Cartea De Abilitati Practice

102
ARGUMENT 1

description

 

Transcript of Cartea De Abilitati Practice

Page 1: Cartea De Abilitati Practice

ARGUMENT

Inspector specialitate I.S.J. Olt

1

Page 2: Cartea De Abilitati Practice

CUVÂNT ÎNAINTE

Legarea tot mai strânsă a învăţământului de viaţă , de practică, constituie o sarcină fundamentală a şcolii noastre. Programa şcolară recomandă ca în planificarea calendaristică să se includă lucrări din toate formele de activitate ţinându-se seama de specificul regiunii şi de materialul existent. O evaluare a rezultatelor şcolare bine făcută în cadrul lecţiilor de Abilităţi practice , oferă date importante învăţătorilor ( şi nu numai lor) pentru reglarea procesului didactic de predare – învăţare şi pentru adaptarea lui la situaţiile concrete din fiecare clasă . Lucrarea de faţă cuprinde noţiuni teoretice despre Proiectarea didactică la Abilităţi practice cu referire la Planificarea calendaristică şi Proiectarea unităţilor de învăţare în învăţământul primar şi sunt prezentate caracteristicile lecţiei de evaluare la obiectul Abilităţi practice , precum şi modul de executare a unor variate lucrări. Obţinerea unor rezultate valoroase la lecţiile de lucru manual este determinată în cea mai mare măsură de pregătirea temeinică pentru lecţii . Această pregătire are elemente comune cu pregătirea pentru lecţii la celelalte obiecte de învăţământ : studierea programei şcolare, a îndrumărilor metodice, întocmirea planificării calendaristice etc., dar – şi în acelaşi timp – prezintă şi unele aspecte specifice . Pregătirea pentru lecţiile de abilităţi practice cuprinde două laturi :1) pregătirea metodică şi 2) pregătirea tehnică( pregătirea materialelor de lucru , pregătirea practică a învăţătorului pentru lucru). Lucrările prezentate conţin diverse posibilităţi de abordare a procesului de evaluare pe clase, pe unităţi de învăţare, capacităţi şi subcapacităţi specifice claselor I-IV . Sperăm ca materialul elaborat să fie de un real folos colegilor noştri.

2

Page 3: Cartea De Abilitati Practice

Autorii CAPITOLUL I

ABILITĂŢI PRACTICE ÎN CLASELE I – IV

I.1.Noţiuni generale

De-a lungul istoriei şcolii româneşti , disciplina Abilităţi practice a cunoscut mai multe etape de evoluţie. Toate au avut şi au la bază ideea că „ lucrul” produce plăcere , destindere ,îndeletnicire ,bucurie.Copiii iau contact cu unele forme simple de muncă încă din familie , precum şi în unităţile preşcolare cu prilejul unor activităţi de autoservire şi gospodăreşti , în cadrul activităţilor obligatorii( modelaj, lucrări din hârtie şi din alte materiale ) etc. Pregătirea sistematică pentru muncă se realizează însă în şcoală, unde activitatea dominantă a copiilor este învăţătura. Desigur că în clasele I-IV , munca efectuată de elevi – atât cea intelectuală şi mai ales cea practică – are în vedere, în primul rând , dezvoltarea dragostei pentru muncă , precum şi formarea unor priceperi şi deprinderi elementare de muncă. Lecţiile de abilităţi practice constituie un bun prilej de aplicare în practică a cunoştinţelor însuşite la alte obiecte de învăţământ , de consolidare şi aprofundare a acestora. . În procesul de predare - învăţare , abilităţile practice au o deosebită valoare educativă, contribuind la formarea trăsăturilor morale, la dezvoltarea spiritului de observaţie , a atenţiei , la dezvoltarea gândirii , imaginaţiei , spiritului lor de iniţiativă. Faptul că la lecţiile de abilităţi practice elevii vin în contact cu bogăţia de forme şi culori a obiectelor pe care le execută contribuie la educarea gustului pentru frumos şi face ca ei să nu devină simpli admiratori pasivi ai acestuia , ci să aibă o atitudine creatoare . Ca obiect de studiu , Abilităţile practice , fac parte din Aria curriculară Tehnologii. Evoluţia şcolii româneşti contemporane conduce spre o nouă optică în didactica Abilităţilor practice orientată spre receptarea critică a

3

Page 4: Cartea De Abilitati Practice

culturii vizuale , precum şi spre producerea de lucrări practice cu rol formativ .

Prin studiul său, Abilităţile practice , definesc condiţiile necesare pentru însuşirea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile. Curriculum –ul actual la obiectul Abilităţi practice , prezintă următoarele caracteristici:

- este centrat pe raţionalizarea activităţilor de învăţare în funcţie de obiectivele cadru şi de referinţă ;

- este adaptat la particularităţile de asimilare ale acestora ,- este preponderent intuitiv şi formativ.

Şcoala este singurul loc unde elevul poate dobândi cunoştinţe de educaţie tehnologică în mod organizat , unde elevul poate fi educat prin „limbajul simţirii”.

I.2.Proiectarea didactică

Proiectarea activităţii didactice reprezintă un demers de anticipare a obiectivelor , conţinuturilor, metodelor şi mijloacelor de învăţare , a instrumentelor de evaluare în contextul unor modalităţi specifice de organizare a activităţii didactice . În activitatea de proiectare didactică amintim:

a) proiectarea globală - care cuprinde o perioadă mare de instruire şi se concretizează în planurile de învăţământ şi programele şcolare

b) proiectarea eşalonată – care cuprinde perioade mai mici şi în acest sens avem proiectarea activităţii anuale ;

c) proiectarea activităţii semestriale – care este o continuare a proiectării anuale şi presupune o primă anticipare a strategiilor didactice în funcţie de obiective şi conţinut ;

d) proiectarea unei activităţi didactice – care înseamnă proiectarea lecţiei , ca formă de bază a formelor de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice .

Programa şcolară descrie oferta educaţională a unei discipline pentru un parcurs de an şcolar determinat. Proiecte didactice - variante

Obiectivul major al şcolii este de a-i ajuta pe toţi copiii să înveţe să atingă nivelul de dezvoltare în raport cu potenţialul său. Din această perspectivă, una din condiţiile determinante este proiectarea. Pentru învăţător proiectarea didactică este de o deosebită importantă teoretică şi practică.

4

Page 5: Cartea De Abilitati Practice

Din punct de vedere teoretic, proiectul didactic reprezintă concepţia şi orizontul ştiinţific în care este plasat procesul.Din punct de vedere practic, prin intermediul proiectului, demersurile pedagogice dobândesc eficienţă, făcând posibilă evaluarea obiectivă a produsului şi a procesului.

învăţătorul operează în domenii diferite şi ca atare, proiectarea face parte integrantă din sistemul său de lucru, în scopul evitării improvizaţiilor şi inspiraţiei de moment. Proiectul didactic se dimensionează astfel:

a.) anual;b.) semestrial;c.) tematic;d.) curent.

Etapele elaborării unui proiect didactic curent sunt: 1.) definirea clară a obiectivelor;2.) identificarea celor două tipuri de resurse ale învăţării:conţinutul instrucţional şi capacităţile de învăţare ale elevului; 3.) stabilirea strategiilor didactice;4.) evaluarea performanţelor. Proiectul integral al unei lecţii trebuie să cuprindă modalităţile de evaluare, în evaluarea sumativă modalităţile de evaluare de tip alternativ capătă o pondere deosebită (realizarea unor montaje, miniexpoziţii tematice, portofolii).

Elaborarea unui proiect didactic nu este o garanţie a realizării obiectivelor propuse, el reprezentând latura teoretică, de la proiect la rezultate drumul trece secvenţial, prin acţiunea ca atare, din momentul în care învăţătorul se află în faţa elevilor. Deci, un proiect didactic complet este însoţit şi de reprezentarea grafică a acţiunii.Rezultatele comentariilor se pot consemna pe scurt într-un caiet al învăţătorului, în timpul analizelor elevii se obişnuiesc să deosebească ceea ce este esenţial de ceea ce este secundar, accidental, detaliu fără semnificaţie, în acest fel ei se obişnuiesc să judece, să lucreze gândind în imagini vizuale artistice, să compare, să cântărească lucrurile pe plan mintal şi să nu se mulţumească cu expresii vizuale de suprafaţă. Analizând lucrările elevilor sau colectivul clasei se pot vedea şi bunele realizări, dar se descoperă şi lacunele, în felul acesta, putem interveni la timp, fie repetând tema, fie alegând o temă asemănătoare, dar mai accesibilă sau concretizând explicaţiile pentru acele teme care sunt la prima vedere mai greu de înţeles pentru elevi.

5

Page 6: Cartea De Abilitati Practice

Planificarea calendaristică În contextul noului curriculum , planificarea calendaristică este un document administrativ care asociază elemente ale programei ( obiective de referinţă şi conţinuturi ) cu alocarea de timp considerată optimă de către învăţător pe parcursul unui an şcolar . În elaborarea planificării calendaristice , este necesar să fie parcurse etapele :

- realizarea asocierilor dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturi;- împărţirea în unităţi de învăţare;- stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare ;- alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de

învăţare. Prezentăm câteva secvenţe de planificare calendaristică a unor unităţi de învăţare , fără a se urmări succesiunea conţi9nuturilor din programă .

Planificare calendaristică orientativă – secvenţe

Exemplul 1 Clasa I - 1oră /săptămânăNr.crt.

Unitateade învăţare

Obiectivede referinţă

Conţinuturi Nr. ore

Săpt Obs

1 Hârtia1.1, 1.2, 2.1,2.2, 3.1, 3.2, 4.1

Caracteristicile hârtieiTehnici de lucru :

- îndoire şi pliere- lipire pe suport- tăiere- rupere liberă- rupere pe

conturEvaluare sumativă.

8 15-22

2 Materiale combinate

1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 4.1

Colaje şi jucării simple ( tehnici combinate , materiale diverse )

7 23-29

6

Page 7: Cartea De Abilitati Practice

Exemplul 2 Clasa a II-a - 1oră /săptămână

Nr.crt.

Unitateade învăţare

Obiectivede referinţă

Conţinuturi Nr. ore

Săpt Obs

1Materiale din

natură

1.2, 1.3, 2.1,2.2, 2.3, , 3.2, 4.1

Grupate după diferite criterii: formă, mărime, culoare.Tehnici de lucru:- decupare- lipire pe suport- vopsire - asamblare în compoziţii sau jucării

10 8-17

2Hârtia

1.2, 1.3, 2.2,2.3, 3.1, 3.2, 4.1

Tehnici de lucru :- trasare după şablon - decupare după conturul trasat - lipire pe suport- rupere şi mototolire - ţesere cu benzi de hârtie- confecţionare de jucării Evaluare sumativă.

11 18-28

Exemplul 3 Clasa a III-a – 1 oră /săptămânăNr.crt.

Unitateade învăţare

Obiectivede referinţă

Conţinuturi Nr. ore

Săpt Obs

1 Compoziţii cu materiale din

natură

1.2, 2.2, 3.1, 3.2, 4.1

Aranjamente florale Compoziţii după naturăCompoziţii decorativeEvaluare sumativă

8 7-14

2Fire şi materiale textile

1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 4.1

Însuşirile firelor şi materialelor textile : rezistenţă la rupere , elasticitate, comportare la ardere etc.

Cusături utilitare

11 18-28

7

Page 8: Cartea De Abilitati Practice

- coaserea nasturilor- însăilatul - punctul de tighel- tehnica peticitului.Evaluare sumativă.

Exemplul 4 Clasa a IV- a - 1 oră /săptămână Nr.crt.

Unitateade învăţare

Obiectivede referinţă

Conţinuturi Nr. ore

Săpt Obs

1 Activităţi cu materiale sintetice Hârtia

1.2, 2.2, 3.1, 3.2, 4.1

Tehnica TANGRAM ( construirea figurilor folosind pătratul împărţit în şapte figuri geometrice)

7 11-17

2Fire şi materiale

textile

12, 2.1, 2.2, 3.1, 4.1

Materiale textile :tehnici de lucru (luarea măsurilor , citirea tiparului ); instrumente şi materiale ( masa de lucru , materiale , tipare, foarfecă, ace, aţă, degetar)Cusături ornamentale :punctul de cruciuliţă Noţiuni de croitorie : aşezarea şi fixarea tiparului pe material, trasarea conturului după tipar, (şablon), decuparea după contur , asamblarea materialelor textile croite prin însăilare.Evaluare sumativă.

10 18-27

8

Page 9: Cartea De Abilitati Practice

Proiectarea unităţilor de învăţare

Elementul generator al planificării calendaristice este unitatea de învăţare . Unitatea de învăţare reprezintă o structură didactică şi flexibilă , care are caracteristicile:

- este unitară din punct de vedere tematic;- se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp ;- determină formarea la elevi a unui comportament specific ;- se finalizează prin evaluare.

În acest mod , învăţătorul îşi stabileşte activităţi de învăţare într-o succesiune logică , pentru a atinge obiectivele de referinţă propuse şi îşi alege resursele materiale adecvate fiecărei teme de abilităţi şi tehnicile de lucru.

Prezentăm proiectul unei unităţi de învăţare la clasa I .

Conţinuturi-detalieri-

O.R. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

Caracteristicile hârtiei

1.1

1.1

1.2

identificarea hârtiei dintr-un grup de materiale date.

observaţii + demonstraţii privind caracteristicile diferitelor sortimente de hârtie.

activităţi practice de realizare a unor jucării simple din hârtie: „ Barca simplă”, „Evantaiul”, peisaje - tablou –„Anotimpurile”, „Fluturaş din palme „, Lalele”, „Broscuţa „Animăluţe din pungi de hârtie „Ramă pentru poză cu Floarea –Soarelui”etc.

Activitate frontală; Activitate individuală Coli colorate,Foarfecă, lipici , capsator.,markere sau creioane, beţişoare de îngheţată ,carton, năsturei.

Probă practică

Observare sistematică a elevilor

Tehnici de lucru: 2.1 Observarea unor Activitate

9

Page 10: Cartea De Abilitati Practice

- Îndoire şi pliere - Lipire pe suport- Tăiere - Rupere liberă- Rupere pe contur

2.2

3.1

3.2

4.1

compoziţii . Jocuri de descoperire

a etapelor de realizare a unor obiecte similare ca tehnică de execuţie şi mod de realizare.

Activităţi de realizare a componentelor unei lucrări cu subiect dat .

Exprimarea orală , în cuvinte simple a acţiunilor desfăşurate .

Conversaţii despre posibile utilizări ale produselor realizate.

frontală; Activitate individuală Coli colorate,Foarfecă, lipici , capsator.,markere sau creioane, beţişoare de îngheţată ,carton, năsturei.

Probă practică

autoevaluare

CAPITOLUL II

ASPECTE GENERALE ALE EVALUĂRII

II.1 Noţiuni generale

Evoluţia şcolii româneşti, precum şi idealul şcolii româneşti, impune trecerea de la informativ la formarea de capacităţi ale intelectului, de la informativ la formativul operaţional, funcţional.

Reforma în domeniul evaluării rezultatelor şcolare în învăţământul primar presupune un sistem de evaluare complet nou. Potrivit acestuia, evaluarea se face numai pe baza descriptorilor de performanţă, notarea făcându-se prin calificativele: foarte bine (f.b.), bine (b.), suficient (s.) şi insuficient (i.).

În învăţământul primar, evaluarea va avea un profund caracter formativ. Procesul de învăţământ este un proces formativ, urmărindu-se realizarea standardelor curriculare de performanţă stabilite. Acestea reprezintă un sistem de referinţă comun vizând sfârşitul unei trepte de şcolaritate.

10

Page 11: Cartea De Abilitati Practice

Standardele curriculare de performanţă sunt criterii de evaluare a calităţii procesului de învăţare. Ele vizează cunoştinţele, competenţele şi comportamentele stabilite prin curriculum.

Obiective cadru Standarde

1. Cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile .

S1. Compararea proprietăţilor unor materiale date şi extragerea consecinţelor practice pentru realizarea unor produse .S2. Aplicarea corectă a tehnicilor de lucru cu materiale naturale .

2. Proiectarea , confecţionarea şi evaluarea unor produse simple .

S3. Respectarea etapelor de realizare în pregătirea şi confecţionarea unor produse simple.S4. Aprecierea unui produs în funcţie de proiectul iniţial.

3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs.

S5. Realizarea diverselor produse prin stabilirea unor roluri în cadrul unui grup .

4. Dezvoltarea simţului practic S6. Demonstrarea de iniţiativă în abordarea unor probleme practici care implică manualitatea.

Standardele curriculare de performanţă asigură coerenţa între curriculum şi evaluare. Pe baza lor pot fi evaluate nivelurile de performanţă, precum şi itemii necesari probelor de evaluare.

Standardele curriculare de performanţă sunt elaborate pe obiective de studiu şi pe o treaptă de şcolaritate: permiţând evidenţa progresului şcolar realizat de elevi de la o treaptă de şcolaritate la alta.Standardele curriculare de performanţă specifice obiectului Abilităţi practice sunt : Fiecare unitate de învăţare se încheie cu evaluare sumativă. Aceasta trebuie să asigure evidenţierea progresului înregistrat de elev în raport cu sine însuşi vizând atingerea obiectivelor prevăzute în programă. Este important să fie evaluată nu numai cantitatea de informaţie de care dispune elevul, ci, mai ales, ceea ce poate el să facă utilizând ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte.

11

Page 12: Cartea De Abilitati Practice

Este necesar să avem în vedere:1. Modificarea raportului dintre evaluarea sumativă care inventariază, selectează şi ierarhizează prin calificativ şi evaluarea formativă care valorifică potenţialul elevilor şi conduce la perfecţionarea continuă a stilului şi a metodelor proprii de învăţare.2.Realizarea unui echilibru între evaluarea scrisă şi evaluarea orală aceasta din urmă prezentând avantaje deosebite ca: realizarea interacţiunii elev-învăţător, dovedirea competenţelor formate, a comportamentului comunicativ şi de inter-relaţionare al elevului.3. Folosirea frecventă a metodelor de autoevaluare şi de evaluare prin consultare în grupuri mici vizând verificarea mediului în care elevii îşi exprimă liber opinii proprii sau acceptă cu toleranţă opiniile celorlalţi, capacitatea de a-şi susţine şi motiva propunerile.

II.2Lecţia de evaluare la abilităţi practice În planificarea unităţii de învăţare, la final, este prevăzută o oră de evaluare sumativă. Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea demersului de predare-învăţare şi în deplină concordantă cu aceasta.În proiectarea probelor de evaluare este necesar să ştim:

- care sunt obiectivele cadru şi de referinţă prevăzute de programa şcolară, pe care trebuie să le realizeze elevii;

- care sunt performanţele minime, medii şi superioare, pe care le pot atinge elevii, pentru a demonstra că au atins aceste obiective;

- care este specificul colectivului de elevi;- când şi în ce scop se face evaluarea;- cu ce instrumente se realizează evaluarea; cum se va proceda

pentru ca fiecare elev să fie evaluat prin tipuri de probe cât mai variate, astfel încât evaluarea să fie cât mai obiectivă;

- cum vor fi folosite datele oferite de instrumentele de evaluare pentru a elimina eventualele blocaje şi pentru a asigura progresul şcolar al fiecărui elev.

Lecţia de evaluare are următoarele trăsături specifice:a)cuprinde activităţi orale şi scrise pentru măsurarea şi aprecierea a ceea ce au învăţat pe parcursul unităţii de învăţare;b)urmăreşte:

- conţinutul tematic ce urmează a fi verificat;- aprecierea rezultatelor obţinute prin lucrările elevilor; - explicaţii suplimentare pentru completarea lacunelor şi corectarea erorilor;

12

Page 13: Cartea De Abilitati Practice

c) oferă posibilitatea stabilirii obiective a nivelului de pregătire a şcolarilor.

Lecţia de verificare şi evaluare a rezultatelor şcolare se desfăşoară în două etape:

Prima etapă are următoarele evenimente instrucţionale:1. Organizarea clasei pentru lecţie;2. Anunţarea temei şi a obiectivelor propuse;3. Controlul şi aprecierea capacităţilor formate, etapă care cuprinde:

- anunţarea temei care urmează a fi evaluată;- alegerea (de către elevi) a subiectului prin care se concretizează tema supusă evaluării;

- precizarea descriptorilor de performanţă (pe o planşă, pe tablă sau pe o coală xeroxată, beneficiind de ea fiecare şcolar);

- activitatea practică efectivă (elaborarea compoziţiei).4. Aprecieri asupra

desfăşurării activităţii. Partea a doua a lecţiei este destinată analizei şi comentării rezultatelor Unităţii de învăţare evaluate.. Comentarea rezultatelor evaluării are următoarele evenimente instrucţionale:

1. Organizarea clasei pentru lecţie;2. Distribuirea lucrărilor notate;3. Afişarea descriptorilor de performanţă;1. Observarea, descoperirea şi acceptarea greşelilor comise în

compoziţia executată;4. Motivarea calificativului primit;2. Emiterea unor aprecieri globale şi/sau individuale asupra

greşelilor comise;5. Exerciţii de recuperare prin exersare;6. Încheierea activităţii. În urma comentării rezultatelor evaluării, elevii conştientizează greşelile comise, conştientizează calificativul primit, îşi fortifică voinţa şi dorinţa de continuare a activităţii, câştigă încredere în propriile forţe. Analiza rezultatelor lucrărilor confecţionate ale elevilor poate deveni foarte instructivă şi pentru cunoaşterea personalităţii acestora.

CAPITOLUL III13

Page 14: Cartea De Abilitati Practice

IDEI CREATIVE PENTRU COPII

III.1 Lucrări din hârtie şi carton Hârtia şi cartonul sunt materiale de largă şi frecventă întrebuinţare , fapt pentru care se pot uşor procura de către învăţător şi copii . Fiind şi materiale uşor de prelucrat ele pot avea o întrebuinţare multilaterală în jocurile de copii şi la activităţile practice de lucru manual . Din hârtie , copiii fac cu uşurinţă fel de fel de jucării şi obiecte utile, de obicei prin simple operaţii manuale , uneori însă făcând uz de foarfecă , cuţitaş , creion, lipici.Chiar în cazul prelucrării cartonului (puţin mai pretenţios în operaţiile de prelucrare decât hârtia ), operaţiile de muncă cerute de executarea diferitelor obiecte nu impun folosirea unor scule sau dispozitive speciale . Hârtia şi cartonul sunt materiale accesibile organizării activităţii practice de lucru a copiilor din clasele I-IV. Există mai multe sorturi de hârtie şi carton . Deosebirea dintre ele constă în rezistenţa, densitatea, grosimea , netezimea, sau asprimea suprafeţei , culoarea şi alte caracteristici . Cunoscând proprietăţile fiecăruia , elevul va putea să-şi aleagă singur materialul cel mai potrivit. Iată principalele sorturi de hârtie şi carton utilizate la lecţiile de abilităţi practice: hârtia de ziar, hârtia de scris, hârtia pentru desen, hârtia colorată, hârtia ambalaj, hârtia de staniol; demicartonul, cartonul alb, cartonul cenuşiu gros, cartonul colorat. Activităţile practice cu hârtia şi cartonul contribuie la dezvoltarea muşchilor mici ai mâinilor , la coordonarea mişcărilor acestora , care duc apoi la însuşirea mai rapidă a unor deprinderi de muncă din cadrul altor forme de activitate , a deprinderilor de a scrie, de a desena. Lucru cu hârtia şi cartonul oferă deosebite prilejuri ca elevii să aplice în practică cunoştinţele însuşite la alte obiecte de învăţământ .Cele mai utilizate unelte pentru lucru cu hârtia şi cartonul sunt:Foarfecăle obişnuit,să fie bine ascuţit ;atunci când tăiem cu el va trebui să introducem în unul din inele degetul mare al mâinii drepte , iar în celălalt inel degetul mijlociu . Cuţitaşul (cuterul ) este necesar şi pentru unele lucrări din hârtie , dar, mai cu seamă , pentru lucrările din carton . Tăierea hârtiei şi a cartonului se face executând mişcările într-o singură direcţie , de la stânga la dreapta . În cazul tăierii cartonului , tăierea pe liniile trasate

14

Page 15: Cartea De Abilitati Practice

se execută cu vârful lamei şi trăgând uşor cu cuţitul peste semn, fără să apăsăm, treptat, până ce reuşim să pătrundem cartonul. Cu ajutorul acestor unelte foarte simple , elevii pot executa cele mai variate lucrări.

III.2 Valorificarea obiectelor executate la lecţiile de abilităţi practice La fiecare lecţie după anunţarea lucrării ,învăţătorul trebuie să acorde o mare importanţă explicării scopului executării obiectului respectiv , a importanţei unui asemenea obiect , să insiste asupra explicării valorii practice a obiectului, asupra utilităţii lui. La sfârşitul fiecărei lecţii învăţătorul face analiza lucrării şi reţine pentru expoziţia sau vitrina clasei două-trei din obiectele cele mai reuşite. Mai sunt şi alte căi de valorificare a obiectelor executate de către elevi . Obiectele de abilităţi practice pot fi utilizate :

a) ca materiale didactice la lecţii;b) pentru organizarea timpului liber în mod cât mai plăcut al

autorilor obiectelor sau al fraţilor sau surorilor mai mici;c) pentru înfrumuseţarea clasei , a camerei de locuit;d) ca obiecte pentru înfrumuseţarea pomului de iarnă, pentru

serbările şcolare ;e) în rezolvarea unor scopuri practice ;

O parte din obiectele executate de elevi (din cele mai reuşite )pot fi folosite pentru participarea la diferitele concursuri organizate pe şcoală, regiune etc. Unele din lucrările de hârtie şi carton se pot lipi pe filele unui caiet de desen şi se formează un album al obiectelor executate de fiecare elev.

Exemple :1.GĂRGĂRIŢA

Fiecare gărgăriţă este făcută din 2 bucăţi de hârtie, acuarelă şi carton.Materiale necesare :

Două bucăţi de hârtie Foarfecă Capsator Acuarelă roşu şi negru, respectiv markere Lipici Demicarton colorat negru Sârmuliţă Perforator

15

Page 16: Cartea De Abilitati Practice

Opţional – năsturei pentru ochi

1.Folosiţi cartonul colorat negru, decupaţi picioarele simetric câte trei pe fiecare parte.

2. Decupaţi două cercuri . Capsaţi picioarele de cercurile decupate, astfel încât picioarele să fie înăuntrul cercurilor .Nu capsaţi partea de jos a buburuzei.

3. Tăiaţi partea necapsată. Pe acolo putem introduce mâna spre a mişca buburuza.

4.Coloraţi buburuza cu roşu (cu excepţia capului care va fi de culoare neagră) . Apoi faceţi buline negre pe spatele buburuzei şi lipiţi ochii.

5. Faceţi două găuri cu perforatorul în partea de sus a capului. Introduceţi sârmuliţa care va folosi drept antene .

2.LALELE

16

Page 17: Cartea De Abilitati Practice

Faceţi un buchet drăguţ de lalele pentru Paşti din coji de ouă .

Materiale necesare : Coji de ouă Sârmuliţă îmbrăcată în hârtie creponată verde Acuarele şi markere .

Clei sau lipici

( vasul pentru încălzit cleiul se poate face din două cutii de conserve introduse una în alta . Cutia mare

care se aşează deasupra flăcării se umple cu apă ,şi în apă se introduce cutia cea mică, în care am pus

cleiul pisat . Apa din prima cutie asigură topirea în întregime a cleiului şi îl păstrează mai mult timp

cald , împiedicând solidificarea.)

1. Curăţaţi jumătăţile de coji de ouă şi le uscaţi bine. Tăiaţi cojile de ouă în zigzag .

Folosind acuarela vopsiţi lalelele obţinute. Lăsaţi să se usuce acuarela . Când acuarela este uscată bine completaţi detaliile necesare cu markerul .

2. Răsuciţi un capăt al sârmei în formă de spirală (aceasta va fi lipită la baza lalelei).

3. Lipiţi spirala de lalea ( dacă lipim cu lipici o lăsam să se usuce câteva ore) .

3.OMIDA (jucărie sau animăluţ )

Materiale necesare : Hârtie glasată verde

17

Page 18: Cartea De Abilitati Practice

Foarfecă Lipici Marker negru

Opţional: Sfoară (pentru a face un animăluţ )

1.Tăiaţi 13 fâşii de hârtie 1cm lăţime , 6 cm lungime şi un pătrat de 4cm .

2. Formaţi cercuri din fâşiile tăiate lipindu-le unul în interiorul celuilalt .

3. Continuaţi până toate cele 13 cerculeţe formează un lanţ. Fiecare cerculeţ face parte din corpul omizii .

4.Tăiaţi un cerc din pătratul de hârtie verde care va constitui capul omizii . Folosind markerul sau creionul , faceţi ochii.( Ochii omizii pot

detecta lumina sau întunericul). Dedesubt lipiţi doi colţi ( folosindu-i pentru a mânca

frunze) apoi capul omizii.

18

Page 19: Cartea De Abilitati Practice

Opţional: Faceţi o frunză pentru a-i folosi drept mâncare şi loc de odihnă pentru omidă .Opţional: Leagă sfoara de capul omizii şi celălalt capăt al sforii de coada omizii, folosind-o drept animăluţ.

4.RENconstruit din palme şi tălpi

Materiale necesare:

Hârtie colorată Creion Foarfecă Lipici Năsturei pentru ochi (opţional)

1. Faceţi talpa copilului folosind hârtie maro .

2. Decupaţi după contur palmele copiilor , din hârtia portocalie.

19

Page 20: Cartea De Abilitati Practice

3.Lipim palmele de partea de sus a tălpii , acestea vor constitui coarnele. După aceea lipim nasul , gura şi ochii , făcute din hârtie colorată. Acest ren va servi drept decor de Crăciun .

5.CURCAN

construit din palme si tălpi

Acest curcan frumos este făcut din conturul palmelor si al tălpilor tăiate din hârtie.

Materiale necesare :

Hârtie maro, roşie , portocalie si galbenă. Creion Foarfecă Lipici

1. Faceţi conturul tălpilor folosind hârtia maro . Aceste doua piese vor constitui corpul curcanului .

Nasturi pentru ochi (opţional)

2. Faceţi conturul palmelor copilului folosind hârtia roşie, portocalie si galbenă . Aceste şase piese vor constitui aripile curcanului .

20

Page 21: Cartea De Abilitati Practice

3. Lipiţi cele doua tălpi decupate formând corpul curcanului ( călcâiele formează capul ) .

4. Decupaţi moţul curcanului din hârtie roşie si ciocul portocaliu. Lipiţi moţul , ciocul si ochii pe capul curcanului .Faceţi două picioare din hârtie si lipiţi-le .

5. Lipiţi penele făcute din mâini pe spatele curcanului .

6.GĂZA

Această gâză se face din carton de ouă . Nu este chiar atât de scump , dar este excelent pentru a încuraja creativitatea. Copiii trebuie să găsească materiale asemănătoare cu ochii , urechile, gura, părul, picioarele.

Materiale necesare: O cupă din cartonul de ouă; Lipici; Resturi de materiale , rămurele, şi alte obiecte cum ar fi : capace

de plastic de la sticle şi hârtie colorată.

21

Page 22: Cartea De Abilitati Practice

1.Folosiţi o cupă din cartonul de ouă pentru corpul gâzei

2.Folosiţi obiectele corespunzătoare pentru ochi, gură , picioare , păr şi alte părţi ale corpului. Lipiţi-le de cartonul de ouă .

Este foarte simplu să faceţi animăluţe din pungi de hârtie . Puteţi face un raccoon, câine , pisică , iepure , şoarece , porc , Panda, sau broască.

7.ANIMĂLUŢE

din pungi de hârtie

Materiale necesare :

Pungi de hârtie Hârtie colorată Lipici

22

Page 23: Cartea De Abilitati Practice

Foarfecă Marker sau creion

Opţional – sârmuliţă pentru mustăţi

Broasca:

Faceţi ochii broscuţei din hârtia verde , tăind-o în formă ovală (rotunjită doar la un capăt). Îndoiţi partea dreapta dedesubt ( şi lipiţi ochiul ) .

Lipiţi ochii pe fundul pungii de hârtie .

Tăiaţi o limbă lungă de hârtie roşie şi o lipiţi de gura broscuţei.

Broasca.Lipiţi două mâini şi două picioare lungi simetric şi decoraţi broscuţa cu buline (cerculeţe) verzi .

Raccoon , câine sau ursuleţ :

Îndoiţi colţurile de la fundul pungii de hârtie .

S-a format capul animalului.

RaccoonTăiaţi două urechi , ochii şi nasul. Le lipiţi pe

CâineTăiaţi urechile , ochii şi nasul şi limba. Lipiţi limba înăuntrul gurii . Lipiţi

UrsuleţTăiaţi urechile, ochii şi lăbuţele. Le lipiţi pe

23

Page 24: Cartea De Abilitati Practice

faţa racconului.

ochii , nasul şi urechile pe faţa câinelui.

ursuleţ . Folosind un creion negru sau un marker desenaţi gura şi nasul .Tăiaţi ghearele şi le lipiţi pe lăbuţe .

Iepure , Panda, Porc sau Urs Polar:

Îndoiţi colţurile de la fundul pungii de hârtie.

Am format capul animalului.

Iepurele

Tăiaţi două urechi de culoare roz, ochii, nasul şi lăbuţele. Lipiţi-le pe iepuraş.

Panda

Tăiaţi ochii, urechile, nasul şi lăbuţele din hârtie de culoare neagră. Le lipiţi pe ursuleţ.

Porc

Tăiaţi urechile, ochii, râtul şi lăbuţele. Le lipim pe porcuşor.

Ursul Polar

Tăiaţi urechile, ochii şi lăbuţele din hârtie albă . Le lipiţi pe ursuleţ. Folosiţi markerul de culoare neagră şi desenaţi nasul şi gura. . Tăiaţi gheruţele şi le lipiţi pe lăbuţe.

24

Page 25: Cartea De Abilitati Practice

Şoarece sau Pisică:

Îndoiţi colţurile de la fundul pungii de hârtie.

Aţi format capul animalului.

Şoarece Tăiaţi urechile,

nasul şi mustăţile . Le lipim pe capul

şoarecelui..

Pisică Tăiaţi urechile, ochii, nasul lăbuţele şi mustăţile .Le lipiţi pe capul pisicii.

8.FELINARE

Materiale necesare : Carton de culoare portocaliu şi negru pentru dovleac şi alb şi

negru pentru stafie .) Creion sau marker Foarfecă Lipici

Sârmă verde

25

Page 26: Cartea De Abilitati Practice

1. Desenaţi un cerc iar deasupra două trapeze suprapuse.

2. Decupaţi cercul cu trapezele deasupra , îl împărţiţi în două apoi îl feliaţi ( semicerc) în creion, faceţi cu negru ochii , gura şi nasul.

3.Atârnaţi dovleacul obţinut de sârmă.

9.GRĂDINAjaponeză în miniatură

Este simplu să faceţi o grădină japoneză , făcută din : hârtie, prundiş şi carton de ouă.Materiale necesare :

O bucata de carton vede pentru bază în formă de pătrat . Hârtie de culoare albastră, maro, portocalie şi verde . Carton de ouă . Lipici Foarfecă Marker sau creion

Prundiş

26

Page 27: Cartea De Abilitati Practice

1. Bucata de carton verde ne va folosi drept baza grădinii ( 25 cm ). Tăiaţi o bucată de hârtie albastră care va constitui pârâul şi o lipiţi pe baza verde. Pe pârâu lipiţi un peştişor .Dintr-o bucată de hârtie maro faceţi podul peste pârâu.

2. Faceţi o pagodă (templu în formă de turn cu mai multe etaje suprapuse , care se retrag succesiv şi al căror streşini sunt

întoarse în sus) micuţă folosind trei cupe din cartonul de ouă .Tăiaţi ca în imaginea alăturată apoi le suprapuneţi . Lipiţi părţile pagodei ca în imaginea alăturată din dreapta .

3. Lipiţi pagoda pe baza grădinii .

4. Pentru a face trunchiul copacului rulaţi un dreptunghi din hârtia maro îl crestaţi la bază la unul din capete şi îl lipiţi pe bază .

5. Decupaţi nişte frunze din hârtia verde şi le lipiţi pe trunchiul copacului.

6. Lipiţi nişte prundiş pe bază.

27

Page 28: Cartea De Abilitati Practice

10.RAMĂ PENTRU POZĂ cu Floarea –Soarelui

Materiale necesare:

8 beţişoare de îngheţată 13 ovale din carton galben 1 cerc din carton portocaliu 2 frunze din plastic sau decupate din carton verde , pânză

28

Page 29: Cartea De Abilitati Practice

apretată etc. Lipici ( adeziv, clei ) Foarfecă Acuarele sau markere O poză Un carton pentru partea din spate a pozei Pentru agăţat la alegere( sârmă, sfoară etc. )

Instrucţiuni :

Coloraţi bine toate detaliile şi le lăsaţi la uscat . Asamblaţi cu lipici şi lăsaţi-le să se usuce . Decupaţi cartonul astfel încât să acopere spatele ramei . Apoi lipiţi-le la capete (evitând lipirea părţii de sus pentru a introduce poza ) .Apoi fixaţi sfoara şi lipiţi definitiv .

11. BUBURUZA

Materiale necesare:

1 coajă de nucă o bucată de carton acuarele sau cariocă neagră ,roşie şi albă lipici

29

Page 30: Cartea De Abilitati Practice

foarfecă

Instrucţiuni :

1.Spălaţi bine coaja de nucă , lăsaţi-o să se usuce apoi o coloraţi cu roşu , făcându-i capul şi buline negre pe spate . Desenaţi ochii cu alb .

2.Din cartonul negru decupaţi baza ca în imagine , apoi o coloraţi cu negru . Lipiţi baza de corpul buburuzei .

12. CUIBULpăsărilor

Odată cu sosirea primăverii începe o nouă viaţă . Pasărea mamă care a clocit trebuie să-şi hrănească puişorii .

Materiale necesare:

o bucată din sac de cânepă carton colorat acuarele

30

Page 31: Cartea De Abilitati Practice

beţişoare foarfecă

Instrucţiuni :

1.Din bucata de sac faceţi cuibul . Iar pe margini coaseţi beţişoarele .

2. Decupaţi pasărea mamă din carton şi puişorii ,de asemenea şi îi coloraţi.

3. Faceţi o gaură în partea de jos a păsării mama şi o prindeţi de marginea cuibului ( de beţişor).

4. Lipiţi puişorii astfel încât capetele să fie îndreptate spre mamă .

13. FLOARE

31

Page 32: Cartea De Abilitati Practice

Este un simplu fluturaş făcut din palmele decupate ale copiilor .

14. FLUTURAŞ

Materiale necesare:

nasture demicarton foarfecă lipici aţă verde

Instrucţiuni :

1. Treceţi aţa prin găurile nasturelui lăsând-o în jos .Aceasta va forma tulpina florii.

2. Decupaţi câteva petale din demicarton şi le coloraţi . Când petalele sunt colorate şi uscate le lipiţi de nasture .

3. Din aţă faceţi 2 petale şi le legaţi de tulpină.

32

Page 33: Cartea De Abilitati Practice

din palme

Materiale necesare:

Coli colorate Creion Foarfecă Lipici , capsator sau scotch Creioane colorate sau markere Nasturi pentru ochi (opţional)

Beţişoare cu gămălie

1. Faceţi conturul palmelor pe câteva coli colorate , in total şase. Acestea vor fi aripile fluturaşului. Decupaţi-le!

2.Pe o coala de hârtie de culoare închisă ( de preferinţă maro) desenaţi corpul unui fluture ( desenează un oval , si un cerculeţ la unul din capete ).

33

Page 34: Cartea De Abilitati Practice

3.Lipiţi mânutele de corp cate trei pe fiecare parte a corpului,. Degetele vor fi în exterior .

4.Lipiţi beţişoarele . Acestea vor constitui antenele fluturaşului.

5.Lipiţi beţişoarele pe partea dorsală a capului . Lipiţi nasturii care vor constitui ochii . Decoraţi penele cu creionul. Aţi creat un frumos fluturaş care vă va decora clasa .

15. FLOARE

34

Page 35: Cartea De Abilitati Practice

Aceasta floare se face simplu din palmele decupate ale copiilor .

Materiale necesare:

Demicarton tăiat rotund Hârtie colorata Foarfecă Lipici ( capsator )

1. Decupaţi 10 palme din hârtia colorată .

2. Lipiţi în cerc palmele , degetele rămânând în afara cercului .Degetele vor constitui petalele florii.

2. Lipiţi sau capsaţi al doilea cerc din palme ( degetele acoperind primul rând de palme ) .

35

Page 36: Cartea De Abilitati Practice

5. Lipiţi sau capsaţi al treilea cerc din palme acoperind centrul cercului .

6. Lipiţi un cerc mic de hârtie în mijlocul florii .

16. GHIRLANDĂ

I

Faceţi o ghirlandă , folosind ca şablon palma .

36

Page 37: Cartea De Abilitati Practice

maginaţia copiilor de Crăciun

1.Construiţi conturul palmei pe hârtia verde . Decupaţi-o !

Faceţi aproximativ 10 mânuţe pentru o singura ghirlandă .

2.Lipiţi mânuţele în formă de ghirlandă , astfel încât încheietura mâinii să se suprapună puţin .

3.Lipiţi pe ghirlanda formată , fundă roşie ( sau faceţi una din hârtie roşie )

Opţional: Decoraţi ghirlanda cu sclipici.

17. CROCODILUL

Acest crocodil poate fi folosit ca felicitare. Este confecţionat dintr-o singura coală de hârtie verde .

Materiale necesare :

O coala de hârtie verde Creion Foarfecă

37

Page 38: Cartea De Abilitati Practice

1. Îndoiţi foaia de hârtie verde pe lungime.

2. Desenaţi o formă de crocodil pe o parte a hârtiei. Desenaţi un corp lung, două picioare , îndoitura va fi spatele crocodilului.

3. Tăiaţi aproximativ şase liniuţe oblice pe centrul spatelui .

4. Desfaceţi hârtia . Îndoiţi fiecare liniuţă formând un triunghi .

5. Desenează o gura , o tai zimţată si un ochi crocodilului . Dacă aceasta va fi o felicitare scrieţi un mesaj în interior .

38

Page 39: Cartea De Abilitati Practice

O felicitare pentru iubitorii de câini.

18. CATELUŞUL

Materiale necesare :

Coală de hârtie colorată Foarfecă Marker sau creion Lipici (opţional)

1. Pentru început faceţi un pătrat pe care îl îndoiţi în diagonală , obţinând un triunghi .

2. Îndoiţi cele două colturi obţinând urechile câinelui .

3. Desenaţi fata căţelului : lipiţi ochii,dându-i o înfăţişare drăguţă căţeluşului . Puteţi să scrieţi mesaje sub urechiuşe sau înăuntrul felicitării.

39

Page 40: Cartea De Abilitati Practice

Materiale necesare :

3 coli de hârtie făcute tuburi 3 şosete 3 elastice 3 coli de hârtie 2"x2" Acuarele Pensulă Panglică marker negru

lipici

19. COLINDĂTORII

Îndrumări :

1. Pictaţi tuburile din hârtie si lăsaţi-le să se usuce .

2. Înfrumuseţaţi tuburile după dorinţe .

3. Decupaţi fata , ochii si gura . Lipiţi-le pe tub .

4. Tăiaţi talpa şosetelor si legaţi-le cu panglica .

5. Puneţi căciulitele pe tub .

6. Îndoiţi si lipiţi colile din caietul de muzică.

20. CASTELUL

40

Page 41: Cartea De Abilitati Practice

Materiale necesare :

1 coala de hârtie , 11"x17" 1 coala de culoare gri

8"x11" Tăiaţi în următoarea

ordine:1 dreptunghi 5"x6"2 dreptunghiuri , 2"x6"2 dreptunghiuri , 1.5"x2"2 triunghiuri , fiecare parte având 2.5"2 triunghiuri , fiecare parte având 1.5"4 pătrate , 1"x1"

1coala de hârtie maro , 4"x6" Tăiaţi în următoarea ordine :1 dreptunghi , 2"x3"2 dreptunghiuri , 1"x2"

Acuarele, markere si/sau creioane

Lipici

Instrucţiuni :

1. Desenaţi iarbă si pietre pe hârtie .

2. Să aveţi formele castelului pregătite decât sa la asamblaţi .

3. Lipiţi figurile geometrice .

21. CASTELUL PRINTESEI

41

Page 42: Cartea De Abilitati Practice

Materiale necesare :

1 o coala de hârtie , 11"x17" 1 o coala de hârtie roz

8"x11"Tăiaţi în următoarea ordine : 1 dreptunghi , 4"x6"2 dreptunghiuri , 1.5"x6"2dreptunghiuri , 1.5"x2"4 triunghiuri ,fiecare parte 1.5"4 pătrate , .5"x.5"

1coala de hârtie purpurie , 4"x6" Tăiaţi în următoarea ordine : 3 dreptunghiuri , 1"x2"1dreptunghi , 1.5"x3"

Acuarele , markere / creioane

Sclipici etc.

Lipici

42

Page 43: Cartea De Abilitati Practice

Faceţi un coif „uriaş „ din demicarton . Acesta este un lucru frumos care poate fi folosit la serbări , carnaval etc.

22. Coif

Materiale necesare : O bucata mare de demicarton Foarfecă Capsator Creioane colorate sau markere Lipici Bucăţele de hârtie colorată , fir tors , nasturi ,pene .

1.Desenaţi o formă de coif pe demicarton , tăiaţi astfel încât să obţineţi două bucăţi .

2.Capsati cele două parţi obţinute , după mărimea capului .

43

Page 44: Cartea De Abilitati Practice

3. Decoraţi ambele părţi ale coifului folosind creioane colorate sau markere . Lipiţi bucăţelele de hârtie colorata tăiate în diferite forme , firul tors , penele , nasturii , sclipiciul etc.

23. COIF în formă de pisică

Acest coif în forma de pisica se face uşor din demicarton .

Materiale necesare:

2 bucăţi demicarton colorat negru sau maro folosind acuarele tempera ( una mare , una mica ) .

Bucăţele mici de hârtie glasată de culoare alb, roz sau portocaliu (pentru ochii pisicii) , năsuc, mustăţi si guriţă

Creion alb, negru Foarfecă Capsator Lipici

44

Page 45: Cartea De Abilitati Practice

1. Desenaţi şi tăiaţi o jumătate de cerc din demicarton. Înălţimea coifului poate fi de 24 cm si perimetrul ( mărimea capului ) de 47 cm . Tăiaţi 4 picioare din bucăţelele de hârtie ramase .

2. Desenaţi si tăiaţi capul pisicii şi un cerc de aproximativ aceeaşi mărime ( acesta va fi coada pisicii)

3. Faceţi ochii galbeni , câteva mustăţi albe , năsucul , guriţa şi interiorul urechilor roz . Toate acestea se lipesc pe fata pisicii . Folosind un marker negru faceţi pupilele verticale .

4. Desenaţi o spirală în interiorul cercului după aceea o tăiaţi , aceasta va fi coada pisicii .

5. Formaţi coiful din jumătatea de cerc tăiată anterior în formă de con şi o capsaţi .

45

Page 46: Cartea De Abilitati Practice

6. Lipiţi picioruşele în partea de jos a coifului ( în spate ) .

7. Lipiţi coada pe spatele coifului( între picioare )

8. Lipiţi capul în vârful coifului .Lipiţi celelalte doua picioare în partea din fată , jos . Asiguraţi-vă că picioarele nu vă blochează ochii atunci când o probaţi .

46

Page 47: Cartea De Abilitati Practice

24. UN ŞIRAG din frunze

Faceţi un şirag din frunze pentru a decora clasa .

Puteţi să puneţi un astfel de şirag să traverseze clasa sau la geamuri.

Materiale necesare : Coli de hârtie ( portocalie , galbenă , roşie etc. ) Creioane colorate, markere Foarfecă Lipici , bandă sau capsator Folosiţi sârmă sau fir de lâna .

1. Desenaţi o frunză pe o foaie de hârtie . Faceţi codita mai groasă .

2. Tăiaţi frunza .Desenaţi nervurile frunzei dacă doriţi . Îndoiţi codita frunzei .

3. Ataşaţi de frunză sârma sau aţa folosind lipiciul sau capsatorul. Faceţi mai multe frunze de diferite culori şi forme ,lipindu-le .

47

Page 48: Cartea De Abilitati Practice

25. BROSCUŢA

Este simplu de făcut o broscuţă dintr-o coală de hârtie . Gura broscuţei se mişcă .

Materiale necesare: O coala de hârtie verde O panglica de hârtie roşie Lipici Foarfecă Marker sau creion Opţional – buline pentru ochi

Împăturiţi foaia de hârtie în trei parţi egale , formând un dreptunghi.

Dreptunghiul îl împăturiţi în patru, pe lungime, în formă de "W" .

Acest "W" va fi broscuţa .

Desenaţi ochii pe broscuţă (sau lipiţi bulinele pentru ochi ).

Tăiaţi din panglica roşie , o limba lungă şi o lipiţi .

48

Page 49: Cartea De Abilitati Practice

Puneţi degetul mare în „ falca de jos a broscuţei şi puneţi celelalte degete în falca de sus . Acum s-a realizat o broscuţă cu o gură foarte mare .

26. ARBORELE GENEALOGIC

Faceţi un copac dintr-o crenguţă si dintr-o coală de hârtie Puteţi să-l familiarizaţi pe copil cu strămoşii lui , făcând un simplu arbore genealogic .

Materiale necesare :

O coală de hârtie verde Creion sau marker Foarfecă Fire de lână (melană colorată) Perforator Un pahar Plastilină

Lipici

1. Găsiţi o ramură cu mai multe crenguţe . Puneţi plastilina în pahar . Înfigeţi bine crenguţa în ea pentru a sta dreaptă.

2. Tăiaţi nişte frunze mari din hârtia verde .Fiecare frunză va reprezenta persoana din familia copilului si scrieţi cu litere mari numele fiecărei persoane pe frunză . Tăiaţi mai multe frunze pentru

49

Page 50: Cartea De Abilitati Practice

fraţi, părinţi ,bunici etc. 3. Scrieţi numele fiecărei persoane pe frunză .Daca vreţi puteţi să scrieţi pe frunză si gradul de rudenie a persoanei respective . Faceţi o gaură la capătul fiecărei frunze.

4. Legaţi frunzele de ramurile copacului . Generaţia copilului în vârf, părinţii la nivelul al doilea, si bunicii la al treilea nivel din partea de jos .Pentru un proiect alternativ puteţi folosi şi pozele şi puneţi-le pe frunze . Sau tăiaţi frunzele în formă de fructe ( sub formă de mar) sau flori reprezentând oamenii .

50

Page 51: Cartea De Abilitati Practice

27. JUCARIA DRAGONLeul dansator

Materiale necesare : Hârtie colorată ( glasată ) Foarfecă Creion sau marker Lipici , scotch 2 bete Opţional sclipici şi pene

1. Desenaţi capul şi coada leului ( dragonului ) pe o coală de hârtie .

2. Tăiaţi capul şi coada şi desenaţi-le în culori vii . Opţional: Decoraţi cu sclipici şi pene.

3. Îndoiţi coala de hârtie roşie în jumătate pe lungime. Tăiaţi-o pe îndoitură obţinând două dreptunghiuri .

4. Îndoiţi în formă de evantai , dreptunghiurile obţinute . Lipiţi cele două

51

Page 52: Cartea De Abilitati Practice

bucăţi formând una lungă care va constitui corpul animalului .

5. Lipiţi un capăt al corpului de cap şi cealaltă parte a corpului de coadă .

6. Lipiţi cu scotch unul dintre bete în partea de jos a capului şi celălalt în partea de jos a cozii.

28. SISTEMUL SOLAR

52

Page 53: Cartea De Abilitati Practice

Acesta este un model de sistem solar , reprezentând soarele şi cele nouă planete: Mercur, Venus, Pământ, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun şi Pluto .

Materiale necesare: O bucată de carton rotundă cu diametrul 30 cm. Hârtie colorată Foarfecă Perforator Sfoară Culori, markere Compas

1. Găsiţi centrul bucăţii de carton rotundă şi trageţi o linie de sus până jos şi de la dreapta la stânga. Locul de intersecţie va fi centrul cercului ,unde va fi poziţionat soarele..

2. Folosiţi compasul şi desenaţi orbitele celor nouă planete. Primele patru planete au orbitele aproape de soare . Celelalte cinci vor avea orbitele departe de soare .

3. Folosiţi un obiect ascuţit sau vârful foarfecii şi daţi o serie de găuri în carton .Prima dată daţi gaură în centru (va fi locul pe unde va atârna soarele ). După aceia dăm găuri pentru fiecare orbită, fiecare planetă va atârna prin găurile date.

53

Page 54: Cartea De Abilitati Practice

4. Decupaţi din hârtie colorată soarele şi celelalte planete . Soarele îl vom face mai mare , Jupiter , Saturn, Uranus şi Neptun un pic mai mici decât soarele , iar celelalte planete şi mai mici .Scrieţi numele fiecărei planete pe spate. Planetei Saturn i se va face şi un inel frumos.

5. Introduceţi capătul fiecărei sfori prin gaura corespunzătoare fiecărei planete ( mai întâi Mercur, apoi Venus, apoi Pământ şi aşa mai departe ).Capsaţi celălalt capăt al sforii de partea de sus a cartonului rotund. După ce toate planetele ( şi soarele )au fost ataşate , potriviţi lungimea sforilor astfel încât planetele (şi soarele) să fie în acelaşi plan.

6. Pentru ca modelul sistemului solar să atârne , legaţi trei bucăţi de sfoară de partea de sus a cartonului , după aceia legaţi cele trei bucăţi de sfoară împreună . Legaţi-le de sfoara cea mai lungă ( de care va atârna sistemul solar).Astfel aţi obţinut sistemul nostru solar..

54

Page 55: Cartea De Abilitati Practice

29. POMUL RECUNOŞTINŢEI

Materiale necesare :

Hârtie colorată glasată sau creponată ( portocaliu, roşu, galben, maro, verde şi altele ) Culori sau markere Foarfecă Lipici sau glue stick (lipici solid)

1.Copiii îşi vor desena palmele pe hârtia colorată După aceia decupaţi !Acestea vor fi frunzele.

2. Copiii îşi vor scrie numele sau un mesaj de recunoştinţă pe palmele decupate.

3. Din hârtia maro decupaţi trunchiul copacului şi crengile .

55

Page 56: Cartea De Abilitati Practice

4.Lipiţi trunchiul pomului decupat pe o coală . După aceia lipiţi palmele decupate (frunzele) de pom .

56

Page 57: Cartea De Abilitati Practice

30. CURCUBEUdin palme

Materiale necesare: Hârtie colorată: roşu,

orange,galben, verde, albastru, violet

O bucata mare de hârtie/carton incolor

Foarfecă Creion

Lipici

1. 1. Folosind hârtia colorată copii vor desena palmele pe hârtie.F Faceţi câte 10 palme de fiecare culoare.

2.Decupaţi palmele şi scrieţi numele fiecărui copil pe ele.

3. Lipiţi palmele decupate pe hârtia cartonul incolor în forma de curcubeu respectând ordinea culorilor R,O,G,V,A,I,V.Aţi obţinut un frumos curcubeu din palme.

57

Page 58: Cartea De Abilitati Practice

31. OM DE ZĂPADĂ

Materiale necesare: Lipici Agrafe de birou Hârtie pergament Bucăţi de hârtie neagră şi portocalie Perforator (pentru ochi şi butoniere) Foarfecă Opţional nasturi pentru ochi 2 sârmuliţe subţiri( pentru mâini ) Sfoară sau fir tors ( pentru agăţat)

Pe hârtia de pergament, întindeţi 2,3 picături de lipici alb în formă de om de zăpadă. Îndoiţi agrafa în forma de V .Decupaţi o pălărie din hârtie neagră şi o aşezaţi pe capul omului de zăpadă , iar de ea prindeţi agrafa. Ochii îi puteţi obţine din hârtie neagră găurită cu perforatorul sau folosiţi 2 năsturei.Mai adăugaţi 2 năsturei pe corpul omului de zăpadă , pentru a-l decora

58

Page 59: Cartea De Abilitati Practice

Lăsaţi lipiciul să se usuce .După ce se usucă, lipiciul devine transparent .Agăţaţi omul de zăpadă pentru a obţine un colier drăguţ sau folosiţi-l drept ornament.

59

Page 60: Cartea De Abilitati Practice

32. BRĂDUŢSe face un brăduţ tridimensional construit din hârtie. Poţi face o pădurice din aceşti brăduţi fantastici.

Materiale necesare:

Hârtie de culoare verdeCulori, markere sau acuareleFoarfecăScotch

1.Coala verde se îndoaie pe jumătate şi se taie.

2. Jumătăţile obţinute se suprapun şi se vor îndoi din nou.

3. Desenaţi jumătate de brăduţ.

4. Decupaţi după contur şi veţi obţine doi brăduţi identici. Se îndoaie brăduţii pe jumătate pentru a vedea mijlocul.

60

Page 61: Cartea De Abilitati Practice

5. Tăiaţi un brăduţ pe mijloc de la vârf până la jumătate iar celălalt pe mijloc de la tulpină până la centru .

6. Introduceţi un brăduţ în celalalt brăduţ . Folosiţi scotchul şi lipiţi vârfurile şi tulpina pentru a se fixa.Desenaţi ,pentru ornament, câteva conuri.Puteţi face o pădure de brazi procedând la fel.

61

Page 62: Cartea De Abilitati Practice

33. STEA DE MAREcolier

Materiale necesare : lipici alb scobitore hârtie abrazivă nisip sau sclipici agrafa , aţă,

1. Pe hârtia abrazivă puneţi lipici alb în formă de stea de mare. Dacă e nevoie să ajustăm steaua de mare folosim scobitori . Îndoiţi o agrafă de birou în formă de V şi o lipiţi de un vârf al stelei.

2. Peste forma stelei presăraţi atent nisip /sclipici .Excesul de nisip se scutură uşor.Lăsaţi să se usuce bine.

62

Page 63: Cartea De Abilitati Practice

Astfel am obţinut o stea de mare pe care o putem folosi drept colier

63

Page 64: Cartea De Abilitati Practice

34. FELICITARECU O VAZĂ DE FLORI ÎN EA

Materiale necesare::

Hârtie glasata de diferite culoriFoarfecăLipiciMarkere, culori

1. Două bucăţi de hârtie dreptunghiulară se îndoaie pe jumătate . O bucată va fi în partea exterioară ,cealaltă va fi în interiorul felicitării.

2. Pe partea care va fi în interior faceţi o crestătură pe diagonală, apropiată de mijlocul îndoiturii.

64

Page 65: Cartea De Abilitati Practice

3. Îndoiţi clapa obţinută şi apoi deschideţi clapa .

4. Desfaceţi felicitarea .Împingeţi clapa în interiorul felicitării astfel obţinem vaza.

5. Decupaţi nişte floricele , tulpini şi frunze, din hârtie . decoraţi-le cu markere / culori.

6. Lipiţi componentele decupate obţinând florile şi apoi le lipiţi-le de vază.Asiguraţi-vă că florile nu ies înafara când închidem felicitarea.

65

Page 66: Cartea De Abilitati Practice

7. Lipiţi felicitarea de cealaltă bucată de hârtie îndoită pe jumătate,Ca să fiţi siguri că nu lipiţi clapele , aplicaţi lipici doar în interiorul felicitării şi apoi presaţi pentru a se extinde lipiciul spre margini.Scrieţi un mesaj pe felicitare.

66

Page 67: Cartea De Abilitati Practice

35. CORONIŢĂ DIN FLORI

Coroniţa din flori de hârtie se poate folosi primăvara sau de Paşti. Materiale necesare: Un carto în formă de cerc Hârtie colorată / creponată Culori, markere, acuarele Foarfecă Lipici Opţional - sclipici, panglici

1. Faceţi mai multe crestături din centru spre margine ( lăsând 2,5 cm spre margine)

2. Triunghiurile obţinute le ridicaţi formând nişte frunzuliţe.Coloraţi coroniţa în verde sau lipiţi hârtie creponată verde.O lăsaţi să se usuce.

67

Page 68: Cartea De Abilitati Practice

3. Din hârtia colorată sau creponată decupaţi nişte floricele pentru pălărie( folosind imaginaţia).

4. Lipiţi florile decupate pe fiecare vârf al triunghiului .Opţional: Puteţi decora floricelele cu sclipici sau lipiţi panglici de pălărie.

5.În loc de flori puteţi face ouă sau inimioare din hârtie ,pentru diferite ocazii , decoraţi-le şi lipiţi-le de pălărie.

68

Page 69: Cartea De Abilitati Practice

36. PORUMBELUL PĂCII

Materiale necesare: DemicartonHârtie normalăFoarfecăCreionSfoarăCapsatorOpţional: marker, lipici,sclipici

1. Desenaţi corpul porumbelului pe demicarton.

2.Decupaţi şi faceţi două crestături ( de-a lungul liniilor punctate ).

69

Page 70: Cartea De Abilitati Practice

3. Tăiaţi hârtia normală în jumătate .Pliaţi foaia ca un evantai.

Opţional: Tăiaţi marginile foii pliate pentru a obţine un model.

5. Introduceţi foaia pliată (aripile şi coada) în crestături , prindeţi-le cu capsatorul.Capsaţi capetele cozii împreună .Apoi desenaţi ochii porumbelului şi legaţi sfoara de corpul porumbelului . Opţional: decoraţi porumbelul folosind markere şi sclipici .

70

Page 71: Cartea De Abilitati Practice

37.CIORAPUL DE MOŞ NICOLAE

Materiale necesare :

Carton moro sau blăniţă maro Creion Foarfecă Lipici Perforator Fir tors Markere, creioane

1. Desenaţi un ciorap pe cartonul maro .Decupaţi astfel încât să obţineţi două bucăţi.

2. Lipiţi marginile ciorapului decupat (fără să lipiţi partea de sus a ciorapului).

71

Page 72: Cartea De Abilitati Practice

3. Cu perforatorul faceţi găuri pe marginile ciorapului. Introduceţi firul tors prin găuri.La capătul firului faceţi un nod.

4. Decoraţi ciorapul folosind imaginaţia .

72

Page 73: Cartea De Abilitati Practice

38. CORT, COLIBA INDIANA

Materiale necesare :

4 rămurele drepte ( ~30 cm.) Fir sau panglică O pungă mare de hârtie maro Foarfecă Creion Culori, acuarele sau markere Capsator

1. Legaţi crenguţele de vârf folosind firul sau panglica, lăsând cca. 3 cm de sus.Nu legaţi crenguţele prea strâns .

73

Page 74: Cartea De Abilitati Practice

2. Uşor îndepărtaţi crenguţele astfel încât să obţineţi un cort.

3. Puneţi cortul obţinut pe o bucată de hârtie şi faceţi conturul cortului cu creionul. Acest contur va fi folosit drept şablon pentru confecţionarea cortului. Decupaţi cortul şablon în formă de triunghi.

4. Desfaceţi punga de hârtie .Aşezaţi şablonul triunghi obţinut pe punga de hârtie şi faceţi contur.

5. Trasaţi triunghiul de încă trei ori cu laturile lungi atingându-se.

6. Decupaţi acest poligon de-a lungul laturei exterioare .Pe una din laturi decupaţi o uşă .Decoraţi cortul folosind culori sau acuarele.

74

Page 75: Cartea De Abilitati Practice

7. Îndoiţi hârtia de-a lungul fiecărei linii trasate cu creionul .După aceia aranjaţi hârtia în formă de cort şi capsaţi marginile.

8. Crestaţi vârful cortului de hârtie ( prin gaura obţinută vor fi introduse crenguţele) .

9. Puneţi crenguţele în cortul de hârtie .Capsaţi crenguţele – fiecare crenguţă va fi capsată de-a lungul îndoiturii.Astfel aţi obţinut un cort minunat !

CARACATIŢA

75

Page 76: Cartea De Abilitati Practice

Materiale necesare: Un balon rotund Ziar Făină şi apă Un castron , ceva de amestecat Tempera verde Pensulă Panglici verzi Lipici Marker negru

1. Faceţi un lipici din făină şi apă. Amestecaţi o jumătate de cană de apă şi o jumătate de cană de făină , până când amestecul este subţire.

2. Tăiaţi ziarul fâşii .Fâşiile vor fi de ~ 3 cm. lungime.

3. Umflaţi baloane pentru fiecare elev , la fel şi fâşiile de ziare vor fi împărţite fiecărui elev.

Înmuiaţi fâşiile de ziar în lipici şi le lipiţi în jurul balonului.

76

Page 77: Cartea De Abilitati Practice

4. Lipiţi fâşiile de ziar în 2-3 straturi şi lăsaţi-le să se usuce . Lăsaţi balonul să se usuce complet. După ce s-a uscat înţepaţi balonul şi îl scoateţi din balonul obţinut din fâşii.

5. Coloraţi balonul ,obţinut din fâşii , în verde.

6. Apoi lipiţi sau desenaţi ochii . Decupaţi 8 picioare din hârtie creponată.Apoi lipiţi-le de baza balonului.

BIBLIOGRAFIE

77

Page 78: Cartea De Abilitati Practice

1. ION ŞERDEANU, FLORIAN DIŢULEASA - Metodica predării lucrului manual la clasele I-IV, Editura Didactică şi Pedagogică -Bucureşti ,1967;2……………………..- Caiet de abilităţi practice , Edituira… , 3. ANAMARIA SMIGELSCHI- Micii meşteri mari , facem singuri jucării, Editura Ion Creangă - Bucureşti, 19774. Programa şcolară pentru clasele I - a IV-a, Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului, Consiliul Naţional pentru Curriculum - Bucureşti , 2003;5. Ghid metodologic de aplicare a programelor de Abilităţi Practice şi Educaţie Tehnologică , primar - gimnaziu ,Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Consiliul Naţional pentru Curriculum - Bucureşti ,2001; 6.Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar – Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare -Bucureşti ,1998.

78

Page 79: Cartea De Abilitati Practice

CUPRINS

Cuvânt înainte………………………………………………CAPITOLUL IABILITĂŢI PRACTICE ÎN CLASELE I-IVI.1. Noţiuni generale ……………………………………………I.2. Proiectarea didactică……………………………………… planificarea calendaristică…………………………… proiectarea „unităţilor de învăţare”…………………CAPITOLUL IIASPECTE GENERALE ALE EVALUĂRIIII.1Noţiuni generale ……………………………………II.2 Lecţia de evaluare la abilităţi practice…………………………CAPITOLUL IIIIDEI CREATIVE PENTRU COPIIIII.1 Lucrări din hârtie şi carton …………………………III.2 Valorificarea obiectelor executate la lecţiile de abilităţi practice……III.3 Exemple……………………………..

79