Cetatea Ciacovei nr 68

6
Anul V Nr. 68 - Octombrie 2010 INTERNET: www.ianosel.com Coordonator: Mihai Aurel Ianoşel Să nu uiţi niciodată ţara mea frumoasă, ţara mea de cântec şi dor, că faci parte din marea familie a gintei latine. Că împărtă- şeşti aceeaşi lumină din timpi seculari, îm- preună cu alte ţări civilizate ale Europei. Nu-ţi mai aminteşti tu, ţărişoara mea, cu câtă durere şi lacrimi ai suportat orice atin- gere străină de fiinţa ta? Nu-ţi mai aminteşti de acei nesfârşiţi ani când te întrebai cu mare tristeţe: - Cum s-a putut ca plaiul meu mioritic să devină un iad terestru? Cum de s-a aşternut jalea peste casele noastre?! Să cântăm imnul “Deşteaptă-te române!” până ne vom trezi din noaptea neputinţei! Dragii mei români, noi suntem cu toţii egali în faţa lui Dumnezeu. Din această lege divină s-a născut democra- ţia. Să ne socotim oameni integrii şi egalii altora pe măsu- ra valorii noastre morale. Să privim adânc în sufletele noastre şi să producem schimbarea de care avem atât de multă nevoie. În Occident ori peste Ocean, există şi fenomene repro- babile, pentru că în democraţie funcţionează opţiunea liberului arbitru, deci ca individ poţi să alegi între bine şi rău. La capătul căii răului însă, se află justiţia care este nepărtinitoare şi neiertătoare, indiferent dacă cel ce a făcut răul este om de stat sau om de rând. Românii care ne aflăm în străinătate din diferite motive îndreptăţite, pe lângă efortul constant de a ne integra în viaţa şi tradiţiile noii ţări de adopţie, suntem mereu cu gândul, atenţia şi grija, la ce se întâmplă acasă. La România, dragostea noastră dintâi. Sufletele noastre simt deseori o bucurie lăuntrică pentru fiecare succes al ţării, prezentat prin intermediul mijloacele media din străi- nătate. Am plâns de bucuria schimbării alături de cei de-acasă, dar treptat devenim nişte spectatori inerţi la un joc inert, practicat de amatorismul politic al guvernan- ţilor. Aceştia, n-au făcut decât să creeze treptat în minţile noastre, multe semne de întrebare fără răspuns, derută şi imposibilitatea de a da o explicaţie la întrebările ce ni le adresează cei ce urmăresc ce se întâmplă la noi, în timp ce la ei s-a intrat de multă vreme în normalitate. Scumpă Românie, mă gândesc cu groază la faptul că valurile tumultuase ale răului care-ţi inundă trupul, ar putea într-o bună zi să te frângă în bucăţi şi ai rămâne în sufletul şi în amintirea noastră, o poveste: ”A fost odată o ţară mândră şi bogată, pe care fiii ei ...” Ar fi prea trist! Trebuie să stângem laolaltă cioburile speranţei noastre răvăşite, pentru a redeveni noi înşine, acolo şi aici, ceea ce am fost cândeva. Să privim înainte cu speranţa unor vremuri mai bune. Şi poate în efortul nostru, ne va fi ală- turi şi bunul Dumnezeu! Profesor (pens.) Nicolae Stoica rezident în Canada În 13 aug. 2010, a fost expediată o reclamaţie prin internet de pe o adresă fictivă conţinând numele coordonatorului ziarului nostru, la Guvernul României - Autoritatea Naţională Sanitară şi pentru Siguranţa Alimentelor (callcenter@ansvsa). Au fost semnalate nereguli privind valorificarea produselor alimentare la tarabele instalate în Piaţa Cetăţii din Ciacova, în zilele urmă- toare, cu prilejul organizării Rugii. Reclamaţia a fost trimisă spre verificare la Direcţia Sanitară Veterinară Timiş, fiind înregis- trată cu nr. 17.655 / 14.08.2010 (în imaginea de mai jos). O echipă de control şi-a făcut meseria, întocmind documen- taţia cu cele constate. În paralel ne-am făcut (desigur) şi noi “meseria” şi iată ce am stabilit: Contra cost (după ce motivezi temeinic solicitarea), compa- nia care administrează reţeaua de internet “yahoo.com”, îţi comunică IP-ul computerului de pe care s-a transmis mesajul. Nu vom furniza prea multe detalii, din lipsă de spaţiu. Ne rezumăm informându-vă că cel care în realitate a expediat reclamaţia, a lucrat o perioadă relativ scurtă de timp la Direcţia Sanitară Veterinară (DSV) Timiş, cunoscând modalitatea de verificare a sesizărilor adresate acestui organism de control. Este angajatul soţiei într-un magazin falimentar cu materiale de construcţii, în care patroana, vânzătorul şi ... profesorul, practică fiecare preţuri de vânzare a produselor după bunul plac, culoarea ochilor şi naivitatea cumpărătorului. Ne oprim (deocamdată) aici, considerând că v-am furnizat suficiente elemente ajutătoare. - Redacţia - Ziarul “Cetatea Ciacovei” nu este aservit vreunei formaţiuni politice. Îşi rezervă însă dreptul de a prezenta şi faţa nevăzută a celor aflaţi în diferite structuri de condu- cere, care ne hotărăsc vremelnic destinele. Acesta este printre altele şi rolul unei prese libere şi independente.

description

Cetatea Ciacovei nr. 68

Transcript of Cetatea Ciacovei nr 68

Page 1: Cetatea Ciacovei nr 68

Anul V Nr. 68 - Octombrie 2010 INTERNET: www.ianosel.com Coordonator: Mihai Aurel Ianoşel

Să nu uiţi niciodată ţara mea frumoasă, ţara mea de cântec şi dor, că faci parte din marea familie a gintei latine. Că împărtă- şeşti aceeaşi lumină din timpi seculari, îm- preună cu alte ţări civilizate ale Europei. Nu-ţi mai aminteşti tu, ţărişoara mea, cu câtă durere şi lacrimi ai suportat orice atin- gere străină de fiinţa ta? Nu-ţi mai aminteşti de acei nesfârşiţi ani când te întrebai cu mare tristeţe: - Cum s-a putut ca plaiul meu mioritic să devină un iad terestru? Cum de s-a aşternut jalea peste casele noastre?! Să cântăm imnul “Deşteaptă-te române!” până ne vom trezi din noaptea neputinţei! Dragii mei români, noi suntem cu toţii egali în faţa lui Dumnezeu. Din această lege divină s-a născut democra-ţia. Să ne socotim oameni integrii şi egalii altora pe măsu-ra valorii noastre morale. Să privim adânc în sufletele noastre şi să producem schimbarea de care avem atât de multă nevoie. În Occident ori peste Ocean, există şi fenomene repro-babile, pentru că în democraţie funcţionează opţiunea liberului arbitru, deci ca individ poţi să alegi între bine şi rău. La capătul căii răului însă, se află justiţia care este nepărtinitoare şi neiertătoare, indiferent dacă cel ce a făcut răul este om de stat sau om de rând. Românii care ne aflăm în străinătate din diferite motive îndreptăţite, pe lângă efortul constant de a ne integra în viaţa şi tradiţiile noii ţări de adopţie, suntem mereu cu gândul, atenţia şi grija, la ce se întâmplă acasă. La România, dragostea noastră dintâi. Sufletele noastre simt deseori o bucurie lăuntrică pentru fiecare succes al ţării, prezentat prin intermediul mijloacele media din străi-nătate. Am plâns de bucuria schimbării alături de cei de-acasă, dar treptat devenim nişte spectatori inerţi la un joc inert, practicat de amatorismul politic al guvernan-ţilor. Aceştia, n-au făcut decât să creeze treptat în minţile noastre, multe semne de întrebare fără răspuns, derută şi imposibilitatea de a da o explicaţie la întrebările ce ni le adresează cei ce urmăresc ce se întâmplă la noi, în timp ce la ei s-a intrat de multă vreme în normalitate. Scumpă Românie, mă gândesc cu groază la faptul că valurile tumultuase ale răului care-ţi inundă trupul, ar putea într-o bună zi să te frângă în bucăţi şi ai rămâne în sufletul şi în amintirea noastră, o poveste: ”A fost odată o ţară mândră şi bogată, pe care fiii ei ...” Ar fi prea trist! Trebuie să stângem laolaltă cioburile speranţei noastre răvăşite, pentru a redeveni noi înşine, acolo şi aici, ceea ce am fost cândeva. Să privim înainte cu speranţa unor vremuri mai bune. Şi poate în efortul nostru, ne va fi ală-turi şi bunul Dumnezeu!

Profesor (pens.) Nicolae Stoica rezident în Canada

În 13 aug. 2010, a fost expediată o reclamaţie prin internet de pe o adresă fictivă conţinând numele coordonatorului ziarului nostru, la Guvernul României - Autoritatea Naţională Sanitară şi pentru Siguranţa Alimentelor (callcenter@ansvsa). Au fost semnalate nereguli privind valorificarea produselor alimentare la tarabele instalate în Piaţa Cetăţii din Ciacova, în zilele urmă-toare, cu prilejul organizării Rugii. Reclamaţia a fost trimisă spre verificare la Direcţia Sanitară Veterinară Timiş, fiind înregis- trată cu nr. 17.655 / 14.08.2010 (în imaginea de mai jos). O echipă de control şi-a făcut meseria, întocmind documen-taţia cu cele constate. În paralel ne-am făcut (desigur) şi noi “meseria” şi iată ce am stabilit: Contra cost (după ce motivezi temeinic solicitarea), compa-nia care administrează reţeaua de internet “yahoo.com”, îţi comunică IP-ul computerului de pe care s-a transmis mesajul. Nu vom furniza prea multe detalii, din lipsă de spaţiu. Ne rezumăm informându-vă că cel care în realitate a expediat reclamaţia, a lucrat o perioadă relativ scurtă de timp la Direcţia Sanitară Veterinară (DSV) Timiş, cunoscând modalitatea de verificare a sesizărilor adresate acestui organism de control. Este angajatul soţiei într-un magazin falimentar cu materiale de construcţii, în care patroana, vânzătorul şi ... profesorul, practică fiecare preţuri de vânzare a produselor după bunul plac, culoarea ochilor şi naivitatea cumpărătorului. Ne oprim (deocamdată) aici, considerând că v-am furnizat suficiente elemente ajutătoare.

- Redacţia -

Ziarul “Cetatea Ciacovei” nu este aservit vreunei formaţiuni politice. Îşi rezervă însă dreptul de a prezenta şi faţa nevăzută a celor aflaţi în diferite structuri de condu-cere, care ne hotărăsc vremelnic destinele. Acesta este printre altele şi rolul unei prese libere şi independente.

Page 2: Cetatea Ciacovei nr 68

CETATEA CIACOVEI PAGINA 2

Pentru că Ciacova era un important târg, veneau aici oameni din toate zonele ţării cât şi din ţări invecinate. Bunicul meu, Bach, a venit din Lugoj. Era originar de acolo. Vorbea germana, româna şi sârba. Bietul tata, născut în 1907, când a început şcoala în 1914, se preda exclusiv în limba maghiară şi nimeni din casă nu l-a putut ajuta, pentru că nimeni nu vorbea ungureşte. Bunicul meu a fost ceasornicar. Pe vremea aceea, după ce erai ucenic deveneai calfă, iar calfele mergeau prin bresle până la Viena. Şi s-a dus de la meşter la meşter cu carnetul acela de calfă, unde trebuia să scrie unde a lucrat ca să-şi perfecţioneze meseria. Bunicul a deschis la Ciacova un atelier de ceasornicărie şi lucra pentru ţărani, pentru că în Banat fiecare ţăran avea un ceas deşteptător în casă şi o pendulă. De Ciacova aparţineau cele şase sate: Cebza, Macedonia, Ghilad, Petroman, Obad şi Gad. Toţi locu- itorii din aceste sate veneau la Ciacova la piaţă, marţea, vinerea şi duminica. De altfel, la Ciacova erau pe atunci şi un spital foarte bine dotat şi deservit de buni profesionişti, policlinică, farmacie, procuratură, judecătorie, jandarmerie, finanţe şi Carte funciară. Tatăl meu cânta la vioară. În orchestra lui proprie cânta la contrabas. Avea instrumente proprii. Ştia să cânte şi la saxofon. La Ciacova era obiceiul, probabil şi-n celelalte comune din Banat, să ia copiii ore de muzică. Nu ca să se facă muzicanţi, ci pentru educaţie. Erau profesori, de exemplu domnul Gregor, ce-i învăţa pe copii şi vioară şi acordeon. Erau între 20 şi 30 de copii care mergeau la el. Şi tata a dat ore de muzică. Toţi tinerii învăţau să cânte la un instrument. În Ciacova erau mai multe orchestre, pentru că era muzica ţiganilor profesionişti formată din două orchestre: a ţiganilor de limbă maternă română, care cântau muzică populară românească şi a ţiganilor de limbă maternă maghiară ori germană. Erau mulţi ţigani de limbă maternă germană la Ciacova, care cred că veniseră pe lângă garnizoana care a fost dislocată în Târg. Ţiganii vorbeau germana la perfecţie. Podul nostru era plin de partituri de la Bucureşti, de la Sergiu Malagamba până la toţi ceilalţi compozitori la modă. Era muzică de dans. Cam de două ori pe săptămână aveau repetiţii cu orchestra. O dată pe săptămâmână, repetiţia se organiza la biserică, pentru că din Ciacova era Brandeis, profesorul de braci (de violă) de la Şcoala de Muzică şi era Gerstenengst, organistul de la biserica Sf. Iosef din Bucureşti, cel mai bun organist din România pe vre- mea aceea. Iar ei veneau de Paşti şi de Crăciun şi dădeau concerte în Ciacova cu corul bisericii care tre- buia să fie pregătit cu multă minuţiozitate. Duminica, în faţa Bisericii sau a Căminului Cu tural pe la ora două, se organiza jocul. Cântau câţiva lmuzicanţi şi tineretul juca. După aceea mergeau acasă să hrănească animalele, iar seara se organiza balul. Viaţa culturală şi spirituală era în centrul atenţiei autorităţilor acelor vremuri. Chirvaiul e ziua sfinţirii Bisericii catolice.Orchestra se tocmea pe trei zile, fiind cumpărate din timp câteva butoaie cu vin. De obicei tinerii care încă nu fuseseră luaţi la armată, participau doi - trei ani la rând, până plecau în armată. Iar dacă băiatul pleca în armată şi nu mai lua de soţie la întoarcere pe fata cu care era pereche la Chirvai, atunci era multă bârfă printre localnici. Adică pur şi simplu o compromitea. La activităţile culturale participa toată suflarea localităţii. Nu era obligatorie, era voluntară şi oamenilor le plăcea. Piese de teatru s-au jucat frecvent atât în limba română cât şi în germană. S-a jucat: „Jocul de-a vacanţa”, „Gaiţele”, „Titanic vals” şi în general piese serioase. Fiind trei şcoli, erau foarte multe cadre didactice. Jucau parţial cadre didactice, dar jucau şi muncitori şi ţărani. Majoritatea vorbeau cursiv trei limbi: româna, germana şi maghiara. Nu numai copiii ştiau. La gimnaziu era director domnul Călţun, iar la Şcoala generală era domnul Rebigea, un bănăţean cu dragoste de muzică şi carte. Vorbea accentuat bănăţeneşte, ca să se vadă că e de-aici. La bătrâneţe mi s-a părut foarte drăguţ, dar cât am fost elevă mi-a fost o frică de el de nu se mai putea. A cincea casă de la noi locuia uica Dulgher, care reprezintă pentru mine o amintire puternică. Era un român cu plete albe până la urechi şi cu o mustaţă albă, stufoasă. Toată vara era în cămaşă albă, cu gaci albi şi vorbea o germană literară. Făcuse şcoala în limba germană. Pe vremuri, fiul lui era referent agricol la Primăria din Ciacova. Ştia germana la perfecţie şi ştia toate câmpurile, toate amplasamentele pământurilor, şi susţinea că el ştie în urmă cu cel puţin 300 de ani unde a avut pământ fiecare familie. Spunea că pentru românii din Ciacova există dovezi în urmă cu sute de ani unde au avut pământ, căci nemţii veniseră ulterior. (va urma) - Benkő Magdalena -

Fotografie din colecţia Iosef Kuhn - Hennef, Germania

Page 3: Cetatea Ciacovei nr 68

CETATEA CIACOVEI PAGINA 3

Sâmbătă 25 septembrie 2010 - ora 9,00. În Piaţa Cetăţii din Ciacova sunt adunaţi cca. 200 de elevi ai Liceului, cadre didactice, cât şi un grup de foşti elevi, de-acum a solven i. b ţ Cu câteva zile înainte am fost informat de d-na prof. ing. Ioana Lăzău - director adjunct la Liceul “Alexandru M ci n din Cia ov , o o i” c adespre faptul că în această zi, o part din efectivul şcolii va p rti- e acipa la acţiunea de curăţenie or- ganizată pe plan naţion l. Îmi su- agera că ar fi bine dacă acţiunea ar fi mediatizatăşi în presa locală.

Cum suntem lideri de piaţă pe acest segment media, nu puteam rata evenimentul. Aşadar, iată-ne venind din n u cu un format edi- otorial mărit, pentru a consemna evenimentul. Acţiunea a fost minuţios pregă- tită din timp, fiind coordonată de la “centru” de d-l Claudiu Vişan, iar pe plan local de d-na Ioana Lăzău, cu sprijinul Primăriei Ciacova (personal a d-lui primar, prezent la acţiune). Simultan au participat la activităţi similare echipe de elevii şi părinţi ai acestora în satele Petroman şi Obad, sub îndru- marea cadrelor didactice din aceste localităţi. De remarcat entuziasmul elevilor şi hotărârea lor de a face ceva frumos şi util pentru localitatea în care trăiesc. Li s-au alăturat reprezentanţi ai unor organizaţii umanitare, care au venit să ne dea o mână de ajutor. S-au dis- tribuit tricouri, saci din material plastic şi mănuşi de protecţie. Cei mici au primit şi pungi cu sticks-uri. După un instructaj su- mar, s-a pornit la treabă. Au fost împânzite toate străzile şi luate “la periat” îndeosebi zo- nele cu mai multe deşeuri. S-au aduna sute de ilo rame t k gde gunoaie. Dincolo de gestul celor mici, trebuie să ne a de degândi un spect dacă are t a : fiecdintre noi ne-am îngriji spaţiul di faţa casei, dacă nu am arun- nca întâmplare div rse amba- la elaj ale produselo consum te e r ape stradă şi dacă am a un veasimţ civic mai dezvoltat, poate că fiecare în p rte am contribui a la schimbarea aspectului stra- dal, uneori jalnic. pagina 4

Page 4: Cetatea Ciacovei nr 68

CETATEA CIACOVEI PAGINA 4

Copiii ne-au dat o lecţie. Câţi (oare) dintre noi şi-au însuşit “tema” predată?! Întrebarea pare a fi cu atât mai justificată, cu cât e regretabil că la aţiunea relatată nu a participat nici un consilier local sau lider politic. Nu de alta, dar în campa- niile elector le ne vorbesc cum nu se poate mai a emoţionant (provocând lacrimi şi naşteri spon- tane), despre cum vor schimba faţa Ciacovei. Puneţi reflectoarele pe ei şi urmăriţi-i îndea- proape, că au început (deja) să agite apele! ...

Voi, oameni mari, în 25 septembrie tinerii şi cei mici v-au dat o lecţie. Respectându-le strădania, le dovediţi că v-aţi însuşit-o!

- Mihai Aurel Ianoşel -

Cei ce doresc fotografiile efectuate cu prilejul acţiunii cât şi ziarul în format PDF color, le pot solicita la adresa: [email protected]

(pe şoseaua europeană lângă calea ferată Jebel - Liebling) Comenzi la telefon: 0724 201 391; 0740 240 093; 0256 394 143 Oferă materiale de construcţii cu transport gratuit la domiciliul cumpără-torului în Ciacova şi satele aparţinătoare, cât şi în comuna Ghilad.

Se garantează promptitudine şi seriozitate în onorarea comenzilor. Preţurile de mai jos sunt orientative. În funcţie de cantitatea produselor achiziţio-nate, valoarea acestora se negociază.

Nr. crt. Produsul Greutate / Dimensiuni Preţ

1 Ciment Sac – 40 kg 19,5 (195.000) Lei 2 Multibat Sac – 40 kg 22 (220.000) Lei 3 Var hidratat Sac – 25 kg 11 (110.000) Lei 4 Rigips verde pentru baie 120 x 260 cm 32 (320.000) Lei 5 Rigips pentru pereţi 120 x 260 cm 20 (200.000) Lei 6 Cărămidă POROTERM Balot – 160 buc. (1,45 m.c.) 310 (3.100.000) Lei 7 Cărămidă BCA 1 m.c. 265 (2.650.000) Lei 8 Polistiren Bax (indiferent de grosime) 36 (360.000) Lei 9 OSB 125 x 250 cm 67,5 (675.000) Lei

Page 5: Cetatea Ciacovei nr 68

CETATEA CIACOVEI PAGINA 5

La iniţiativa conducerii Primăriei oraşului Ciacova începând din 1 septembrie 2010, în funcţia de director adjunct la Liceul “Alexandru Mocioni” (deţinută în ultimul an de dl. prof. Popa Mihai), a fost numită d-na prof. ing. Lăzău Ioana.

Sâmbătă, 28 august 2010, oraşul ostru a brăcat din nou st ie de sărbătoa cu ocazia n îm ra re, Rugii Sârbeşti, prilejuită de prăznuirea hramului Bisericii (Adormirea Maicii Domnului după calen- darul Iulian). Evenimentul devenit de multă vreme o frumoasă tradiţie în peisajul cultural-artistic ciacovean, a fost un prilej de voie bună, de revedere între toţi ciacovenii indiferent de naţionalitate sau vârstă, dar şi pentru oaspeţii lor, veniţi din ţară sau din străinătate. După liturghia de dimineaţă, la care a luat parte şi părintele paroh Tiberiu Nicoli împreună cu o parte a corului de la biserica românească, ceremonia propriu-zisă a rugii a început la ora 1800, odată cu celebrarea serviciului religios la biserica sârbească de către un sobor format din 8 preoţi, în faţa unui număr foarte mare de credincioşi. În prim-planul manifestării s-a aflat în mod firesc, tradiţionalul obicei al tăierii colacului. Naşul rugii în acest an a fost foarte tânărul Miroslav Zoran Lazăr de numai 7 ani, alături de părinţii săi, Horaţiu şi Mirjana. Tradiţia va fi dusă mai departe şi în anul următor, rolul de naş fiind preluat la sfârşitul slujbei, tot conform obiceiului, de domnişoara Nadiţa Albu. S-a ieşit apoi în curtea bisericii, unde familia şi apropiaţii naşului rugii i-au servit pe participanţi cu colac, prăjituri, sucuri, bere sau ţuică, după preferinţă. Tot acum a avut loc un prim moment artistic, când sub acordurile melodiilor populare sârbeşti dar şi româneşti, magistral interpretate de fanfara din Coşteiu - Serbia, cu o tradiţie de peste 100 de ani, ansamblurile profesioniste de dansatori din Izbişte, Veliko Sredişte şi Coşteiu, toate din Serbia, formate din tineri de 15-16 ani îmbrăcaţi în frumoase costume populare sârbeşti, au delectat privitorii cu dansurile lor minunate. Apoi, tot în ritmuri de fanfară s-a pornit în coloană spre Piaţa Cetăţii, unde sub privirile unei numeroase prezenţe de peste 200 de persoane, programul artistic a continuat până la lăsarea serii. Tinerii dansatori sârbi, dar şi ansamblul de dansuri al Liceului Alexandru Mocioni, şi-au etalat cu brio talentul şi iscusinţa în arta dansului popular sârbesc şi românesc, acompaniaţi de fanfară şi de formaţia de tamburaşi, tot din Serbia. Merită amintită prezenţa la eveniment a unor importante personalităţi din viaţa comunităţii sârbe din România, precum consulul Serbiei la Timişoara - dl. Dragomir Radenkovic, reperezentantul comunităţii sârbe din România în Parlamentul ţării - dl. Duşan Popov, preşedintele Uniunii Sârbilor din România - dl. Slavomir Gvozdenovici. De buna organizare a evenimentului, s-au ocupat părintele protopop Liubomir Matici şi Primăria Ciacova, prin dl. primar Petru Filip şi dl. viceprimar Ghera Dacian. Ruga sârbească de anul acesta a fost indubitabil un eveniment extrem de reuşit, unul dintre cele mai frumoase, cel puţin din ultimii 20 de ani. Este îmbucurător că astfel de manifestări au loc încă în oraşul nostru, dat fiind caracterul multietnic şi multiconfesional pe care l-a avut odată Ciacova. Chiar dacă românii reprezintă astăzi peste 90% din populaţia Ciacovei, este un lucru lăudabil că se păstrează şi obiceiurile naţionalităţilor conlocuitoare extrem de reduse numeric, cum e Kirchweihul, Ruga sârbească, Ruga ungurească, care sunt în fapt, zile de sărbătoare pentru întreaga suflare ciacoveană, prilej de bucurie şi bună înţelegere între oameni, aşa cum în Banat a fost întotdeauna!

- Prof. Bogdan Seculici -

►►► CIACOVA: Blaj Ioan - 01.10.; Pop Raluca Luminiţa - 01.10.; Bogdan Florin - 01.10.; Novacovici Iadranca - 01.10.; Motoc Marius - 01.10.; Galea Ana - 02.10.; Remzing Domnica Mihaela - 02.10.; Giotină Anca - 02.10.; Veliciu Ilie - 03.10.; Paparega Dosia - 03.10.; Moraru Victoria - 04.10.; Macedolean Laurenţiu Dalibor - 04.10.; Remzing Elena Minodora - 04.10.; Mănoiu Gabriel - 04.10.; Remzing Eugenia - 04.10.; Boţ Ioan - 04.10.; Belagyi Roland - 04.10.; Gheorghe Lucia - 04.10.; Raicu Ioan - 05.10.; Popeneciu Maria - 05.10.; Vartolomei Lucreţia - 05.10.; Pau Chirici Daniel - 05.10.; Cotuţ Maria - 06.10.; Boţi Lenţa - 06.10.; Olaru Doriana Cristina - 06.10.; Călini Lucian - 06.10.; Miron Ioan Günter - 06.10.; Matei Adrian - 06.10.; Perian Simona - 06.10.; Nykita Ferenc - 07.10.; Buşe Mihaela - 07.10.; Balazs Ana - 07.10.; Vlaicu Adriana -07.10.; Bota Liliana - 07.10.; Dan Daniel - 07.10.; Alexe Cristiansen Danniel - 07.10.; Majer Ana - 07.10.; Puiu Veronica - 08.10.; Matei Andrei - 08.10.; Bosica Irina - 08.10.; Petruţi Amalia - 08.10.; Nedelcovici Lucian - 09.10.; Corcheş Rodica - 09.10.; Balazs Cristian Iosif - 09.10.; Gâlmeanu Dumitru Emanuel - 10.10.; Chirilă Florin - 10.10.; Molnar Marius Ioan - 10.10.; Peiovici Marjan Slagian - 10.10.; Matei Cosmin Ciprian - 10.10.; Veliciu Adrian Gabriel - 10.10.; Magiaru Lucian Florentin - 11.10.; Colgia Adrian Dănuţ - 11.10.; Trauş Alin Ioan - 12.10.; Matici Budinca - 12.10.; Frigli Florin – 12.10.; Dulgher Eugen - 12.10.; Balint Ioan - 12.10.; Raicu Florin Eugen - 13.10.; Angi Piroska - 13.10.; Berki Hajnal - 13.10.; Luka Elena Monica - 13.10.; Bodroghi Marcel - 13.10.; Velciov Mircea Aurel - 14.10.; Mureşan Ana - 14.10.; Stoianovici Iovan - 14.10.; Neşu Ilie Lucian - 14.10.; Spăriosu Iosif - 15.10.; Fântânaru Diana Florentina - 15.10.; Muşat Anca Luciana – 15.10.; Müller Terezia – 15.10.; Matei Iosif - 15.10.; Treanţă Elena - 15.10.; Ştefan Florentina - 16.10.; Putin Rada - 16.10.; Paparega Adriana Georgeta - 16.10.; Paparega Simona Nicoleta - 16.10.; Oros Anca Lavinia - 16.10.; Blidar Ana - 16.10.; Precupaş Lucian Petru - 17.10.; Trauş Ioan - 18.10.; Petrin Camenco - 18.10.; Weischrott Voichiţa - 18.10.; Magiar Oana Gianina - 18.10.; Ieremi Iuliana - 19.10.; Panaite Vasile - 19.10.; Croitoru Dorin Lazăr - 19.10.; Takacs Ioan - 19.10.; Moldovan Ioan - 20.10.; Popa Eva - 20.10.; Stoia Gheorghe Marin - 20.10.; Lang Iosif - 20.10.; Minda Alexandru - 21.10.; Ötvös Daniel Armin - 21.10.; Mioc Marioara - 21.10.; Cotuţ Eugen Voicu - 21.10.; Sima Ioan - 21.10.; Florea Cristian Marius - 21.10.; Gînţu Lucian - 22.10.; Sima Dochia - 22.10.; Coţofan Neculai - 23.10.; Schipor Loredana - 23.10.; Turcuş Maria - 24.10.;Trofin Dumitru - 24.10.; Mihăiesc Ioan - 24.10.; Dolha Camelia Dorina - 25.10.; Musteţ Eufemia - 25.10.; Creţu Alexandra - 25.10.; Hergheş Adrian Gabriel - 25.10.; Şulţiu Irina - 27.10.; Didovici Valeriu Nelu - 27.10.; Mărginianţu Roman - 27.10.; Chelza Maria - 28.10.; Covaci Cristian - 28.10.; Herea Loredana Daniela - 28.10.; Aliuş Gheorghiţă - 28.10.; Werth Kristine - 29.10.; Ciontoş Maria - 29.10.; Balint Carol - 29.10.; Bucholz Carmen -29.10.; Last Ion - 29.10.; Bugariu Adrian Petre - 30.10.; Covaci Daniela -30.10.; Bencsik Francisc - 30.10.; Tecsi Ioan - 30.10.; Cifor Silvestru Mirel - 30.10.; Curiac Iacob Cristian - 31.10.; Avramescu Ana Mihaela - 31.10.; Tătaru Daniel Sorin - 31.10.; Callo Virginia - 31.10.; Schipor Florica - 31.10.; Ciulănescu Florica - 31.10.; Chirilă Ionela Mihaela - 31.10.; Bodroghi Ibolya Rozika - 31.10.; Dediu Maria - 31.10.; Matei Daniela Mihaela - 31.10.

Tuturor, din partea redacţiei noastre:

Page 6: Cetatea Ciacovei nr 68

CETATEA CIACOVEI PAGINA 6

Prezentam într-un număr anterior al ziarului, anunţul făcut în plenul Consiliului Local privind o demisie din acest organism administrativ. Cel ce părea iniţial foarte hotărât să o facă, ca un act de demnitate morală pentru un gest imoral p care pe onal l-a orch strat, s-a ră ândit. Ci ă a a i-ar e rs e zg c ş fi impus o căpetenie din conducerea judeţeană de partid (mic, urât şi chel) cu nume de greblă în limba tribului mitokán Yegura Kakúru. Are cu el nişte învârteli financiare penale şi „cătrănite”, de nu-i mai spală nici Cimişu’. În combinaţia lor a mai intrat şi un cămătar străin, vorbitor de limbă franceză. În altă ordine de idei, partidului îi eşti dato din moment r ce ţi-a „ mpl ntat” pentru un an de zile tăl în ncţ de i a ta fu ia director adj. Ciacovenii cunosc desigur despre cine este vorba. Cunosc însă (deocamdată), mai puţin adevărul. E greu aşadar să rezişti multă vreme cu ciolanul între mă- sele, dacă nu eşti antrenat pentru lupta u „fiarele pădurii”! c Detalii veţi avea la timpul potrivit, cu date concrete aşa cum v-am obişnuit de cinci ani încoace.

Dăm curs observaţiei d-lui viceprimar Ghera Dacian Răzvan şi d-lui consilier local Tabacu Petru, informându-vă că fotografia din numărul trecut al ziarului, reprezentând un grup de localnici jucând rémy la „Grădina de vară”, este surprinsă într-o zi de duminică spre înserat. Se dorea a fi făcută precizarea de mai sus, pentru a nu lăsa impresia că „unii” dintre cei prezenţi, joacă rémy în timpul serviciului. Dealtfel, e greu de crezut că în vestimentaţia din fo-tografie, poţi să reprezinţi în timpul orelor de program, autoritatea publică locală. Am menţionat însă toate acestea, în spiritul transparenţei care ne caracterizează!

Timp de 30 de zile nu am primit nici un răspuns din partea conducerii Primăriei referitor la articolul din numărul trecut al ziarului, privind sursa de finanţare şi valoarea lucrării de amena-jare a fântânii din Piaţa Cetăţii. Aşadar, nefiind dat curs dreptului la replică, considerăm informaţia ca fiind reală. Verbal însă, ne-a fost reproşat că nu am fotografiat-o seara după ora 18,00 când funcţionează. O vom face când ziua va fi mai lungă, aparatele foto neprofesionale din dotarea redacţiei nereuşind pe întuneric să redea o imagine ... fidelă.

Rezultatele partidelor disputate în cursul lunii septembrie:

- Duminică - 05.09. Ciacova – Pădureni 1 – 1 - Miercuri - 08.09. Ciacova – Banloc 2 – 0 - Duminică - 12.09. Jebel – Ciacova 2 – 1 - Duminică - 19.09. Ciacova – Bobda 0 – 1 - Duminică - 26.09. Foeni – Ciacova 1 – 2 Şi un scurt comentariu: Culorile echipei de fotbal din Ciacova au fost în toate timpurile „alb-albastru” şi niciodată ... portocaliu! Se impunea această precizare, pentru cei ce încearcă să politizeze până şi sportul local. Ca să nu mai comentăm faptul că echipa de fotbal din Petroman are tricouri tot portocalii, pe acestea fiind imprimată şi sigla partidului. Alo, Primăria ! „Faceţi (doar) ce trebuie!”

Citiţi în numărul viitor: „Lupta politică în Ciacova, naşte monştrii”.

Proprietarul ziarului „Cetatea Ciacovei”, în calitatea sa de consilier local, a depus la Primăria Ciacova un proiect de hotărâre privind atribuirea numelui celei mai mari sportive din istoria localităţii - campioana mondială Anna Nemetz - Sălii de sport din Ciacova. După obţinerea avizului comisiei de atribuire de denu-miri din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţului Timiş, proiectul va intra în dezbaterea Consiliului Local.

Pentru prima dată în istoria Liceului din Ciacova, luni 13 septembrie, niciun reprezentant al conducerii Primăriei, nu a participat la festivităţile de deschidere a anului şcolar. Dacă te gândeşti că ambii edili au fost cândva şi dascăli, nedumerirea este cu atât mai mare! O fi intrat dihonia (şi) între slujbaşii celor două instituţii?!

În urma mai multor sesizări privind absenţa unor persoane de pe lista „sărbătoriţilor lunii”, facem următoarea precizare: Deţinem la redacţie doar datele persoanelor care la 01.01. 2008, aveau împlinită vârsta de 18 ani şi domiciliul în Ciacova. La actualizarea datelor vom face cuvenitele rectificări.

Ziarul „Cetatea Ciacovei” oferă cititorilor săi posibili-tatea publicării unor anunţuri gratuite. Solicitantul va prezenta un document de identitate şi textul olograf.

Efectuez transport urban şi interurban cu autoutili-tară, la domiciliul clientului: materiale de construcţii (inclusiv material lemnos în lungime de până la 7 m), mobilier, animale, etc. Preţuri foarte avantajoase şi negociabile. Informaţii la telefon: 0744 677 022 - Lazăr Teodor (Obad).

Duminică 10 octombrie 2010 - ora 16,00 în Piaţa Cetăţii din Ciacova, comunitatea catolică organizează:

„Balul strugurilor”

Ziarul „CETATEA CIACOVEI” este înregistrat în Catalogul Internaţional al Publicaţiilor Periodice editat de Centrul Internaţional ISSN din Paris - Franţa şi la Biblioteca Naţională a României, având codul de identi-ficare internaţională: ISSN 1843 – 7435.