUCŢII 6.312.725,35 - 6.603.937,71 -

2131 ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE 14.373.439,95 - 25.401.737,53 -2132 APARATE INSTALAŢII MĂSURARE ŞI CONTROL 327.034,05 - 355.001,88 -2133 MIJLOACE DE TRANSPORT 1.920.244,53 - 1.962.775,76 -214 MOBILIER, APARATURĂ BIROTICĂ 102.408,90 - 97.521,28 -231 IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎN CURS 94.311,40 - 43.408,05 -232 AVANSURI ACORDATE PT. IMOBILIZARI CORPORALE 3.899.016,00 - - -265 TITLURI DE PARTICIPARE DEŢINUTE 83.000,00 - 83.000,00 -

2805 AMORTIZARE CONCESIUNI, BREVETE - 36.039,78 - 36.177,282812 AMORTIZARE CONSTRUCŢII SPECIALE - 2.764.616,41 - 3.021.578,042813 AMORTIZARE UTILAJE - 9.784.130,33 - 12.111.581,01

SIMBOL DENUMIREA CONTULUI SOLD FINAL LA 31.12.2009 SOLD FINAL LA 31.12.2010

44

CONT DEBITOR CREDITOR DEBITOR CREDITOR2814 AMORTIZAREA AMC - 97.423,50 - 89.976,81301 MATERII PRIME 563.449,90 - 451.446,12 -

30210 BIOXID DE CARBON 5.765,18 - 3.405,35 -30211 MATERIALE AUXILIARE 223.790,26 - 245.636,63 -30212 IMPRIMATE - REGIM SPECIAL 3.111,24 - 2.402,17 -3022 COMBUSTIBILI 34.640,51 - 24.007,39 -

30240 PIESE DE SCHIMB 63.610,41 - 2.380,91 -30241 PIESE DE SCHIMB 74.933,48 - 63.786,05 -3030 OBIECTE DE INVENTAR ÎN FOLOSINŢĂ 12 380,00 - 400,00 -3031 OBIECTE DE INVENTAR ÎN FOLOSINŢĂ 14 44.447,82 - 65.280,23 -3032 OBIECTE DE INVENTAR ÎN FOLOSINŢĂ 15 637.348,21 - 671.843,29 -3033 OBIECTE DE INVENTAR ÎN FOLOSINŢĂ 13 2.769.753,10 - 2.724.465,47 -3034 UZURA OBIECTE DE INVENTAR 15 -637.348,21 - -671.843,29 -3035 UZURA OBIECTE DE INVENTAR 12 -380,00 - -400,00 -3036 UZURA OBIECTE DE INVENTAR 13 -2.769.753,10 - -2.724.465,47 -308 DIFERENŢE DE PREŢ LA MATERIALE 12.082,63 - 3.231,17 -331 PRODUSE ÎN CURS DE EXECUŢIE 1.494.429,61 - 1.531.278,89 -341 SEMIFABRICATE 5.739.705,05 - 4.678.733,51 -345 PRODUSE FINITE 84.175,37 - 320.324,39 -346 PRODUSE REZIDUALE 426,98 - 110,69 -351 MATERII PRIME LA TERŢI - - - -358 AMBALAJE AFLATE LA TERŢI 917.541,14 - 1.798.826,68 -381 AMBALAJE 1.335.238,53 - 1.356.318,71 -

3811 AMBALAJE ÎN MAGAZIE 15,37 - 1.119,58 -3812 AMBALAJE S. FIERBERE 298,78 - 298,78 -388 DIFERENŢE DE PREŢ LA AMBALAJE -197.985,95 - -991.033,36 -392 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA MATERIALELOR 745,24 - - 663,49

3920 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA MATER. AC. - 698,97 - 655,753921 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA MATER - 13,84 - 13,833922 AJUSTĂRI DEPRECIERE MATERIALE 2003 - 704,32 - 704,313923 AJUSTĂRI DEPRECIERE MATERIALE 2004 - 1.475,93 - 1.048,283924 AJUSTĂRI DEPRECIERE MATERIALE - 13.869,98 - 10.438,613925 PROVIZIOANE PT. DEPRECIRERE MATER. 2007 - 19.083,48 - 11.262,39

SIMBOL DENUMIREA CONTULUI SOLD FINAL LA 31.12.2009SOLD FINAL LA 31.12.2010

45

CONT DEBITOR CREDITOR DEBITOR CREDITOR3926 PROVIZIOANE PT. DEPRECIRERE MATER. 2008 - - - 18.147,89401 FURNIZORI - 776.491,42 - 551.599,75

4011 FURNIZORI DE AMBALAJE - 107.324,36 - -404 FURNIZORI DE IMOBILIZĂRI - 54.530,35 - 20.000,00409 FURNIZORI – DEBITORI 39.342,19 - 919,01 -

4091 FURNIZORI DEBITORI AMBALAJE 677.526,27 - 1.276.770,13 -4111 CLIENŢI 753.391,97 - 997.373,48 -4118 CLIENŢI INCERŢI SAU ÎN LITIGIU 18.050,43 - 21.308,25 -421 PERSONAL - REMUNERAŢII DATORATE - 91.519,00 - 92.997,00423 PERSONAL - AJUTOARE MATERIALE DATORATE - 6.029,00 - 4.455,00424 PARTICIPAREA PERSONALULUI LA PROFIT - - - -425 AVANSURI ACORDATE PERSONALULUI - - - -426 DREPTURI DE PERSONAL NERIDICATE - 8.392,00 - 8.180,00427 REŢINERI DIN REMUNERAŢII DATORATE TERŢILOR - 13.235,40 - 6.037,40428 ALTE DATORII ŞI CREANŢE ÎN LEGĂTURĂ CU PERS 4,12 - 28,12 -

4281 ALTE DATORII- GARANŢII MATERIALE - 82.769,03 - 81.875,034311 CONTRIBUŢIA UNITĂŢII LA ASIGURĂRILE SOCIALE - 92.736,00 - 86.291,004312 CONTRIBUŢIA PERSONALULUI LA ASIG SOCIALE - 44.909,00 - 45.275,004313 CONTRIBUŢIE ANGAJATOR ASIGURĂRI SĂNĂTATE - 28.369,00 - 23.685,004314 CONTRIBUŢIE ANGAJAŢI ASIGURĂRI SĂNĂTATE - 30.511,00 - 24.852,004315 CONTRIBUŢIE CONCEDII ŞI INDEMNIZAŢII - -56.512,00 - -59.978,004371 AJUTOR DE ŞOMAJ - 9.456,00 - 2.106,004372 CONTRIBUŢIA PERSONALULUI LA FOND ŞOMAJ - 1.990,00 - 1.929,00441 IMPOZITUL PE PROFIT 85.277,00 - 5.528,00 -

4423 TVA DE PLATĂ - 328,00 - 103.815,004424 TVA DE RECUPERAT - - - -4426 TVA DEDUCTIBILĂ - - - -4427 TVA COLECTATĂ - - - -444 IMPOZITUL PE SALARII - 52.614,00 - 56.731,00

4463 ACCIZE - 199.647,00 - -932.215,004465 IMPOZIT DIVIDENDE PERSIOANE JURIDICE - 1.666,00 - -4474 FOND SPECIAL HANDICAPATI - 2.145,00 - 2.549,004475 COMISION DMPS - 1.181,00 - 1.192,00

SIMBOLCONT

DENUMIREA CONTULUISOLD FINAL LA 31.12.2009 SOLD FINAL LA 31.12.2010

DEBITOR CREDITOR DEBITOR CREDITOR

46

4476 FOND GARANTARE CEANTE SALARIALE - 1.182,00 - 1.053,004477 FOND ACCIDENTE DE MUNCĂ - 6.028,00 - 4.033,00448 ALTE DATORII ŞI CREANŢE BUGET - - - -457 DIVIDENDE DE PLATĂ PAS - - - -

4574 DIVIDENDE ASOC VICTORIA BERMAS - - - -4572 DIVIDENDE ACŢIONARI 19 % CUPOANE - 836.050,97 - -461 DEBITORI DIVERŞI 78.198,81 - 271.424,74 -462 CREDITORI DIVERŞI - 14.351,81 - 5.496,83

4621 CREDITORI - GARANŢII KEG -uri - 43.839,02 - 35.838,26471 CHELTUIELI ÎNREGISTRATE ÎN AVANS 208,53 - 289,42 -491 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIERE CREANŢE - 13.201,82 - 3.257,94

4912 PROVIZ. PENTRU DEPRECIERE CREANŢĂ CLIENT - 5.491,28 - 5.491,28496 PROVIZIOANE - DEBITORI DIVERŞI - 553,00 - 12.729,84

4961 PROVIZIOANE CREANŢE DEBITORI - 7.087,83 - 7.009,7051211 DISPONIBIL LEI LA B.C.I.T. - - - -51212 DISPONIBIL ÎN LEI LA B.C.R 28.451,50 - 5.762,93 -51213 DISPONIBIL ÎN LEI BANCA UNIREA - - - -51214 DISPONIBIL ÎN LEI LA TREZORERIE 6.316,98 - 292,47 -51215 DISPONIBIL ÎN LEI RAIFFEISE -2.474.634,05 - -2.466.383,30 -51216 DISPONIBIL LEI DEPOZIT RAIFF - - - -51217 DISPONIBIL ÎN LEI PENTRU INVESTIŢII 1.535,13 - 438,66 -51218 DISPONIBIL LEI DEPOZIT BC - - - -51241 CONT LA RAIFFEISEN ÎN DEVIZE 127,49 - 13.697,00 -51242 CONT CARD ÎN DEVIZE 15,32 - - -5191 CREDITE TS - - - 2.453.137,155311 CASA ÎN LEI 6.070,29 - 4.939,76 -5314 CASA ÎN DEVIZE - - - -5321 TIMBRE FISCALE ŞI POŞTALE 42,25 - 33,90 -

53211 TIMBRE JUDICIARE 1,00 - 1,00 -5328 ALTE VALORI 8.021,68 - 12.406,83 -542 AVANSURI DE TREZORERIE 1.721,00 - 4.196,96 -581 VIRAMENTE INTERNE - - -601 CHELTUIELI CU MATERII PRIME - - - -

SIMBOLCONT

DENUMIREA CONTULUISOLD FINAL LA 31.12.2009

SOLD FINAL LA 31.12.2010

DEBITOR CREDITOR DEBITOR CREDITOR

47

6021 CHELTUIELI CU MATERIALE AUXILIARE - - - -6022 CHELTUIELI PRIVIND COMBUSTIBILII - - - -6024 CHELTUIELI PRIVIND PIESELE DE SCHIMB - - - -603 CHELTUIELI PRIVIND OBIECTELE DE INVENTAR - - - -604 CHELTUIELI PRIVIND MATERIALELE NESTOCATE - - - -605 CHELTUIELI PRIVIND ENERGIA ŞI APA - - - -608 CHELTUIELI PRIVIND AMBALAJELE - - - -611 CHELTUIELI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII - - - -

612CHELTUIELI CU REDEVENŢELE, LOCAŢIILE DE GESTIUNE ŞI CHIRIILE

- - - -

613 CHELTUIELI CU PRIMELE DE ASIGURARE - - - -614 CHELTUIELI CU STUDII ŞI CERCETĂRI - - - -622 CHELTUIELI PRIVIND COMISIOANELE ŞI

ONORARIILE- - - -

623 CHELTUIELI DE PROTOCOL, RECLAMĂ ŞI PUBLICITAT

- - - -

625 CHELTUIELI CU DEPLASĂRI, DETAŞĂRI ŞI TRANSF - - - -

626CHELTUIELI POŞTALE ŞI TAXE DE TELECOMUNICAŢII

- - - -

628 ALTE CHELTUIELI CU SERVICIILE EXECUT DE TERŢI - - - -

635CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINT

- - - -

641 CHELTUIELI CU REMUNERAŢIILE PERSONALULUI - - - -642 CHELTUIELI CU TICHETE DE MASĂ - - - -

6451CHELTUIELI CU CONTRIB. UNITĂŢII LA ASIG. SOCIALE

- - - -

6452 CHELTUIELI CU CONTRIB. UNITĂŢII AJUT. DE ŞOMAJ - - - -6458 ALTE CHELT. PRIV. ASIG. ŞI PROTECŢIA SOC. - - - -658 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE - - - -665 CHELTUIELI DIN DIFERENŢE DE CURS VALUTAR - - - -666 CHELTUIELI PRIVIND DOBÂNZILE - - - -667 CHELTUIELI PRIVIND SCONTURILE ACORDATE - - - -668 ALTE CHELTUIELI FINANCIARE - - - -

SIMBOLCONT

DENUMIREA CONTULUISOLD FINAL LA 31.12.2009

SOLD FINAL LA 31.12.2010

DEBITOR CREDITOR DEBITOR CREDITOR6811 CHELTUIELI CU AMORTIZAREA - - - -

48

6814 CHELTUIELI CU PROVIZIOANE DEPREC. AC. - - - -691 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT - - - -701 VENITURI DIN VÂNZAREA PRODUSELOR FINITE - - - -

703VENITURI DIN VÂNZAREA PRODUSELOR REZIDUALE

- - - -

704 VENITURI DIN LUCRĂRI EXECUT.ŞI SERV PRESTATE - - - -711 VENITURI DIN PRODUCŢIA STOCATĂ - - - -758 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE - - - -

7588 ALTE VENITURI DIN OP. DE GESTIUNE - - - -765 VENITURI DIN DIFERENŢE DE CURS VALUTAR - - - -766 VENITURI DIN DOBÂNZI - - - -767 VENITURI DIN SCONTURI OBŢINUTE - - - -768 ALTE VENITURI FINANCIARE - - - -781 VENITURI DIN PROVIZIOANE DE EXPLOATARE - - - -

TOTAL 40.140.060,34 40.140.060,34 45.959.323,03 45.959.323,03

49

S.C. VISMAR COM 95 SRL ANEXA CS.C. VISMAR COM 95 SRL ANEXA CBILANŢ

încheiat la 31. XII. 2010 lei

Nr. Crt. INDICATORI 2007 2008 % OBSERVAŢII01 IMOBILIZĂRI NECORPORALE - - -02 IMOBILIZĂRI CORPORALE 15.134.670 19.992.907 132,1003 IMOBILIZĂRI FINANCIARE 83.000 83.000 100,0004 TOTAL - ACTIVE IMOBILIZATE 15.217.670 20.075.907 131,9205 STOCURI 10.403.173 9.514.619 91,4606 CREANŢE 1.642.623 3.537.056 215,3307 INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT - - -08 CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 52.303 41.770 79,8609 TOTAL - ACTIVE CIRCULANTE 12.098.099 13.093.445 108,2310 CHELTUIELI ÎN AVANS 209 289 138,2811 DATORII CE TREBUIE PLĂTITE PÂNĂ LA 1 AN 4.981.924 8.787.003 176,3812 TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 22.334.054 24.382.638 109,17

13DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI

MARE DE 1 AN1.949.508 4.084.830 209,53

14 PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI - - -15 VENITURI ÎN AVANS - - -16 CAPITAL SOCIAL 13.467.940 15.087.134 112,0217 PRIME DE CAPITAL - - -18 REZERVE DIN REEVALUARE - - -19 REZERVE 4.375.479 4.263.066 97,4320 REZULTAT REPORTAT - Sold C 2.541.127 947.608 37,29

- Sold D - - -21 REZULTATUL EXERCIŢIULUI 2.610.089 917.521 35,1522 REPARTIZAREA PROFITULUI 2.610.089 917.521 35,1523 CAPITALURI PROPRII 20.384.546 20.297.808 99,57

51

S.C. VISMAR COM 95 SRL ANEXA DS.C. VISMAR COM 95 SRL ANEXA D

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE31 .XII. 2010

- lei -INDICATORI

SINTETICIINDICATORI ANALITICI

Nr. rd.

2009 2010 %

VENITURIDIN

EXPLOATARE

CIFRA DE AFACERI NETĂ 01 23.225.272 23.072.059 99,34PRODUCŢIA VÂNDUTĂ 02 23.225.272 23.072.059 99,34VÂNZĂRI DE MĂRFURI 03 - - -Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile al căror obiect de activitate îl constituie leasingul

04 - - -

VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE 05 - - -

VARIAŢIA STOCURILOR

Sold creditor 06 5.704.567 3.062.815 53,69 Sold debitor 07 - - -PRODUCŢIA REALIZATĂ DE ENTITATE PENTRU SCOPURILE SALE PROPRII ŞI CAPITALIZATĂ

08 - - -

ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 09 384.793 523.274 135,99VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL 10 29.314.632 26.658.598 90,94

CHELTUIELIDIN

EXPLOATARE

CHELTUIELI CU MATERIILE PRIME ŞI MATERIALELE CONSUMABILE

11,12 10.746.500 9.325.080 86,77

ALTE CHELTUIELI DIN AFARĂ (ENERGIA ŞI APA) 13 5.153.510 4.294.211 83,33CHELTUIELI PRIVIND MĂRFURILE 14 - - -CHELTUIELI CU PERSONALUL ŞI ASIGUR. SOCIALE 15 5.712.871 5.801.234 101,55AJUSTAREA VALORII IMOBILIZĂRILOR 18 1.975.898 2.964.652 150,04

AJUSTAREA VALORII ACTIVELOR CIRCULANTE 21 13.076 26.446 202,25

ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 24 2.659.883 2.196.268 82,57

AJUSTĂRI PRIVIND PROVIZIOANELE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI

29 - - -

INDICATORISINTETICI

INDICATORI ANALITICINr. rd.

2009 2010 %

CHELTUIELI DIN EXPLOATARE – TOTAL 32 26.261.738 24.939.883 94.97

52

A

REZULTATUL DIN EXPLOATARE:

PROFIT 33 3.052.894 1.718.715 56,30 PIERDERE 34 - - -

VENITURI FINANCIARE – TOTAL 42 217.403 11.093 5,10

CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL 49 252.928 662.307 261,86

BREZULTATUL FINANCIAR: PROFIT 50 - - - PIERDERE 51 2.635 649.437 24.646,57

CREZULTATUL CURENT AL EXERCIŢIULUI: PROFIT 52 3.050.259 1.069.278 35,06 PIERDERE 53 - - -

VENITURI EXTRAORDINARE – TOTAL 54 - - -CHELTUIELI EXTRAORDINARE – TOTAL 55 - - -

D

REZULTATUL EXTRAORDINAR

PROFIT 56 - - -

PIERDERE 57 - - -

REZULTATUL BRUT

PROFIT 60 3.050.259 1.069.278 35,06 PIERDERE 61 - - -

IMPOZITUL PE PROFIT 62 440.170 151.757 34,48

E

REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI

PROFIT 64 2.610.089 917.521 35,15

PIERDERE 65 - - -

53

BIBILIOGRAFIE

1. Alberto Sillero - Audit şi revizie legală; ghid practic, Editions ESKA,2003.

2. Marin Toma - Ghid practic pentru auditul financiar şi certificarea Marius Chivulescu bilanţurilor contabile, Editura C.E.C.C.A.R., 1995.

3. Marin Toma - Iniţiere în Auditul Situaţiilor Financiare ale unei entităţi.

4. Ioan Bătrâncea - Controlul și auditul financiar al entității economice, Bătrâncea L.M. Editura Risoprint, 2007

5. Bătrâncea I., Dumbravă P., - Bilanțul entității economice, Ed. Risoprint, 2006 Bătrâncea L. M.

6. D.Scutaru - Auditul financiar contabil, Editura Economică,1997.

7. Tatiana Danescu - Audit financiar – convergențe între teorie și practică, Editura Irecson 2007

8. Lumina Lex - Auditul financiar și auditul intern – legislație, 2005

9. Ghiță M – Auditul intern, Ed. Economică, București, 2004

10. Camera auditorilor – Audit financiar 2006. Standarde – Codul etic, Editura Financ. din România Irecson 2007

11.C.E.C.C.A.R. – Manualul pentru standarde internaționale de audit, certificare și etică – ediția 2007

12. C.E.C.C.A.R. – Norme de audit financiar şi certificarea bilanţului contabil, Editura C.E.C.C.A.R.,1995.

13. C.E.C.C.A.R. – Revista lunară ,,Contabilitatea,Expertiza şi Auditul Afacerilor” (2007-2008)

14. I.F.A.C.-I.A.A.S.B. – Standardele Internaţionale de Audit,Ediţia 2007.

15. I.F.A.C. – Codul etic al profesioniştilor contabili.

16. C.E.C.C.A.R – Normele profesionale nr.23, privind auditul statutar- cenzorial al societăţilor comerciale, Editura CECCAR,2004

54

CONCLUZII

În concluzie, auditarea situaţiilor financiare anuale, de către auditorul financiar, reprezintă o

activitate complexă şi sistematică, ce implică anumite responsabilităţi ale participanţilor. Finalitatea

activităţii de audit financiar constă, pe de o parte, în comunicarea rezultatelor, cu respectarea anumitor

rigori profesionale sub aspectul redactării raportului de audit şi exprimării clare a opiniei formulate, iar pe

de altă parte, înţelegerea de către beneficiari a responsabilităţilor viitoare.

Pentru exercitarea activităţii de audit, au fost emise obiective şi principii generale, în baza cărora

auditorul îşi stabileşte tehnicile cele mai adaptate pentru a-şi îndeplini misiunea. Obiectivul unui

angajament de audit al situaţiilor financiare este de a da posibilitatea auditorului să exprime o opinie cu

privire la situaţiile financiare, dacă acestea sunt întocmite, sub toate aspectele semnificative, în

conformitate cu un cadru aplicabil de raportare financiară. Auditorul trebuie să planifice şi să desfăşoare

un angajament de audit cu o atitudine de scepticism profesional, admiţând că pot exista împrejurări în

care situaţiile financiare să fie denaturate în mod semnificativ.

O atitudine de scepticism profesional înseamnă că auditorul realizează o evaluare critică, în mod

circumspect, a validităţii unei probe de audit obţinute şi este atent la acele probe de audit care contrazic

sau pun la îndoială credibilitatea documentelor sau a declaraţiilor conducerii La finalizarea fiecărei

activităţi de audit auditorul trebuie să revizuiască şi să evalueze concluziile ce rezultă din probele de audit

ca bază pentru exprimarea unei opinii asupra situaţiilor financiare auditate care vor fi inscrise intr-un

raport de audit. Această revizuire şi evaluare implică luarea în considerare a faptului dacă situaţiile

financiare au fost întocmite în conformitate cu Cadrul general de raportare financiară. Conţinutul

55

raportului de audit trebuie să respecte următoarele cerinţe: să fie uşor de înţeles şi lipsit de ambiguitate, să

cuprindă numai informaţii susţinute de probe suficiente şi relevante, să fie complet, exact, obiectiv,

convingător, concis şi uniform, astfel încât să faciliteze înţelegerea lui de către cititor. În rapoartele de

audit pe care le întocmesc, auditorii îşi exprimă opinia de audit asupra situaţiilor financiare auditate,

prezintă constatările rezultate şi formulează concluzii şi recomandări cu privire la măsurile ce urmează a

fi luate în legătură cu situaţiile financiare auditate. Daca auditorul a identificat o denaturare semnificativă

rezultată din eroare, trebuie să comunice respectiva denaturare către nivelul de conducere corespunător în

timp util.

Mai sunt o serie de aspecte pe care as fi vrut sa fi avut spatiu sa le dezvolt:

etapele unei misiuni de audit; dosarul de audit; dosarul permanent; dosarul de audit current; foile

de lucru;

-erori si frauda in audit;

Personal, consider că realizarea acestui proiect a reprezentat o experienţă ce s-a constituit ca o

reală sursă de beneficii profesionale din mai multe puncte de vedere.

În primul rând, domeniul abordat este unul deosebit de interesant, intrigant şi de permanentă

actualitate. Contextul actual impune ca o necesitate obiectivă atenţia către măsuri reale şi imediate privind

elaborarea şi implementarea de metode de auditare cu scopul descoperirii fraudelor şi erorilor din ce în ce

mai dificil de depistat.

În timpului realizării acestui proiect am avut posibilitatea de a veni în contact cu literatura de

specialitate, în special cu standardele internaţionale folosite în acest domeniu dar a trebuit să mă

familiarizez şi cu unele metode mai vechi dar consacrate.

În al doilea rând, în timpul realizării proiectului a trebuit să mă ocup de aspectele şi de etapele

auditării unei societăţi – toate acestea făcându-se cu urmarea indicaţiilor oferite de conducătorul ştiinţific.

In al treilea rand, mi-a fost foarte dificil sa ma incadrez cu o tema de o asa mare importanta si in

numarul de pagini solicitat. Am incercat, pe cat posibil, sa respect cerintele generale. Am senzatia ca sunt

multe aspecte de discutat si de prezentat, in conditiile in care cazuistica este mult mai vasta decat ceea ce

imi permite spatiul sa prezint in aceasta lucrare.

De asemenea, consider ca agenţii economici din România nu au atins încă gradul de conştiinţă

necesar sau, în unele cazuri, nu au interes să recurgă la serviciile profesionale de audit financiar.

Astfel se explică lipsa generală de interes a acestora pentru auditul financiar, ca mijloc de

reflectare a modului de respectare a prevederilor Standardelor Internaţionale de Contabilitate şi a

prezentării corecte a rezultatelor financiare obţinute.

În concluzie, auditarea situaţiilor financiare anuale, de către auditorul financiar, reprezintă o

activitate complexă şi sistematică, ce implică anumite responsabilităţi ale participanţilor. Finalitatea

56

activităţii de audit financiar constă, pe de o parte, în comunicarea rezultatelor, cu respectarea anumitor

rigori profesionale sub aspectul redactării raportului de audit şi exprimării clare a opiniei formulate, iar pe

de altă parte, înţelegerea de către beneficiari a responsabilităţilor viitoare.

16

57

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Brezeanu P. - Audit şi control financiar, Editura ASE, Bucureşti, 2001 Camera Auditorilor din România-

Audit financiar 2000, Editura Economică, Bucureşti, 2000 IFACI - Norme pour la pratique

professionnelle de l’Audit Interne IFACI - La conduite d’une mission d’Audit Interne, Dunod, Paris, 2000

Oprean I., Întocmirea şi audierea bilanţului contabil, Editura Intelcredo Deva, 1997 Stoian Ana - Audit

financiar contabil, Editura economică, București, 2001 Tiron Tudor Adriana, Irimie E. – „Audit

financiar-contabil”, suport de curs pentru accesul la masterat, Editura EIKON, Cluj-Napoca, 2010 *** -

O.G.R. nr. 75/1 iunie 1999 privind activitatea de audit financiar *** - Regulamentul de organizare şi

funcţionare a Camerei Auditorilor din România *** - O.G.R. nr. 119/31 august 1999 privind auditul

intern şi controlul financiar Preventiv *** - Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicată *** - Legea nr.

301/17 mai 2002 privind aprobarea O.G.R. nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar

preventiv *** - Legea nr. 133/19 martie 2002 pentru aprobarea O.G.R. nr. 75/1999 privind activitatea de

audit financiar

58

LUCRARE DIZERTATIE noua

Documents

Transcript of LUCRARE DIZERTATIE noua