DIETE

Guta, considerata in trecut boala celor bogati, prin excesul de carne de vanat bogata in purine, este o tulburare congenitala a metabolismului purinelor, in care se acumuleaza niveluri serice anormale de acid uric. Apare cel mai frevent dupa varsta de 35 de ani si afecteaza in special articulatiile (artrita cronica).

Guta evolueaza in pusee a caror aparitie poate fi legata de mese copioase, abuz de alcool si exercitii fizice. De asemenea, guta este frecvent asociata obezitatii. 

Regimul alimentar pentru guta trebuie sa aiba un continut redus caloric

Dieta recomandata in guta este una cu un continut caloric redus, cantitate scazuta de proteine (hipoprotidic) si lipide (hipolipidic), normoglucidic, hiposodat (reducerea cantitatii de sare), bogat in lichide si alcalinizat. Aportul crescut de lichide (3 litri/zi) este indicat pentru ajustarea excretiei (eliminarii) de acid uric si reducerea formarii de calculi. Cantitatea de lipide (grasimi) trebuie redusa, deoarece acestea inhiba excretia uratilor, care este, in schimb, stimulata de carbohidrati. De aici vine si recomandarea unei diete normoglucidice. Alcoolul creste productia de acid uric. Din acest motiv, evitati consumul acestuia. 

In regimul alimentar pentru guta sunt recomandate 600-1 000 mg de purine pe zi

Va vom prezenta un tabel in care se vor regasi principalele grupe de alimente si continutul lor in purine.

Dieta tipica recomandata in guta contine intre 600 si 1 000 mg de purine zilnic. In cazurile de guta severa sau avansata, aportul purinelor din dieta este restrans la 100-150 mg, crescut in carbohidrati (50-55% din necesarul caloric zilnic), redus in lipide (30% din necesarul caloric zilnic), iar aportul de colesterol, de dorit, sub 300 mg/zi.

In regimul pentru guta sunt indicate 4-5 mese pe zi, iar in puseul acut (primele 48 ore), regimul va fi compus din: orez, paste fainoase, supe-creme de legume, piureuri, preparate fara grasimi (legume fierte si fructe). Tratamentul medicamentos insoteste tratamentul igieno-dietetic, oferind pacientului o libertate mai mare si o diversitate in ceea ce priveste regimul alimentar zilnic. Trebuie spus ca nevoia unei restrictii rigide a purinelor a fost, in zilele noastre, in mare parte, eliminata.

Continutul alimentelor in purine:

Grupa 1. Continut crescut de purine (100-1 000 mg purine/100 g aliment)

Grupa 2. Continut moderat de purine (9 - 100 mg purine/100 g aliment)

Grupa 3. Continut neglijabil de purine

- Icre, sardine, hering;

- Inima, rinichi (viscere);

- Drojdie (bere, panificatie);

- Hamsii, creier, scrumbie;

- Concentrate de carne, carne de gasca, potarniche.

- Carne si peste (exceptand cele enumerate in prima grupa);

- Legume: sparanghel, fasole uscata, linte, ciuperci, spanac, mazare uscata;

- Pasari domestice;

- Moluste.

- Paine, unt sau margarina, placinta si prajituri;

- Bauturi racoritoare carbogazoase;

- Cereale si produse din cereale;

- Branza, ciocolata, cafea, condimente;

- Paine de porumb, fructe, desert de gelatina, inghetata;

- Plante medicinale;

- Lapte, macaroane, taietei, budinca;

- Nuci, ulei, masline, muraturi;

- Smantana, crema de ou, oua, grasimi, popcorn;

- Orez, sare, zahar, ceai, legume, otet, faina alba.

Alimentele din grupa 1: trebuie eliminate din dieta pacientului cu guta (stadiu acut si remisiune);

Alimentele din grupa 2: se recomanda o portie de carne, peste sau o portie (1/2 cana) de legume din aceasta grupa. Este permisa zilnic in timpul remisiunii;

Alimentele din grupa 3: se pot consuma zilnic.

Dr. Venera Vartosu,Medic recuperare medicala,Consultant nutritie 

Generalitati

Guta este o forma dureroasa de artrita care a fost asociata cu regimul alimentar al unei persoane, caracterizat de consumul excesiv de carne, fructe de mare si alcool. Ca urmare, tratamentul gutei include restrictii alimentare severe. De aceea, dieta recomandata pentru persoanele care sufera de guta este destul de greu de urmat. Din fericire, In multe aspecte, aceasta dieta seamana cu planurile de alimentatie sanatoasa recomandate pentru majoritatea oamenilor. Alaturi de contributia pe care o are la mentinerea sub control a gutei, dieta poate ajuta la prevenirea multor   boli cronice.  

Guta se declanseaza atunci cand in sangele unei persoane acidul uric atinge un nivel ridicat, iar cristalele rezultate se acumuleaza in jurul articulatiilor. Organismul unei persoane produce acid uric in urma procesului de descompunere a purinelor. Desi se gasesc in mod natural in corpul uman, totusi exista anumite alimente (organe, hamsii, hering, sparanghel, ciuperci), care contribuie la cresterea valorilor acestora.Cuprins articol

1. Generalitati 2. Scop 3. Detalii 4. Reguli de baza 5. Concluzii 6. Riscuri

ScopDieta recomandata pentru persoanele care manifesta guta are ca scop principal controlul productiei si eliminarea acidului uric, masuri care pot ajuta la prevenirea atacurilor de guta sau pot reduce severitatea lor. Totusi, in cele mai multe cazuri, regimul alimentar nu este un tratament exclusiv pentru guta. Intrucat obezitatea este un factor de risc pentru aparitia gutei, scaderea in greutate poate ajuta la diminuarea sanselor de declansare a crizelor acute ale bolii.DetaliiRegimul alimentar pentru bolnavii de guta are ca obiectiv principal reducerea aportului de alimente bogate in purine, fapt ce echilibreaza valorile acidului uric. Intr-o prima etapa, cei care sufera de obezitate sau sunt supraponderali, vor incerca sa piarda din numarul de kilograme in plus. Trebuie evitata slabirea brusca si rapida, intrucat aceasta poate declansa un atac de guta. Se vor bea multe lichide si se vor evita dietele bogate in proteine (acestea pot stimula productia de acid uric si pot provoca hiperuricemie).Reguli de baza- Se va limita consumul de proteine animale, precum si alimentele bogate in purine, inclusiv organele animale (ficatul, de exemplu), hering, macrou si hamsii. Un regim alimentar care include carne rosie (de vita, porc si miel), fructe de mare (creveti, homar, scoici) si peste gras (ton) este relationat cu

riscul dezvoltarii gutei. Pentru ca toate proteinele animale contin purine, portiile zilinice nu trebuie sa depaseasca 130-170 grame. 

- Mesele zilnice vor contine o cantitate mai mare de proteine pe baza de plante. Proteinele pot fi furnizate organismului din mai multe surse, inclusiv din legume. Aceasta schimbare in stilul nutritional ar putea fi utila si in procesul de diminuare a valorilor grasimilor saturate.

- Se va limita sau evita alcoolul. Alcoolul interfereaza cu eliminarea acidului uric din organism. S-a constatat ca in urma consumului constant de bere s-au declansat mult mai des, crizele acute de guta. Daca o persoana are simptome evidente ale bolii, nu trebuie sa bea alcool. Cu toate acestea, daca boala nu se manifesta, probabil ca un pahar de vin pe zi (150 ml) este posibil sa nu creasca riscul. 

- Se vor consuma lichide, in special apa. Fluidele vor ajuta la eliminarea acidului uric din organism. Ideal ar fi ca o persoana sa bea 2 litrii de apa in fiecare zi. 

- Se vor introduce in dieta produse alimentare (inclusiv lacatate) cu un continut scazut de grasimi. Unele studii au demonstrat ca lactatele degresate (iaurt, lapte) preintampina aparitia gutei, mai ales daca nu se depasesc 700 ml intr-o zi. 

- Se vor prefera mesele care contin carbohidrati complecsi, mai multe cereale integrale, fructe si legume si mai putine glucide rafinate (paine alba, prajituri, bomboane). 

- Se va diminua sau inlatura cantitatea de zahar din planul alimentar. Dulciurile determina senzatia de satietate si contin multe calorii, care nu pot fi arse decat prin exercitii fizice suplimentare. Desi nu exista studii care sa confirme ca zaharul influenteaza in mod direct nivelulde acid uric, dulciurile sunt cele care contribuie in mod direct la cresterea numarului de kilograme si la dezvoltarea obezitatii.

In urma unor studii s-a descoperit ca barbatii care au baut zilnic intre patru si sase cesti de cafea au manifestat un risc mai scazut de aparitie a gutei.Concluzii

Dieta recomandata pentru bolnavii de guta, poate ajuta la limitarea productiei de acid uric si creste sansele eliminarii acestuia. Totusi scaderea concentratiei de acid uric din sange nu va fi suficienta pentru tratarea bolii, fara medicatie, dar poate ajuta la diminuarea intensitatii si numarului de crize acute. In urma regimului alimentar recomandat pentru persoanele

care sufera de guta si dupa limitarea numarului de calorii e va imbunatati starea generala de sanatate si se va mentine o greutate sanatoasa.

Riscuri

Riscurile urmarii dietei pe termen nelimitat sunt foarte scazute.