PIPP Abilitati Practice

Metodica abilităţilor practice

Cap.1.

Cuprins curs

Familiarizarea cu terminologia şi tematica specifică acestei discipline;

▪ Utilizarea documentelor curriculare specifice abilităţilor practice;

▪ Proiectarea unor activităţi eficiente pentru dezvoltarea capacităţilor la nivel preprimar

şi primar.

Cap.2.

A învăţa prin joc. Jocul şi jucăria la vârsta preşcolară şi şcolară mică;

Cap.3. Tipuri de categorii ce se dezvoltă în semantica psihologică a copilului mic – clase (de

obiecte, de proprietăţi, de relaţii);

Cap.4.

Proprietăţi (ale obiectelor, claselor, relaţiilor); relaţii (între obiecte, clase, relaţii) şi

formarea de abilităţi utile;

Cap.5.

Locul abilităţilor practice în aria curriculară tehnologii

Cap.6.

Obiectivele cadru şi de referinţă pentru activităţile practice – nivel preprimar şi primar;

Cap.7.

Documente curriculare utile şi creativitatea educatorului;

Curriculum opţional şi CDŞ; Cap.8.

Cunoaşterea factorilor de personalitate şi a aptitudinilor – OŞP;

Cap.9.

Importanţa acestui tip de activităţi pentru dezvoltarea copilului

Cap.10.

Legătura abilităţilor practice cu educaţia plastică, tehnologii şi celelalte discipline;

CURS

Metodica abilităţilor practice

Cap.1. Lector.unin.dr.Turcu Vasile

Familiarizarea cu terminologia şi tematica specifică acestei discipline Caracteristici ale practicilor educaţionale

Paradigma modernă a actului didactic s-a născut odată cu herbartianismul. De fapt, teoria

herbartiană a lecţiei şi îndeosebi prelungirea ei în practica şcolară constituie miezul acestei paradigme.

Raţionalizarea extremă, organizarea şi planificarea riguroasă a demersului didactic, dar mai ales

utilizarea aceluiaşi demers şi aceleiaşi scheme didactice în orice situaţie constituie caracteristicile

dominante a lecţiei herbartiene.

În ciuda unor dezvoltări importante şi a unor noi fundamentări teoretice, lecţia actuală

păstrează încă în bună măsură, unele dintre aceste caracteristici. „Evident nu organizarea şi

raţionalizarea actului didactic sunt de criticat (deşi excesele trebuie evitate), ci mai ales rigiditatea,

schematismul şi absenţa elevului din acest demers. Didactica actuală ignoră în multe privinţe, faptul

că în şcoală există nu doar situaţii ce pot fi supuse planificării şi organizării riguroase.”1 În spaţiul

didactic există cel puţin două tipuri de situaţii:

a)Situaţii repetitive şi ritualizate, pentru care profesorul dispune în repertoriul său profesional de

competenţe necesare pentru a le aborda şi soluţiona rapid şi eficient;

b)Situaţii noi, neobişnuite, pentru care se impun abordări noi, nespecifice, nonconvenţionale şi

creative. Aceasta din urmă categorie de situaţii este parţial ignorată de didactica actuală, extrem de

instrumentalizată.

Unele dintre ameliorările actuale continuă această perspectivă. Este cazul pedagogiei prin

obiective cvasistandardizate, a structurii lecţiei ca o succesiune de evenimente a proiectării în

perspectiva unei relaţii determinist-mecanice între obiective şi activităţile din cadrul lecţiei,

birocratizarea şi standardizarea lecţiei, dar mai ales a relaţiei pedagogice bazate pe autoritatea şi

dominarea cadrului didactic asupra elevului.

1.Domină încă o concepţie reducţionistă cu privire la organizarea activităţii didactice

considerată doar ca un act al transmiterii sistematice a cunoaşterii, eludând funcţiile sale formativ-

educaţionale. Spaţiul actului didactic este aproape epurat de valorile sale educaţionale şi de socializare,

care sunt ignorate sau marginalizate.2

1 Emil Păun, Dan Potolea, Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative, Editura Polirom, 2002, p.17

2 Ibidem.

Relaţia educaţională este, adesea, considerată ca o relaţie de comunicare, cercetându-se cele

mai adecvate tehnici pentru a spori performanţa elevilor în asimilarea cunoştinţelor. Prezenţa reală a

elevilor în actul didactic este episodică. Iniţierea secvenţelor de activitate în lecţie, controlul şi

dirijarea acestora aparţin într-o proporţie covârşitoare cadrelor didactice. Momenrele în care elevii au

iniţiativă şi autonomie sunt rare, în rest ele sunt iniţiate, programate şi dirijate de profesor.

O mare parte a subiectivităţii elevilor – cum învaţă, cum gândesc, ce simt – constituie, în mare

măsură, o cutie neagră pentru foarte multe cadre didactice.3

Didactica actuală „nu intră în gândurile

elevului” – subliniază unul dintre cei mai importanţi psihologi contemporani.4

Logica didactică este în

mare măsură o logică a controlului şi implică o dominare a profesorului în relaţia cu elevul. Profesorul

stabileşte şi impune elevilor modul de lucru, supraveghează, dirijează şi evaluează ceea ce realizează

elevii. Acestora li se cere docilitate, rapiditate şi performanţă. „În ciuda tuturor năutăţilor introduse în

educaţia nouă şi diverse alte curente psihologice contemporane (constructivismul piagetian,

învăţământul strategic, învăţarea diferenţiată etc.) trebuie să constatăm că situaţia organizaţională

care plasează profesorul în inima acţiunii rămâne modelul didactic dominant”5

Şcoala îi cere elevului să înveţe pentru a reuşi, dar elevul îşi construieşte o strategie de tipul „a

învăţa să reuşeşti”. Elevul învaţă să fie evaluat, se adaptează la specificul actului de evaluare, dezvoltă

o serie de tertipuri şcolare pentru a fi evaluat favorabil. Uneori performanţele şcolare superioare ale

unor elevi sunt în mare măsură datorate faptului că aceştia „ştiu” să se prienteze şi să se adapteze mai

bine la cerinţele exprimate ale diferiţilor profesori. Dacă adăugăm şi spiritul coercitiv şi reducţionist al

unei asemenea evaluări, ne dăm seama de ce există o distanţă suficient de evidentă între performanţa

şcolară a elevilor astfel obţinută şi gradul de obiectivare a acesteia în competenţe de folosire a

cunoştinţelor în diferite situaţii şi contexte reale nonşcolare. Prea multe din ameliorările şi amendările

aduse rămân în plan teoretic, pătrund cu dificultate în practica şcolară şi nu o modifică în mod

substanţial.

Mulţi analişti ai culturii modernităţii, consideă că şcoala, prin modul ei de a încălca valori de

supunere şi de disciplină – într-o manieră mai mult sau mai puţin autoritară – face parte din categoria

„instituţiilor totale” (E.Goffman) sau a celor de tip azilar şi carcelar (Foucault). Cadrele didactice îşi

exercită mai mult puterea decât autoritatea sa, altfel spus, îşi întemeiază autoritatea pe puterea pe care

le-o conferă statutul lor socioprofesional. Aceşti autori consideră că şcoala modernităţii îi supune pe

elevi unor norme standardizate, unor reguli impersonale şi generale, unui sistem de pedepse şi

recompense. Pe scurt, şcoala este încă în mare măsură o organizaţie birocratică.

3 Ibidem

4 J.Bruner, L’education entree dans la culture, Retz, Paris, 1996, p.76.

5 M.Tardif şi Cl.Lessard, op. cit., p.62

Postmodernismul – postmodernitatea - o soluţie în educaţie?

Postmodernitatea – cel puţin în plan teoretic, exercită o mare atracţie pentru domeniul

educaţional. Paradigma postmodernă

O posibilă abordare, Interdisciplinaritatea, în procesul de predare-învăţare

Actuala programă şcolară a fost elaborată din perspectiva trecerii de la modelul de

proiectare curriculară centrat pe obiective la modelul centrat pe competenţe. Competenţele

cheie sunt definite ca fiind ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care trebuie

dobândite, respectiv formate elevilor în cadrul acestui proces şi de care fiecare elev are

nevoie pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziune

socială şi pentru angajare pe piaţa muncii. Structurarea acestor competenţe cheie vizează

atât unele domenii ştiinţifice, precum şi aspecte interdisciplinare şi transdisciplinare,

realizabile prin efortul mai multor arii curriculare. Asfel, interdisciplinaritatea, în condiţiile

actuale ale desfăşurării procesului de învăţământ, se impune ca o direcţie principală a

"renovării" activităţii profesorilor (învăţător, educator), atât în ceea ce priveşte conţinutul

lecţiilor, cât şi metodele şi strategiile de lucru.

Promovarea interdisciplinarităţii constituie un element definitoriu al progresului

cunoaşterii. În lucrarea „Programe de învăţământ şi educaţie permanentă” L.D Hainault

aprecia că: „Se acordă mai multă importanţă omului care merge decât drumului pe care îl

urmează. Astăzi disciplinele sunt invadate de un gigantism care le înăbuşă, le abate de la

rolul lor simplificator şi le inchide în impasul hiperspecializării. Inconvenientele tot mai

evidente ale compartimentării, necesitatea din ce în ce mai manifestă a unor perspective

globale şi contestarea unui devotament faţă de obiect care face ca omul să fie uitat, au

dus treptat la conceperea şi la promovarea aceea ce s-a numit interdisciplinaritate.”

Problema interdisciplinarităţii a preocupat filosofii şi pedagogii încă din cele mai vechi timpuri:

sofiştii greci, Plinius, Comenius şi Leibnitz, iar la noi Spiru Haret, Iosif Gabrea, G. Găvănescu

şi, dintre numeroşii pedagogi ai perioadei contemporane amintim pe G. Văideanu.

În opinia lui G. Văideanu, interdisciplinaritatea „implică un anumit grad de integrare

între diferitele domenii ale cunoaşterii şi între diferite abordări, ca şi utilizarea unui limbaj

comun permiţând schimburi de ordin conceptual şi metodologic”. Interdisciplinaritatea este o

formă de cooperare între discipline ştiinţifice diferite, care se realizează în principal

respectând logica ştiinţelor respective, adaptate particularităţilor legii didactice şi-l ajută pe

elev în formarea unei imagini unitare a realităţii, îi dezvoltă o gândire

integratoare. Interdisciplinaritatea se impune ca o exigenţă a lumii contemporane supusă

schimbărilor, acumulărilor cognitive în diferite domenii ale cunoaşterii. În perioada

contemporană reforma conţinuturilor învăţământului românesc a creat cadrul unor

transformări la nivelul curriculumului, între care se distinge perspectiva

interdisciplinară. Interdisciplinaritatea se referă şi la transferul metodelor dintr-o disciplină

într-alta, transfer cu grade diferite de implicare / finalizare. Interdisciplinaritatea reprezintă o

modalitate de organizare a conţinuturilor învăţării, cu implicaţii asupra întregii strategii de

proiectare a curriculumului, care oferă o imagine unitară asupra fenomenelor şi proceselor

studiate în cadrul diferitelor discipline de învăţământ şi care facilitează contextualizarea şi

aplicarea cunoştinţelor dobândite. În procesul de învăţământ se regăsesc demersuri

interdisciplinare la nivelul corelaţiilor minimale obligatorii, sugerate chiar de planul de

învăţământ sau de programele disciplinelor sau ariilor curriculare. În înfăptuirea unui

învăţământ modern, formativ, considerăm predarea – învăţarea interdisciplinară o condiţie

importantă. Corelarea cunoştinţelor de la diferitele obiecte de învăţământ contribuie substanţial

la realizarea educaţiei elevilor, la formarea şi dezvoltarea flexibilităţii gândirii, a capacitaţii lor

de a aplica cunoştinţele în practică; corelarea cunoştinţelor fixează şi sistematizează mai bine

cunoştinţele, o disciplină o ajută pe cealaltă să fie mai bine însuşită. Posibilităţile de

corelare a cunoştinţelor dintre diferitele obiecte de învăţământ sunt nelimitate. Important este

ca predarea – învăţarea să fie văzută ca o modalitate modernă de realizare a eficienţei lecţiilor,

iar învăţătorul, pentru a-şi atinge obiectivele propuse trebuie să se pregătească din timp şi să

apeleze la capacitatea sa creatoare. Predarea – învăţarea prin corelarea obiectelor de studiu

reprezintă noul în lecţii, care activează pe elevi, le stimulează creativitatea şi contribuie la

unitatea procesului instructiv – educativ, la formarea unui om cu o cultură vastă.

Legătura dintre discipline se poate realiza la nivelul conţinuturilor, obiectivelor, dar se

creează şi un mediu propice pentru ca fiecare elev să se exprime liber, să-şi dea frâu liber

sentimentelor, să lucreze în echipă, individual. O analiză a obiectivelor cadru din programa

clasei a III-a evidenţiază un prim punct comun al disciplinelor şcolare şi anume dezvoltarea

capacităţii de comunicare, de colaborare în realizarea unor produse. La fiecare disciplină

acest obiectiv este formulat astfel:

• Limba română: dezvoltarea capacităţii de exprimare orală• Matematică: formarea

capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic.

• Ştiinţe: înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice

ştiinţelor naturii.

• Educaţie civică: dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini favorabile luării deciziilor şi

exprimării opiniilor personale în cadrul grupului.

• Educaţie plastică: realizarea unor compoziţii libere şi a unora după model.

• Educaţie muzicală: dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului muzical.

• Abilităţi practice: dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs.

• Educaţie fizică: dezvoltarea spiritului de echipă, a colaborării, în funcţie de reguli

acceptate. Adâncirea analizei programei şcolare relevă un număr mai mare de obiective de

referinţă şi activităţii de învăţare ce permit abordarea interdisciplinară, însă cele mai

interesante conexiuni pentru copii se realizează la nivelul conţinuturilor. Un conţinut şcolar

structurat în chip interdisciplinar este mai adecvat realităţii descrise şi asigură o percepere

unitară, coerentă fenomenelor (Exemplu – Datinile şi sărbătorile neamului românesc invită la

căutări şi conexiuni între diferitele domenii de cunoaştere).

Avantajele interdisciplinarităţii sunt:• permite elevului să acumuleze informaţii despre

obiecte procese, fenomene care vor fi aprofundate în anii următori ai şcolarităţii;• clarifică mai

bine o temă făcând apel la mai multe discipline;• creează ocazii de a corela limbajele

disciplinelor şcolare;• permite aplicarea cunoştinţelor în diferite domenii;• constituie o

abordare economică din punct de vedere al raportului dintre cantitatea de cunoştinţe şi

volumul de învăţare. Predarea interdisciplinară pune accentul simultan pe aspectele multiple

ale dezvoltării copilului: intelectuală, emoţională, socială, fizică şi estetică.

Interdisciplinaritatea asigură formarea sistematică şi progresivă a unei culturi comunicative

necesară elevului în învăţare, pentru interrelaţionarea cu semenii, pentru parcurgerea cu

succes a treptelor următoare în învăţare, pentru învăţarea permanentă. „Elevul viitorului va fi

un explorator” – spune Marshall McLuhan. Pentru aceasta el trebuie să fie conştientizat de

importanţa învăţării prin cercetare, prin descoperire, de importanţa realizării conexiunilor între

diferitele discipline.

Bibliografie

• Pălăşan, Toader; Crocnan, Daniel Ovidiu; Huţanu, Elena - Interdisciplinaritatea şi

integrare – o nouă abordare a ştiinţelor în învăţământul preuniversitar, în Revista Formarea

continuă a C.N.F.P. din învăţământul preuniversitar, Bucureşti, 2003

• Stanciu, Mihai – Reforma conţinuturilor învăţământului, Iaşi, Polirom, 1999•

Văideanu, George – Interdisciplinarite, U.N.E.S.C.O. , 1975

Marilena Chiş, Cadrul didactic-didactica disciplinelor , 2009

▪ Utilizarea documentelor curriculare specifice abilităţilor practice

În pedagogie se folosesc conceptele de materiale didactice şi mijloace didactice (de

învăţământ). Material didactic (după latinescul materialis) semnifică – materiale, bunuri, produse,

documente, instrumente etc. ce se pot folosi pentru realizarea unor obiective anumite.

Materialele didactice reprezintă ansamblul de obiecte, produse, documente şi instrumente

naturale şi de substituţie folosite în actul predării-învăţării pentru îndeplinirea unor obiective

instructiv-formativ-educative.6

Mijloace de învăţământ (după latinescul medius locus) semnifică ceea ce mijloceşte (mediază)

realizarea unui scop, valorificarea unor conţinuturi (activităţi) prin intermediul unor instrumente

diverse.

Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate sau sisteme tehnice care mijlocesc

(mediază) folosirea materialelor didactice în scopuri introductiv-educative.7

Folosirea în practică a sistemelor şi mijloacelor didactice se face prin îmbinarea mijloacelor

intuitive cu instrumentul logico-matematic şi acţiunea. În demersul ştiinţific ele au calitatea de a

evidenţia date şi informaţii variate şi specifice privind aspectele fizice şi ideatice, structura,

funcţionalitatea, utilitatea etc. obiectelor, fenomenelor şi proceselor studiate, uşurând în acelaşi timp

înţelegerea şi asimilarea cunoştiinţelor.

În activitatea didactică tradiţională s-a operat mult timp şi se mai operează şi astăzi cu

conceptul de material didactic, care se referă îndeosebi la materiale didactice intuitive, ceea ce

denumeşte baza didactică tehnico-materială, obiectuală.

Conceptul de mijloace de învăţământ este relativ nou, având o sferă de semnificaţii mai mare.

Pe lângă materialele didactice intuitive, el cuprinde şi elemente acţionale, experimental-aplicative,

precum şi instrumentul logico-matematic şi cel informatic. Acest concept a înlocuit în mare măsură

conceptul materialelor didactice intuitive. Desigur între materialele şi mijloacele didactice de

învăţământ există interrelaţii şi interacţiuni.

Avându-se în vedere sensul mai larg al conceptului de mijloace de învăţământ, pentru

simplificare, unificarea şi modernizarea terminologiei pedagogice se acceptă folosirea conceptului de

mijloace de învăţământ, concept cu care se operează tot mai mult în pedagogia contemporană.

6 Bontaş Ioan, Pedagogie, Editura ALL, Ştiinţe Umaniste, Bucureşti, 1998, p.136

7 Bontaş Ioan, Pedagogie, Editura ALL, Ştiinţe Umaniste, Bucureşti, 1998, p.136

Mijloacele de învăţământ îşi aduc contribuţia în:

-perfecţionarea procesului de predare-învăţare prin intermediul ilustrării şi explicării intuitive şi

logico-matematice;

-perfecţionarea metodologiei didactice prin implicării bazei materiale;

-perfecţionarea formelor şi tehnicilor de evaluare prin intermediul mijlocelor tehnice;

-perfecţionarea predării-învăţării prin raţionalizarea, optimizarea şi eficientizarea eforturilor

profesorilor şi elevilor;

-perfecţionarea acţiunilor de orientare şi selecţie şcolară şi profesională.

Mijloacele de învăţământ, îndeplinesc o serie de funcţii psihopedagogice, dintre care menţionăm:

a)Funcţia cognitiv-formativă. Mijlocele de învăţământ oferă informaţii asupra realităţii

studiate şi ajută în acelaşi timp la uşurarea actului de cunoaştere ca urmare a îmbinării realităţii şi

imaginii acesteia cu cuvântul, a scrisului cu acţiunea, sau îmbinării cunoaşterii senzoriale cu

cunoaşterea raţională şi cu practica, ajutându-i pe tineri să înţeleagă aspectele fizice şi ideatice, să le

aplice rapid şi mai temeinic.

b)Funcţia de legare a procesului de învăţare cu realitatea socio-profesională. Prin

intermediul mijloacelor de învăţământ se leagă predarea-învăţarea cu viaţa, cu realitatea fenomenelor

de profil, cu realitatea economico-socială, fapte ce contribuie la formarea unei concepţii realiste despre

activitatea socio-profesională.

c)Funcţia de educaţie estetică şi moral-civică. Mijloacele de învăţământ, îndeosebi cele

audio-vizuale şi a mijloacelor practic-aplicative, crează tăieri complexe de natură cognitivă, estetică,

profesională, afectivă şi comportamentală contribuind la dezvoltarea interesului, deagostei şi

ataşamentului pentru profesie, pentru activitatea social-utilă de înaltă productivitate, competenţă,

creativitate, demnitate şi responsabilitate socio-profesională şi morală.

d)Funcţia de dezvoltare multidimensională şi integrală a personalităţii. Apreciind valoarea

şi eficienţa deosebită ale mijloacelor de învăţământ, necesitatea perfecţionării lor continue şi a

integrării lor dinamice în actul instructiv-educativ, capătă valoare şi eficienţă deosebită prin spiritul de

creaţie şi măiestrie al profesorului care lă dă viaţă şi forţă instructiv-educativă. Ele nu vor putea înlocui

profesorul şi nici nu-i vor putea diminua rolul său conducător în procesul de învăţământ.

În privinţa realizării strategiei mijloacelor de învăţământ, ridicarea calităţii, valorii şi

eficienţei procesului de învăţământ, necesită respectarea unor condiţii privind alegerea şi folosirea

acestora, putând fi evidenţiate următoarele:

a)Dotarea corespunzătoare a unităţilor de învăţământ, alegerea disciplinelor şi

activităţilor acestora cu o bogată, variată, perfecţionată şi adecvată gamă de mijloace de

învăţământ. Respectarea acestei condiţii depinde de preocuparea managerilor învăţământului şi a

cadrelor didactice, de sprijinul nemijlocit al beneficiarilor învăţământului, care trebuie să devină

sponsori al acestuia. Orice economie rău înţeleasă în dotarea unităţii de învăţământ cu mijloace

didactice se va repercuta negativ asupra pregătirii tinerilor şi a societăţii.

b)Folosirea mijloacaelor de învăţământ atât în activitatea frontală şi în echipă, cât şi în

activitatea de învăţare independentă, individuală.

c)Mijloacele de învăţământ pot şi trebuie folosite în întregul proces de predare-învăţare,

îndeplinindu-şi astfel rolurile variate: ilustrativ, demonstrativ, aplicativ şi chiar evaluativ.

d)Mijloacele de învăţământ să fie folosite atât pentru obţinerea performanţelor cognitiv-

formativ-aplicative în pregătirea tinerilor, cât şi pentru asigurarea accesibilităţii şi eficienţei

actului de predare-învăţare.

e)Strategia mijloacelor de învăţământ, pentru a duce la rezultate valoroase şi eficiente,

trebuie să se bazeze pe corelaţia acestora cu toate componentele procesului didactic: obiective,

conţinuturi, principii, metode, forme de activitate cât şi al raportului adecvat dintre profesor-elev

(student).

f)Pentru realizarea unei strategii adecvate şi eficiente a mijloacelor de învăţământ, trebuie

să se ia în seamă date oferite de principiile didactice – a intuiţiei, al legării teoriei de practică şi

metodelor de învăţământ, mai ales a demonstraţiei intuitive, modelării, simulării atât în situaţia

învăţământului bilateral profesor-elev cât şi a învăţământului asiatat de calculator.

g)Inteligenţa şi spiritul de creativitate ale profesorului şi acelor care învaţă, în strânsă

corelaţie cu concreteţea actului didactic, cu particularităţilor de vârstă şi individuale, cu gradul şi

profilul şcolii, specificul disciplinelor de învăţământ şi al activităţilor didactice, constituie condiţii

importante pentru sporirea şi eficientizarea folosirii mijloacelor de învăţământ.

Abilităţilor practice îi sunt specifice creativitatea în proiectarea documentelor

Creativitatea. Cunoaşterea şi stimularea ei.

Creativitatea este o capacitate (proprietate, dimensiune) complexă şi fundamentală a

personalităţii, sprijinită pe date şi experienţe anterioare, produce noul, original de valoare şi eficienţă

ştiinţifică şi social utilă, ca rezultat a posibilităţilor (calităţilor) persoanei şi a condiţiilor mediului

socio-cultural. Gândirea este procesul cognitiv cel mai important, fiind apreciat îndeosebi prin

creativitate. „Gândirea, ca o capacitate de prim ordin a personalităţii – există ca gândire umană numai

prin creativitate”.8

Care sunt elementele esenţiale prin care se poate evidenţia creativitatea? Creativitatea este pusă

în valoare prin: flexibilitate, năutate şi originalitate, fluenţă, senzitivitate (sensibilitatea senzorială) şi

ingeniozitatea.

În toate domeniile vieţii, aproape fiecare individ trebuie să realizeze operaţii noi la un moment

dat, ca urmare a unor combinări, asocieri a elementelor existente cu rezultate utile şi mai eficiente, ca

de exemplu – o inovaţie cu elemente de creativitate. Creativitatea propriu-zisă necesită înzestrări şi

capacităţi intelectuale deosebite care să conducă la produse noi, originale şi care să determine

schimbări calitative într-un domeniu de activitate.

Potenţialul creativ şi utilizarea lui.

Fiecare individ considerat în limitele sale de normalitate posedă o anumită capacitate de

creativitate. Creativitatea, ca rezultat al stimulării şi activităţii, presupune inventivitatea ideatică şi

practică sau altfel spus – acumulări de capacităţi, abilităţi şi posibilităţi de realizare a ceva nou,

original, în plan ideal-abstract şi practic totodată.

Copilul mic vine în lume cu o anumită înzestrare genetică, cu un anumit potenţial de

creativitate materializată în flexibilitate, fluenţă şi sensibilitate a scoarţei cerebrale, a sistemului nervos

în general. Ulterior însă, în procesul de educaţie sporeşte potenţialul menţionat în funcţie de

dezvoltarea şi manifestarea factorilor intelectuali, aptitudinali, de mediu, dezvoltându-se la un alt nivel

creativitatea – caracterizată de originalitate şi inventivitate. Românilor le este caracteristică o mare

rezervă de potenţial de creativitate individual şi de grup, iar cel folosit în procent de doar 10-15%. În

lume ţări ca S.U.A, Japonia, Suedia, Germania, Franţa etc. potenţialul creativ uman individual şi de

grup este folosit şi în mai mare măsură.

„În lumea contemporană, în care resursele convenţionale se micşorează tot mai mult, în care

s-au produs şi se produc puternice schimbări socioeconomice etc., pentru a face faţă acestora, pentru

a face faţă progresului uman, bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor, este nevoie de

creativitate, de depistarea, stimularea şi de finalizarea ei în inventivitatea ideatică şi practică, în toate

domeniile.”9

Rezultatele creativităţii, însă aminteşte acelaşi autor „costă foarte mult” şi adăugăm noi,

implică efort, cunoaştere şi mult sacrificiu pe lângă mult talent şi multă dăruire.

8 I.Kant

9 Bontaş Ioan, Pedagogie, Editura ALL, Ştiin ţe umaniste, 1989

Poporul român este înzestrat cu mult potenţial creativ, zestre ereditară incontestabilă, aşa cum

se remarcă, popular „românul s-a născut poet”, însemnând faptul că, însăşi ceativitatea este la ea

acasă. Rămâne o preocupatr, ca acest potenţial creativ valoros al poporului nostru să fie stimulat mai

mult şi valorificat cu mult succes şi cu multă insistenţă.

După H.C.Lehman şi A.F.Osborn, creativitatea se manifestă în toate etapele de vârstă, pe întreg

parcursul vieţii, însă vârsta cea mai productivă în creativitate este cuprinsă între 25 şi 40 ani.

Dintre câteva exemple în acest sens, pe plan mondial, am ales, astfel:

a)Performanţe precoce în studii: Norbert Wiener, matematician al SUA autorul lucrării

„Cibernetica”, a fost cel care a obţinut licenţa la 14 ani şi doctoratul la 19, pe când Gauss a fost admis

la universitate la 11 ani.

b)Precocitatea creativă, la vârste timpurii: Mozart a compus un menuet la vârsta de numai 5 ani

şi a dirijat opera din Milano la 14 ani, iar Eminescu publica poezie la vârsta de 14 ani.

c)Vârsta este cea mai propice creativităţii originale; exemplificăm cu George Enescu care a

compus rapsodiile la 20 şi 21 ani. Henri Coandă a inventat avionul cu teacţie la 24 ani; Albert Enstein

a descoperit teoria creativităţii restrânse la 26 ani; Bell-Hraham a inventat telefonul la 29 ani etc.

d)În ştiinţă, literatură, artă, creativitatea se manifestă cel mai puternic şi prolific la între 30 şi

40 ani, iar în politică creaţia politică se manifestă între 50 şi 70 ani.

e)Şi la vârstele mature sau târzii sepoate manifesta creativitatea, amintind că Bell-Graham a

perfecţionat telefonul la 58 ani, iar la 70 ani a rezolvat problema stabilităţii avionului. Alexandru

Dumas – tatăl – a scris romanele sale în jurul vârstei de 70 ani. Goethe, Verdi au creat operă si la

vârste înaintate. B.Franklin a scris „Apelul de abolire a sclaviei” la 84 ani. Octav Onicescu a creat în

domeniul matematicii din tinereţe până la vârsta de 90 ani, deci toată viaţa.

Ce sunt factorii de creativitate?

Pe lângă coeficientul de inteligenţă, un rol important în creativitate îl au factorii creativităţii, adică:

ereditatea, capacitatea intelectuală, aptitudinile, caracterul, mediul social-cultural, efortul susţinut în

pregătire şi investigaţie etc.

a)Ereditatea este factorul care poate evidenţia de la naşterea copilului elemente potenţiale de

creativitate, cum ar fi: flexibilitatea, fluenţa, senzitivitatea cerebrală, precum şi calitatea analizatorilor

şi caracteristicile temperamentale, care au un important rol în declanşarea, dezvoltarea şi manifestarea

creativităţii, în strânsă legătură cu factorii de mediu şi educaţie.

b)Capacităţile intelectuale – calitatea şi nivelul lor: inteligenţa, memoria, imaginaţia şi

gândirea – îndeosebi, au un cuvânt important de spus în creativitate.

c)Aptitudinile – (latinescul aptitudo, aptus – înzestrare), reprezintă sistemul integrat al

elementelor senzorio-motorii, cognitive, afectiv-motivaţionale şi voliţionale, care asigură efectuarea cu

succes a unei activităţi şi au un cuvânt de spus în creativitate; ele pot fi transformate în aptitudini

speciale: artistice, tehnice, matematice, economuce, pedagogice etc. Aptitudinile stau la baza talentelor

şi geniilor. Dar, talentele şi geniile se realizează la înalt nivel de performanţă, de creativitate, numai

prin foarte multă şi intensă muncă de instrucţie şi de activitate în diverse domenii.

d)Caracterul (Cuvânt din greacă – semn, amprentă, particularitate) reprezintă totalitatea

trăsăturilor psihocomportamentale esenţiale şi stabile ale personalităţii, prin care aceasta se manifestă

ca o unitate bine conturată în contextul relaţiilor şi situaţiilor sociale, direcţionate spre binele altora,

spre realizarea unor idealuri şi deziderate de grup; ele se manifestă prin calităţi ca: altruism, onestitate,

generozitate, modestie, francheţe, entuziasm, principialitate, admiraţie, fermitate, curaj, spirit de

independenţă care pot dinamiza creativitatea.

e)Mediul socio-cultural – semnificând condiţiile mediului ambiant natural, condiţiile mediului

ambiant educaţional, condiţiile mediului ambiant social. Mediul ambiant este favorabil creaticităţii

dacă există contiţiile unui număr cât mai bare de participanţi la studiu, creativitate şi preocupări pentru

înnoire.

Ioan Bontaş, citându-l pe Vitalie Belous, ca şi pe alţi cercetători, care au evidenţiat o serie de

elemente ale mediului ambiant care pot frâna creativitatea şi împotriva cărora trebuiesc luate atitudine

pentru a le diminua rolul: inerţia în gândire şi acţiune, rigiditatea în abordarea problemelor,

descurajarea, resemnarea sau timiditatea, inhibiţia în faţa autorităţii sau prestigiului unor personalităţi,

absolutizarea gândirii convergente în loc de gândirea divergentă – care stimulează dispersia analitico –

sintetică şi soluţionarea problemelor prin mai multe variante, alegând-o pe cea optimă, lipsa de

stimulare a creativităţii şi altele.

f)Motivaţia – poate fi un factor de dinamizare a creativităţii. Motivele intrinseci ca – spiritul

de născocire, pasiunea pentru un domeniu etc. Desigur, şi motivele extrinseci recompensele,

incurajarea – dinamizează creativitatea.

h)Efortul de pregătire şi investigaţie. Fără efort, nici pregătirea şi nici creativitatea nu pot

atinge nivele ridicate de performanţă.

Condiţii de stimulare a creativităţii tinerilor

Pentru stimularea creativităţii tinerilor necesită – o susţinută şi elevată pregătire teoretică şi

practică; dinamizarea iniţiativei şi muncii independente a spiritului critic ştiinţific; dinamizarea activităţii

de documentare şi experimentare independentă, prin activităţi în cercuri tehnico-aplicative, ştiinţifice;

receptivitatea faţă de nou şi renunţarea la ceea ce este rutină şi are uzură morală; pasiune

pentru ştiinţă, tehnică, artă etc. în concordanţă cu aptitudinile fiecăruia; verificarea practică a

rezultatelor muncii de creaţie şi evaluarea rezultatelor obţinute; cointeresarea materială şi morală a

tineretului.

Metode şi activităţi şcolare şi extraşcolare creative

Activitatea şcolară şi extraşcolară poate constitui un cadru favorabil dinamizării şi stimulării

creativităţii prin: munca independentă în clasă, laboratoare, ateliere şi cabinete şcolare; rezolvarea

temelor pentru acasă; eleborarea proiectelor specifice domeniilor de specialitate; cercuri tehnico-

aplicative (ştiinţifice); expoziţii ale elevilor; simpozioane, sesiuni ştiinţifice, mese rotunde etc.;

concursuri, alimpiade etc.; documentarea şi investigarea ştiinţifică independente, îndependente,

îndeosebi.

Mărimea coeficientului de inteligenţă prin creativitate

C.I minim este în funcţie de diferitele domenii de manifestare.

Exemple: pentru arte C.I. este situat între 95-100; pentru cercetare ştiinţifică C.I. este cuprins

între 107-120; pentru populaţia neselectată C.I. este curins între 90-100.

C.I: la anumite personalităţi înainte de 17 ani; obţinut pe baza studierii documentelor legată de

activitatea acestora, după cum constată Caterina Cox: La Fontaine: 100; Cervantes: 105; Cromwell:

110; Rembrandt: 110; Faradaz: 105; Luther: 115; Robert Cook – navigatorul: 105 etc.

Metode de certcetare a creativităţii. Bantoş Ioan oferă următoarele metode de cercetare a

creativităţii:

a)Analiza bibliografică: cu referiri la datele bibliografice ale unor creatori de seamă ce pot

furniza elemente utile pentru a ajunge la înţelegerea genetică şi a specificului creativităţii celui studiat.

b)Analiza produselor activităţii: analiza unor scrisori, însemnări, jurnale precum şi operele

create (literatură, ştiinţifică), pot oferi elemente ale personalităţii creatoare.

c)Metoda observaţiei: observarea obiectivă a acţiunilor şi faptelor, a conduitei creatorului, pot

oferi elemente pentru studiul psihologic al creativităţii.

d)Studiul de caz: asemănător analizei bibliografice, implică studierea intensivă prin metode

diferite – teste, interviuri, a unei persoane sau a unui caz dat.

e)Metoda convorbirii: dialogul cu creatorul pentru a-i cunoaşte motivele, stilul de muncă,

modalităţile de abordare ale creativităţi.

f)Metoda lucrului în echipă: au loc dezbateri, discuţii, mese rotunde, simpozioane utilizând

metoda brainstorming-ul.

g)Investigarea statistică: descoperindu-se cu această ocazie anumiţi factori sau tendinţe în grupuri de

oameni creatori; date obţinute din anuare, enciclopedii – prelucrate apoi statistic.

h)Istoriometria: metodă care studiază o singură persoană sau un grup de persoane după surse

istoriografice, ca de exemplu: biografii, enciclopedii, anuare, documente originale, scrisori, date din

copilărie şi adolescenţă a unor creatori, fără evaluare directă a nivelului inteligenţei creatorului supus

studiului; se folosesc scări de inteligenţă; se află coeficientul de inteligenţă (C.I); se fac comparaţii

între rezultatele şcolare şi dezvolatarea creativităţii creatorului.

i)Metoda testelor: prin intermediul testelor de inteligenţă şi creativitate.

j)Metoda experimentală: reproduce condiţiile şi factorii care facilitează procesul creativităţii

întâlnit la o anumită personalitate după schema: ipoteză, provocarea fenomenului, interpretarea

datelor, stabilirea concluziilor (soluţiilor optime)verificarea şi generalizarea lor.

k)Metoda modelării şi a simulării: crearea de situaţii modelate sau simulate în cadrul cărora

să se desfăşoare procese creative.

Legat de capacitatea de creativitate, deci şi a coeficientului de inteligenţă (C.I.), omul de ştiinţă

român George Emil Palade a spus :„Poporul român este un mare producător de inteligenţă”.

Genialitatea creativităţii româneşti se poate compara cu cea a marilor somităţi ştiinţifice mondiale, fie

numai dacă am menţiona pe oamenii de geniu români ca: Mihai Eminescu – în poezie, George Enescu

– în creaţie muzicală, Constantin Brâncoveanu – în sculptură, George Constantinescu - în în ştiinţe

tehnice, Costin Neniţescu – în chimie, Henri Coandă – în aviaţie, George Emil Palade – laureat al

premiului Mobel în biologie şi mulţi alţii ar compune o listă foarte lungă, care nu face obiectul acestui

curs.

Descoperirea şi dinamizarea creativităţii tinerei generaţii, trebuie să fie o preocupare deosebită

pentru educaţie şi pentru şcoala românească, pentru asigurarea promovării cu mult interes a

preşcolarilor, şcolarilor, elevilor şi studenţilor cu reale capacităţi intelectuale dar şi cu spirit de

creativitate, care poate constitui oportunităţi clare pentru o dezvoltare a societăţii şi prosperitate

generală a populaţiei.

METODE ŞI PROCEDEE DE LUCRU SPECIFICE STIMULĂRII CREATIVITĂłII

ARTISTICE A ELEVILOR

Tehnica colajului: Arta de serie cuprinde variate tehnici de colaj uneori cu materiale foarte diverse:

fragmente de hârtie, piele, textile, sticlă, ceramică, etc.

Folosirea acestei tehnici la clasele I-IV oferă posibilitatea aprecierii hârtiei şi a materialelor din

natură prin valoarea lor cromatică, oferă posibilitatea căutării, alegerii culorilor şi încercării diferitelor

soluţii compoziţionale, constituie experienţe noi care să permită descoperirea altor factori care acţionează

în utilizarea culorii. Tehnica colajului se poate realiza şi cu frunze şi flori uscate, seminţe şi alte

materiale din natură .

Lucrând cu aceste materiale elevii au ocazia de a cunoaşte mai bine structura şi calităţile

materialelor folosite. Lucrările se pot realiza prin îmbinarea culorilor din desen cu materiale din

natură, dezvoltându-le copiilor atenţia, răbdarea, spiritul de observaţie, gustul estetic şi fantezia, cât şi

alte calităţi ce le deschid calea spre creaţie.

Din seminţe de dovleac, divers colorate, am obţinut cu elevii adevărate buchete de flori; coşuri

cu fructe sau legume. De asemenea, flori frumoase am realizat cu ajutorul diferitelor seminţe (de

mărar, pătrunjel, lobodă, mac, etc.),dar şi cu ajutorul altor materiale ca: făina de porumb, griş, nisip.

Toate aceste compoziţii armonizează cu fondul, suprafaţa, formele, culorile şi îmbinările alese.

Suportul pe care s-au realizat aceste lucrări a fost carton colorat în prealabil cu tempera sau

acuarelă.

Desenarea cu lumânarea: În această tehnică predomină spontaneitatea, sinceritatea, umorul,

curiozitatea, motivaţia largă asociată plăcerii sau capacităţii de descoperire.

În acest scop se pot folosi lumânări albe a căror urmă poate fi văzută atunci când hârtia este

aşezată la lumină, sau lumânări colorate (roşii sau albastre) care dau uşurinţă pentru că urmele lor se

văd colorate pe hârtie.

După terminarea desenului se pictează toată suprafaţa hârtiei cu acuarelă în culori tari şi nu în

culori opace. Pe conturul desenat cu lumânarea culoarea nu se prinde şi astfel desenul apare alb sau

colorat mai deschis pe fondul colorat mai închis. Este bine ca în desen să existe o preponderenţă a

liniei şi nu a petelor albe, astfel explicându-se elevilor tema ,,Linia” – rolul constructiv al ei.

Înainte de a desena este indicat să se pregătească o schiţă pentru ca apoi desenul să fie executat

dintr-o dată. Se pot realiza lucrări cu tematică diferită în funcţie de vârsta elevilor.

În această tehnică am realizat lucrări pe temele: ,,Ghiocei de ziua mamei”, ,,Peisaje de iarnă”.

Tehnica decolorării: Aceleaşi subiecte dar cu efecte plastice diferite se pot reda şi prin tehnica

decolorării cu pic sau clor.

Se colorează mai întâi planşa suport cu cerneală (de culoare diferită), iar după uscare cu

ajutorul unui instrument ascuţit (vârful unui beţişor, pensulă, scobitoare) înmuiat în soluţie de pic sau

clor se desenează forma dorită. Prin reacţia soluţiei de pic pe hârtia colorată cu cerneală, urmele

desenului devin albe şi creează o mare surpriză elevilor. Cu cât cerneala cu care s-a colorat suportul

este de diferite culori cu atât bucuria realizării lucrării este mai mare. Cerneala colorată poate fi

înlocuită cu tuşuri de diferite culori, iar în acest caz decolorarea se face cu soluţie de clor. Această

tehnică se poate folosi la toate clasele. Am realizat în această tehnică lucrarea intitulată ,,Cer înstelat”,

dar pe lângă aceasta se mai pot realiza lucrări cu temele: ,,Viaţă subacvatică”, ,,Peisaj de iarnă”, ,,În

cosmos”, ,,Scene din basme”. Lucrarea ,,Cer înstelat” a fost realizată nu prin atingerea suportului cu

beţişorul ci prin stropire.

Această tehnică este simplă şi la îndemâna tuturor elevilor din clasele I-IV şi constă în aşezarea

deasupra foii (suport) a unei bucăţi de tul, voal, tifon, ţesături cu ochiuri mai mici sau mai mari

înmuiate în tuş negru sau colorat şi diluat cu apă, dar bine stoarse. Deasupra lor se aşterne o altă hârtie

şi se apasă pe toată suprafaţa (de preferinţă cu un rulou de cauciuc). După ce se înlătură foaia şi

ţesătura se observă că pe foaia suport a rămas imprimeria ţesăturii folosite. Apar deci, fonduri vibrate

de puncte, linii, pete de diferite culori, acestea constituind suporturi pe care se pot desena cu pensula

sau cu alte instrumente compoziţii pe anumite teme: ,,Peisaj submarin”, ,,Zboruri cosmice”,

configuraţii de animale, flori, totul depinzând de imaginaţia copilului.

De multe ori în aşezarea ţesăturii pe foaia de desen se fac falduri care duc în final la

imprimarea unor pete mai închise şi mai deschise care prin combinarea lor pot sugera noi idei în

îmbogăţirea desenului.

Un alt gen de imprimerie este acela în care se folosesc aţele colorate în diferite culori. Acestea

dau efecte multiple şi deosebite. Se îmbibă aţele în culori diferite apoi se aşază pe o foaie în diferite

moduri: în spi-rală, în linii drepte sau frânte, la întâmplare. Deasupra se aşază o altă foaie şi se

presează bine, apoi se trag aţele cu atenţie. Urmele lăsate pe foi formează fondul peste care se revine

cu pensula cu tempera sau acuarelă, dând expresivitate spaţiului plastic. Cu această tehnică se poate

lucra în echipe de câte doi elevi atunci când este vorba de presare şi tragere a aţelor, motivul

imprimându-se pe ambele foi.

Tot din tehnica imprimării face parte şi imprimarea cu ajutorul ştampilei sau a şablonului din

materiale din natură (frunze).

Folosind această tehnică şi aplicând repetiţia, simetria, alternarea sau mai multe ştampile am

obţinut interesante compoziţii plastice cu elevii pe teme diferite: ,,Imprimeu de rochie”, ,,Imprimeu de

perdea”, ,,Covor de frunze”, ,,Frunzele toamnei” (folosind şablonul din frunze de mărimi diferite care

au fost colorate în diverse culori).

Tehnici diverse: Pe lângă tehnicile tradiţionale folosite în orele de educaţie artistico-plastică se mai

poate folosi o serie de tehnici diverse noi, nu atât prin modul de lucru, ci mai ales pentru materialele

folosite şi instrumentele de lucru. Aceste tehnici plac foarte mult copiilor pentru faptul că dau impresia

de joc, de libertate în creaţie şi mai ales pentru curiozitatea şi noutatea compoziţiei ce rezultă din

folosirea acestor tehnici.

În continuare voi prezenta câteva din aceste tehnici pe care le-am folosit la clasă şi care au dat

rezultate destul de bune:

1. Desen cu baloane de săpun : Această practică este o îmbinare a picturii cu jocul foarte îndrăgit

de copiii de toate vârstele, jocul cu baloane de săpun.

Pentru aplicarea acestei tehnici de lucru am avut nevoie de culori, detergent (fulgi de săpun sau

şampon), vase de plastic, paie, hârtie (suport). Acest desen s-a realizat în două moduri, lucrându-se pe

două echipe (o echipă a rezolvat modul I, cealaltă modul II).

Modul I- În vasele pregătite cu apă am dizolvat culoarea (atâtea culori câte am dorit), apoi

detergentul sau şamponul. Cu ajutorul paiului, elevii au suflat baloane de săpun de toate culorile pe

planşa suport. Pentru a rămâne conturul colorat baloanele au fost suflate cu atenţie pentru a se sparge

cât mai încet. Astfel, s-au obţinut forme în linii şi puncte de diferite mărimi şi culori.

Modul II - În vasul cu săpun dizolvat împreună cu culoarea, copiii au suflat cu paiul sau cu

beţişorul până când baloanele s-au ridicat la trei centimetri deasupra vasului, apoi au rotit uşor foaia

deasupra vasului cu baloane, acestea spărgându-se sau lipindu-se de foaie. Am continuat în acest fel cu

mai multe culori.

Aceste desene pot fi îmbunătăţite, elevii intervenind cu pensula cu culoare dându-le forme

interesante după imaginaţia şi inventivitatea fiecăruia. Astfel am obţinut lucrări frumoase ca:

,,Imprimeu de material”, ,,Baloane colorate”, ,,Mingi mari, mingi mici”, ,,Flori”, observându-se foarte

clar rolul constructiv al liniei şi al punctului – planşa 21.

2. Desenul cu lipici şi nisip

Nisipul bine cernut şi curăţat de impurităţi se împarte în tot atâtea vase câte culori dorim să

obţinem. Se amestecă nisipul cu colorant alimentar pudră, agitându-se bine până ce acestea se

colorează. După ce a fost aleasă schiţa potrivită, copiii execută desenul cu pensula înmuiată în clei

(aracet), apoi înainte ca acesta să se usuce acoperă desenul cu nisipul colorat, dând astfel compoziţiei

efecte surprinzătoare. În execuţia compoziţiei este bine să apară mai mult pata de culoare şi nu liniile.

3. Desen cu hârtie îndoită şi colorată: Materialul folosit este o bucată de hârtie de formă

dreptunghiulară (sau alte forme geometrice), absorbantă (ca sugativa), care se îndoaie (pliază) în mai

multe, până este destul de mică şi se înmoaie pe rând cu câte un colţ în cerneală sau culoarea pe care o

dorim. Hârtia se va ţine timp suficient, astfel încât să poată absorbi culoarea, după care se desface şi se

observă modelul obţinut care poate fi intitulat ,,Imprimeu de material” sau ,,Mozaic”.

O altă variantă a acestei tehnici poate fi şi decuparea unui model în hârtia absorbantă

împăturită, înainte de a o înmuia în culoare. După ce am despăturit-o şi am uscat-o, hârtia astfel

colorată am aplicat-o pe o foaie de hârtie mai mare, albă, astfel încât aceasta să constituie un chenar.

Părţile tăiate din hârtia absorbantă vor fi acum pete albe. Astfel se realizează modele decorative cu

motive geometrice întâlnite în arta populară.

4. Desen folosind palmele: Este o tehnică simplă, la îndemâna oricui şi se referă la conturarea

palmei cu creioane colorate sau carioca, aşezând palma cu degetele desfăcute pe foaia albă. Pentru a

decora desenul se trasează în interiorul palmei diferite tipuri de linii. De asemenea, se poate folosi

ştampila palmei (apăsarea palmei înmuiate în culoare, pe planşă) şi apoi conturarea acesteia. Se pot

folosi şi alte modele din natură în loc de palme.

▪ Proiectarea unor activităţi eficiente pentru dezvoltarea capacităţilor la nivel preprimar şi primar.

Cap.2.

A învăţa prin joc. Jocul şi jucăria la vârsta preşcolară şi şcolară mică

Modele pentru Paste ce pot fi confectionate de copii cu

usurinta si cu mare placere.

Se mai pot realiza si fetiţe (parul din benzi subtirele din hartie galbena si răsucite pe creion), baieţi, moş ( cu pălărie), babă( cu batic)...

Lalele din coji de oua

Cu putina imaginatie si indemanare puteti realiza un decor de Paste surprinzator sau pot fi folosite si pentru poavazare.

O alta modalitate de a valorifica imaginatia prichindeilor o reprezinta confectionarea unui mozaic din coji de oua. Este un mod extraordinar de a folosi ramasitele unei mese festive copioase, iar copiilor le va placea foarte mult sa sparga cojile de oua si sa creeze

"opere de arta" cu ajutorul lor.

Materia prima de care ai nevoie este chiar la indemana, mai ales cu ocazia Pastelui:

• coji de oua colorate; • carton; • creioane colorate si carioci; • lipici.

SARBATORI FERICITE !

CE AM LUCRAT AZI CU COPIII LA ABILITATI PRACTICE !

Etapele pe care le-am parcurs:

Acest desen il puteti decupa in marimea data! Nu uitati sa

faceti iepurasului si sprancene! E mai sic! Eu abia acum am

observat ca-i lipsesc!

Spor la treaba!

Florile ornamentului sunt facute cu compasul si suprapuse

doua cate doua. Pot fi culori diferite sau aceeasi culoare

pentru petale!

1. Materiale necesare: Cap de leu din cercuri

- hârtie glasse autocolantă de diferite culori sau simplă;

- o foaie de bloc model A4;

- foarfece, lipici;

- dacă elevii nu au hârtie glasse, cercurile decupate din hârtie albă

pot fi colorate cu culori sau acuarele

2. Modul de lucru:

Se decupează cercurile model şi se folosesc ca şablon. Se conturează

apoi pe spatele hârtiei glasse modelul dorit, se decupează, apoi se lipesc pe

foaia de bloc urmărind modelul prezentat de învăţător . Folosiţi în realizarea

lucrării ce culori doriţi

Elevii vor fi instruiţi asupra felului cum se foloseşte foarfecele.

Pe pagina 3 avem modele de cercuri ce pot fi folosite ca şablon.

Se recomandă munca în echipe.

Cap.3.

Delightful Dog Card More Kinder Crafts

Make a great dog card for dog lovers.

Realizăm o carte de câine mare pentru iubitorii de câini.

Supplies needed:

Card stock or construction paper

Scissors

Markers or crayons

Googly eyes and glue (optional)

Bunurilor necesare: Carton sau hârtie de construcţie

• Foarfeci

• Creioane Markere sau

• googly ochii şi lipici (opţional)

To start making a square, fold the corner of a piece of paper over.

Pentru început facem un pătrat, ori îndoim un colţ de o bucată de hârtie.

To finish making the square, cut off the small rectangle, forming a square (which

is already folded into a triangle).

Pentru a termina realizăm un pătrat, tăiem dreptunghiul mic, formând un pătrat

(care este deja îndoite într-un triunghi).

Fold over two triangles (to make the dog's ears).

Îndoiţi peste două triunghiuri (pentru a face urechile câinelui).

Put a face on your dog. Gluing on googly eyes gives the dog a cute look.

Pune o faţă pe cainele tau. Lipiţi pe ochi googly dă câinelui un aspect

dragut.

You can write messages under the ears and on the inside of your new

card.

Puteţi scrie mesaje sub urechi si pe interiorul cardului dumneavoastră.

Noi suntem in clasa I si nu am putut colora mai frumos de atat!

More Kwanzaa Crafts

Mai multe Artizanat

Enchanted Learning Software's

Kwanzaa Placemat More Crafts

Make a placemat to decorate your Kwanzaa celebration table. These simple-to-make

woven construction paper placemats represent a straw placemat (called mkeka in Swahili).

Facem un placemat pentru a decora masa dvs. Kwanzaa sărbătoare. Acestea sunt simple-pentru-a face

plasare a ţesuttului de hârtie; construcţie poate repre7enta o plasă din paie (mkeka numit în Swahili).

Supplies needed:

Red, black, green, and yellow construction paper - one sheet should be

extra large

Scissors

Ruler (optional)

Glue or tape

• Roşu, negru, verde, galben şi hârtie de construcţie - o coală ar trebui să

fie foarte mare

• Foarfeci

• Riglă (opţional)

• Adeziv sau bandă

Start with a large piece of construction paper. Fold it in half.

Începeţi cu o bucată mare de hârtie de construcţie. Împăturiţi-o în jumătate.

While the paper is still folded, draw a series of lines across the fold, but do

not draw them all the way to the edge - leave about 1 inch at the edge. For

younger children, an adult should draw the lines. For a very neat-looking

placemat, use a ruler to draw the guidelines.

Cut along the lines.

When you're finished cutting, unfold the piece of paper.

În timp ce hârtia este încă pliată, trage o serie de linii în întreaga coală, dar

nu le trage pe toate pana la marginea - aproximativ 1 cm la margine. Pentru

copiii mai mici, un adult ar trebui să elaboreze linii. Pentru o plasare foarte

îngrijită, cu aspect, utilizează o riglă şi trage liniile directoare.

Tăiaţi de-a lungul liniilor.

Când aţi terminat de tăiat, se desfăşoară bucata de hârtie.

Using other colors of paper, cut many strips of paper about an inch wide, and

the same length as the height of the large piece of paper used in the last step.

Utilizaţi alte culori de hârtie, tăiaţi fâşii de hârtie multe de lăţime egală, şi

aceeaşi lungime, ca înălţimea, bucată mare de hârtie utilizate în ultima etapă.

Start weaving the strips of paper onto the large piece of paper. Make sure

that each new piece of paper is pushed up next to the previously woven

piece.

Start ţesut de hârtie fîşi pe bucată mare de hârtie. Asiguraţi-vă că fiecare

bucată nouă de hârtie este împins până lângă piesa anterior ţesute.

When you're done weaving, secure each strip of woven paper using glue

or tape. You might also have to trim the woven edges a bit to make the

edges of the placemat even.

Când aţi terminat de ţesut, sigur fiecare bandă de hârtie ţesută cu lipici sau

bandă. S-ar putea avea, de asemenea, să tăiaţi marginile ţesute un pic

pentru a face marginile plasate corect.

You can now use your placemat at your Kwanzaa celebration

Puteţi utiliza acum acest plasament pentru sărbătoarea ta Kwanzaa

CHRISTMAS CAROLERS

You will need

3 paper tubes

3 child size socks

3 elastic bands

3 pieces of paper, 2"x2" for faces

3 pieces of tan paper, 1"x2" for

songbooks

Paint

Stamps, optional

Paintbrush

Ribbon

Black marker

Glue

Veţi avea nevoie

Get Crafts Ideas In Your Email!

• 3 tuburi de hârtie;

• 3 dimensiuni copii şosete;

• 3 benzi elastice;

• 3 bucăţi de hârtie 2 "x 2" pentru feţe;

• 3 bucăţi de hârtie tan, 1 "x2" pentru

repertoriu;l• Paint• Timbre, opţional• pensule;•

Panglica• marker negru

• Adeziv

Directions:Paint paper tubes and set aside to dry. 2. Stamp tube to embellish if desired. 3. Cut out the

face and add eyes and a mouth. Glue to tube. 4. Cut off the foot of the sock and close end with an

elastic band. 5. Cover elastic band with Raffia, ribbon, wool, cloth, etc. 6. Place hat on tube.7. Fold

and glue songbook to Caroler.

Direcţii: Paint tuburi de hârtie şi retrase din circuitul agricol să se usuce. 2. Ştampila tub pentru a

înfrumuseţa, dacă se doreşte. 3. Tăiaţi faţa şi se adaugă ochi şi o gură. Lipici la tub. 4. Taiati piciorul

de şosete şi se încheie strânse cu o banda elastica. 5. Acoperiti cu banda elastica rafie, panglica, lana,

panza, etc 6. Loc pentru căciulă pe tuburi.7.Pliază şi lipeşte cartea de muzică Caroler.

Castle Shapes Castelul Forme

You will need

1 piece of background paper, 11"x17"

1 piece of gray/tan paper 8"x11"

Cut in the following measurements

1 rectangle, 5"x6"

2 rectangles, 2"x6"

2 rectangle, 1.5"x2"

2 triangles, each side 2.5"


4 squares, 1"x1"

1 piece of brown paper, 4"x6"


1 rectangle, 2"x3"

2 rectangles, 1"x2"

Paint, markers and/or crayons,Glue,

Veţi avea nevoie de 1 bucată de hârtie de fond, 11 "x17";

• 1 bucată de gri / hârtie tan 8 "x11";

Se taie în următoarele măsurători;

Un dreptunghi, 5 "x6"

Două dreptunghiuri, 2 "x6"

2 dreptunghi, 1.5 "x2"

2 triunghiuri, fiecare parte 2.5 "



Patru pătrate, 1 "x1"

• 1 bucată de hârtie maro, 4 "x6"

Se taie în următoarele măsurători


Două dreptunghiuri, 1 "x2"

• Paint, markere si / sau creioane

• Adeziv

Directions1. Paint or color grass and rocks on the background paper. 2. Have shapes precut so the

children will only need to assemble the castle. 3. Glue shapes to paper.

Directions1. Vopsea sau iarba de culoare şi roci pe hârtie ca fundal. 2. Au forme tăiate astfel încât

copiii vor avea nevoie doar pentru a asambla castelul. 3. Lipici forme de hârtie.


Hand and Foot Turkey Craft Mână şi Craft Turcia Foot

More Kinder Crafts

This cute turkey is made from your child's handprints and

footprints, cut out of construction paper. It makes a very

nice Thanksgiving decoration.

Acest Turcia drăguţ este facut din handprints copilului şi urme,

tăiate din hârtie de construcţie. Se face o foarte frumos decor Ziua

Recunostintei. Get Crafts Ideas In Your Email!

Supplies:

Brown, red, orange and yellow construction paper

Pencil

Scissors

Glue

Googly eyes (optional)

• Brown, roşu, portocaliu şi galben hârtie de construcţie

• Creion

• Foarfeci

• Adeziv

• ochii googly (opţional)

Trace around the child's feet using

brown construction paper. These two

pieces will be the turkey's body.

Trage in jurul picioarelor copilului,

folosind hârtie de construcţie maro.

Aceste două piese vor fi corpul Turciei.

Trace around the child's hands

using red, orange, and yellow

construction paper. These 6

pieces will be the turkey's

feathers.

Trage in jurul mainilor

copilului, folosind roşu,

portocaliu, galben şi hârtie de

construcţie. Aceste 6 piese

vor fi pene de curcan.

Glue the two footprints together to make the

turkey's body. (The heels make the head area.)

Lipţi cele două amprente împreună pentru a face

corpul Turciei. (tocurile fac zona capului.)

Cut out a round wattle and an orange beak. Glue the

wattle, beak, and googly eyes (or paper eyes) to the

turkey's head. Make two legs from paper and glue

then to the back of the body (or use pipe cleaners

and tape them to the back).

Tăiaţi o împletitură de nuiele rotunde şi un cioc

portocaliu. Adeziv nuiele, cioc, şi ochii googly (sau

hârtie ochii) la cap Turciei. Facem două picioare

din hartie si lipici, apoi la partea din spate a

corpului (sau de a folosi ţevi de curăţare şi banda le

înapoiez).

Glue the handprint "feathers" to

the back of the turkey.

You can now decorate your house

for Thanksgiving with these cute

turkeys. Don't forget to put the

child's name and age on the back

of the turkey.

Lipim amprenta mâinii "pene", la

partea din spate a curcanului.

Puteţi decora casa ta acum pentru

Ziua Recunostintei cu acest

curcan drăguţ. Nu uitaţi să puneţi

numele şi vârsta copilului pe

partea din spate a curcanului.

Princess Castle Shapes

You will need

1 piece of background paper, 11"x17"

1 piece of pink paper 8"x11"


1 rectangle, 4"x6"

2 rectangles, 1.5"x6"



4 squares, .5"x.5"

1 piece of purple paper, 4"x6"


3 rectangle, 1"x2"


Paint, markers and/or crayons

Jewels and glitter

Glue

Veţi avea nevoie de • 1 bucată de hârtie de fond, 11 "x17"

• 1 bucată de hârtie roz 8 "x11"



Două dreptunghiuri, 1.5 "x6"

2 dreptunghi, 1.5 "x2"


Patru pătrate, 0.5 "x.5"

• 1 bucată de hârtie violet, 4 "x6"


3 dreptunghiuri, 1 "x2"

Un dreptunghi, 1.5 "x3"

• Paint, markere si / sau creioane

• Bijuterii şi sclipici

• Adeziv


String of Leaves Şir de Frunze

More

Thanksgiving

Crafts

Make a string of leaves to decorate a room. These simple-to-make strings make a great Fall or

Thankgsiving decoration. You can drape the strings across rooms, over windows and from the

chandeliers.

Putem a face un şir de frunze se poate decora o camera. Aceste realizări

simple-pentru-a face şiruri de caractere; se poate face o cădere mare sau

decorare Thankgsiving. Puteţi decora siruri de caractere pe camere, peste

ferestre şi de la candelabre.

More

Kinder

Crafts

Supplies needed: Bunurilor necesare:

Construction paper (orange, red, yellow, brown, and other earth tones)

Crayons or markers

Scissors

Glue, tape, or staples

A long piece of green or brown yarn or string

Constructii de hârtie (portocaliu, rosu, galben, maro, şi alte sunete

pământ)

• Creioane colorate sau markeri

• Foarfeci

• Adeziv, banda, sau capse

• O bucată lungă de fire culoare verde sau maro înşiruite

Draw a leaf on a piece of construction paper. Make sure to draw a thick stem on the top (your leaf will

hang from this stem, which will be folded over). If you'd like, use a leaf template.

Desenaţi o frunză pe o bucată de hârtie de construcţie. Asiguraţi-vă că pentru a

desena o stem gros pe partea de sus (frunza dvs. vor atârna de la acest stem, care va

fi pliat). Dacă doriţi, a utiliza un şablon frunză.

Cut out the leaf. Draw the leaf veins if you wish.

Fold the leaf's stem in half.

Tăiaţi frunze. Desenaţi venele frunzelor, dacă doriţi.

Îndoaie tulpina frunzei în jumătate.

Attach the leaf to a long string using tape, glue, or staples. Make more leaves and attach them to

the string.

Ataşaţi frunze într-un şir lung folosind bandă, lipici, sau capse. Facem mai multe

frunze şi le aranzăm în şir.

Hang your string of leaves across the room for a wonderful Thanksgiving decoration.

Atârnă în şirul dvs.de frunze în întreaga cameră pentru un decor minunat - Ziua Recunostintei

Dinosaur Diorama More KinderCrafts

Create your own prehistoric dinosaur scene in a box. Just print out the dinosaurs,

paste, color, cut, arrange them in the box, and - welcome to the Mesozoic Era, the "Age of Dinosaurs."

Creeaza-ti propria scena dinozaur preistorică intr-o cutie. Doar imprima dinozaurii, pastă, culoare,

tăiate, să le aranjaţi în cutie, şi - bun venit pentru era mezozoică, "epoca dinozaurilor." Bunurilor

necesare:

Supplies needed:

paper and a printer (stiff paper works best - colored paper is great for this project)

a shoe box or slightly larger box

crayons and/or markers

paste (a glue stick works well)

scissors

tape, thread, pipe cleaners

optional: glitter (for great lava!), cotton puffs (for clouds), thin cardboard to glue to the back

of the animals if your paper is very flimsy (old cereal boxes work well)

hârtie şi o imprimantă (hârtie rigidă funcţionează cel mai bine - hârtie colorată este mare

pentru acest proiect)

• o cutie de pantofi sau mai bine o caseta mai mare

• creioane şi / sau markeri

• pastă (un stick şi clei funcţionează bine)

• foarfece

• bandă, filet, curatatorii ţeavă

• opţional: sclipici (pentru lava mare!), bufe bumbac (de nori), carton subţire pentru a lipici la

partea din spate a animalelor în cazul în care lucrarea este foarte subţire (cutii de cereale vechi

funcţionează bine)

Print-out of late-Cretaceous

Period, North America: T.

rex, Triceratops, Maiasaura,

Pteranodon, and plants.

Print-out of late-Cretaceous

Find a box at least as big as a shoe box - a slightly bigger box

works even better. This will be the stage containing your

dinosaur scene.

Click on a picture to go to the printable template containing

dinosaurs and plants from that time period.

Print out the template(s) you want. To print the template (and

not any other things that might be on the screen), go to that

page, click your mouse on the template (this is so you won't

print the rest of the stuff that's on the screen), then choose

PRINT from the File menu.

• Găsiţi o cutie cel puţin la fel de mare ca o cutie de pantofi -

o cutie de uşor mai mare de lucruri este chiar mai bună. Acest

lucru va fi prima etapă şi conţine scena dinozaurului.

• Faceţi clic pe o imagine pentru a merge la şablonul

printabile care conţin dinozauri şi plante din acea perioadă de

timp.

• Printaţi şablon (e) pe care doriţi. Pentru a imprima şablonul

(şi nu orice alte lucruri care ar putea fi pe ecran), mergem la

acea pagină, faceţi clic pe mouse-ul pe şablonul (acest lucru

este astfel încât nu veţi imprima restul de lucruri de pe ecran),

apoi PRINT alege din meniul File.

Click here for more information on the Cretaceous period, its climate, and what animals and plants lived then. For a lot of

Period, North America:

Small T. rex, Troödon,

Ankylosaurus,

Pachycephalosaurs,

Parasaurolophus, and plants.

dinosaur information go to ZoomDinosaurs.com. In

ZoomDinosaurs.com there are information sheets and other

classroom activities about all the dinosaurs pictured here (and

many others).

Click aici pentru mai multe informaţii cu privire la perioada

Cretacicului, clima, şi ceea ce animalele şi plantele trăiau

atunci. Pentru o mulţime de informaţii cu dinozaur du-te la

ZoomDinosaurs.com. În Zoom Dinosaurs.com există fişe de

informaţii şi alte activităţi de clasă cu privire la toate

dinozauri imagine aici (şi multe altele).

If your paper is very flimsy and you think your animals may not stand

up well, paste the template onto thin cardboard (like an old cereal box).

Let it dry.

Using crayons or markers, decorate the inside of the box, the dinosaurs

and plants. No one knows what colors the dinosaurs were, so anything

goes. When decorating the box, remember that the Earth was very

warm when the dinosaurs lived. Also, the Cretaceous period was a time

of very high volcanism - a volcano in the back of the box looks great.

Glitter makes a wonderful addition to lava - just sprinkle some on a

little glue.

• Dacă hârtia este foarte subţire şi credeţi că animalele nu pot sta în

picioare bine, se pune pasta pe şablonul pe carton subţire (cum ar fi o

cutie de cereale vechi). Lă sati sa se usuce.

Creioane colorate • Utilizarea markeri pentru a decora interiorul cutiei,

dinozauri şi plante. Nimeni nu ştie ce culori au avut dinozaurii, astfel că

orice merge. Atunci când decorăm caseta, amintiţi-vă că Pământul a

fost foarte cald atunci când dinozaurii au trait. De asemenea, perioada

Cretacicului a fost un timp de vulcanismului foarte mare - un vulcan în

partea din spatele casetei arată foarte bine. Glitter face un minunat

adaos in lava - stropească doar puţin lipici, pe unele părţi.

Cut out the dinosaurs, their stands, and some plants.

Fold along the dotted lines on the dinosaur stands. Îndoiţi şi lipiţi în

stand acest dinozaur.

Arrange the animals and plants in the box. Paste the bottom flaps in

place. Hang any flying animals from the top of the box using tape and

thread or pipe cleaners. Green and brown pipe cleaners also make nice

plants.

Enjoy your Mesozoic diorama!

• Tăiaţi dinozaurii, standurilor, şi unele plante.

• Îndoiţi de-a lungul liniilor punctate pe standuri dinozaur. Îndoiţi şi

lipiţi în stand acest dinozaur.

• Aranjaţi plantele şi animalele din caseta. Pastă flapsurile de fund în

loc. Aranjaţi orice animale care zboară din partea de sus a casetei cu

bandă şi fir şi curăţaţi ţeava. Vopsiţi cu verde şi maro ţeavă de curăţare,

de asemenea, plante frumose.

• Bucuraţi-vă de diorama dumneavoastră mezozoic!

Click here to learn more.

(Already a member? Click here.)

Sursa: http://www.dltk-holidays.com/valentines/mbutterfly.htm

http://www.dltk-holidays.com/valentines/mbutterfly.htm


Paper Plate Flower Craft

Cartea Plate - flori măiestrie, abilitate More Kinder Crafts

This simple-to-make flower is made from a paper plate and a child's handprint cutouts.

Acest lucru simplu de-a face floare se face de o placă de decupaje de hârtie şi

un copil amprenta mâinii. More paper plate crafts

A paper plate

Colorful construction paper

Scissors

Glue (or a stapler)

O placă de hârtie

• colorat de construcţii de hârtie

• Foarfeci

• Adeziv (sau un capsator)

Trace a child's hand on colorful construction paper, at least 10 times.

Trage după mâna unui copil pe hârtie de construcţie colorate, de cel puţin 10 ori.

Cut out the hand tracings.

Tăiaţi după traiectoria mâinii.

Glue or staple a circle of handprint tracings (fingers pointing outwards) around the outside

of the plate - the fingers are the flower's petals.

Lipiţi sau discontinue (cu bandă) un cerc de trasărilor amprenta mâinii (degetele

îndreptate spre exterior), în jurul afara de placa - degetele sunt petalele florii.

Glue or staple a second circle of handprint tracings (fingers pointing outwards) just inside the

first circle.

Lipiţi sau discontinue (cu bandă) un al doilea cerc de trasărilor amprenta mâinii

(degetele îndreptate spre exterior) doar in interiorul primului cerc.

Glue or staple a third circle of handprint tracings at the center of the plate.

Lipiţi sau discontinue (cu bandă) un al treilea cerc trasăm amprenta mâinii în centrul

plăcii.

Glue a small paper circle in the center of the flower.

Adeziv pe un cerc mic de hârtie, în centrul de flori.

Waxed Paper Stained Glass Butterfly More Kinder Crafts

Un simplu-la-a face fluture agăţat la fereastră.

(Go to a printable version.) Supplies needed:

• Hârtie Waxed

• ras Pastel (creioane ras cu un foarfece sau un cuţit - de către un adult)

• foarfece

• Un fier

• Holepunch

• Câţiva inches de coarde

Pliază o foaie de hârtie în două.

Egal cu o jumătate de fluture cu organismul de lapliere.

Pliază hârtia şi trage pe cealaltă jumătate contur la fluture (folosind iniţial, după şablonul

dvs.).

Deschideţi hârtie cerată şi pune-l pe o suprafaţă plană.

Pune niste talaş de pastel pe hârtie cerată (şi în interiorul fluture).

Se acoperă cu o altă hârtie cerată foaia de hârtie. Un adult aşază un fier peste două

straturi de hârtie cerată împreună la foc mic (a se proteja fierul dumneavoastră,

punând un prosop de hârtie pe partea de sus a hârtiei cerate în timp ce îl călcaţi).

Se taie în fluture. Faceţi o gaură în partea de sus. Pune-un sir de caractere in gaura de

agpţat. Acest lucru arată fluture agăţat frumos într-o fereastră.


Butterfly Wand More Kinder Crafts

Aceasta este o ambarcaţiune de mare de a face, la o petrecere pentru copii. Înainte de partid, lipici

toate curatatorii ţeava de la bastoane popsicle. Copiii pot face tot ceea ce ei înşişi în timpul petrecerii.

(Go to a printable version.)

Pentru fiecare fluture aveţi nevoie de:

• Un stick popsicle

• O ţeavă mai curat

• Un con-filtru de cafea în formă de

• markeri colorat sau creioane

• lipicioase (un pistol lipici fierbinte este perfect-un adult nu lipire)

Clei Pune pe stick

popsicle.

Ataşaţi mai curat

conducte.

Luăm un lipici, un adult ia o conductă mai curat, se lipeşte la un

stick popsicle. Clei Hot este cel mai simplu mod de a face acest

lucru. Sa lasă lipiciul şă se răcească pentru câteva minute, în

timp ce copiii decora aripi.

Deschide-un con-filtru de cafea în formă de la cusătura.

Decoreaza-filtru de cafea cu markere sau creioane. Realizaţi

decoratiuni în mijloc, va fi mototolite, astfel încât se

concentreze pe părţile exterioare.

Ataşaţi de hârtie pentru a stick popsicle cu mai curate

conducte. Fluturele se termină, prin a forma antene.


Handprint Butterfly Craft

Amprenta mâinii fluture - abilităţi More Kinder Crafts

This is a simple craft made from a child's handprint cutouts.

Aceasta este o abilitate simplu de facut din decupaje amprenta mâinii unui copil. More butterfly crafts

Supplies needed:

A few pieces of colored construction paper (stiffer paper makes a more durable

butterfly)

A pencil

Scissors

Glue, tape or a stapler

Crayons, paint or markers


A pipe cleaner

Bunurilor necesare: • câteva bucăţi de hârtie colorată (hârtie rigida face un fluture mai durabil)

• Un creion

• Foarfeci

• Adeziv, bandă sau un capsator

• Creioane colorate, vopsea sau markeri


• O ţeavă mai curat

Trace a child's hand on a few pieces of construction paper, for a total of 6 times. These will be

the butterfly's wings.

Trage după mâna unui copil pe câteva bucăţi de hârtie de construcţie, pentru un total de 6

ori. Acestea vor fi aripi de fluture.

Cut out the tracings.

Tăiaţi traiectoria.

On a piece of dark construction paper, draw a butterfly's body (draw a long oval plus a smaller

circle at one end).

Pe o bucată de hârtie de construcţie închisă, trage corpul unui fluture (a desena un oval

lung plus un cerc mai mic la un capăt).

Glue or staple the handprint tracings to the body, three on each side. The fingers should

point outwards.

Pe o bucata de hartie de constructie închisă, trage corpul unui fluture (un „plămân”

oval desenat plus un cerc mai mic la capăt).

Fold a pipe cleaner in half. Curl the ends a bit or wad them into balls. The folded pipe cleaner will be the

butterfly's antennae.

Pliază pe o ţeavă curat în jumătate. Răsuciţi capetele un pic sau puneţi tampon sau bile. Curăţă

conducta pe care va fi pliată antene fluture.

Curl or staple the bent part of the pipe cleaner to the back side of the butterfly's head.

Pliază sau discontinue partea îndoit a conductei curat la partea din spate a capului

fluturelui.

Either draw eyes on the butterfly's head or glue on googly eyes. Decorate the wings with

crayons or markers.

Fie trage cu ochii pe capul fluture sau clei pe ochi googly. Decoreaza cu aripi

creioane colorate sau markeri.

You now have a great butterfly decoration.

Acum aveţi un decor fluture mare


3-D Fruit Craft 3-D fructe- abilităţi More Kinder Crafts

These 3-dimensional fruits are made from paper. You can make

apples, watermelons, pears, plums, peaches, strawberries, oranges,

and other great-looking fruit. They are great to hang in a window

(from a curtain rod), from the ceiling, or in a mobile.

Aceste fructe 3-dimensionale sunt confectionate din hartie. Puteţi face mere,

pepeni verzi, pere, prune, piersici, capsuni, portocale, şi alte fructe cu aspect

deosebit. Ele sunt mari, pot să stea într-o fereastră (dintr-o tijă perdea), din

tavan, sau într-un mobil.

Fruit Theme Page

Supplies needed:

Construction paper

Scissors


Yarn or string

Glue (or a stapler)

To make a mobile: twigs or clothes hanger wire

Bunurilor necesare: • constructii de hârtie

• Foarfeci


• Fire sau şir

• Adeziv (sau un capsator)

• Pentru a face un telefon mobil: nuiele sau umeraş de sârmă pentru haine.

Fold a piece of construction paper in half and draw the outline half of a fruit on it

around the fold line. Cut along the line.

Using the finished fruit as a template, cut two more exactly like it.

Luăm o bucată de hârtie cu construcţie la jumătate şi trage pe cealaltă jumătate

conturul unui fruct pe el în jurul liniei de contur. Tăiaţi de-a lungul liniei.

Folosind fructe construim un şablon, apoi tăiem alte două exact ca el.

For cored fruit (like the apple), cut out a semicircle from each piece (when you open the

fruit, there will be a circle missing from its center).

Pentru fructe din materiale sferice (cum ar fi Apple), se taie un semicerc din fiecare bucată

(atunci când deschideţi fructe, va exista un cerc decupat din centrul său).

Color both the fronts and the backs of the fruits you just cut out to

look like a cross-section of the fruit (showing both the inside and

the peel of the fruit).

Coloaraţi atât fronturile şi spatele de fructe pe care tocmai aţi tăiat

să arate ca o secţiune transversală de fructe (care prezintă atât în

interiorul şi coji de fructe).

For hollowed-out fruit (like the cored apple), on one piece, cut

halfway through the fold line from the core. On the other two

pieces, cut halfway through the fold line from the outside.

For solid fruit (like the watermelon), on one piece, cut halfway

through the fold line from the bottom. On the other two pieces, cut

halfway through the fold line from the top.

Pentru fructe scobite-out (cum ar fi Apple umplută), pe o singură

bucată, tăiate la jumătatea prin linia de pliere la bază. Pe de altă

parte, două bucăţi, tăiate la jumătatea prin linie ori din exterior.

Pentru fructe solide (cum ar fi pepene verde), pe o singură bucată,

tăiate la jumătatea prin intermediul liniei se pliază din partea de

jos. Pe de altă parte două bucăţi, tăiate la jumătatea prin linia de

pliere de la vârf.

For hollowed-out fruit (like the cored apple), insert half of the

apple slice that was cut on the outsides into the core of the other

two slices. When you straighten out the pieces and align them,

they will form one 3-dimensional fruit.

For solid fruit (like the watermelon), slip the slits inside each

other, making one 3-dimensional fruit.

Pentru fructe scobite-out (cum ar fi Apple umplută), jumatate

inseraţi o felie de mere, care a fost tăiat pe exterioar în miezul

celorlalte două felii. Când îndreptaţi celr două bucăţi şi alinierea

acestora, ei vor forma un fruct 3-dimensional.

Pentru fructe solide (cum ar fi pepene verde), fantele alunecă în

reciproc în interior, făcând un fruct 3-dimensional.

For hollowed-out fruit (like the cored apple), cut out a few tiny seeds

from dark construction paper. Glue or staple a string to the fruit along a

fold line - make sure that the string extends through most of the core.

Glue the seeds to the part of the string within the core (gluing two seeds

to each other around the string works well).

For the solid fruit (like the watermelon), glue or staple the end of a length

of string or yarn to the top of the fruit.

Cut a leaf or two from green construction paper. Glue to the top of the

fruit or to the string. You can now hang your beautiful 3-D fruit from the

string.

Pentru fructe scobite-out (cum ar fi Apple umplută), taie si cateva

seminte de mica din hârtie de construcţie întuneric. Lipiţi sau

discontinue un şir de fructe de-a lungul unei linii ori - asiguraţi-vă

că şirul de caractere se extinde prin cea mai mare parte de bază.

Lipiţi seminţe la o parte din rând în cadrul de bază (lipire două

seminţe reciproc în jurul şirului funcţionează bine).

Pentru fructe solide (cum ar fi pepene verde), lipiţi sau discontinue

la sfârşit o lungime de sfoară sau fire de la partea de sus a fructelor.

Tăiaţi o frunză sau două din hârtie de construcţie verde. Lipiţi la

partea de sus a fructelor sau pentru şir. Puteti sa va atarnati acum

de fructe frumos 3-D din şir.

To make a fruit mobile, tie twigs or clothes hanger wire together to make

the mobile structure. Then hang your fruit from the structure. Hang the

entire mobile from another string.

Pentru a face un fruct mobil, nuiele cravată sau umeraş de sârmă haine

împreună pentru a face structura mobiăl. Apoi atârnaţi fructe de la

structura. Atârnă mobil întreag dintr-un alt şir.

Paper Plate Ladybug Puppet Craft More Crafts

A simple-to-make paper plate ladybug puppet. Each ladybug is made from two paper plates, paint, and

construction paper.

Un simplu material de-a face placa hârtie gărgăriţă marionetă. Fiecare gărgăriţă se face din două plăci

de hârtie, vopsea, şi hârtie de construcţie.

Supplies needed:

Two paper plates for each ladybug

Scissors

Stapler or tape (colored tape looks really nice but is not necessary)

Red and black paint, markers or crayons

Glue

Black construction paper

Pipe cleaner

Hole punch

Optional - googly eyes

Bunurilor necesare:

• Două plăci de hârtie pentru fiecare gărgăriţă

• Foarfeci

• Capsator sau bandă (bandă de culoare arata foarte frumos, dar nu este necesar)

• Vopsea roşu şi negru, markere sau creioane colorate

• Adeziv

• Black construcţie hârtie

• łevi curat

• Perforator

• Opţional - ochii googly

Using black construction paper, cut out the ladybug's legs (cut two sets of three legs).

Folosind hârtie de construcţie negru, taie picioarele gărgăriţă (de tăiat două seturi din

trei picioare).

Staple (or tape) two paper plates together (put the eating surfaces of

the plates on the inside) - make sure to staple the legs between the

plates. Don't staple the plates all the way round - leave one end of the

ladybug unstapled.

Capsează (sau bandă) două plăci de hârtie, împreună (pune

suprafeţele alimentare ale plăcilor pe interior) - asiguraţi-vă că pentru

a discontinue picioarele între plăcile. Nu capsaţi plăcile toate invers -

lăsa un capăt al gărgăriţă necapsate.

Cut off the rim of the plates where they were not

stapled (or taped) - this is where you will put your

hand to move the ladybug.

Taiati marginea plăcilor în cazul în care nu au fost

capsate (sau inregistrat) - acest lucru este în cazul

în care veţi pune mâna pentru a muta gărgăriţă.

Paint the top of the ladybug red (except the head, which is black). Paint the

bottom of the ladybug black. Either paint some black dots on the ladybug or

glue some black circles on its back.

Vopsiţi partea de sus a gărgăriţei roşie (cu excepţia capului, care este negru).

Vopsiţi partea de jos a gărgăriţei în negru. Fie vopsiţi unele puncte negre pe

gărgăriţă sau cu lipici unele cercuri negre pe spate.

Either paint eyes or glue on googly eyes.

Fie ochii vopsea sau adeziv pe ochi googly.

Punch two holes at the top for the antennae. Thread a pipe cleaner through the

holes.

Perforaţi două găuri în partea de sus pentru antene. Înşiră unei conducte curate

prin găurile.

You now have a really cute ladybug puppet.

Ai acum o marionetă gărgăriţă foarte drăguţ.

More

Halloween

Crafts


String of Jack-O'-Lanterns or

Ghosts Şir de Jack-flăcăraie rătăcitoare-Fonare sau Ghosts

Make a string of jack-o'-lanterns or ghosts to hang around a room.

These simple-to-make strings make a great Halloween decoration.

You can drape the strings across rooms, over windows and from the

chandeliers.

Faceţi un şir de jack-flăcăraie rătăcitoare-lanterne sau fantome să stea în

jurul-o camerei. Aceste simple-pentru-a face siruri de caractere poatr face un

mare decor de Halloween. Puteţi decora siruri de caractere pe camere, peste

ferestre şi de la candelabre.

More

Kinder

Crafts

Supplies needed:

Construction paper (orange and black for pumpkins, white and black for

ghosts)

Crayons or markers

Scissors

Glue, tape, or staples

A long piece of green or black yarn or string

Bunurilor necesare:

• constructii de hârtie (portocaliu şi negru pentru dovleci, alb şi negru

pentru fantome)

• Creioane colorate sau markeri

• Foarfeci

• Adeziv, banda, sau capse

• O bucată lungă de fire verde sau negru sau şir

Draw a jack-o'-lantern's face on a piece of orange paper, or a ghost on

white paper. Make sure to draw a long stem on the top (your pumpkin or

ghost will hang from this stem, which will be folded over).

Desenul se confruntă cu o luminiţă rătăcitoare pe o bucată de hârtie

portocalie, sau o fantoma pe hârtie albă. Asiguraţi-vă că pentru a

desena o tija lunga pe partea de sus (de dovleac sau fantomă va

atârna de la acestî tulpină, care va fi pliat).

Cut out the pumpkin or ghost. Make eyes, a nose, and a mouth from

black paper (or use a black crayon or marker).

Fold the pumpkin's stem in half. Fold the ghost's "stem" completely

behind the ghost.

Tăiaţi dovleacul sau fantoma. Faceţi un ochi, un nas, si o gura de

la hârtie neagră (sau de a folosi un marker negru creion sau).

Îndoiţi tulpina dovleacului în jumătate. Îndoiţi fantoma lui

"stem" complet în spatele fantomei.

Attach the pumpkin or ghost to a long string. Use green yarn

for the pumpkins, black string for the ghosts. Attach them using

tape, glue, or staples.

Ataşaţi dovleac sau fantomă la un lung şir. Folositi fire

verde pentru dovleci, şir negru pentru fantome. Ataşaţi-le

folosind bandă, lipici, capse.

Hang your string of jack-o'-lanterns or ghosts across the room for a wonderful Halloween decoration.

Atârnaţi şirul dvs. de jack-flăcăraie rătăcitoare-lanterne sau fantome în întreaga cameră pentru un

decor minunat Halloween.

Paper Plate Angel More Kinder Crafts

Hârtie Plate Angel

Turn a paper plate into a beautiful angel. Rândul său, o placă de hârtie într-un înger frumos.

Supplies needed: a paper plate

pencil

scissors

tape or stapler

crayons, paint, and/or markers for decoration

Bunurilor necesare: • o placă de hârtie

• creion

• foarfece

• bandă sau capsator

• creioane colorate, vopsea, şi / sau markeri pentru decorarea

Draw a pattern like this on the underside of a paper plate.

Cut along the lines, discarding the dark section.

• Desenaţi un model ca asta de pe partea inferioară a unei plăci de hârtie.

• Tăiaţi de-a lungul liniilor, eliminând secţiunea întunecată.

Decorate the angel.

Decoraţi îngeraşul.

Overlap the edges of the angel's skirt slightly and tape or staple it into place

Suprapunem marginile fustei îngerului uşor şi bandă sau capsaţi-l în locul stabilit.

Ingerasul

Materiale necesare: coli albe A4 , coli colorate, lipici.

Mod de lucru:

Se indoaie desenul pe linia de mijlos, se decupeaza având mare grijă la cap. Primul

ăngeraş se lipeste pe foaia suport, al doile se lipeşte doar pe linia de mijloc peste

primul, in acelasi mod al treilea peste al doilea. Se îndoaie puţin aripile să dea

impresia de zbor.

Laleaua

Materiale necesare:

- coli verzi pentru frunze;

- coli colorate pentru floare;

- pasta de lipit;

- coala alba A4

Se decupeaza floarea si frunza, se lipesc pe coala A4. Se poate realiza un camp de lalele, micsorand

sablonul si lipind mai multe lalele pe o plansa. Din resturile ramase de la decuparea frunzelor se poate

face iarba. Se pot face multe alte adaugiri, in functie de creativitatea copilului. Poate fi folosita si la

confectionarea felicitarilor.

For Egg Carton Tulips (Go to a printable version)

Patru oua pentru lalele

More Kinder Crafts

Make a bouquet of delicate eggshell tulips for Easter, using eggshells (or foam egg

cartons sections) and pipe cleaners. Younger children will find it easier to use the

egg carton sections [thanks to Angie Caldwell, a mom and crafter].

Faceţi un buchet de lalele din delicate cojii de Paste, folosind coji de ouă (cutii de

carton sau spuma de ou secţiuni) şi ţeavă curată. Pentru copiii mai mici va fi mai

uşor să utilizaţi secţiunile cutie ou [datorită Angie Caldwell, o mamă şi Crafter].

Supplies needed:

Eggshells (or foam egg cartons sections)

Green pipe cleaners

Tempera paint and markers

Hot glue or white glue

Bunurilor necesare:

• Coji de ouă (cutii de carton sau spuma de ou secţiuni)

• Verde ţeavă de curăţare

• Tempera vopsea şi markere

• fierbinte lipici sau clei alb

Clean eggshell halves and dry them gently. Or, for an easier craft with more durable

flowers, use foam egg carton sections. Cut the cartons sections to look like a tulip. Curăţă jumătăţi coajă de ou care să se usuce uşor. Sau, pentru o abilitate uşoară,

cu flori mai durabile, spumă de ou secţiuni în cutie de carton. Taiaţi secţiunile

cutii de carton pentru a arăta ca o lalea.

Using tempera paint, decorate the shells to look like tulips. Let the paint dry

overnight. When the paint is completely dry, add details to the tulips using

markers.

Folosind vopsea tempera, decoraţi cojile să semene cu lalele. Să se usuce

vopseaua peste noapte. În cazul în care vopseaua este complet uscat, adăugaţi

detalii la lalele folosind markeri.

Twirl one end of a green pipe cleaner into a spiral shape (this will be glued onto the

base of the tulip).

Se va învârti un capăt al unei conducte de culoare verde curată într-o formă de

spirală (acest lucru va fi lipit pe baza de lalea).

Glue the spiral to the tulip (if using white glue, let it set for a few hours).

Lipim spirala la lalea (în cazul în care utilizarea de adeziv alb, s-a stabilit

pentru câteva ore).

Etapa 1 Etapa 2 Etapa 3 Etapa 4

Etapa 5 Etapa 6 Etapa 7

Etapa finală

Sursa: http://www.dltkholidays.com/valentines/mbunny.htm

http://www.dltkholidays.com/valentines/mbunny.htm

Sursa: http://www.dltkholidays.com/valentines/mbunny.htm

http://www.dltkholidays.com/valentines/mbunny.htm

More mask crafts


Rabbit Mask Craft More Kinder Crafts

Make a cute rabbit mask out of paper plates. Faceţi un drăguţ din masca de iepure din plăci de hârtie.

Supplies needed:

Two plain, white paper plates

Pink construction paper or pink paint

Scissors

Stapler

Glue

Crayons, markers, or paint

Optional: small pink pompom

Optional: elastic

Bunurilor necesare: • Două simple plăci, hârtie albă plăci

• roz hârtie de construcţie sau vopsea roz

• Foarfeci

• Capsator

• Adeziv

• Creioane colorate, markere, sau vopsea

• Opţional: pompom mici roz

• Opţional: elastic

Making the rabbit's ears: Either paint the center of a paper plate pink or cut a circle

from pink construction paper (it should be the same size as the inside of a paper plate);

then glue the pink paper circle to the center of a paper plate.

Efectuarea urechile iepurelui: Fie vopsea centrul pe o placă de hârtie roz sau taie un cerc

din hârtie de construcţie roz (ar trebui să fie de aceeaşi mărime ca în interiorul unei plăci

de hârtie), apoi lipiţi cercul de hârtie roz la centrul de hârtie placă.

Cut the paper plate in half (the two halves will be the rabbit's ears).

Se taie placa de hârtie la jumătate (cele două jumătăţi vor fi urechile lui iepure).

Making the rabbit's face:Using a new paper plate, cut a wedge (about 1/4 of the plate)

out of the paper plate (the large part of the plate will be the rabbit's face).

A face faţa iepurelui: Folosind o farfurie de hârtie nouă, taie o pană (aproximativ 1 / 4 din

farfurie) din placa de hârtie (mare parte a plăcii va fi de iepure

Staple tapsează urechile la fata.

Cut two eye holes in the face.

Taie două găuri pentru ochi, in fata.

Optional: glue a small pink pompom to the center of the face (this is the rabbit's

nose).

Opţional: incheierea pompom mic roz la centrul feţei (acest lucru este nasul

iepure).

Optional: staple a piece of elastic (about a foot long) to the mask to keep it in

place.

Opţional: capsează o bucată de elastic (despre un picior lung) pentru a masca să-

l ţină în loc.

Decorate your mask with crayons, markers, or paint. Don't forget to draw

whiskers!

Decoreaza-ti masca cu creioane, markere, sau vopsea. Nu uitaţi să atrageţi

mustăţi!


MAGNIFICENT MASKS More Kinder Crafts

Măriţi MASTI

This is an easy way to make a mask using:

Aceasta este o modalitate uşoară de a face o masca folosind:

paper and a printer (colored card-stock works very well)

markers or crayons

scissors

Koala

Cat

Robot

Lion

Dog

Pig

a stapler

elastic - about 1 foot per mask.

paper and a printer (colored card-stock works very well)

markers or crayons

scissors

a stapler

elastic - about 1 foot per mask.

Print out one of the mask templates. Click

on the template that you want to print.

Imprima unul dintre masca şabloane.

Faceţi clic pe şablonul pe care doriţi să le

imprimaţi.

To print a template (and not any other

things that might be on the screen), click

on the template first, then choose PRINT

from the File menu.

Pentru a imprima un şablon (şi nu orice

alte lucruri care ar putea fi pe ecran), faceţi

clic pe şablonul în primul rând, apoi

alegeţi print din meniul File.

Choose a mask:

Color the mask.

Cut out the cut it out around the edges and cut out

the eye-holes.

Staple one end of the elastic onto the mask (the

places for the staples are marked and are by the

eyes).

Determine how much elastic it will take to fit on

your child's head. Trim to size.

Staple the remaining side of the elastic to the

other side of the mask.

Culoare masca.

• Tăiaţi-l pe margini şi taie ochi-găuri.

• capse un capăt al elastic pe masca (locuri pentru

capsele sunt marcate şi sunt de ochi).

• Determinaţi cât de mult elastica le va lua pentru

a se potrivi pe capul copilului. Trim la

dimensiunea.

• capsaţi partea rămasă din elastic la cealaltă parte

pe mască.

Crafts for Kids:

Meserii pentru copii:


More Holiday Crafts


Fireworks More Kinder Crafts

Focuri de artificii Chinese New Year Crafts

Create your own fireworks picture by using dark construction paper, glue and different colors of

glitter. These fireworks pictures are great decorations for New Year, Chinese New Year, or

Independence Day. The Chinese invented fireworks thousands of years ago.

Creaţi-vă propria imagine focuri de artificii, prin utilizarea de hârtie de construcţie întuneric, lipiţi şi

coloraţi diferit cu sclipici. Aceste imagini sunt focuri de artificii decoraţiuni mari pentru Anul Nou,

Anul Nou chinezesc, sau Ziua Independenţei. Chinezii au inventat mii de artificii de ani în urmă.

Supplies:

Black or very dark construction paper

Glitter

White glue

Old newspapers

A straw (optional)

Consumabile: • negru sau foarte hârtie de construcţie întuneric

• Glitter

• White lipici

• vechi ziare

• Un paie (opţional)

Work on old newspapers. Spread glue on the paper in geometric shapes. If

the glue is soft enough, you can put a small blob of glue on the paper, and

then blow some air through a straw to spread it into interesting shapes. You

can experiment with the consistency of the glue and the angle of the straw.

Lucru pe ziare vechi. Clei Spread pe hârtie în forme geometrice. În cazul în

care este suficient de moale pentru lipici, puteţi pune o pată mică de lipici pe

hârtie, şi apoi vom sufla aer printr-un pai pentru a se răspândi în forme

interesante. Puteţi experimenta cu consecvenţă de lipici şi unghiul de pai.

Sprinkle glitter onto the glue. Slide the excess glitter off your picture and

back into the glitter container.

Se presară sclipici pe lipici. Glisaţi sclipici în exces de pe imaginea şi înapoi în container sclipici.

Optional: Repeat the glue and glitter process with different colors of glitter.

Let the glue dry.

Opţional: Repetaţi procesul de lipici şi sclipici, cu diferite culori de sclipici.

Lăsaţi lipici uscat.

Go To More Holiday Crafts Du-te la Artizanat Holiday pentru Mai multe

Materiale necesare:

- o foaie de desen model A4; foarfece; lipici; creion; culori;

- hârtie glasse autocolantă (albă şi de alte culori):

Modul de lucru :

- se decupează şabloanele model; se conturează figurile geometrice pe foaia albă sau pe hârtia

glasse cu ajutorul şabloanelor; dacă este nevoie se colorează figurile geometrice, dacă nu, se

decupează figurile geometrice rezultate, apoi se aşează pe foaia de desen fără a fi lipite. După ce

au fost decupate toate figurile geometrice necesare, învăţătorul va verifica dacă şcolarii au toate

figurile şi sunt aşezate corespunzător . Se trece apoi la lipirea figurilor geometrice .

Elevii vor fi instruiţi pentru a respecta normele de protecţie a muncii.

Şabloanele imprimate pe foi cartonate vor fi mai uşor de utilizat de către elevi.

Recomand munca în echipe deoarece nu toţi elevii au acelaşi ritm de lucru.

Modele de şabloane pentru elevi:

Origami Doll More Kinder Crafts

This simple origami doll is made by folding paper. You can make many of these cute dolls,

decorating them in a variety of ways.

Aceasta papuşă origami simple se face pe suport de hârtie pliată. Puteţi face multe din

aceste păpuşi drăguţe, decorându-le într-o varietate de moduri.

Supplies needed:

A piece of paper

Scissors

Markers or crayons

Bunurilor necesare: • O bucată de hârtie

• Foarfeci

• Creioane sau Markere

Start by making a square piece of paper. To start making the square, fold one corner of

a piece of paper over to the adjacent side.

Începeţi prin a face o bucată pătrat de hârtie. Pentru a începe a face un pătrat, ori un

colţ de o bucată de hârtie pe partea adiacentă.

To finish making the square, cut off the small rectangle, forming a square (which

is already folded into a triangle).

Pentru a termina faceţi un pătrat, tăiat dreptunghiul mic, formând un pătrat (care

este deja îndoite într-un triunghi).

Open up the triangle into a square. Fold each of the two top

edges to the center line. You'll now have a diamond shape.

Deschide triunghiul într-un pătrat. Îndoiţi fiecare dintre cele

două margini de sus de linia de centru. Veţi avea acum o formă

de diamant.

Fold the triangle at the bottom upwards.

Îndoaie triunghiul de la partea de jos în sus.

Fold near the center of the triangle, bringing the bottom part up over the top part.

Îndoaie în apropiere de centrul triunghiului, aducând partea de jos de-a lungul părţii de

sus.

Flip the entire origami piece over.

Plesneşte (un bobârnac) piesa origami intreagă peste.

Fold each of the two triangular flaps towards the center.

Îndoiţi fiecare dintre cele două lambouri triunghiulare spre centru.

You can fold over the top of the head to make a flat head if you like. Draw a face, hair,

clothes, hands, and other features. You can model the doll after yourself, your family, your

friends, or other people.

Puteţi plia peste partea de sus a capului pentru a face un cap plat, dacă doriţi. Desenaţi o

faţă, păr, haine, mâini, şi alte caracteristici. Folosiţi model păpuşă după tine, familia ta,

prietenii, sau alte persoane.

An entire family full of these dolls is simple to make and fun to play with.

O familie intreaga completă a acestor păpuşi este simplu de a face şi distractiv să se joace.

Papagalul

Materiale necesare: coli A4, lipici, şnur, culori.

Mod de lucru: se colorează, se decupează modelul imprimat. Pe interior, cam in dreptul crestei

se lipesc de o parte si de alta, capetele unui şnur. Aceste capete se acopera cu câte o bucăţică de

hârtie. Se lipesc cei doi papagali in dreptul ciocului, astfel se obţine unul singur. Atentie! Nu

indoiti pe linia cozii ( cea care desparte cei doi papagali ), papagalul nu se va mai “înfoia”!

Paper Bag Puppets More Kinder Crafts

Pungă de hârtie Puppets

Very simple puppets made from small paper lunch bags. You can

make a raccoon, dog, cat, rabbit, bunny, mouse, pig, panda, or

frog.

Foarte simple marionete realizate din saci mici de prânz de hârtie.

Puteţi face un raton, caine, pisica, iepure, iepuras, mouse-ul, porc,

panda, sau broasca

Supplies needed:

Paper bags

Scraps of construction paper Glue

Scissors

Markers or crayons

Optional - googly eyes, pipe cleaners for whiskers

Bunurilor necesare:

• Pungi de hartie

• Însemnări de hârtie de construcţie

• Adeziv

• Foarfeci

• Creioane Markere sau

• Opţional - googly ochii, curatatorii ţeavă pentru favoriţi

Frog:

Make bulging frog eyes by

cutting two strips of green paper

that are rounded on one end.

Fold the straight end under (at

the dotted line), and glue on an

eye (made of paper or a googly

eye).

Asiguraţi-ochi bulbucaţi broască

prin tăierea două benzi de hârtie

de culoare verde, care sunt

rotunjite la un capăt. Ori

sfârşitul drept sub (la linia

punctată), şi lipici la un ochi

(din hârtie sau un ochi googly).

Glue or tape the

folded base of the

eyes onto the paper

bag.

Lipiţi sau bandă

de bază pliate, din

ochi pe punga de

hârtie.

Cut a long tongue

out of paper. Glue

in in the frog's

mouth.

Taie şi scoate

limba lungă de

hârtie. Lipici în

broasca in gura

lui.

Frog

Glue on two short arms and two

long legs, and decorate the frog

with green paper patches.

Broască

Lipiţi pe două braţe scurte şi

două picioare lungi, şi decoraţi

broasca cu patch-uri de hârtie

verde.

Raccoon, Dog or Bear: Raton, Dog sau Bear:

Fold the two

square edges of a

paper bag under

(at the dotted

lines), to form the

animal's head.

Îndoiţi cele două

margini pătrat de

o pungă de hârtie

sub (la liniile

punctate), pentru

a forma capul

animalului.

You now have

the shape of the

animal's head.

Aveţi acum

forma capului

animalului.

Raton

Cut out ears, eyes,

and a nose. Glue

them to the

raccoon's face.

Raccoon Tăiaţi urechile, cu

privirea, şi un nas.

Le lipici pentru a

face faţă ratonu-lui.

Dog

Cut out ears, eyes, a

nose, and a tongue. Glue

the tongue inside the

mouth. Glue the eyes,

nose, and ears to the

dog's face.

Câine Tăiaţi urechile afară,

ochi, un nas, şi o limbă.

Lipiţi limba interiorul

gurii. Adeziv ochi, nas,

urechi şi pentru a face

faţă câinelui.

Brown Bear

Cut out ears, eyes, and

paws. Glue them to the

bear. Using a black

crayon or marker, draw

a nose and mouth. Cut

out tiny claws and glue

then to the paws.

Brown Bear Tăiaţi

urechile, cu privirea, şi

labe. Lipici le suporte.

Folosind un marker

negru creion sau, trage

un nas şi

gură. Tăiaţi gheare mici

şi lipici apoi la labele.

Bunny, Panda, Pig or Polar Bear : Bunny, Panda, de porc sau Polar Bear:

Fold the two square edges of a paper bag under (at the dotted lines),

to form the animal's head. Îndoiţi cele două margini pătrat de o pungă de hârtie sub (la liniile

punctate), pentru a forma capul animalului.

You now have the shape of the

animal's head.

Aveţi acum forma capului

animalului.

Panda

Pig


Polar Bear

Cut out ears, eyes, and paws. Glue

Fold the two square

edges of a paper bag

under (at the dotted

lines), to form the

animal's pointed snout.

ÎndoiŃi cele două margini

pătrat de o pungă de

hârtie sub (la liniile

punctate), pentru a forma

bot animalului subliniat.

You now have the

shape of the

animal's head.

AveŃi acum

forma capului

animalului.

Mouse Cut out ears, eyes, a nose, and

whiskers (made of thin paper

strips or pipe cleaners

threaded through the paper

bag). Glue them to the mouse.

Mouse

TăiaŃi urechile afară, ochi, un

nas, şi mustatile (din benzi de

hârtie subŃire sau de curatare

conducte filetate, prin punga

de hârtie). Le lipim la mouse-

ul.

Cat

Cut out ears, eyes, a nose, paws, and whiskers (made of

thin paper strips or pipe

cleaners threaded through the

paper bag). Glue them to the

cat.

Pisică

TăiaŃi urechile afară, ochi, un

nas, labe, şi mustatile (din benzi

de hârtie subŃire sau de curatare

conducte filetate, prin punga de

hârtie). Le lipim la pisica.

Bunny Cut out long, pink ears,

eyes, a nose, and paws.

Glue them to the bunny.

Bunny

Tăiaţi în lung, urechile

roz, ochi, un nas, şi labe.

Le lipim la bunny.


nose, and paws. Glue

them to the panda.

Panda

Tăiaţi urechile afară,

ochi, un nas, şi labe. Le

lipim la panda.

snout, and paws. Glue

them to the pig. Porc

Tăiaţi urechile, cu

privirea, un bot, şi

labe. Le lipim la porc.

them to the polar bear. Using a

black crayon or marker, draw a

nose and mouth. Cut out tiny

claws and glue then to the paws.

Urs polar

Tăiati urechile, cu privirea, şi labe.

Le lipim la ursul polar. Folosind

un marker negru creion sau, trage

un nas şi gură. Tăiaţi gheare mici şi

lipici apoi la labele.

Mouse or Cat: Mouse-ul sau Cat:

Crafts for Kids:

Paunul

Se aleg frunze cat mai frumos colorate, se acopera cu ele coada

paunului, avand grija ca varful frunzei sa fie spre exterior.

Corpul paunului se poate colora sau se poate acoperi cu o frunza de

forma potrivita. Se pot adauga si alte elemente, dupa imaginatia fiecaruia.

Spor la lucru!

Directions: http://www.kidsandcrafts.com/march.shtml

Painted Heart Frame You will need

1 wooden picture frame, 4"x6"

25 wooden hearts, 1"

Assorted paint colors

Paintbrush

Tacky glue

Tape

Photo

Pictate inima ramă:

• 1 ramă foto din lemn, 4 "x6"

• 25 inimi de lemn, 1 "

• vopsea culori asortate

• pensule

• Tacky lipici

• Bandă

• foto


1. Paint Fram and set aside to dry. 2. Paint approximately 25 wooden hearts using an assortment

of designs. Set aside to dry. 3. Glue painted hearts onto the wooden frame. 4. Tape a photo to

the back

1. Cadru Paint şi retrase din circuitul agricol să se usuce. 2. Paint aproximativ 25 inimi de lemn

folosind o varietate de modele. Retrase din circuitul agricol să se usuce. 3. Adeziv pictaţi inimile pe

cadru de lemn. 4. Banda o fotografie la spate.

This picture frame is a great idea for teachers who want to say, "Thank You" to the volunteers in their

class. Each student can paint a heart and together they will create a class-frame!

Acest cadru de imagine este o idee buna pentru profesorii care doresc să spună, "Thank You" pentru a

voluntarilor din clasa lor. Fiecare student poate picta o inimă şi împreună vor crea o clasa-cadru!

Ladybug Needle Holder You will need

Red felt, 4"x4"

Black felt, 8"x11"

1 black pipe cleaner

Black embroidery thread and needle

Black sequins

2 wiggly eyes

Tacky glue

Scissors

Gărgăriţă Needle Holder

http://www.kidsandcrafts.com/march.shtml

Veţi avea nevoie de:

• Red simţit, 4 "x4"

• Black simţit, 8 "x11"

• 1 ţeavă neagră curată

• Black filet broderie şi ac

• Black paiete

• 2 ochii wiggly

• Tacky lipici

• Foarfeci

Directions

1.Cut 1 circle from red felt and 2 circles from black felt. All 3.5" in diameter. 2. Cut ladybug body from black

felt. Be sure the body of the ladybug measures 3.5" in diameter. 3. Cut the red circle in half. 4. Place the 2 black

circles onto of the ladybug body and the red semi circles on the to[p, slightly apart. 5. Sew all pieces together at

the neck. 6. Glue black sequins onto the red felt wings. 7. Cut pipe cleaner in half and fold. Wrap each end

around a pencil to create the curl. 8. Sew to the back of the ladybug head. 9. Glue on wiggly eyes.

The ladybug holds needles in the layers of felt.

Directii

1.Taie un cerc pâslă roşie şi 2 cercuri de pâslă negră. Toate 3.5 "în diametru. 2 Tăiaţi organismul.

Gărgăriţă de pâslă neagră. Asiguraţi-vă că organismul gărgăriţei măsoară 3.5" în diametru. 3. Se taie

cercul roşu în jumătate. 4. Locul 2 cercuri negre pe a corpului gărgăriţei şi cercuri roşii pe semicercuri,

aplicate usor departate. 5. Coase toate piesele împreună la gât. 6. Adeziv paiete negre pe pâslă roşie

care sunt aripile. 7. Tăiaţi ţeavă curat in jumatate îndoită, se infasoara fiecare capăt în jurul unui creion

pentru a îl răsuci. 8. Coase la partea din spate a capului gărgăriţă. 9. Adeziv pe ochi wiggly.

Honey Bee Needle Holder You will need

Yellow felt, 4"x4"

Black felt, 8"x11"

1 Black pipe cleaner

Black embroidery thread and needle

Cream ribbon

2 wiggly eyes

Tacky glue

Scissors

Miere de albine Holder Needle

Veţi avea nevoie de: • Galben postav, 4 "x4"

• Black postav, 8 "x11"

• 1 Black ţeavă curate

• Filet negru broderie şi ac

• Cream panglică

• 2 ochii wiggly

• Tacky lipici

• Foarfeci

Directions

1.Cut 1 egg shape from the yellow felt and 2 egg shapes from the black felt, approximately 3"x5" 2.

Cut out honey bee shape from black felt. Be sure the body is the same size as the black egg shapes,

3"x5" 3. Place the black felt on top of the honey bee body and the yellow egg shape on the top of all

the pieces. 4. Cut small strips of black felt and sew or glue to the yellow felt. 5. Sew layers together at

the neck. 6. Cut pipe cleaner in half and fold. Wrap each end around a pencil to create the curl. 7. Sew

pipe cleaner to the head of the honey bee. 8. Sew or glue ribbon to the honey bee. 9. Glue wiggly eyes

to the head.

The Honey Bee Needle Holder can store needles in the layers of the felt.

Direcţii: 1.Taie o forma de ou galben din pâslă şi 2 forme ou din pâslă negru, de aproximativ 3 "x5" 2.

Taie pâsla neagră sub forma fagurelui de miere de albine. Asiguraţi-vă că organismul este de aceeaşi

mărime ca forma ou negru, 3 "x5" 3. Locul negru al pâslei în partea de sus a corpului fagurelui de

albine şi forma ou galben pe partea de sus a tuturor pieselor. 4. Se taie fasii mici de pâslă neagră si

coase sau lipeşte pe galben pâsla. 5. Coase straturi împreună la gât. 6. Tăiaţi ţeavă curat in jumatate

ori, se infasoara fiecare capăt în jurul unui creion pentru a-l crea răsucit. 7. Coase conducta curat la

capul de fagure de miere de albine. 8. Coase sau lipeşte panglica la fagurele de miere de albine. 9.

Lipeşte wiggly ochii la cap fagure miere de albine. Needle Holder poate stoca ace în straturile de pâslă

sau postav.

MOM FRAME Rama Mea

You will need

1 piece of green fun foam, 3"x6"

1 piece of pink fun foam, 3"x3"

Markers

Scissors

Tacky glue

Photo


• 1 bucată de hârtie „spumă distracţie”

verde, 3 "x6"

• 1 bucată de hârtie „spumă distracţie”

roz, 3 "x3"

• Markere

• Foarfeci

• Tacky lipici

• foto


Directions

1. Click here and print out template. 2. Trace and cut out the word "Mom." 3. Trace and cut out

the flower. Add details to the flower using markers. 4. Glue a photo to the back of the flower

and glue where the "O" would be.

2. Directii

1. Click aici si imprima şablon. 2. Trage şi taie cuvantul "mama". 3. Trage şi taie floare.

Adăugaţi detalii pentru flori folosind markeri. 4. Adeziv, o fotografie la partea din spate a flori

şi clei în cazul în care "O"ar fi.

All About Mommy Book Totul despre Mammy - rezervat

You will need

1 Spiral bound book

Decorative paper

Decorative letters, optional

Markers, crayons or colored pencils A photo

Scissors


• 1 Spiral carte legata

• decorative hârtie

• litere decorative, opţional

• Markere, creioane colorate sau creioane

colorate

• O fotografie

• Foarfeci

Directions

1.Glue a photo of a Mother and child. 2. Using the decorative paper, create a frame and glue around

the photo. 3. Write the phrase, "All About Mommy." I used decorative letters that adhere to paper. 4.

Interview your child and write his/her responses in the pages provided. 5. Have your child illustrate

his/her response. Here are some suggestions of questions you can use. I asked my son Tommy to

answer the following questions...

Directii 1.Lipiţi o fotografie a mamei şi copilului. 2. Folosind hârtie de decorative, de a crea un cadru şi lipici

în jurul fotografiei. 3. Scrie fraza, "All About mami." Am folosit scrisori decorative care aderă la

hârtie. 4. Interviu copilul şi scrie lui / ei de răspunsuri în paginile furnizate. 5. Aveţi nevoie de

ilustraţiile copilului dumneavoastră / şi de răspunsuri.

MOTHER'S DAY FLOWER POT You will need

1 section of an egg crate

1 green pipe cleaner

1 piece of fun foam, 3"x3"

Spanish Moss

Tacky glue, or a hot glue gun

Markers

Terra cotta colored paint

Paintbrush

Scissors

Photo

Ziua Mamei Ghiveci de Flori Veţi avea nevoie de

• o secţiune a unui ou navetă

• 1 ţeavă verde curată

• 1 bucată de spumă distracţie, 3 "x3"

• spaniolă Moss

• Tacky lipici, sau un pistol lipici fierbinte

• Markere

• Terra colorate lut vopsea

• pensule

• Foarfeci

• foto


Directions

1. Paint egg crate section terra cotta and set aside to dry. 2. Cut pipe cleaner in two. 3. Twist one pipe

cleaner around the other in the middle and fold in ends to create leaves. 4. Cut out flower shape and

embellish with markers. Add a photo in the middle. 5. Glue the pipe cleaner to the back of the flower

and set aside to dry. 5. Roll the other end of the pipe cleaner around a pencil to create a coil and the

fold up to make a stand. 6. Glue coiled end in the bottom of the egg crate and add Spanish Moss.

Directii

1. Pictaţi ou naveta teracotă secţiune şi retrase din circuitul agricol să se usuce. 2. Tăiat ţeavă curat în

două. 3. Răsucim o ţeavă curat în jurul celeilalte în mijloc şi ori în capete pentru a crea frunze. 4. Flori

tăiate în formă şi înfrumuseţa cu markeri. Adaugă o fotografie în mijloc. 5. Conducta curat la partea

din spate a flori şi retrase din circuitul agricol să se usuce adeziv. 5. Realizează celălalt capăt al ţevii

curat în jurul unui creion pentru a crea o bobină şi pliază până la a face un stand. 6. Lipici spiralat scop

în partea de jos a oului naveta şi adăugaţi spaniolă Moss.

I used a hot glue gun because the glue dries faster. If you don't have Spanish Moss then you can use

green tissue paper, green shredded paper or Easter grass. If the flower pot seems unstable add a rock or

two under the Spanish Moss.

Am folosit un pistol cu lipici fierbinte, deoarece lipici usucă mai repede. Dacă nu aveţi spaniolă Moss,

atunci puteţi folosi hârtie absorbantă verde, hârtie mărunţită sau iarba verde de Paste. În cazul în

ghiveci pare instabil adăuga o piatră sau două sub Moss spaniol.

Photo Flower Card You will need

Card stock, 8"x11"

Assorted fun foam or paper

Green ribbon

Markers

Photos

Tacky glue

Pencil

Scissors

Craft knife

Foto flori Card Veţi avea nevoie de:

• Card stoc, 8 "x11"

• spuma distracţie asortate sau hârtie

• Panglică verde

• Markere

• Fotografii

• Tacky lipici

• Creion

• Foarfeci

• Craft cuţit

Directions

1.Cut out flower shapes and flowerpot shape. Cut the center from each of the flowers. 2. Fold paper in

half and place flowers and flowerpot onto to use as a guide. 3. Trace the center of each flower onto the

card and cut out using a craft knife. 4. Remove the flowers and trace the holes with a pencil so you'll

know where to glue the photos. 5. Glue photos to the inside of the card using the traced circle as your

guide. 6. Cut the green ribbon and glue to the front of the card. 7. Glue flowers and flowerpot to the

front of the card. 8. Optional, add dots using markers for added interest. 9. On the inside, write the

phrase, "We love you a bunch."

Directii 1.Taie în forme de flori ghiveci de flori. Tăiaţi de la fiecare centru de flori. 2. Pliaţi hârtie în flori pe

jumătate şi puneţi pe vase de flori pentru al utiliza ca un ghid. 3. Trage centrul de fiecare floare pe card

si se taie cu ajutorul unui cuţit pentru abilităţi. 4. Scoateţi flori şi urme de găuri cu un creion, astfel vei sti

unde să lipiţi fotografii. 5. Lipiţi cu adeziv fotografii în interiorul cardului folosind cercul trasat ca ghid.

6. Taie panglica verde lipici şi la partea din faţă a cadrului. 7. Lipiţi adeziv flori şi vase de flori la partea

din faţă a cardului. 8. Opţional, adăugaţi puncte folosindu-se markeri pentru dobânda adăugată.

9. La interior, scrie fraza, "Vă iubim o grămadă."

I used fun foam but you can also use construction paper.

Am folosit hârtie „spuma distractiv”, dar puteţi folosi, de asemenea, hârtie de construcţie.

Sunflower Bag You will need

Green paper bag

Brown buttons

2 pieces of yellow felt, 8"x11"

Green card stock

Baby barley

Tacky glue

Scissors

Hot glue gun, optional

Bag de floarea-soarelui Veţi avea nevoie de:

• Verde pungă de hârtie

• Brown butoane

• 2 bucăţi de pâslă galben, 8 "x11"

• Carte verde stoc

• Baby orz

• Tacky lipici

• Foarfeci

• Hot pistol clei, opţional

Directions

1.Cut the bag just under the handles. Set the handles aside. 2. Cut card stock 3" x the measurement of

each side of the inside of the bag. 3. Fold the card stock so you have a 1/2" tab. Glue the card stock on

the inside of the bag with the tab facing out. This will give you a flat surface to glue the flowers to. 4.

Cut 1" petals from yellow felt. 5. Cut a piece of card stock 1/4" larger than the button. Glue petals to

the card stock. 6. Glue button to the center of each flower. 7. Glue baby barley around the button,

optional. 8. Trim the excess paper around the handles and glue to the inside of the bag. 9. Glue

sunflowers on top of the tabs. 10. Tie raffia around the bag.

This bag can be used as an Easter basket or for Mother's Day.

Directii 1.Taie un sac chiar sub mânere. Setaţi mânerele deoparte. 2. Tăiat carton 3 "x măsurare de fiecare

parte a interiorului sacului 3.. Îndoiţi cartonul astfel încât aveţi un 1 / 2 " filă. Lipiţi adeziv carton pe

interiorul sacului cu fila spre exterior. Acest lucru vă va oferi o suprafaţă plană pentru lipit flori. 4.

Taie 1 "petale de la galben pâslă 5. Taiati o bucata de carton 1 / 4" mai mare decât butonul. Lipeşte

petale la carton. 6. Lipeşte butonul la centrul pe fiecare floare. 7.Puneţi deziv orz copil în jurul

butonului, opţional. 8. Aranjază surplusul de hârtie în jurul mânerelor şi lipeşte la interiorul sacului. 9.

Pune clei floarea-soarelui pe partea de sus a filelor. 10. Realizează cravata în jurul sacului. Acest sac

poate fi folosit ca un coş de Paşte sau pentru Ziua Mamei

YELLOW CHICK

You will need

1 paper mache egg, or

1 yellow plastic egg

1 yellow feather

Yellow, black and orange paint

Yellow paper, 2"x4"

Orange pipecline, 6"

Tacky glue or Hot glue gun

Scissors

Paintbrush

Veţi avea nevoie de: • 1 ou mache hârtie, sau

Un ou din plastic galben

• 1 galben pene

• galben, vopsea negru şi portocaliu

• Galben hârtie, 2 "x4"

• Orange ţeavă curată, 6 "

• Tacky lipici sau Hot pistol de lipit

• Foarfeci

• pensule


Directions

1. Paint egg yellow. Set aside to dry. 2. Paint on eyes, beak and cheeks. 3. Cut out wings and glue

to chick. 4. Glue feather to the top of the egg. 5. Cut pipecleaner in half. 6. With one half of the

pipecleaner, form a "U" shape. With the other half of the pipecleaner, cut it in half. Attach

these two pieces to the "U" shape by twisting at each end to resemble the chick's toes. 7. Glue

to the bottom of the egg shape.

Directii

1. Vopsea ou galben. Retrase din circuitul agricol să se usuce. 2. Vopsea pe ochi, cioc şi obrajii. 3.

Taie aripile afară şi lipeşte la pui. 4. Pune adeziv pana la partea de sus a oului. 5. Taiati ţeava curată în

jumătate. 6. Cu o jumătate din pipecleaner, formează o "U ". Cu cealaltă jumătate a pipecleaner, se taie

in jumatate. Ataşaţi aceste două piese la "U" forma de răsucire la fiecare capăt să semene cu degetele de

la picioarele lui. 7. Lipeşte la partea de jos a formei de ou.

Yellow Daffodil You will need

1 piece of green construction paper,

8"x11"

1 piece of yellow construction paper,

8"x11"

1/2 paper tube, optional

1 yellow cupcake holder

Yellow paint

Glue

Markers

Galben Daffodil Veţi avea nevoie de:

• 1 bucată de hârtie de construcţie verde, 8 "x11"

• 1 bucată de hârtie de construcţie galben, 8

"x11"

• 1 / 2 tub de hârtie, opţional

• 1 galben Cupcake titular

• galben vopsea

• Adeziv

• Markere

Directions


1. Paint paper tube yellow and set aside to dry. 2. Cut out daffodil shape from yellow paper and

add details with a yellow marker. 3. Cut out leaves and a stem from green paper and add details

with a green marker. 4. Glue the yellow cupcake holder to the inside of the paper tube. 5. Glue

the leaves, stem and flower together. 6. Glue the paper tube to the center of the flower.

2. Directii

1.Pictează un tub de hârtie de culoare galbenă, retrase din circuitul agricol să se usuce. 2.

Forma Tăiaţi narcisă din hârtie galbenă şi se adaugă detalii cu un marker galben. 3. Taie frunze

şi o tijă de la Cartea verde şi să adăugaţi detaliile cu un marker verde. 4. Lipiţi titularul

Cupcake galben la interior-ul tubului de hârtie. 5. Puneţi adeziv frunzele, tulpina şi flori

împreună. 6. Lipeşte pe tubul de hârtie la centrul florilor.

Bunny Bouquet With Carrot You will need

1 piece of white construction paper, 4"x6"

1 piece of orange construction paper,

8"x11"

Green shredded paper

Markers

Tape or glue

Buchet Bunny cu morcov Veţi avea nevoie de:

• 1 bucată de hârtie albă de construcţie, 4

"x6"

• 1 bucată de hârtie de construcţie portocaliu, 8 "x11"

• hârtie verde tocată

• Markere

• bandă sau lipici

Spring chick You will need

1 section of an egg crate

1 yellow pompom or cotton ball

2 wiggly eyes

Orange scrap paper

Green shredded paper or Easter grass

Green paint

Paintbrush

Tacky glue

Pui de primăvară Veţi avea nevoie de:

• o secţiune a unui ou naveta

• 1 pompom galben sau cu bile de

bumbac

• 2 ochii wiggly

• Orange resturi de hârtie

• Cartea verde tocat sau iarbă de Paşti

• vopsea verde

• pensule


• lipici

Directions

Paint egg crate green and set aside to dry. 2. Cut out a beak from orange paper and glue to yellow

pompom. 3. Glue on wiggly eyes. 4. Add green shredded paper and place the chick on top.

1.Pictează în verde ou ladă, retrase din circuitul agricol să se usuce. 2. Tăiaţi un cioc de la hârtie

portocalie şi lipici la pompom galben. 3. Adeziv pe ochi wiggly. 4. Adăugaţi hârtie verde tocat şi

locul pui pe partea de sus.

Daisy Frame You will need

1 wooden picture frame

Assorted paint

White and yellow fun foam or paper

Tacky glue

Scissors

Markers

Paintbrush


• 1 din lemn Picture Frame

• asortate vopsea

• Alb şi hârtie „spumă distracţie” galben sau

hârtie

• Tacky lipici

• Foarfeci

• Markere

• pensule

Directions


Paint frame white. Set aside to dry. 2. Paint frame desired color and set aside to dry. 3. Cut out

daisy petals from white fun foam and daisy center from yellow fun foam and glue to frame.

For an added touch, dye baby barley by using a capful of rubbing alcohol and a few drops of food coloring. Once dry, glue to the center of the daisy.

Thank you Allison for letting me use your picture to create this craft. I miss you!

Vopsea albă pentru cadru. Retrase din circuitul agricol să se usuce. 2. Cadru Paint dorite pentru culori

şi retrase din circuitul agricol să se usuce. 3. Tăiaţi petale margarete din spumă albă şi un centru de

distracţie margarete din hârtie „spumă distracţie” galben şi lipici la cadru.

Pentru a adăuga atingere, orz copil prin utilizarea unui colorant capful de alcool frecare şi câteva

picături de colorant alimentar. Odată ce lipeşti, la centrul margarete.

Vă mulţumim pentru Allison permiţându-mi să folosesc imaginea pentru a crea această meserie. Mi e

dor de tine!

FATHER'S DAY PICTURE FRAME Ziua Tatălui Picture Frame

You will need

1 wooden picture frame

River rocks

Tacky glue

Paint

Paintbrush

Photo

1 din lemn Picture cadru

• Râul roci

• Tacky lipici

• Paint

• pensule

• foto

Directions


1. Paint frame and set aside to dry. 2. Glue photo to frame. 3. Glue river rocks to frame.

2. Cadru Paint şi retrase din circuitul agricol să se usuce. 2. Adeziv pentru a încadra fotografia. 3.

Lipici pietre de râu pentru a realiza un cadru.

MOSAIC SUN You will need

1 paper plate, I used the small size

Magazines or yellow and blue

construction paper

Glue stick

Tacky glue or hot glue gun

Scissors

Yellow ribbon, 1'

1 farfurie de hârtie, am folosit de

dimensiuni mici

• reviste sau hârtie de construcţie galben

şi albastru

• Adeziv Stick

• Tacky clei sau lipici fierbinte pistol

• Foarfeci

• panglică galben, 1 "


Fish Paper Plate Craft More Kinder Crafts

Peşte de hârtie Plate Craft

This easy-to-make fish is a cute craft that is

made from a single paper plate.

Acest lucru uşor de-a face de peşte este o abilitate

drăguţă care este fabricată dintr-o farfurie de hârtie

unică.

More animal crafts

Supplies needed:

Paper plate

Scissors

Glue (or tape or a stapler)



Bunurilor necesare:

•Hârtie placă

• Foarfeci

• Adeziv (sau bandă sau un capsator)



Cut a wedge out of a paper plate. The wedge will be the

fish's tail; the hole will be the fish's mouth.

Tăiaţi o pană dintr-o placă de hârtie. Pană va fi coada

peştelui; gaura va fi gura peştelui.

Glue (or use tape or a stapler) the tail to the end of the fish.

Glue a googly eye on the fish (glue on two eyes if you want a flounder) or

simply draw eye(s).

Adeziv (sau bandă utilizarea sau un capsator) cozii până la sfârşitul peştelui.

Adeziv un ochi pe googly peşte (clei pe doi ochi dacă doriţi o cambulă) sau pur

şi simplu trage ochi.

Color in the fish, drawing scales, lips, and so on.

For an extra touch, make a tiny fish (use the same

instructions as above, but start with a tiny circle made

from construction paper). Hang the tiny fish from the

large fish's mouth using a short piece of thread.

Scale color în peşte, desen, buze, şi aşa mai departe.

Pentru un plus, faceţi un peşte mic (să utilizaţi

instrucţiunile de fel ca mai sus, dar începe cu un cerc

mic fabricat din hârtie de construcţie). Atârnă peşti mici

din gură de peşte mare, folosind o bucată scurtă de fir.

Materiale necesare:

Puişori din figuri geometrice

- o foaie de desen model A4; foarfece; lipici; creion; culori;

- hârtie glasse autocolantă (albă şi de alte culori):

Modul de lucru :

- se decupează şabloanele model; se conturează figurile geometrice pe foaia albă sau

pe hârtia glasse cu ajutorul şabloanelor; dacă este nevoie se colorează figurile

geometrice, dacă nu, se decupează figurile geometrice rezultate, apoi se aşează pe

foaia de desen fără a fi lipite. După ce au fost decupate toate figurile geometrice

necesare, învăţătorul va verifica dacă şcolarii au toate figurile şi sunt aşezate

corespunzător . Se trece apoi la lipirea figurilor geometrice .

Elevii vor fi instruiţi pentru a respecta normele de protecţie a muncii.

Şabloanele imprimate pe foi cartonate vor fi mai uşor de utilizat de către elevi.

Recomand munca în echipe deoarece nu toţi elevii au acelaşi ritm de lucru.

Modele de şabloane pentru elevi:

Handprint

Crafts


Handprint, Photo Blossom

Craft More Kinder Crafts

Amprenta mâinii, Blossom Craft Foto

This is a simple keepsake craft made from a child's photo,

a child's handprint, and construction paper.

Aceasta este o lucrare-abilitate de suvenir simplu facut din

fotografie a unui copil, amprenta mâinii unui copil, şi hârtie de

construcţie.

Keepsake and

Memory Crafts

Supplies needed:

A piece of light-colored construction paper (white, pale blue, pale yellow,

etc.) - for the backgound

One piece of brightly-colored construction paper - for the flower petals

A photo of the child

Scissors

Glue

Green tempera paint

A brush (or just use your finger)

Pen or pencil

Bunurilor necesare: • O bucată de hârtie de construcţie deschis la culoare (alb, galben pal

albastru, pal, etc) - fond pentru intreaga linie

• O bucată de hârtie de construcţie viu-colorate - pentru petale de flori

• O fotografie a copilului

• Foarfeci

• Adeziv

• Verde tempera vopsea

• O perie (sau de a folosi doar degetul)

• pix sau creion

Cut a circle around the head of a picture of a child (this will be the center of the flower.

Taie un cerc în jurul capului de o imagine a unui copil (aceasta va fi centrul de flori

Cut a flower shape out of colorful construction paper. Make sure that the flower is a bit

bigger than the round picture of the child, but small enough so that it will fit on the

paper.

Tăiaţi o floare forma din hârtie de construcţie colorată. Asiguraţi-vă că floarea este un pic

mai mare decât imaginea copilului, dar suficient de mici, astfel încât se va potrivi pe

hârtie.

Glue the paper flower towards the top of a piece of paper.

Lipiţi flori de hârtie spre partea de sus de o bucată de hârtie.

Using green tempera paint, draw a stem for your flower.

Folosind vopsea tempera verde, trage o tulpină pentru floarea dumneavoastră.

Have the child make two green handprints near the base of the stem - these will be the

flower's leaves.

Copiii fac două desene ale mainilor verde în apropierea bazei tulpinii - acestea vor fi

frunzele florii.

Glue the picture of the child to the center of the flower.

Lipeşte imaginea copilului la centrul de flori.

Write the child's name (and the date, if you wish) on the paper.

You now have an adorable keepsake of your child.

Scrie numele copilului (şi data, dacă doriţi), pe hârtie. Aveţi

acum o amintire adorabil a copilului dumneavoastră.

Craft Stick Sunflower Picture Frame

Abilităţi din beţe şi floarea-soarelui Picture

by Terri Bose

Materials:

Cardboard for Backing

8 Craft Sticks

13 Small Oval Woodies

1 Large Round Woodies

2 Medium Tear Drop Woodies

Tacky Glue

Paint or Markers (I like to use paint markers with craft sticks.)

Photo

Cardboard Easel or String for Hanging

Materiale:

• 8 beţişoare abilităţi

• 13 beţişoare mici Oval

• 1 betisor mare Runda

• 2 Mediu beţişoare lacrima

• Tacky Adeziv

• Paint sau marcatorii (Imi place să folosesc markeri vopsea pentru abilităţi, beţe.)

• foto

• Carton pentru Back

• Şevalet carton sau String pentru agăţat

Instructions:

Paint pieces and set aside to dry. Assemble with tacky glue. Let dry. Trim cardboard to cover the

back. Run a bead of glue along bottom and both sides of cardboard. Leaving top open to slide in

photo. Secure to back a frame. Glue on an easel or a string for hanging.

Instrucţiuni: Piese Paint şi retrase din circuitul agricol să se usuce. Asamblează cu clei lipicios. Să se

usuce. Carton aranjat pentru a acoperi partea din spate. Rulaţi un şirag de mărgele de clei

de-a lungul părţii de jos şi pe ambele părţi ale cartonului. Lăsând top deschis la diapozitiv

în fotografie. Sigur aşezăm la spate un cadru. Adeziv pe un şevalet sau un şir de agăţat.

Tip for group craft:

Dye pieces ahead of time to keep mess and time to a minimum. You can do this by soaking the

wooden pieces in traditional fabric dye dissolved in water or try soaking in concentrated kool-aid.

You can even use dried out markers. Just remove the pads from inside the barrels and place in a

tub of water with wooden pieces.

Sfat pentru abilităţile de grup:

Piese pictată, colorată - înainte de toate pentru a nu face mizeria şi a afecta timpul la un

nivel minim. Puteţi face acest lucru prin înmuierea bucăţi de lemn în ţesături tradiţionale de

colorare a dizolvat în apă sau încercaţi înmuiere în concentrat Kool-Aid. Puteti folosi chiar

uscat markeri. Doar elimina plăcuţele din interiorul butoaielor şi locul într-o cadă de apă

cu bucăţi de lemn.

Ladybug Rocks

Gărgăriţă Rocks

Materials:

For each ladybug you will need

Scrap of black fe

Black acrylic paint

Red acrylic paint

White acrylic paint

White glue

Spray varnish

Scissors

Materiale: Pentru fiecare gărgăriţă veţi avea nevoie

• 1 roca neteda ovala

• resturi de negru simtit

• negru vopsea acrilica

• Red vopsea acrilica

• White vopsea acrilica

• White lipici

• Spray lac

• Foarfece

Instructions:

Clean rock with soap and water. Allow to dry.

Paint your entire rock with red paint. Let dry completely.

Paint head, stripe down the back and spots with black paint (refer to the picture above).

Paint the two eyes with white paint.

After the paint has dried, spray rock with varnish.

From the black felt cut out a base. Use the pattern here and scale it up or down to the size of

your rock.

Glue base to the bottom of the ladybug.

Instrucţiuni:

Curăţaţi cu apă şi săpun rocile pentru rama. Se lasă să se usuce.

Se vopsesc rocile integral cu vopsea roşie. Se lasa sa se usuce complet.

Se duce o dunga cap spate şi cu pete de vopsea neagră (se referă la imaginea de mai sus).

Pictaţi doi ochi cu vopsea albă.

După ce vopseaua s-a uscat, se vopsesc (dau) rocile cu lac. Din pasla neagra se taie la bază. Utilizaţi model aici şi la scară sus sau în jos la

dimensiunea de rock.

Adeziv de bază la partea de jos a gărgăriţei.

Enchanted Learning Software's Hand and Foot Reindeer Craft

Mână şi abilitati renilor Foot More Kinder Crafts

This cute reindeer is made from your child's handprints and footprint, cut out of construction paper.

It makes a cute Christmas decoration.

Acest ren drăguţ este facut din handprints copilului dumneavoastră şi amprenta, tăiate din hârtie de

construcţie. Se face un drăguţ decor de Crăciun.

Brown and tan (or orange) construction paper

Pencil

Scissors

Glue


• Brown şi tan (sau portocaliu) hârtie de construcţie

• Creion

• Foarfeci

• Adeziv

• ochii googly (opţional) Supplies: Consumabile:

Trace around the child's foot using brown construction paper. This will be the reindeer's

head.

Trage în jurul piciorului copilului, folosind hârtie de construcţie maro. Acest lucru va fi

capul de ren.

Trace around the child's hands using tan construction paper. These 2

pieces will be the reindeer's antlers.

Trage mâinile în jurul copilului, folosind hârtie de construcţie tan.

Aceste 2 piese vor fi coarnele de ren.

Glue the handprint "antlers" to the top of the reindeer. Add a bright red

paper nose, a paper (or drawn) mouth, and googly eyes (or paper eyes) to

the reindeer's head.

Lipiţi amprenta mâinii "coarnele" la partea de sus a reni. Adauga un nas

rosu stralucitor de hârtie, o hârtie (sau trase), gură, ochi şi googly (sau

hârtie ochii) la capul de reni.

You can now decorate your house for Christmas with these cute

reindeers. Don't forget to put the child's name and age on the back of the

reindeer

Puteţi decora casa ta acum pentru Craciun cu reni aceste drăguţ. Nu

uitaţi să puneţi numele şi vârsta copilului pe partea din spate de reni

Enchanted Learning Software's Sun

Paper Plate Craft Abilitati

More Kinder Crafts

This is a simple craft made from a paper plate and a child's

handprint cutouts.

Aceasta este oabilitate simplă făcută de o placă de decupaje de hârtie şi

amprenta mâinii unui copil.

More paper plate crafts

Supplies needed: Bunurilor necesare:

A paper plate • O placă de hârtie

Yellow construction paper • galben de construcţii de hârtie

Scissors • Foarfeci

Glue (or a stapler) • Adeziv (sau un capsator)

Crayons, paint or markers • Creioane colorate, vopsea sau markeri

Googly eyes (optional) • ochii googly (opţional)

Paint the back side of a paper plate yellow.

Paint (picteaza) partea din spate de un galben placă de hârtie.

Trace a child's hand on yellow construction paper about 7 times.

Trage unui copil după mână pe hârtie de construcţie galben de circa 7 ori.

Cut out the tracings.

Tăiaţi traiectoria.

Glue or staple the handprint tracings to the paper plate - the fingers are the

sun's rays.

Lipici sau discontinue traiectoria amprenta la placa de hârtie - degetele

sunt razele soarelui.

Color in the sun, drawing a mouth and a nose. Either draw the eyes or glue

on googly eyes.

Culoare în soare, o gura pe desen şi un nas. Fie trage ochi sau lipici pe

ochi googly.

interior ( mai putin glastra ); - se pot adauga si alte elemente, dupa imaginatia fiecarui copil.

-

Mod de lucru:

-se decupeaza ;

-petalele florilor se indoaie pe linia ce le separa de centrul florii;

Atentie: petalele nu se lipesc, se lipeste doar mijlocul florii, petalele” se ridica”.

Lipirea tuturor elementelor se face cu partea pe care se vede linia de la imprimare in

Craft Stick Sunflower Picture Frame

Abilităţi din beţe şi floarea-soarelui Picture

by Terri Bose

Materials:

Cardboard for Backing

8 Craft Sticks

13 Small Oval Woodies

1 Large Round Woodies

2 Medium Tear Drop Woodies

Tacky Glue

Paint or Markers (I like to use paint markers with craft sticks.)

Photo

Cardboard Easel or String for Hanging

Materiale:

• 8 beţişoare abilităţi

• 13 beţişoare mici Oval

• 1 betisor mare Runda

• 2 Mediu beţişoare lacrima

• Tacky Adeziv

• Paint sau marcatorii (Imi place să folosesc markeri vopsea pentru abilităţi, beţe.)

• foto

• Carton pentru Back

• Şevalet carton sau String pentru agăţat

Instructions:

Paint pieces and set aside to dry. Assemble with tacky glue. Let dry. Trim cardboard to cover the

back. Run a bead of glue along bottom and both sides of cardboard. Leaving top open to slide in

photo. Secure to back a frame. Glue on an easel or a string for hanging.

Instrucţiuni: Piese Paint şi retrase din circuitul agricol să se usuce. Asamblează cu clei lipicios. Să se

usuce. Carton aranjat pentru a acoperi partea din spate. Rulaţi un şirag de mărgele de clei

de-a lungul părţii de jos şi pe ambele părţi ale cartonului. Lăsând top deschis la diapozitiv

în fotografie. Sigur aşezăm la spate un cadru. Adeziv pe un şevalet sau un şir de agăţat.

Tip for group craft:

Dye pieces ahead of time to keep mess and time to a minimum. You can do this by soaking the

wooden pieces in traditional fabric dye dissolved in water or try soaking in concentrated kool-aid.

You can even use dried out markers. Just remove the pads from inside the barrels and place in a

tub of water with wooden pieces.

Sfat pentru abilităţile de grup:

Piese pictată, colorată - înainte de toate pentru a nu face mizeria şi a afecta timpul la un

nivel minim. Puteţi face acest lucru prin înmuierea bucăţi de lemn în ţesături tradiţionale de

colorare a dizolvat în apă sau încercaţi înmuiere în concentrat Kool-Aid. Puteti folosi chiar

uscat markeri. Doar elimina plăcuţele din interiorul butoaielor şi locul într-o cadă de apă

cu bucăţi de lemn.

PAPER-ROLLING (hartie rulata), PAPER-SCROLLING (hartie pe suport, derulata), FILIGREE

(filigran), MOSAIC (mozaic) şi QUILLING, sunt toate numele care s-au dat acestui meşteşug de-a

lungul istoriei sale. Unele surse indică faptul că acest mestesug a fost practicat in Egiptul Antic.

Lucrari de mare calitate au fost realizate de maicile din Franta si Italia in secolele XVI si XVII,

de elegantele doamne de la curtea domneasca din timpul Dinastiei Stuart, si de doamnele de companie

în regatele georgiene, iar in prezent se bucura de o renastere moderna.

De asemenea, se raspandeste in America de Nord prin colonisti. Astăzi tehnica are ceva încomun cu

cea practicată de Elizabeth ( fiica lui George al III-lea), Joseph Bramah (faimosul stilist), d-l Delanz

(pionier în arta care utilizează ca material de bază hârtia). Despre quilling scria şi Jean Austen în

romanul “ Raţiune şi simţire” precum şi surorile Bronte în romanele lor.

Această artă nu era practicată de femeile de rând ci de cele din înalta societate realizând lucrări

remarcabile cu care împodobeau coşuleţele de lucru, scrinul, cabinetul, confecţionau rame pentru

tablouri.

Maicile decorau relicvele sfinte si icoanele cu multe astfel de ornamente aurite.

În 1875 a avut loc o încercare de a reintroduce mestesugul de catre WM. Bemrose. A fost produs

un kit numit “Mosaicon”, ce cuprindea si un manual. O altă informatie a fost descoperita într-o carte

de uz casnic in perioada Edwardiana, intitulata “Floral Mosaicon”. În articol se face menţiune ca

piesele ar fi fost cumpărate de către Regina Mary si Regina Alexander.

Multe muzee au exemplare antice cu astfel de lucrari şi o broşură de la Quilling Guild este

disponibilă publicatiilor. Mai multe piese au fost descoperite in timp si cercetarea continua.

Cele mai populare forme Quilling:

Se gasesc in magazinele de hobby-uri seturi complete pentru quilling, insa, daca nu aveti ocazia sa

va procurati astfel de seturi puteti lucra cu orice hartie colorata, iar dintr-un ac cu gaura mare va puteti

face ustensila pe care rulati hartia. Taiati gaura acului pe jumatate, astfel incat la sfarsit sa obtineti un

fel de furculita.

Cateva lucrari Quilling foarte frumoase:

Cap.3.

Tipuri de categorii ce se dezvoltă în semantica psihologică a copilului

mic – clase (de obiecte, de proprietăţi, de relaţii)

Achizitia limbajului la copil este in stransa dependenta de interactiunea dintre predispozitiile

interne si mediul in care acesta se dezvolta. Dezvoltarea semnatica presupunea realizarea, in plan

cognitiv, a corespondentei intre un concept si eticheta verbala a acestuia. Cu alte cuvinte, atunci când

rostim un cuvant, copilul intelege şi îsi poate reprezenta ce anume desemneaza respectivul cuvânt.

Primele concepte etichetate verbal, datorita suportului vizual pe care il ofera, sunt obiectele si

persoanele. Prin observare, copilul ataşeaza obiectelor din mediul inconjurator (masa, scaun, jucarie)

si persoanelor care fac parte din universul sau (mama, tata, bunica, sora), eticheta verbala

corepunzatoare. Astfel, incetul cu incetul, el intelege din ce in ce mai mult din ceea ce i se comunica.

La inceputul etapei prescolare, in jurul varstei de 3 ani, apare vorbirea complexa, la inceput in

propozitii simple, care in timp capata din ce in ce mai mult complexitate, pe masura ce dezvoltarea la

nivel semantic are loc. Tot in aceasta perioada, dezvoltarea limbajului este in plina expansiune,

vocabularul creste exponential, se dezvolta sintaxa, iar calitatea este cu atat mai buna cu cat

dezvoltarea fonologica este aproape incheiata.

De la 3 la 6 ani. Pe tot parcursul perioadei de la 3 la 6 ani, volumul vocabularului creste, de la

aproximativ 300-400 de cuvinte la 3 ani, 1000 de cuvinte la 4 ani, pana la 2.500 la 6 ani, cea ce

inseamna ca, din punct de vedere semnatic, copilul intelege din ce in ce mai multe cuvinte, capacitatea

sa extinzandu-se considerabil si la actiuni, atribute ale persoanelor, fenomenelor. Astfel, el invata sa-si

exprime dorintele, cunostintele, nevoile, apeland la un limbaj din ce in ce mai elaborat, poate sustine o

conversatie, si, desi continutul informativ este sarac, el poate aborda el poate aborda o plajă numeroasă

de teme, în mod eleiptic.

Deasemenea, raportul dintre limbajul activ, numarul de cuvinte de care copilul se foloseste in

vorbire, si limbajul pasiv, numarul de cuvinte pe care el le intelege, se modifica, limbajul pasiv

apropiindu-se de primul ca valoare in campul comunicarii.

Deloc de neglijat este rolul familei in dezvoltarea limbajului copilului. In special in perioada 3-

6 ani, cand copilul este extrem de receptiv, imitativ, axat pe a observa si manipula mediul extern,

curios si interesat de a se amesteca in conversatiile adultilor, parintii trebuie sa acorde atentie

dezvoltarii limbajului acestuia, explicandu-i semnificatia cuvintelor prin exemplificari, imagini,

actiuni practice. Toate acestea il vor ajuta in dezvoltarea laturii semnatice, imbogatindu-i volumul

vocabularului si capacitatea de a opera cu cuvintele. Se acorda atentie oricarei intrebuintari gresite a

cuvintelor, urmandu-se corectarea prin intermediul intelegerii de catre copil a continutului

comunicarii. Jocul este o ocazie excelenta in acest sens, prin rolul lui in stimularea conduitelor

verbale.

Descifrarea comportamentului preşcolarului şi şcolarului

Comportamentul este manifestarea exterioara a vietii psihice si consta in faptele, cuvintele si

gesturile prin care copilul isi exprima gandurile, sentimentele, nevoile impulsurile. Este judecat dupa

cum se incadreaza sau nu in standardele sociale si culturale, in functie de varsta si dezvoltarea

copilului. Comportamentul este influentat de temperementul, dorintele si capacitatea de adaptare a

copilului, dar si de modul parintilor de a-l ingriji si de situatia familiala.

Prin comportamentul sau, copilul incearca sa le transmita parintilor diferite mesaje, ca: "Vreau sa ma

joc cu tine...", "Vreau sa-mi dai mai multa atentie...", "Mi-e frica sa raman singur...", "Mi-e

teama ca nu voi fi bun la scoala...", " Sunt obosit...", "Sunt izolat...", "Sunt plictisit...", "Te iubesc

foarte mult...", "Nu e vina mea...", "Nu ma lasa...".Toti copiii au nevoie de recunoastere, acceptare,

succes si dragoste neconditionata.

Una din cele mai mari dorinte a copiilor este sa aiba atentia parintilor. Ei invata de mici cum sa se

comporte; daca o fapta buna nu ii impresioneaza, incearca cu una rea, doar ca sa le atraga atentia.

Dupa varsta de 10 ani, copiii vor tot mai mult sa fie acceptati de colegi si de adulti, nu numai de

parinti. Pe masura ce se indeparteaza fizic, social si emotional de familie, au tot mai mare nevoie de

intimitate, independenta. Acesta este un aspect normal al cresterii si are ca scop obtinerea succesului si

in afara familiei. Pentru parinti, aceste schimbari de roluri sunt deseori neclare, dureroase, pot provoca

tensiune si conflicte. In linii mari, exista trei feluri de comportari: Purtare buna, dorita, aprobata si

laudata: copilul isi face lectiile, ajuta in casa, este politicos si are un limbaj corespunzator. Excesele

pot fi insa daunatoare. Copilul cu o purtare foarte buna: dornic sa faca placere, are intotdeauna nevoie

de atentie, aprobare si dragoste si ii este teama sa nu fie respins. Poate fi foarte timid, precaut, protejat

excesiv, nesigur si nepriceput. Are putini prieteni sau preocurari potrivite varstei lui.

Tolerate temporar: un copil bolnav este plangacios, nu-si face lectiile, se uita mult la televizor

Netolerate si de neincurajat: cele periculoase pentru sanatatea fizica, emotionala sau sociala a

copilului sau a celorlalti; pot ingreuna dezvoltarea intelectuala a copilului, sau pot fi oprite de lege,

morala, religie, societete (agresivitatea, distrugerea, furtul, chiulul, lipsa scolarizarii sau folosirea

tutunului, acoolului sau a drogurilor).

Copilul cu o purtate autodistructiva incalca regulile, nu vrea sa invete sau alege situatii

nefavorabile. Acest comportament poate porni din nevoia de a-si exprima propria putere, de a-si

controla viata sau de a respinge autoritatea ori pretentiile parintilor. Un asemenea copil se teme sa nu

dea gres si mai degraba renunta, decat sa riste nesiguranta si nelinistea de a incerca ceva nou. Da vina

pe el insusi pentru a-si motiva nereusita, cand lucrurile nu merg bine sau cand se simte respins sau

umilit.

Nu are mandrie si incredere in el; gandeste in termeni absoluti si fatalisti: daca greutatile vietii sunt

mari acum, asa vor fi tot restul vietii. Asemenea copii nu pot vedea lumea din perspectiva altora. Un

comportament normal depine de gradul de dezvoltare al copilului. Acesta poate fi diferit la copiii de

aceeasi varsta si capacitate intelectuala. Un comportament "normal" mai depinde si de valorile si de

sperantele familiei, de nivelul cultural si social. O comportare pe cae unii parinti o considera

acceptabila, poate sa nu fie tolerata in alta familie. De aceea, de multe ori, diferenta intre o comportare

normala si una anormala nu este clara.

La aceasta varsta, copiii tind sa fie cicalitori, autoritari, sa se bata intre ei sau sa se parasca. Copiii

cicalitori isi sacaie parintii, fratii si prietenii cu lucruri care nu ii privesc. Parintii trebuie sa intervina,

deoarece fratii acestuia nu se pot apara singuri. Copilul isi poate bate la cap si parintii. Sugestii:

1.Asigura-te ca este ocupat si ca are succes.

2. Rezerva-ti timp special pentru el si prezinta-i problema. Daca are un obicei gresit - ca rosul

unghiilor sau scobitul in nas - datoria ta de parinte este sa ajuti copilul sa se opreasca.

3. Cand copilul spune ca nu ete cicalitor, nu-l contrazice; spune-i ca aceasta inseamna ca nu va mai

cicali, dar - daca repeta - atrage-i atentia si disciplineaza-l. Pedeapsa se aplica fara comentarii.

Modificarea comportamentului

Cand copilul are un comportament dificil, parintii sunt suparati sau se simt vinovati fapt ce

ingreuneaza legatura acestora cu copilul. Aceste sentimente trebuie impartasite sotului, unui prieten,

unei rude sau medicului, dar nu copilului. Accepta supararea provocata de copii si exprima-ti

nemultumirea, fara a-i ataca sau condamna, de exemplu: "Sunt suparata cand cheltuim toti banii pe

alimente si copiii fac moftuei la masa".

Sugestii pentru modificarea comportamentului copilului scolar:

1.Cere-i ceva specific, rational si exprimat clar , de exemplu: "Ridica-ti prosopul din baie" sau

"Gina, termina-ti compunerea pana la ora 5".

2.Fii selectiv; disciplineaza-l numai in domeniile in care nu se comporta adecvat.

Evita să:

recompensezi comportarea proastă (îi dai ceea ce cere, ca să scapi de el),

omiţi de a-l recompensa pentru o faptă bună (după ce şi-a terminat lectiile de la ora 5, copilul

trebuie laudat),

pedepseşti o comportare buna, pentru ca nu a fost suficienta (daca a obtinut un 8 si tu il intrebi

de ce nu a luat 10),

ii gasesti scuze pentru o comportare proasta,

critica faptele, nu copilul (nu-i spune "Esti un prost"),

mai degraba, lauda-l, decat sa-l pedepsesti,

pedepseste-l cat mai rar si doar atunci cand iţi poti controla emotiile; nu-l pedepsi cand eşti

furioas(ă),

incearca sa elimini cauzele de stres din viata copilului,

incearcă să întelegi ce-ţi spune prin comportarea sa; aceasta poate fi un semn că suferă sau este

stresat; poate fi un strigat de ajutor.

Cap.4.

Proprietăţi (ale obiectelor, claselor, relaţiilor); relaţii (între obiecte,

clase, relaţii) şi formarea de abilităţi utile

Clasificarea reprezentarilor

Dat fiind faptul ca reprezentarile retin informatia într-o forma utilizabila pentru obiectivele

comportamentelor ulterioare, ele au constituit un centru de interes major pentru marea majoritate a

psihologilor. De clasificarea lor au fost preocupati, fara îndoiala, gene-ralistii. Numai ca, foarte

curând, criteriile de clasificare a reprezentarilor s-au diversificat si s-au extins dincolo de limitele

psihologiei generale. De exemplu, reprezentarile au constituit obiectul predilect al psihocognitivistilor

si psihologilor sociali. în cele ce urmeaza, ne propunem sa schitam clasificarea reprezentarilor din

perspectiva celor trei „tipuri" de psihologii: generala, cognitiva si sociala.

4.1. Perspectiva psihologiei generale

Psihologia generala traditionala clasifica reprezentarile din mai multe puncte de vedere. Astfel, dupS

analizatorul predominant, ele pot fi vizuale, auditive, kinestezice, gustative, vestibulo-vibratoare-

viscerale etc; dupa tipul de activitate în care sunt implicate, pot filiterare, artistice, muzicale, sportive

etc.; dupa gradul lor de generalitate, se împart în individuale si generale; dupa procesul psihic în cadrul

caruia se realizeaza, sunt reprezentari ale memoriei si reprezentari ale imaginatiei, primele invocând

fapte pe care le-am cunoscut anterior, celelalte, fapte pe care încâ nu le-am perceput (imaginile pe care

Piaget le numea reproducatoare sunt reprezentari ale memoriei, în timp ce imaginile numite

anticipatoare sunt reprezentari ale imaginatiei); dupa prezenta sau absenta intentiei si a efortului

voluntar, se împart în voluntare si involuntare; dupa specificul obiectului de învatamânt, putem vorbi

de reprezentari geometrice, istorice, geografice etc.

O clasificare interesantă este şi cea realizată din perspectiva evoluţiei lor ontogenetice. După

acest criteriu desprindem: reprezentări primare, bazate pe codul perceptiv şi întâlnite chiar în stadiul

senzorio-motor; reprezentările ce au la baza codul conceptual, ce apar si functionează 131h75b 9; la

vârste între 3 şi 10 ani; reprezentările din perioada adolescenţei, susţinute de codul formal. Psihologia

genetică a aratăt ca în interiorul fiecărui sistem (nivel) de reprezentare întâlnim subspecii diferenţiate

între ele dupa gradul de structurare si de functionalitate ale elementelor componente. De exemplu,

chiar în stadiul senzorio-motor, reprezentările cunosc următoarele configuratii: reprezentări parţiale

(nou-născutul descopera si diferentiaza proprietaţile obiectelor, ale corpului sau şi ale acţiunilor sale,

care rămân însă neconcordante între ele); reprezentări globale (diferenţele observate se coordoneaza

între ele, fapt care va conferi o stabilitate tot mai mare obiectului, ajungându-se chiar la ceea ce Piaget

a denumit „permanenta obiectului", obiectul ascuns continuând să existe pentru copil şi în afara

perceptiei sale directe); reprezentări rigide (copilul are dificultăti în a diferenţia părti ale unui obiect

sau ale unei acţiuni; dimpotrivă, toate elementele alcătuiesc o identitate stabilă); reprezentări

destructurabile (copilul mic poate să descompună reprezentările într-o serie de elemente sau segmente

între care stabileşte relatii) (vezi Mounoud, 1985, pp. 256-257).

După gradul lor de mobilitate, reprezentările se împart în statice (neoperaţionale) si dinamice

(operaţionale). Primele vizează îndeosebi forma si configuraţia spaţiala (poziţia relativă) ale diferitelor

elemente, caracterizarea acestora, fara evaluarea lor prin prisma unui scop. Celelalte se referă la

transformarea obiectelor şi a elementelor lor componente, asigurând planificarea si ghidarea acţiunii.

Dacă unele semnifică stările obiectelor sau subiectului, celelalte au funcţia de a „prezenta"

desfăşurarea unor operaţii şi de a anticipa rezultatele lor. Reprezentările operaţionale trebuie sa

dispună obligatoriu de urmatoarele caracteristici: finalitate (orientarea în vederea realizarii unui scop);

selectivitate (reţin din obiecte, actiuni etc. doar proprietaţile care sunt pertinente în raport cu activitatea

şi cu scopul ei); accentuare (relevarea punctelor cu cea mai mare încărcătură informaţională în funcţie

de sarcina vizată, fapt care minimalizează posibilitatea de eroare); instabilitate (conţinutul, limitele lor

variază în funcţie de tipul de activitate predominant într-o anumită perioadă); posibilă absenţa a

ştiinţificităţii (conţinutul şi structura lor nu sunt întotdeauna „ştiinţifice", adică cele mai elevate, ci,

dimpotrivă, ele pot dispune de elemente adecvate unei situaţii, dar nu şi pentru întreaga gamă de

situaţii corespunzătoare - ceea ce este adecvat pentru o situaţie poate fi inadecvat şi ineficient pentru o

alta) (vezi Leplat, 1985, pp. 270-271).

Toate aceste tipuri de reprezentări şi diferenţiază între ele prin conţinut, structura, mecanisme,

funcţii, finalitate. Nu ne propunem prezentarea si analiza fiecărui tip de reprezentare în parte, ci doar

schiţarea câtorva probleme generale ridicate de ele.

Se pare ca nu există reprezentări pure, de un tip sau altul, indiferent de criteriul utilizat în clasificarea

lor. Nu există reprezentări exclusiv vizuale sau auditive, exclusiv individuale sau generale, exclusiv

reproducătoare sau anticipatoare, exclusiv statice sau dinamice etc. Reprezentările sunt plurimodale,

însă cu o uşoara dominantă a unui tip sau a altuia. Aşa încât vorbim de reprezentări predominant

vizuale, predominant individuale etc. Exemplul cel mai tipic l-ar putea constitui reprezentările

topografice care se referă la dispoziţia obiectelor în spaţiu. Iniţial s-a crezut că acestea ar fi

reprezentări exclusiv vizuale, rezultând din însumarea percepţiilor vizuale ale obiectelor dispuse în

spaţiu. Mai târziu, cercetările experimentale au arătat că unele dintre ele (cum ar fi cele ale deplasării

succesive pe un drum) nu apar decât dacă individul dispune şi de informaţii kinestezice, în timp ce

altele (cele de tipul „harţii vizuale") necesită existenţa şi folosirea unor integratori verbali şi semantici

ca generalizări ale relaţiilor spaţiale.

Corelarea diferitelor tipuri de reprezentări între ele, dar şi cu alte fenomene psihice, duce la apariţia

unor efecte inedite. Cel mai interesant dintre acestea şi cu o mare aplicabilitate îl constituie efectul de

iaeomotricitate, care constă în însoţirea reprezentărilor (mai ales a celor kinestezice), iar prin extensie

si a altor fenomene psihice (percepţii, gândire), cu microcontracţii şi microrelaxări musculare. Când

subiectul îşi reprezintă efectuarea anumitor acţiuni, în muşchii implicaţi în aceste acţiuni apar o serie

de micromişcări ce pot fi înregistrate. Paul Popescu-Neveanu, recurgând la înregistrări kinografice de

la manşoanele pneumatice aplicate braţelor, a obţinut curbe corespunzătoare imaginilor mişcărilor

reprezentate de subiecţi (scriere, cusut, box, îmbrăţişare etc). Descifrarea „intenţiilor motorii", spunea

el, se poate face şi prin palparea braţului unei persoane. Pornindu-se de aici, prin extensie, s-a ajuns la

elaborarea credinţei că unele persoane specializate în observarea vizuală şi tactilă a actelor ideomotorii

ar fi capabile să „citească gândurile de la distanţă".

La fel de interesantă este şi corelaţia dintre diferitele tipuri de reprezentăre şi limbaj: pe de o parte,

reprezentările se organizează în jurul unor categorii semantice (obiect, stare, eveniment, acţiune,

relaţie), pe de altă parte, limbajul constituie mijlocul privilegiat al accesului la reprezentările cognitive,

el fiind, în acelasi timp, vectorul care permite cunoaşterea „teoriei naive"a subiectului asupra lumii,

„teorie" care, ea însaşi, ghidează achiziţia noilor informaţii. „A reprezenta şi a zice constituie două

activităti cognitive intim corelate" (Cordier, 1994, p. 5).

Analiza diferitelor tipuri de reprezentări ofera cel mai bun prilej de a surprinde specificul relaţiilor

dintre imagine şi concept în activitatea de cunoaştere. Imaginile din reprezentări, pe măsură ce capătă

un caracter tot mai generalizat, pe masură ce sunt elaborate după o serie de reguli, norme, principii, se

intelectualizează. Poate cel mai semnificativ exemplu din acest punct de vedere ni-1 ofera geometria,

în care avem de-a face cu „concepte figurate" (cum le numea Fischbein, 1953) sau cu „imagini

conceptua-lizate" (Creţu, 1987). Reprezentările geometrice dispun de o dublă proprietate : pe de o

parte, imaginea redă notele conceptului; pe de altă parte, conceptul este tradus intuitiv, sub forma de

figură. Nu este vorba nici de o imagine pură, dar nici de un concept pur, ci de coincidenţă dintre

figurai (vizual) si conceptual. Se pare că tocmai neînţelegerea acestei specificităti a geometriei

conduce la apariţia unor dificultăţi în însuşirea ei. Se insistă prea mult, în predarea ei, pe concepte, pe

conţinutul logic al acestora, şi se neglijează formarea şi operarea cu imaginea (cu figura geometrică).

Elevii nu ajung la soluţie pentru ca nu stiu sa construiască figura, nu reusesc să extragă toată

informaţia continută de ea, ei nu dispun de ceea ce se numeşte în mod curent „vaz geometr-ic"

(capacitatea de a căuta, selecţiona, restructura, deplasa, combina, recombina, regrupa elementele

figurale, de a vedea în figură nu doar ceea ce sare in ochi, ci şi ceea ce este ascuns în ea). Examinarea

unui element din mai multe puncte de vedere, schimbarea semnificaţiei funcţionale a elementelor

figurii, în vederea descoperirii proprietaţilor ei „latente", restructurarea mintală a desenului etc.

constituie tot atâtea căi şi mijloace de formare a „văzului geometric". Chiar dacă în cazul altor tipuri

de reprezentări relaţia dintre imagine si concept nu este atât de strânsă, practic coincidenta, ea are o

deosebită semnificaţie. Reprezentările propoziţionale, cele discursive, la care ne vom referi ceva mai

departe, relevă importanţa unei asemenea corelaţii şi faptul ca reprezentarea nici n-ar putea fi

concepută în afara ei.

4.2. Perspectiva psihocognitivistă

O clasificare interesantă a reprezentarilor din perspectiva acestei orientări este cea propusă de Jean-

Francois Le Ny (1987, pp. 166-168). Psihologul francez prefera drept criteriu de clasificare gradul de

abstractizare al reprezentărilor. El constată că există, din această perspectivă, două categorii de

reprezentări: unele cu un grad moderat de abstractizare, altele cu un grad înalt de abstractizare. Deşi

ambele au un caracter semantic şi naţional. Ele dispun şi de o serie de caracteristici proprii care sunt,

după cum vom vedea, contradictorii. Astfel, reprezentările cu un grad moderat de abstractizare se

caracterizează prin:

familiaritate - prezintă o mare probabilitate de a fi evocate în tratamentele cognitive

si cotidiene, în cursul activităţii de vorbire, percepţie, imaginare, raţionare etc ;

figurativitate - conţin componente perceptive si figurative puternice, sunt „concrete" ;

discursivitate perceptuală - nu presupun neapărat folosirea limbajului pentru achiziţonarea lor;

decurgând, de obicei, din învaţarea perceptivă, care conduce la construcţia prototipului; lipsa

caracterizării lor cu ajutorul mijloacelor explicării verbale.

Prin contrast, reprezentările cu un înalt grad de abstractizare se caracterizează prin :

nefamiliaritate; grad înalt de abstractizare; discursivitate verbală - se achiziţionează cu ajutorul

limbajului; prezenţa caracterizării lor într-o manieră verbală.

Aceste reprezentări din urmă, „complexe si abstracte", cum le numeşte Le Ny, sunt construite pe baza

celor simple, graţie stabilirii sau extragerii noilor relaţii dintre acestea, prin utilizarea limbajului.

Reprezentările complexe constituie „fragmente de informaţie identificabile, legate prin relaţii

identificabile" (Le Ny, 1987, p. 168). Un exemplu dat de Le Ny este sugestiv. Notiunea de „platou

continental" este familiară geografilor si diplomaţilor, dar nu si altor persoane. Presupunând că ştim ce

este un continent, ce este marea, ce înseamnă cuvintele „a aparţine" şi „sub", putem ajunge la noţiunea

respectivă: platoul continental este ceea ce aparţine geologic continentului şi se gaseste sub mare.

Acesta este „conţinutul minimal", „inima cognitivă" a noţiunii respective. Aşadar, în limbă exista

unitaţile a'; b'; c1; R', care pot servi drept expresii manifeste, observabile, pentru fragmentele de

reprezentare a, b, c, R, inobservabile, dar a căror existenţă este presupusă în mintea subiectului. Din

perspectiva teoriei cognitive reprezentările constituie deci componente semantice care pot fi inferate

pe cale ipotetico-deductivă.

Reprezentările externe sunt constituite din orice semn, orice set de simboluri, care re-prezintă ceva în

absenţa acelui ceva. Semnul, simbolul, obiectul fizic pot fi re-prezentate (în sens de redare din nou) fie

sub forma unui desen sau a unei diagrame, şi atunci vorbim de reprezentări picturale, fie sub forma

unor cuvinte, şi atunci avem de-a face cu reprezentări lingvistice. Dacă, spre exemplu, dorim să re-

prezentăm amplasarea spaţiala a unor camere dintr-un hotel sau dintr-un cămin studenţesc, ca şi

numele persoanelor care locuiesc în camerele respective, putem recurge la schiţa hotelului (căminului)

sau la un ansamblu de cuvinte. Reprezentările externe redau deci ceva în afara noastră şi pot fi

percepute între cele doua specii de reprezentări externe sau exista unele asemănări. Astfel, ele re-

prezintă realitatea foarte schematizat şi nicidecum în toate aspectele ei particulare. Totodata, există şi

diverse picturale si lingvistice suiil, u& laui, u^uov ^v^£,i rvisaaiju» i7uj;. in nguia j. După Eysenck

şi Keane caracteristicile celor două categorii de reprezentări.

REPREZENTĂRI LINGVISTICE

Sunt alcătuite din simboluri discrete (cuvintele pot fi despărţite prin litere, acestea

reprezentând „cele mai mici unitap"). Un sfert dintr-o literă nu este un simbol, el neputând fi

utilizat în limbaj. Posedă simboluri explicite pentru determinarea lucrurilor (cuvântul „carie",

cuvântul „raft", cuvintele de legatură dintre cele doua). Dispun de reguli gramaticale clare,

precise de combinare a simbolurilor. Sunt abstracte (conţinutul lor informa

ţional poate fi achiziţionat prin orice formă de percepţie - văz, auz. tact - fară a avea relaţii

directe cu vreuna dintre modalităţile respective).

REPREZENTĂRI PICTURALE

Sunt alcătuite din simboluri nediscrete (nu dispun de „cele mai mici unitaţi"). Chiar dacă părţile lor

(colţul raftului, cotorul carţii etc.) pot fi folosite ca simboluri, ele sunt separate în maniere

arbitrare. Recurg la simboluri implicite (calitatea de a fi „pe" este prezentată implicit prin

modul în care cartea şi raftul sunt plasate în raport direct, ceea ce înseamnă că „pe" nu poate fi

reprezentat în sine, ci doar în contextul dat). Nu dispun de reguli clare si precise de combinare; hiar

dacă există, acestea sunt foarte generale.

Sunt concrete (conţinutul lor informaţional poate fi achiziţionat prin diverse surse

perceptive, el este însă puternic asociat cu modalitatea vizuala).

Reprezentările interne sau mintale sunt cele existente în mintea individului. Ele reproduc

doar câteva dintre aspectele obiectului si mediului înconjurator.

Reprezentările simbolice se împart în analogice si propoziţionale, primele având un

conţinut de imagini (vizuale, olfactive, tactile, kinestezice), celelalte, un conţinut ideational.

Caracteristicile lor se aseamana cu cele ale reprezentărilor externe picturale si lingvistice.

Astfel, reprezentările analogice nu sunt discrete, prezinta lucrurile explicit, sunt legate de o

modalitate senzorială particulară, nu de reguli de combinare, în timp ce reprezentările propozijionale

sunt discrete, explicite, prezintă informaţiile de la orice modalitate senzorială, se combină după

anumite reguli. De aceea, unii autori (Boden, 1988), consideră ca distincţia dintre ele este aproape

imposibilă. Cât priveşte reprezentările distribuite, ele nu recurg la propoziţii, ci prezintă informaţia sub

forma unor reţele sau conexiuni între elementele sau caracteristicile unui obiect (vizuale, olfactive),

constituie un nivel înalt al reprezentării deoarece prezintă informaţia subsimbolic, cu un anumit grad

de abstractizare. Nici distincţia dintre aceste doua categorii de reprezentări nu este prea clară, ambele

presupunând totuşi simboluri.

Clasificarea propusă de cei doi autori citaţi are o larga aplicabilitate si recunoaştere în psihologia

cognitivă. Pornindu-se de la ea au fost formulate chiar o serie de teorii. Astfel, Allan Paivio (1986)

concepe teoria codării duale, potrivit căreia ar exista două sisteme simbolice {verbal şi nonverbal) care

stau la baza cogniţiei umane, deci la procesarea informaţiei. Sistemul verbal stochează şi proceseaza

informaţia lingvistică, în timp ce sistemul nonverbal stochează şi procesează imaginile. Dispute

serioase au avut loc şi între „propoziţionalişti" (Pylyshyn) şi „imagişti" (Kosslyn). în pofida disputelor

şi a unor imprecizii, distincţiile făcute între cele câteva categorii de reprezentări pot fi luate drept bază

de pornire şi de adâncire în noi cercetări. De altfel, ele îşi au corespondentul în clasificari mai vechi.

Găsim, de pildă, o foarte mare asemănare între reprezentările externe şi ceea ce Piaget si Inhelder

(1966) numeau „imagini-copii", adica re-prezentările în cazul când modelul rămâne sub ochii

subiectului sau când el a fost văzut cu o clipă mai înainte. Jmaginea-copie constă într-o simplă imitaţie

materială (grafică sau prin gesturi) în opoziţie cu imaginea mintală, care este o imitaţie interiorizată"

(Piaget si Inhelder, 1969, p. 61). Cât priveste imaginile numite de Piaget si Inhelder „propriu-zis

mintale", nu exista nici un dubiu: ele sunt corespondente reprezentărilor interne de care vorbeau

Eysenck si Keane.

O clasificare la fel de interesantă a reprezentărilor, asemănătoare celei a lui Eysenck şi Keane, a fost

facută de J.-F. Richard. El distinge trei tipuri de reprezentări care corespund la trei tipuri majore de

înţelegere a realităţii: reprezentări conceptuale sau propoziţionale - exprimă structurile predicative

caracteristice limbajului şi stau la baza funcţiei majore a limbajului, de comunicare şi de transmitere a

informatţilor; reprezentări-imagini - exprimă structurile spaţiale caracteristice perceptiei vizuale;

reprezentări legate de executarea acţiunilor - raspund în mare parte senzorio-motrii-citaţii şi exprimă

prioritar înlănţuirea, transformarea şi succesiunea stărilor, constituind,

de aceea, o formă de expresie privilegiată a structurilor temporale (-vezi Richard,

1990, pp. 37-41; 1992, pp. 429-430).

După opinia noastră, autorul francez reproduce clasificarea modurilor de reprezentare a realitaţii făcută

cu mulţi ani în urma de J.S. Bruner, care distinge reprezentarea simbolică, reprezentarea iconică,

reprezentarea enactivă. Cercetările asupra reţelelor relaţionale care redau relaţiile de incluziune între

concepte şi pot fi redate grafic prin noduri (concepte) şi arcuri (relaţiile dintre concepte), ca şi

cercetările asupra schemelor - ca maniere de reprezentare a organizării cunoştinţelor în serie şi de a

exprima modul în care aceste cunoştinţe sunt folosite pentru a înţelege, a memora, a face dinferenţe -

sunt semnificative pentru prima clasă de reprezentări. Minsky (1975), Schank si Abelson (1977) au

excelat prin cercetările lor asupra schemelor. Studiile asupra rotaţiilor mintale, comparării lor mintale,

întreprinse de Shepard, Kosslyn, Paivio, la care ne-am referit şi noi, sunt invocate pentru a demonstra

specificitatea celei de-a doua categorii de reprezentări. Semnificative din acest punct de vedere sunt

constatările, experimentele şi concluziile lui Michel Denis prezentate în cartea sa Images et cognition

(1989). Cât priveşte reprezentările din cea de-a treia categorie, acestea au fost mai puţin cercetate.

Oricum, ele sunt legate de executarea acţiunilor, de controlul derulării lor şi conţin atât activităţi

motorii, cît şi abilităţi cognitive de natura simbolică care s-au automatizat (reguli de execuţie).

O categorie aparte de reprezentări o constituie cele introduse de Fraîicois Cordier (1993) si numite

reprezentări privilegiate. Autorul porneşte de la premisa că, dacă în categorizarea conceptuală

introducerea unui concept într-o anumită categorie, când acesta deţine notele esenţiale ale categoriei,

este relativ uşoară, nu acelaşi lucru se întâmpla şi în cazul categorizării naturale, când o reprezentare

trebuie introdusă într-o categorie de reprezentări. Categorizarea naturală este fundată pe ipoteza

existenţei unor reprezentări-tip, care introduc diferenţe în interiorul unei categorii. O asemenea

ipoteză, arată autorul, afirmă explicit caracterul privilegiat al unei părţi a reprezentărilor semantice,

unele dintre ele formând puncte de referinţă în jurul cărora se ordonează alte reprezentări. Caracterul

privilegiat al unor reprezentări este dependent de două proprietăţi esenţiale ale lor : gradul de tipicitate

şi nivelul de bază (cel mai mic) al abstractizării, caracteristici intuite şi chiar cercetate experimental cu

mult timp înainte de o serie de alţi autori (etnobiologi: Beilin şi Kay, 1969; psihologi: Rosch, 1973;

Mervis, Gray, Johnson si Boyes-Braem, 1976). Pentru a înţelege specificul celor două caracteristici ale

reprezentărilor privilegiate, să apelăm la două exemple. Un câine obişnuit este mai tipic pentru

categoria „câine", decât un câine dintr-o anumita rasă (pekinez, de exemplu). Cînd o persoană vede o

vacă, spune „vaca" şi nu rumegătoare, mamifer, animal, vieţuitoare, deci recurge la termenul cu cel

mai mic grad de abstractizare, numit „nivel de bază". Cele două proprietăţi ale reprezentărilor

privilegiate au o mare importanţă în procesul cunoaşterii. Astfel, gradul de tipicitate facilitează

puternic tratarea informaţiilor. Subcategoriile tipice sunt mai repede încadrate, mai precoce denumite,

mai iute înţelese, spre deosebire de subcategoriile nontipice. De asemenea, „nivelurile de bază" sunt

primele numite de copii, primele folosite în taxonomii, ele având efecte facilitatoare în anumite tipuri

de sarcini (cum ar fi includerea în clase) şi în general asupra învaţării şi memorizării. Concluzia este

următoarea : prezenţa reprezentărilor privilegiate presupune o organizare a reprezentărilor-tip într-o

structură ierarhică locală, ierarhie ce ţine cont de organizarea psihologică a informaţiei semantice,

caracterizată printr-o relativă permanenţă. Dată fiind generalitatea domeniilor de aplicare, importanţa

efectelor produse asupra funcţionării cognitive, atât a copilului, cât şi a adultului, studiul

reprezentărilor privilegiate şi al celor două proprietăţi ale lor „constituie un centru de interes foarte

important pentru psihologia cognitivă".

Cordier, într-o alta lucrare, publicata în 1994, insista asupra efectelor produse de reprezentarile

privilegiate asupra denumirii obiectelor. El arata ca una dintre primele consecinte ale prezentei unui

nivel privilegiat de abstractizare este influenta asupra achizitiei vocabularului: dintre primele cuvinte

pronuntate de copil în momentul „exploziei" verbale, cele mai multe denumesc categorii ale nivelului

de baza. Chiar mai târziu, când copilul utilizeaza diverse cuvinte pentru a desemna acelasi obiect,

nivelul de baza ramâne nivelul de denumire cel mai spontan. Tipicitatea, ca un alt fel de reprezentare

privilegiata, dupa cum se exprima Cordier, a iesit si mai bine în evidenta în studiul denumirilor

obiectelor. Astfel, pornind de la un material care contine desene, autorul a gasit o frecventa a

denumirilor de 89,2% pentru subcategoriile tipice si de numai 57,5% pentru subcategoriile atipice.

Reprezentarile tipice au efecte facilitatoare asupra accesibilitatii lexicale : ele sunt primele denumite

de copii. Acest fapt este explicat în parte de familiaritatea obiectelor corespunzatoare reprezentarilor

tipice în mediul înconjurator.

O alta explicatie o constituie limbajul parental, exemplarele tipice fiind mai frecvent invocate in

denumirea obiectelor decât cele atipice (vezi Cordier, 1994, pp. 64-71).

O alta categorie de reprezentari, care a început sa fie studiata în anii din urma, o constituie asa-

numitele reprezentari-„deseu". Reprezentarile-„deseu" sunt „acel tip de reprezentari prezente în mintea

sau capul cuiva, care nu intervin în procesele psihologice si nici nu se releva cumva în comportament"

(Shapiro, 1997). Specialistii ce studiaza problematica reprezentarilor din perspectiva computationalista

sau a teoriei masurarii au mers mai curând pe ideea ca acestea nu ar exista. L.A. Shapiro, într-un

articol publicat în 1997, reia discutia privitoare Ia reprezentarile-„deseu", încercând sa argumenteze de

pe baze noi existenta acestora. Asa curii în genomul uman o mare parte din ADN-ul prezent nu are

vreo functie organismica (nu contribuie la fenoiip), tot asa este posibil ca în minte sa existe o

multitudine de imagini sau reprezentari care sa nu joace nici un rol în gândurile sau actiunile pe care le

întreprindem în mod curent.

Desi nu apar referiri explicite în legatura cu reprezentarile-„deseu" în textele neuro-stiintifice, multe

din tulburarile cu fond neurologic apar din cauza lipsei reprezentarilor necesare în procesare. Este

cazul unor afazii si al deficientelor de vedere de tip colour blindness, ce se produc la subiecti cu

leziuni corticale (Plant, 1991). în acest ultim exemplu, celulele din retina responsabile cu producerea

culorii îsi „fac datoria", dar continutul lor reprezentational este ignorat în stadiile ulterioare ale

prelucrarii culorii.

Reprezentarile-„deseu" par sa fie prezente în special la adultii normali. Indivizii umani sunt extrem de

diferiti între ei în ce priveste vederea periferica, aceste diferente datorându-se mai curând prelucrarilor

corticale dacât celor retinale. La nivel retinal, oamenii cu câmp vizual îngust au aceleasi capacitati

reprezentationale ca si cei cu câmp vizual larg, însa procesele vizuale de nivel superior ignora o parte

din informatia primita de la retina, ca atare vederea periferica se îngusteaza. în general, putem

presupune ca, ori de câte ori o capacitate reprezentationala presupune prelucrarea ierarhica a informa-

tiilor, reprezentarile-„deseu" vor creste în numar pe traseu.

4.3. Perspectiva psihosociala

Psihologia sociala acorda o mare atentie unui tip aparte de reprezentari, numite reprezentari sociale.

Notiunea a fost lansata în 1961 de psihologul francez de origine româna Serge Moscovici, în teza sa de

doctorat intitulata La psychanalyse : son image et sonpublic. Noua no pune se opune, dupa cum însusi

Moscovici remarca, unui „concept pierdut", descoperit înca din 1898 de sociologul francez Emile

Durkheim (1858-1917), si anume conceptului de reprezentare colectiva. Sociologul francez întelegea

reprezentarea colectiva ca ansamblul faptelor psihice comune tuturor membrilor unui grup social. Sub

raportul continutului, reprezentarea colectiva îngloba fenomene psihice si sociale distincte (cunostinte,

mituri, ideologii), ea având un caracter dublu : social, în masura în care era produsa de caracteristicile

comune unui grup, unei societati; psihologic, dat fiind faptul ca perceptia realitatii si organizarea

gândirii sunt opera individuala.

Ce sunt reprezentarile sociale? Ce aduc ele nou în raport cu vechea notiune de reprezentari colective?

înainte de a raspunde la aceste întrebari, trebuie sa precizam ca atitudinile contradictorii ale autorilor

fata de reprezentare în general s-au extins si asupra reprezentarilor sociale. Serge Moscovici vorbea de

„era reprezentarilor sociale", Denise Jodelet considera reprezentarile sociale „un domeniu în

expansiune", în timp ce

pentru Willem Doise acestea sunt o „notiune aflata (a rascruce" : „Rascrucea la care se gaseste

notiunea de reprezentare sociala este deosebit de încâlcita, drumurile care ajung aici fiind multiple si

neexistând nici o harta care sa dea coordonatele lor comune" (Doise, 1995, p. 77). Consecintele acestei

situatii sunt, dupa acelasi autor, duble: autorii ce se reclama de la discipline diferite se pot gasi foarte

bine în acelasi punct, fara sa-si dea seama; continutul notiunii de reprezentare sociala devine

polisemantic. Cu privire la definirea ca atare a notiunii respective, transpar aceleasi atitudini

contradictorii. Claude Flament, urmându-1 pe Ehrlich, afirma: „Termenul de reprezentare este utilizat

în diverse sectoare ale stiintelor umane (si dincolo de ele), în sensuri diferite si adeseori superflue"

(Flament, 1989, p. 204). O asemenea situatie se putea solda, dupa cum lasa sa se înteleaga un alt autor,

„cu interzicerea studiului notiunii sau cu refuzarea ei ca ilegitima, deoarece, datorita apartenentei la

toate domeniile, ea nu releva cu adevarat nici unul" (Mannoni, 1998, p. 5). Cum aceasta nu este o

solutie, mult mai utila ar fi încercarea de delimitare mai clara a continutului notiunii respective,

stabilirea locului si rolului ei in ansamblul cunoasterii si mai ales al vietii sociale. Un asemenea

demers este cu atât mai necesar cu cât notiunea de reprezentare sociala pare a fi foarte asemanatoare,

daca nu chiar identica cu altele.

Conceptul de reprezentare sociala este greu de definit chiar pentru Moscovici, care 1-a lansat,

deoarece el are o pozitie mixta, se amplaseaza între psihologie si sociologie, de asemenea, deoarece

trebuie sa cuprinda într-o sinteza perfecta atât versantul perceptiv, cât §i pe cel intelectual.

Reprezentarea sociala este pentru Moscovici „un sistem de valori, de notiuni si de practici relative la

obiecte, aspecte sau dimensiuni ale mediului social care permit nu numai stabilirea cadrului de viata al

indivizilor si grupurilor, dar constituie în mod egal un instrument de orientare a perceptiei situatiei si

de elaborare a raspunsurilor" (Moscovici, 1976, p. 43). Asadar. Serge Moscovici întelege

reprezentarile sociale ca produse si procese de elaborare psihologica si sociala a realului.

Reprezentarea sociala nu este o simpla colectie de reprezentari individuale, ci o imagine asupra

socialului, determinata de social si constructoare de social. Formatiune psihica deosebit de complexa,

ea cuprinde atât versantul individual, cât si pe cel social, atât componentele perceptive, cât si pe cele

intelective. Ea este, practic, o reconstructie mintala a socialului si a interactiunii sociale prin

intermediul modelelor mintale ale individului.

Autorii care au scris despre reprezentarile sociale s-au inspirat din conceptia teoretica a lui Serge

Moscovici, aducând o serie de precizari si nuantari ale ei. „Prin reprezentari noi întelegem produsul si

procesul unei activitati mintale, prin care individul sau un grup reconstituie realul cu care este

confruntat si îi atribuie o semnificatie specifica" (Abric, 1987, p. 64). Ipoteza centrala a cercetatorului

francez este aceea ca nu caracteristicile obiective ale unei situatii sunt cele care determina

comportamentele subiectilor aflati în interactiune, ci reprezentarea acelei situatii. Remarcam o

schimbare de optica în abordarea fenomenelor psihice în general si a reprezentarilor în special. Daca în

variantele mai noi ale behaviorismului paradigma era stimul - organism - reactie, de data aceasta

paradigma este renovata : organism - stimul - organism - reactie. Comportamentele umane sunt

determinate nu atât de stimuli, cât de imaginile sau ideile pe care oamenii si le fac despre stimuli.

Natura oarecum duala a reprezentarilor sociale reiese din faptul ca ele sunt considerate a fi forme

specifice de cunoastere, în care se mixeaza senzorialul si logicul, ele fiind forme ale „cunoasterii de

sens comun" dar si ,Jorme de gândire sociala". „Reprezentarile sociale sunt modalitati de gândire

practica orientata

spre comunicare, întelegerea si stapânirea mediului social, material si ideal" (Jodelet, 1988, p. 361).

Exista, de aceea, nenumarate tipuri de reprezentari sociale: ale sanatatii si bolii, aîe maladiilor mintale,

ale copilariei, ale vietii profesionale etc. (vezi Farr, 1988, p. 382).

în momentul de fata, se încearca o conceptualizare mai larga a reprezentarilor sociale. W. Doise,

pornind de la relatiile existente între raporturile sociale (considerate nu în infrastructura lor, ca

raporturi de productie sau de putere, ci ca raporturi simbolice) si reprezentarile sociale, subliniaza rolul

acestor raporturi simbolice în definirea reciproca a oamenilor. Desi acest proces de definire umana si

interumana este dependent de multitudinea situatiilor în care oamenii actioneaza, de dinamica si

mobilitatea situatiilor, el este dependent si de o serie de reglari relativ stabile, considerate ca un

metasistem ce intervine continuu în organizarea cognitiva a omului. Dintr-o asemenea perspectiva

relationala si interdisciplinara, cum se exprima autorul, sunt definite si reprezentarile sociale. Acestea

sunt „principii generatoare de luari depozitii, legate de insertii specifice într-un ansamblu de raporturi

sociale, si organizând procesele simbolice intervenite în aceste raporturi" (Doise, 1990, p. 125).

Asadar, reprezentarile sociale sunt generate de raporturile sociale, iar la rândul lor genereaza noi

raporturi sociale.

Dupa opinia noastra, nu trebuie sa pierdem din vedere faptul ca, desi generarea acestor reprezentari

este sociala, elaborarea lor ramâne întotdeauna personala. Practic, reprezentarea sociala este „un efort

de întelegere si de stapânire a realului, o modalitate de a gândi practic-contextual, un aparat evaluator,

o grila de lectura a realitatii, o situare în lumea valorilor. Nici gândire obiectiva «stiintifica» a

realitatii, nici reflectarea afectiva a stimulilor înconjuratori; o refacere, o reconstructie a realitatii, prin

prisma modelului mintal al individului" (Neculau, 1993, p. 3). Este surprinsa foarte bine în aceste

cuvinte convergenta dintre individual si social. Numai aparent reprezentarile sociale se opun

reprezentarilor individuale, în esenta ele nefiind altceva decât reprezentarea personala a socialului.

Doar astfel pot fi explicate efectele de îmbogatire sau de deformare a realului în urma citirii si

descifrarii lui. Nu trebuie sa întelegem de aici ca astfel de efecte (îmbogatire, deformare) s-ar datora

exclusiv individului. Ele se datoreaza în egala masura si societatii, culturii în care individul traieste.

Individul este cel care îmbogateste sau deformeaza realitatea, societatea este cea care îl împinge spre o

anumita îmbogatire sau deformare, conform specificului ei, intereselor si mai ales ideologiei ei.

Oricum ar fi, reprezentarile sociale constituie exemplul tipic al formatiunilor psihice complexe,

multideterminate si plurivalente. O asemenea caracterisica a reprezentarilor sociale iese si mai bine în

evidenta daca le diferentiem de o serie de alte fenomene psihice si sociale peste care ele par a se

suprapune. Astfel, ele se diferentiaza de reprezentarile mintale individuale (care reflecta, dupa cum ne

amintim, fractiuni din unjversul exterior individului) prin caracterul lor concomitent social si

individual; de fantasme (produse ale imaginatiei, ale lumii imaginare) prin faptul ca se raporteaza la

lumea reala ; de figurabilitate (produs al unui travaliu psihic diurn comparabil celui din timpul visului,

cu parcursul sau foarte apropiat de halucinatia visatorului) prin caracterul lor constructiv pornind de la

elementele senzoriale si perceptive fixate si conservate în memorie; de prejudecati (produse ale

gândirii care se prezinta ca elaborari grupale ce reflecta, la un moment dat, punctul de vedere prevalent

într-un grup relativ la diferite subiecte, imagini preformate); de stereotipuri (clisee mintale stabile,

constante si pu[in susceptibile la modificare) prin continutul si structura lor care depasesc cu mult

continutul si structura prejudecatilor si stereotipurilor; de credinte si superstitii {care emerg din

irational) prin emergenta lor din real. Pierre Mannoni, care întreprinde o analiza magistrala a

diferentierilor si relatiilor dintre reprezentarile sociale si celelalte fenomene enumerate, propune o

schematizare a lor ce permite, dupa opinia lui, articularea diferitelor notiuni (vezi fig. 3.7).

Se poate remarca din figura de mai sus ca reprezentarile sociale se situeaza în aval în raport cu câteva

dintre fenomenele descrise (reprezentari mintale sau psihologice, fantasme) care joaca rolul de

organizatori ai schemelor cognitiv-reprezentative; în amonte în raport cu altele (clisee, stereotipuri,

prejudecati, credinte, superstitii), pentru care ele apar în calitate de elemente constitutive (vezi

Mannoni, 1998, pp. 7-34).

Cap.5.

Locul abilităţilor practice în aria curriculară tehnologii

Educa ie tehnologic

Schema orară

2010-2011

CLASA a IV-a

(Model)

Aria curriculară/Disciplina TRUNCHI

COMUN

APROFUNDARE EXTINDERE

Limbă şi comunicare 7 - 9

Limba şi literatura română 5 1

Limba modernă 2

Matematică şi ştiinţe ale

naturii

4 - 6

Matematică 3 1 1

Ştiinţe ale naturii 1

Om şi societate 4 - 6

Educaţie civică 1

Istorie 1

Geografie 1

Religie 1

Arte 2 - 3

Educaţie muzicală 1

Educaţie plastică 1

Educaţie fizică şi sport 2 - 3

Educaţie fizică 2

Tehnologii 1 - 2

Educaţie tehnologică 1

Abilităţi practice 1

Consiliere şi orientare 0 - 1

Număr total de ore în

trunchiul comun

20 2 1

Curriculum la decizia

şcolii

1 - 4

Opţional transcurricular –

„Suflet de copil în armonie

interdisciplinară”

1

Număr minim de ore pe

săptămână

21

Număr maxim de ore pe

săptămână

24

Nr. ore/săptămână 24

Aria curriculară. Arte

Disciplina: EDUCAłIE PLASTICĂ

Curriculum nucleu. Clasa a I-a

Număr de ore pe săptămână: 1

Sem. I: 17 ore

Sem. II: 17 ore

Total: 34 ore

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

(Model)

Nr.

crt Unităţi de învăţare Ob. de

referinţă Nr.

ore Perioada Obs.

I. Materiale, instrumente şi tehnici de lucru

Materiale de lucru şi folosirea lor

Instrumente şi mânuirea lor

Tehnici: aşternerea culorilor pe suport

umed sau uscat

Tema plastica: Toamna

1.1

3 Săpt.:

1-2-3

II. Cunoaşterea culorilor Culori primare

Tema plastica: Marea inspumata

Culori binare

Tema plastica: Frunze ruginii

Culori calde

Tema plastica: Cosul cu fructe

Culori reci

Tema plastica: Covorul bunicii

2.1, 4.1 8 4-5-6-7-8- 9-10-11

III. Nonculori şi tonuri Nonculori

Tema plastica: Tabla de sah, Cosarul,

Arlechinul

Tonuri (realizarea tonurilor deschise şi

închise prin amestecul culorilor cu alb sau

negru)

Tema plastica: Lumea dinozaurilor , Scufita

Rosie, Universul

2.1, 4.1 6 12-13-14-

15-16-17

IV. Nuanţele

Amestecul unei culori cu o alta din steaua

culorilor

Tema plastica: La sanius, Zana Iarna, Baba

Dochia

2.1, 4.1 3 1-2-3

V. Pata de culoare Pata spontană

Tema plastica: Campul cu maci; La arat,

Pisica

Pata elaborată

Tema plastica: Barca pe valuri, Micuta

printesa, Fluturi, Doamna cu umbrela

3.1, 3.2 7 4-5-6-7-8- 9-10

(Model)

VI. Compoziţii plastice realizate prin utilizarea formelor spontane şi elaborate

Compunerea spaţiului plastic

Tema plastica: Portret de copil, Veverita-Rita,

In padure

Organizarea unui spaţiu plastic echilibrat

Tema plastica: Jocuri de copii, Pe strada, Zoo,

In curtea bunicilor

3.2, 4.1, 4.2

7 11-12-13- 14-15-16-

17

Aria curriculară: Tehnologii

Disciplina: ABILITĂłI PRACTICE

Curriculum nucleu. Clasa a I - a

Număr de ore pe săptămână: 1

Sem. I: 13 ore

Sem. II: 19 ore

Total: 34 ore


Nr.

crt Unităţi de învăţare Ob. de

referinţă Nr.

ore Perioada Obs.

I. Activităţi cu materiale din natură

Colectarea materialelor;

Sortarea/curăţarea materialelor;

Gruparea materialelor după diferite criterii

(formă, mărime, culoare)

Conservarea materialelor.

Teme practice

Rama petru tablou( crengute uscate,

frunze uscate, flori uscate, lipici,

foarfece, sfoara)

Marul vesel( un mar, crengute uscate,

frunze uscate, foarfece)

Musafirul si Printesa africana( con de

brad, castane, scobitori, boabe de

piper, foarfece)

1.1, 2.3,

4.1 3 Săpt.:

1-2-3

II. Activităţi cu materiale sintetice-fire Însuşiri;

Tehnici de lucru: răsucire, împletire în 3, 4 sau

8, tăiere, lipire, înnodare, şnuruire.

Teme practice:

Papusa ( fire sintetice);

Arlechinul(resturi de materiale, aracet

, sablon, aracet, foarfece);

1.1, 1.2, 2.2, 3.1,

4.1

8 4-5-6-7-8- 9-10-11

Leul(resturi de materiale, aracet , sablon, aracet, foarfece);

Sperietoare (resturi de materiale,

aracet , sablon, aracet, foarfece);

Rame decorative( fibre sintetice, folri

artificiale, aracet, foarfece);

Aventura toamnei(sablon soricel,

alune, resturi de materiale);

Noaptea Sfantului Andrei ( sabloane,

resturi de materiale, foarfece, aracet);

Masti de carnaval( carton, testuri de

materiale, aracet, foarfece, snur)

III. Activităţi cu hartie

Tehnici de lucru: decupare, lipire, vopsire,

asamblare

Teme practice

Renul(sablon, foarfece, hartie glasse);

Mos Craciun( sablon, hartie glasse, carton,

lipici, foarfece, pungi din hartie);

1.1, 1.2,

2.2, 3.1,

3.2, 4.1

2 12-13

IV. Activităţi cu materiale sintetice-hârtia

Trasarea după şablon, decuparea după contur

trasat şi lipirea;

Ruperea şi mototolirea hârtiei creponate;

łeserea cu benzi de hârtie;

Confecţionarea unor jucării.

1.1, 1.2, 2.1, 2.2,

3.1, 3.2,

4.1

10 1-2-3-4-5- 6-7-8-9-

10-11-12-

13

V. Gospodărie Pregătirea micului dejun;

Igiena îmbrăcămintei şi a încălţămintei.

Teme practice:

La picnic(sabloane, foarfece, lipici, carton

duplex);

Haina potrivita( sabloane, hartie glasse,

foarfece, lipici, carton);

Pachetelul meu(sabloane, hartie glasse,

carton, lipici);

Fata de pe insula( sabloane, hartie glasse,

carton , lipici)

3.2, 4.3, 4.4

5 14-15-16- 17-18-19

ABILITĂłI PRACTICE CLASA A I-A

PLANIFICARE ANUALĂ

(Model)

Nr.

crt.

Unitatea de învăţare Obiective

de referinţă

Nr.

ore

Perioada Obs.

1. Activităţi cu

materiale din natură.

1.1., 1.2.,

1.3., 2.1.,

2.2., 3.1.,

3.2.

5 16 septembrie

– 14 octombrie

2. Activităţi cu materiale sintetice.

Plastilina.

1.1., 1.2., 1.3., 2.1.,

2.2., 3.1.,

3.2.

6 21 octombrie – 2 decembrie

3. Hârtia – îndoire şi

lipire.

1.1., 1.2.,

1.3., 2.1.,

2.2., 3.1.,

3.2.

4 9 decembrie –

13 ianuarie

4. Hârtia – îndoire, rupere, pliere, lipire.

1.1., 1.2., 1.3., 2.1.,

2.2., 3.1.,

3.2., 4.1.

3 20 ianuarie – 3 februarie

5. Colaje şi jucării

simple.

2.3. 3 17 februarie –

3 martie

6. Compoziţii simple. 2.1., 2.2.,

2.3., 3.1.

4 10 – 31 martie

7. Plastilina – tehnici de modelare.

1.1., 1.2., 3.1., 3.2.

4 7 aprilie – 12 mai

8. Tehnici de gospodărie.

1.3. 3.2.

5 19 mai – 16 iunie

CLASA A II-A ARIA CURRICULARĂ Tehnologii DISCIPLINA ABILITĂłI PRACTICE

CURRICULUM Nucleu

NUMĂR ORE 1 oră pe săptămână – 34 ore anual


(Model)

Nr. Crt

Unit. de învăţare

Ob. de ref.

Conţinuturi

Nr. ore

Săpt

1.

Ce materiale

folosim ?

1.1, 1.3

- Materiale de lucru si folosirea lor.

- Observare, identificare, clasificare.

1

1 (15-

19.09)

2.

Natura prinde

viaţă

1.2, 1.3, 2.2, 4.1

Colectarea materialelor din natură

Învăţarea unor tehnici de lucru: - pregătire (presare, uscare,

spălare, curăţare) - decupare - lipire - vopsire - asamblare în compoziţii

5

2-6

(22.09 24.10)

3.

Jocuri şi jucării

Hârtia

1.1, 1.2, 2.2, 3.1, 3.2, 4.1.

Stabilirea caracteristicilor hârtiei

(intuitiv)

Învăţarea unor tehnici de lucru cu hârtie

- trasarea conturului după

şablon - decupare după contur - rupere şi mototolire - lipire pe suport - vopsire - ţesere cu benzi de hârtie - asamblarea în compoziţii

14

7-20 (03.11 27.02)

4.

Activităţi cu materiale sintetice - Fire -

1.1. 1.2. 1.3. 2.1. 2.2. 3.1. 3.2. 4.1.

Stabilirea caracteristicilor firelor

(intuitiv)

Învăţarea unor tehnici de lucru cu fire (răsucire, înnodare, împletire în trei, tăiere, lipire, şnuruire)

6

21-26 (02.03 10.04)

5.

Micii gospodari

3.2, 3.1,

Pregătirea micului dejun

Pregătirea sucului natural

Aranjarea mesei

Igiena îmbrăcămintei şi încălţămintei

4

27-30 (20.04 15.05)

6.

Mâini dibace

3.1. 4.1. 3.2.

Felicitarea de 1 Iunie

Ambalarea unui cadou

Expoziţie de lucrări

4

31-34 (18.05 12.06

CLASA A III-A

OBIECTIVE CADRU / OBIECTIVE DE REFERINTA

1. Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile

1.1 sa stabileasca asemanari si deosebiri intre corpuri din mediul apropiat, pe baza unor

observatii proprii;

1.2 să prelucreze materiale folosind ustensile adecvate si tehnici variate; 1.3 să utilizeze produse alimentare, in conditii adecvate de igiena.

2. Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple

2.1 să alcatuiasca un plan de lucru pentru realizarea unui produs; 2.2 să confectioneze produse utile, folosind materiale si tehnici variate;

2.3 sa aprecieze calitatea produsului finit, raportat la proiectul initial.

3 Dezvoltarea capacitatii de cooperare in scopul realizarii unui produs

3.1 să realizeze produse colective; 3.2 sa-si asume responsabilitati in activitatea de grup.

4. Dezvoltarea simtului practic

4.1 să valorifice experienta pozitiva locala in activitatile de prelucrare a mediului; 4.2 să descopere solutii de valorificare optima a materialelor refolosibile in combinatie cu alte

materiale.

*4.3 sa identifice surse de poluare , care pot afecta calitatea vietii , atunci cand omul modifica

mediul

Obiectivul de ordin general:

Dobandirea de catre copii a abilitatilor de a elabora mici proiecte, simple, prin activitati de

documentare, selectare a materialelor, comunicare interpersonala, utilizarea cunostintelor

dobandite in procesul de invatamant.

Obiective de referinta:

Sa dovedeasca simt estetic in realizarea lucrarilor creative;

Sa lucreze frontal, in perechi, in grupe si individual;

Sa participe cu interes la activitati cu caracter extracurricular, conducand la cresterea

numerica si calitativa a acestor activitati;

Sa dovedeasca capacitati creatoare prin organizarea de expozitii;

Sa arate interes pentru intelegerea si pastrarea traditiilor legate de sosirea primaverii;

Sa utilizeze tehnicile activitatilor practice: pliere, lipire, suprapunere,colaj,origami,

franjurare;

Sa recepteze si sa redea corect linia molodica a unui cantec, joc, coordonand

miscarile cu ritmul;

Sa-si consolideze priceperile si deprinderile de exprimare corecta;

Sa faca distinctie intre o zi obisnuita si o zi de sarbatoare;

Sa formuleze intrebari si raspunsuri corecte in legatura cu investigatiile facute;

Sa manifeste comportamente civilizate de cooperare, intrajutorare, bunacuviinta in

relatiile cu ceilalti;

Sa respecte regulile stabilite de comun acord in cadrul grupului, participand activ in

spiritul regulilor;

Sa omagieze cea mai draga si apropiata fiinta de sufletul si inima noastra – MAMA –

prin cantece, poezii, compuneri;

Sa dovedeasca spirit de cooperare si emulatie in jocuri si concursuri.

Tehnologii

Disciplina: Educatie tehnologica

Tipul de curriculum : nucleu

Număr de ore săptămânal : 1 oră

Număr de ore anual : 34 ore

Clasa a III a

(Model)

SEMESTRUL I 17 ore

Nr.

crt.

Unităţi de

învăţare

Ob.

ref.

Conţinuturi

Nr.

ore

Sapt.

Obs.

1. Elemente

de

proiectare

a activitatii

2.1

1.1

Planul de lucru pentru realizarea umui produs

Colectarea materialelor

1

1

2

Natura ne

ofera

materiale

1.1 1.2

2.1

2.2;

3.1.

2.3

Activităţi cu materiale din natură - tehnici combinate: decupare, rupere ,

impletire lipire, vopsire, innodare, snuruire.

Subiecte propuse:

*Flori de grădină / Covor aramiu * Ciocanitoarea( lipire)

* Rama de tablou /Coronita ( impletire)

*Ghirlanda ( nuci si ghinde) ( insiruire)

*Sa dam viata pietrelor ( vopsire)

Evaluare: Expozitie cu lucrarile elevilor

5

1

1

1

1

1

3

Si noi

putem fi

utili

1.1;

1.2;

2.1

2.2;

2.3.

Activităţi cu materiale sintetice -fire si

materiale textile

- însuşiri ale firelor si materialelor textile;

-cusaturi utilitare ( tiv, nasturi)

Subiecte propuse

*Tivul *Coaserea nasturelui

*Saculetul pentru creioane “Păpuşa

sac”

*Cizmuliţa


5

1

1

1

1

1

3

Magia

hârtiei

1.1;

1.2;

2.1

2.2

3.1;

3.2

2.3.

Activităţi cu materiale sintetice - tehnici combinate: trasarea după contur,

decuparea , lipirea, ruperea , indoirea

*Ornamente pentru brad

* Masti pentru carnaval

*Omul de zapada

*Tangram

*Origami

Evaluare: Expoziţie cu lucrările elevilor

5

1

1

1

1

1

4

Materiale

plastice

1.1

1.2

2.1

4.2

Insusiri ale materialelor plastice

Constructii din material plastic cu piese

existente in comerţ ( LEGO) si materiale

refolosibile

Vaza cu flori

1

1

SEMESTRUL AL II LEA

2.3

Martisoare Tablouri

Evaluare: expozitie cu lucrarile elevilor

2 1

5

Materiale

sintetice

1.1 1.2

2.1

2.2

3.1

2.3

Fire si materiale sintetice

- tehnici combinate: innodare , snuruire,

impletire manuala

Subiecte propuse:

*Cosiţa papusii

*Cordonul

*Bratara prieteniei

*Panou decorativ


5

1

1

1

1

1

6

Jucării

pentru copii

2.1

2.2

3.1

3.2

Aplicarea tehnicilor de lucru însuşite cu

ajutorul materialelor diverse ( materiale din

natură, materiale sintetice şi materiale )

Subiecte propuse: *Papusa din lingura de lemn

*Iepurasul

*Personaje din povesti

- Evaluare-expoziţie de lucrări: „Inventăm, ne

jucăm, învăţăm”

5

2 1

2

1

7

Activitati

desfasurate

in gospodarie

4.1.

4.3

1.3;

Norme de protectie a consumatorului

Folosirea aparatelor electrocasnice

Igiena alimentelor si a alimentatiei

Elemente decorative

*Aranjament floral

* Suportul, pentru lumanari

4

1

1

1

1

Evaluare

Educaţie tehnlogică – Planificare calendaristică Aria curriculară: ARTE

Disciplina de învăţământ: EDUCAłIE TEHNOLOGICĂ

Clasa : a IV-a

Varianta de curriculum: CURRICULUM NUCLEU

Nr. de ore: 1 oră/săptămână

(Model)

Unitatea de

învăţare

Ob.

de

ref.

Conţinuturi

Nr.

ore

Săptă-

mâna

Obs.

Activităţi cu

materiale din

natură

1.1 1.2

1.3

2.1

2.2

3.1

3.2

Colectarea materialelor din natură Învăţarea unor tehnici de lucru

- pregătire (presare, uscare, spălare,

curăţare)

- decupare

- lipire

- vopsire

- asamblare în compoziţii

8

I-VIII

Activităţi cu

materiale

sintetice –

Hârtia

1.1

1.2

1.3

2.1

2.2

3.1

3.2

4.1

Stabilirea caracteristicilor hârtiei (intuitiv)

Învăţarea unor tehnici de lucru cu hârtie

- trasarea conturului după şablon

- decuparea după contur

- rupere şi mototolire

- lipire pe suport

- vopsire

- ţesere cu benzi de hârtie

- asamblarea în compoziţii

9

IX-

XVII

Activităţi cu

materiale

sintetice – Fire

1.1

1.2

1.3

2.1

2.2

3.1

3.2

4.1

Stabilirea caracteristicilor firelor (intuitiv)

Învăţarea unor tehnici de lucru cu fire

- răsucire

- înnodare

- împletire în trei

- tăiere

- lipire

- şnuruire

7

XVIII-

XXIV

Gospodărie 3.1

3.2

4.1

Pregătirea micului dejun

Pregătirea sucului natural

Aranjarea mesei

Igiena îmbrăcămintei şi a încălţămintei

5

XXV-

XXIX

Mâini dibace 3.1 3.2

4.1

Felicitarea de 1 Iunie Ambalarea unui cadou

Expoziţie de lucrări

5

XXX-

XXXIV

Cap.6.

Obiectivele cadru şi de referinţă pentru activităţile practice – nivel

preprimar şi primar EDUCATIE PENTRU SOCIETATE ÎN PREPRIMAR

1. Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare in societate; educarea abilitatii de a intra

in relatie cu ceilalti

- sa cunoasca si sa respecte normele necesare integrarii in viata sociala, precum si reguli de

securitate personala (discutii civilizate, spirit de echipa, reguli referitoare la circulatia rutiera, reguli de

igiena si de protectie a vietii);

- sa-si adapteze comportamentul propriu la cerintele mediului in care traieste (ascultarea si

respectarea altor pareri, rabdare, grija si toleranta, sprijin, dobandirea de autonomie in viata zilnica);

2. Educarea trasaturilor pozitive de vointa si caracter si formarea unei atitudini pozitive fata de

sine si fata de ceilalti

- sa aprecieze comportamentele altora si comportamentele proprii;

- sa traiasca in relatiile cu cei din jur stari afective pozitive, sa manifeste prietenie, toleranta,

armonie, concomitent cu invatarea autocontrolului;

3. Cunoasterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al

poporului roman;

- sa descrie si identifice elemente locale specifice tarii noastre si zonei in care locuieste (elem.

de relief, asezare geografica, obiective socio-culturale, istorice, religiase, etnice (numele tarii,

capitalei, steagul tarii, atit. pozitive fata de tara si popor, sarbatori nationale, traditii).

ACTIVITATI ARTISTICO-PLASTICE

1. Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje

- sa redea teme plastice specifice desenului (util. corecta a instrumentelor de lucru, pozitia

corpului corecta, completare de siluete, elem. decorative ...);

- sa obtina forme prin tehnici specifice picturii (aplicarea culorii, combinarea culorilor, realiz.

unor compozitii plastice);

- exersarea deprinderilor tehnice specifice modelajului (pregatirea plastilinei, modelarea prin

miscare translatorie, lipire, adancire apasare, miscare circulara, apltizare)

2. Realizarea unor corespondente intre dif. elemente de lbaj plastic si obiecte din mediul

inconjurator

- sa recunoasca elem ale lbajului plastic (puncte, linii...), forme si culori in mediul inconj.;

- sa cun. materiale si instrumente de lucru, modul de utilizare;

- sa foloseasca un limbaj adecvat specific acestor activitati (sablon, amprenta, colaj, stropire,

stampilare, decolorare, suprapunere, decorare...);

3.Stimularea expresivitatii si creativitatii prin desen, pictura, modelaj

-sa compuna in mod original si personal spatiul plastic;

-sa interpreteze liber, creativ lucrari plastice exprimand sentimente estetice (descrierea

lucrarilor proprii sau ale celorlalti copii).

ACTIVITATI PRACTICE SI ELEMENTE DE ACTIVITATE CASNICA

1. Imbog. cunostintelor despre materiale si caracteristicile lor, despre tehnici de lucru

-sa cunoasca si foloseasca unelte simple (foarfece..);

-sa cun. materiale de lucru (din natura, sintetice; forma culoare, netezime...);

-sa sesizeze modificarile materialelor in urma prelucrarii lor (dupa mototolire, intindere, udare)

2. Forarea si consolidarea unor abilitati practice specifice nivelului de dezvoltare motrica

- gasirea de solutii pt realizarea unei teme 9alegerea materialului, verbalizarea actiunilor

intreprinse, executarea temei, colaborare cu colegii in activit. de grup)

- sa efectueze operatii simple de lucru (rupere, taiere, lipire, indoire, pliere, bobinare, rasucire,

insirare, snuruire, legare/dezlegare, impletire);

-sa realizeze lucrari practice.

3.Dezvoltarea simtului practic si estetic

-sa contribuie la infrumusetarea mediului prin lucrari personale

4. Formarea deprinderilor practic-gospodaresti, folosirea expresiilor si cuvintelor specifice

acestora:

- sa aiba comport. si atitudini igienice fata de el insusi, de alte fiinte si obiecte;

-sa aiba abilitatea de a intra in relatii cu cei din jur;

- sa aiba deprinderi practice si gospodaresti (aranjarea si strangerea mesei, ordonarea,

ingrijirea, intretinerea obiectelor curate, a plantelor si animalelor, a mediului in care traieste);

-sa se comporte adecvat in diferite contexte sociale.

V. OBIECTIVE CADRU

1. Cunoasterea si utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru si a unor tehnici

specifice artelor plastice;

2. Recunoasterea tipurilor de culori, a nonculorilor si a formelor, în mediul înconjurator si

pe imagini;

3. Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic;

4. Realizarea unor compozitii.

A. OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE

ÎNVATARE

1. Cunoasterea si utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru si a unor

tehnici specifice artelor plastice

Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare

La sfârsitul clasei a II-a elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei a II-a se recomanda

urmatoarele

activitati:

1.1. sa foloseasca diverse materiale (tuburi,

pastile, pensule, carioca, pasteluri, *plastilina) si

tehnici (acuarela, tempera, guase, colaj, mixta)

materiale;

exersarea unor tehnici de lucru folosind diferite

1.2 *sa utilizeze diferite tehnici de modelaj exercitii de modelaj.

2. Recunoasterea tipurilor de culori, a nonculorilor si a formelor spatiale, în

mediul înconjurator si pe imagini


La sfârsitul clasei I elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei I se recomanda

urmatoarele

Activitati:

2.1. sa recunoasca grupele de culori în

diferite contexte, precum si amestecurile

dintre culorile din steaua culorilor

-identificarea culorilor;

-recunoasterea nuantelor si a *amestecurilor

acestora cu alb sau negru, pe imagini sau în

natura;

2.2. *sa recunoasca forme spatiale din

mediul înconjurator

-descrierea formelor din mediul înconjurator

3.Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic



urmatoarele activitati:

3.1. sa realizeze pete de culoare folosind

tehnici specifice picturii

-realizarea petelor de culoare prin tehnicile:

fuzionare, presare, suprapunere, decolorare,

stropire etc.;

-realizarea compozitii nonfigurative si

figurative, folosind pata de culoare;

3.2. sa realizeze compozitii decorative si

compozitii plastice folosind elementele de

limbaj plastic studiate

realizarea de compozitii nonfigurative si

figurative, folosind elementele de limbaj

plastic studiate (forma, culoarea, *forma

spatiala etc.).

4. Realizarea unor compozitii




4.1. sa obtina amestecuri din culorile din

steaua culorilor si *cu adaosurile de alb

sau negru

obtinerea amestecurilor (nuante) *si a tonurilor

acestora;

4.2. sa compuna un spatiu plastic folosind

elementele de limbaj si amestecurile

studiate

realizarea de compozitii figurative sau

nonfigurative, folosind nuantele si tonurile

acestora*;

realizarea de compozitii figurative, individuale si

colective, cu elementele de limbaj plastic studiate,

folosind culorile si nonculorile si *modelarea

formelor.

descrierea formelor din mediul înconjurator

B. CONTINUTURI Materiale de lucru si folosirea lor (creioane colorate, creioane cerate, carioca, pastile si

tuburi de culori, pensula, paleta, materiale cu texturi diferite, ceara, solutie pentru

decolorat-pic, cerneala,hârtie colorata, *plastilina).

Grupele de culori si nonculorile:

- culori primare, culori binare, steaua culorilor (fara terminologie);

- nonculorile;

- nuantele (amestecul unei culori cu o alta din steaua culorilor);

- *tonurile nuantelor.

- *modelarea culorii;

*Forme spatiale din mediul înconjurator.

Compozitia suprafetei decorative si a spatiului plastic, folosind culoarea si *forma spatiala

si modelata

VI. OBIECTIVE CADRU

1. Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile

2. Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple

3. Dezvoltarea capacitatii de cooperare în scopul realizarii unui produs

4. Dezvoltarea simtului practic – gospodaresc si estetic

A. OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE

ÎNVATARE

Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile


La sfârsitul clasei a II-a elevul va

fi capabil:

Pe parcursul clasei a II-a se recomanda


1.1. sa identifice si sa clasifice materiale

din natura si materiale sintetice în

functie de caracteristicile lor

-observatii privind caracteristicile

materialelor identificate;

-exercitii de alegere a mostrelor de fire (lâna,

P.N.A., bumbac, matase, sfoara) dintr-un

grup de materiale date;

1.2. sa aplice tehnici de prelucrare a

materialelor utilizând instrumente

si ustensile adecvate

- exercitii de aranjare a compozitiilor

decorative: a) simetric, b) asimetric;

-exercitii de decupare dupa contur, lipire,

rupere;

-activitati practice de realizare a unor

compozitii si jucarii simple din fire;

1.3. sa se familiarizeze cu modalitati

de îngrijire a animalelor de casa sau de curte utilizarea sabloanelor;

activitati de decupare;

discutii despre moduri de îngrijire a animalelor

domestice.

2. Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare

La sfârsitul clasei I elevul va fi

capabil:

Pe parcursul clasei I se recomanda


2.1. sa sesizeze diferentele dintre

diverse tipuri de compozitii

decorative

observare dirijata si explicatii pe marginea unor

compozitii decorative simetrice;

2.2. sa îmbine în mod adecvat tehnicile

de realizare a unor produse simple si/sau complexe activitati practice de realizare a unor produse

simple;

activitati practice de realizare, a unor compozitii

si jucarii, combinând materialele si tehnicile

invatate;

2.3. sa aprecieze intuitiv calitatea unor

materiale folosite sau a unui produs finit exprimarea orala, în cuvinte simple, a unor opinii

relative la produsele proprii sau ale altora.

3. Dezvoltarea capacitatii de cooperare în scopul realizarii unui produs Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare


capabil:

Pe parcursul clasei I se recomanda


3.1. sa-si exprime parerile despre

modul în care se poate realiza un

produs dat sau o compozitie

-conversatii, explicatii vizând aplicarea

ideilor personale în realizarea unor

compozitii în grup;

3.2. sa coopereze cu colegii dintr-o

echipa la realizarea unor produse

complexe

-realizarea unor produse în cadrul unei echipe;

-conversatii referitoare la produsele realizate.

2 Dezvoltarea sim ţului practic - gospodăresc

Obiective de referinta

Exemple de activitati de învatare


capabil:

Pe parcursul clasei I se recomanda urmatoarele activitati:

4.1. sa descopere posibilitati de utilizare a diverselor materiale

activitati practice de realizare a produselor, combinând materialele si tehnicile în functie de

caracteristicile lor;

*4.2. sa gaseasca variante de realizare

a aceluiasi produs, cu tehnici si

materiale diferite si sa gaseasca

utilitate obiectelor realizate

-analiza mai multor posibilitati de realizare a aceluiasi produs, comparând avantajele si

dezavantajele diferitelor optiuni;

4.3 sa-si dezvolte comportamente si

atitudini igienice corecte fata de propria persoana si fata de alte fiinte si obiecte

activitati de îmbogatire a mediului înconjurator apropiat (clasa, camera personala) cu

lucrarile proprii;

4.4 sa-si dezvolte deprinderi practic gospodaresti

exercitii de ordonare a obiectelor din clasa, dezvoltândusi spiritul de ordine si de curatenie;

exercitii de îngrijire a plantelor (si, eventual, a

animalelor) din clasa;

conversatii, explicatii privind respectarea normelor igienico-sanitare în situatiile impuse de

activitatile rutinei

zilnice.

B. CONTINUTURILE ÎNVATARII

1. Activitati cu materiale din natura

Grupare dupa diferite criterii (forma, marime, culoare).

Tehnici de lucru: decupare, lipire, vopsire, asamblare.

Subiecte orientative: picaturi de soare (petale de galbenele, frunze); garoafe; buchet din

gradina

(petale de flori, frunze, seminte); covor de flori (petale de flori, frunze, seminte); iepurasul;

pisica

marul etc. (exercitii de umplere a unor contururi date cu seminte, puf de plopi sau

apura);fluierul (trestie sau soc); coronita de flori (flori, tulpini subtiri si rezistente); coliba de

lemn(crengute subtiri si groase); coliba de pietre (pietre de diferite marimi si culori).

2. Activitati cu materiale sintetice

2.1. Fire

Însusiri, tehnici de lucru: rasucire, împletire în 3, 4 sau 8, taiere, lipire, înnodare,

snuruire.

Subiecte orientative: martisorul (ata alba si rosie); tabloul (fire de diverse culori); ciucuri;

noduri; cordoane pentru papusi; bratara (fire împletite); bentita pentru gât (snur în

8); coarda;

biciul; frânghia; plasa pentru minge.

2.2. Hârtia

Trasarea dupa sablon, decuparea dupa conturul trasat si lipirea.

Subiecte orientative: cercul si combinatii de cercuri; chenare din figuri geometrice; figuri

simetrice; pomii; pestisorul din carton; cadranul de ceas; colaje - scene din povesti; ochelarii

din

carton cu stelute, fluturi si flori; copacul "Palma"; palma cu figuri de animale sau de oameni

tristisi veseli, semaforul

Ruperea si mototolirea hârtiei creponate.

Subiecte orientative: margele din hârtie (colierul papusii); flori; ornamente pentru pomul de

iarna.

Teserea cu benzi de hârtie.

Subiecte orientative: împletituri în doua, trei sau patru benzi; plasa sau sacosa; tesaturi

din hârtie cu ajutorul trusei speciale; covorasul.

Confectionarea unor jucarii.

Subiecte orientative: acordeonul; balaurul; clovnul; medalionul; palaria; tichia; cutia; ambalarea

unui cadou; clasoare; casuta din poveste; moara de vânt; sorcova.

*Realizarea unor compozitii combinate (din diverse materiale).

Subiecte orientative: colaje cu scene simple din povestiri, povesti, poezii etc., din frunze,

flori,

seminte; jucarii din ghinde, castane, coji de nuci, talas, frunze, flori presate, crengi, hârtie:

trenul

cu vagoane, nave cosmice, lampioane, acvariul etc.; podoabe pentru Craciun (seminte, fire de

rafie, carton); machete: Livada înflorita (plastilina, crengute uscate, floricele de porumb,

sârma);

masca de carnaval (suport pânza groasa, resturi de fire, piele, lipici); clovnul pe sticla (sticla

plastic, fire pentru par, mustati, barba, hârtie colorata, acuarele); sticla îmbracata (sticla,

snur

împletit în 4 sau 8, ac, ata); clama de par ornata cu papusi din fire; paiata (hârtie, carton,

ata,

sârma); gondola; motive populare si ornamente pentru diverse obiecte; Lebada fermecata

(carton,staniol, ata); Dansul micilor indieni (carton, pene, piele, materiale textile); tablouri

lucrate în mozaic din coji de oua; rame pentru tablouri (carton ondulat); Piticul Barba-Cot

(ou, pânza, hârtie).

2. Gospodarie

Pregatirea micului dejun: *prepararea unor sucuri naturale.

Igiena îmbracamintei si a încaltamintei.

*Îngrijirea animalelor de casa si curte.

Cap.7.

Documente curriculare utile şi creativitatea educatorului

Aspecte practice ale proictarii didactice in gradinita

I. Proiectarea activitatii didactice anuale vizeaza:

- planul de invatamant( numarul total al activitatilor desfasurate pe

parcursul fiecarei saptamani din anul scolar, respectand prevederile

Currculum-ului National la cele doua nivele de varsta);

- planificarea activitatilor optionale ( durata si numarul de copii care vor

participa la acestea);

- orarul grupei si variante de orar;

- directiile de dezvoltare stabilite pe categorii de activitate;

- modalitatile de realizare a continuturilor.

II. Proiectarea activitatii didactice semestriale vizeaza:

- comportamente urmarite in fiecare categorie de activitate;

- planificarea semestriala orientativa a continuturilor;

- modalitatile de realizare a continuturilor;

- planificarea activitatilor optionale;

- planificarea activitatii de parteneriat educational;

- evaluarea personalizata.

III. Proiectarea activitatii didactice conform subiectelor tematice vizeaza:

- planificarea orientativa a continuturilor;

- planificarea proiectelor tematice.

IV. Proiectarea activitatii didactice saptamanale vizeaza:

- tema si subtema saptamanii;

- activitatile zilnice pe sectoare;

- categoria si tema activitatilor comune zilnice;

- activitatile complementare zilnice;

- activitatile de dupa – amiaza( recreative si de relaxare, de dezvoltare si

exersare a aptitudinlor individuale, recuperatorii);

- materiale didactice confectionate de educatoare.

V. Proiectarea activitatii didactice zilnice vizeaza:

- proiectele activitatilor planificate in ziua respectiva.

VI. Proiectarea unei activitati vizeaza:

- proiectul de activitate.

PLANIFICAREA ACTIVITATILOR PRACTICE – grupa mijlocie

Sem.I

Nr.

Crt.

C O N T I N U T U R I O B I E C T I V E

SUBIECTE

1. Evaluare initiala

2. Lipire in contur: - sa recunoasca unelte simple de lucru pt.realizarea unei activitati;

“Sortulet de gradinita”

3. Lipire in contur: -sa efectueze aplicatii simple de lucru cu hirtia;

“Rosia si ardeiul”

4. Rupere pe contur: - sa-si formeze deprinderi practice de rupere a hirtiei;

“Petalele tufanelelor”

5. Plierea si decorarea hirtiei: - sa sesizeze modificarile hirtiei in urma prelucrarii;

“Servetelul”

6. Mototolire: - sa se raporteze la mediul inconjurator contribuind la imbogatirea lui;

“Bulgari de zapada”

7. Lipire: - sa-si formeze deprinderi practice de a aplica correct lipiciul pe contur;

“Omul de zapada”

8. Lipire: - sa gaseasca solutii originale pentru realizarea temei propuse;

“Animalul preferat”

Sem.II

9. Insirare: - sa recunoasca diferite materiale sintetice;

“Zgarda catelusei”

10. Evaluare finala semestriala

11. Bobinare: - sa efectueze cu abilitate activitati practice simple;

“Mosorelul”

12. Rasucire/infasurare: - sa utilizeze tehnici simple de lucru pt.realizarea temei;

“Ghiocelul”

13. Smuruire liniara: - sa dobindeasca atitudini positive fata de rezultatul muncii;

“Scrisoare catre rindunica”

14. Snuruire circulara: - sa-si formeze diferite deprinderi de indeminare practica;

“Cosuletul pentru oua”

15. Lipirea elementelor pe un fond dat: - sa capete abilitatea de a aseza corect elementele intr-un cadru dat;

“Flori de primavera”(evaluare sumativa)

16. Lipire si indoire: - sa capete abilitatea de a realiza lucrari originale si de intra in relatie cu cei din jur;

“Felicitare pentru prietenul(prietena) meu(mea)”

17. Evaluare finala

Curriculum opţional şi CDŞ;

Ştim cu toţii ca profesiunea de dascăl presupune un contact permanent cu informaţia,

schimburi de experienţă, cu alte cuvinte formare continuă. Această formare continuă se

realizează la nivel de individ, când fiecare o face în functie de impulsurile lăuntrice şi

condiţiile de mediu, şi la nivel instituţional, în funcţie de politica şcolara a sistemului.

Încercăm să ne integrăm într-o lume nouă, o lume a competiţiei. Competiţia înseamnă

progres, dar în acelaşi timp presupune reguli şi norme riguroase adesea dure, pe care nu toţi

sunt pregătiţi şi dispusi să le aplice şi să le respecte. E adevărat că dacă e ceva după care să

tânjim din regimul trecut, acesta e “egalitarismul şi siguranţa de un anume fel, comoditatea

chiar”pe care le simţeam sub pavăza diplomei. Lumea s-a schimbat şi se schimbă mereu,

incredibil de rapid, ne place, nu ne place, şi o dată cu ea trebuie să ne schimbăm şi noi. Putem

accepta schimbarea, şi prin urmare să transpirăm, prinzându-ne în hora ei, devenind adepţi

fervenţi ai acesteia, motorul ei sau, din contra, ne putem aşeza de-a curmezişul, rămânând

cantonaţi în propriile noastre percepţii, autoexcluzându-ne ca posibili detractori.

Ca orice iniţiativa de a gândi programele de formare continuă a învăţătorilor sub formă

de proiecte, bazate pe problemă, a provocat, în prima fază, o stare de respingere, reţinere şi

chiar ilaritate. Ce nevoie avem noi de proiecte? Aşa am gândit pentru moment. Dar, vorba

proverbului :”De nevoie, bucuros”.

Realitatea este că, deja, avem nevoie de proiecte. E nevoie de proiecte pentru că

nimeni în ziua de azi nu mai intreprinde ceva, fie el un mic atelier sau o mare uzină, numai ca

să se afle în treabă. Fiecare trebuie să facă ceva pentru că se cere, trebuie, în caz contrar va

produce pe stoc şi va fi sortit din start eşecului. Şi programele educaţionale de formare

continuă promovează competiţia şi e firesc, deci, să se pretindă ca în baza unei expertize a

unei analize de nevoi să se facă activităţi care dovedesc că sunt utile eficientizării procesului

de învăţămant şi nu doar activităţi pentru că aşa ne-am obişnuit noi.

Demersul organizatorilor de program a urmărit în primul rând să formeze o conştiinţă

nouă a schimbării în rândul formabililor care, în primă fază sunt responsabilii de cercuri şi

metodiştii, ca apoi, fiecare dascăl să fie în masură să ofere un sistem de dezvoltare şi abordare

personalizată a curriculum-ului aşa încât elevul să înveţe pentru că trebuie “nu doar să ştie”, ci

pentru ca învăţatura îl ajută “să ştie să facă ceva util, care ii trebuie”. Doar obişnuindu-i pe

elevi să-şi listeze un set de nevoi, vom reuşi să-i şi motivăm, ca îndrumaţi şi consiliaţi de noi,

să se preocupe, să investigheze, să coreleze, să compare, să argumenteze şi să structureze

valoarea produsului, cu alte cuvinte să înveţe, bazându-se pe “Proiect şi problemă”.

Concursurile de tot felul în care sunt supuşi cei care doresc ocuparea unor funcţii,

posturi, anticipează perioada când şi la noi fiecare unitate şcoala îşi elabora propriul

regulament şi propria listă de nevoi, condiţionând încadrarea de capacitatea de a veni cu ofertă

adevarată satisfacerii nevoilor unităţii. Receptivi la nou şi conştienţi că sunt cei ce construiesc

fundamentul noului edificiu, învăţătorii încearcă să implementeze un spirit competitiv

acţiunilor lor.

Model de proiect pentru valorificarea

potentialului creativ al elevilor de clasa a IV-a

Motto:

Primavara este o reflexive a gandirii sufletului nostrum, iar martisorul este cea mai de prêt floare rasarita intr-insa.

ARGUMENT:

“Martie este o luna de transit, Cand vanturile iernii sunt inca puternice. Dar zilele blajine ne amintesc, Ca primavera vine si iar vine.”

Primavara, anotimpul renasterii naturii, ne face sa simtim energia unui alt inceput. An

de an, ai senzatia ca renasti odata cu primul mugur, cu primul fir de iarba sagetat spre cer.

Natura ne anunta ca primavara a batut la geam… Noi, cu mic si mare, bucurosi, am

deschis fereastra, iar atunci am primit mangaierea soarelui de primavera… Apoi impreuna am

descoperit “vestitorii primaverii”, iar pe ea am poftit-o la noi in clasa, caci in inima o purtam

mereu. La inceput timida, dar apoi prinzand curaj, primavera s-a instalat la noi in clasa…cand

noi incercam sa gasim o tema pentru acest mini-proiect.

Aceasta metoda la care copilul este liber sa creeze, caci acesta este verbul cu care

opereaza atat obiectul abilitati practice cat si educatie plastica, si nu numai. In cadrul acestor

activitati se imbina cat mai armonios utilul cu placutul, copilul construind noi produse

utilizand toate formele de activitate: jocul, invatarea, munca si creatia.

Tema “Martisorul –traditie si legenda”, la o prima analiza se inscrie in cadrul

obiectului abilitati practice, dar este mult mai complexa deoarece il provoaca pe elev sa se

implice afectiv si efectiv in realizarea temei, in cautarea si sortarea materialelor necesare, in

culegerea de informatii si curiozitati referitoare la teme aleasa.

SCOPUL PROIECTULUI:

Cultivarea si valorificarea potentialului creator al elevilor.

OBIECTIVELE PROIECTULUI:

Obiectivul de ordin general:

Dobandirea de catre copii a abilitatilor de a elabora mici proiecte, simple, prin activitati de

documentare, selectare a materialelor, comunicare interpersonala, utilizarea cunostintelor

dobandite in procesul de invatamant.

Obiective de referinta:

Sa dovedeasca simt estetic in realizarea lucrarilor creative;

Sa lucreze frontal, in perechi, in grupe si individual;

Sa participe cu interes la activitati cu caracter extracurricular, conducand la cresterea

numerica si calitativa a acestor activitati;

Sa dovedeasca capacitati creatoare prin organizarea de expozitii;

Sa arate interes pentru intelegerea si pastrarea traditiilor legate de sosirea primaverii;

Sa utilizeze tehnicile activitatilor practice: pliere, lipire, suprapunere,colaj,origami,

franjurare;

Sa recepteze si sa redea corect linia molodica a unui cantec, joc, coordonand miscarile

cu ritmul;

Sa-si consolideze priceperile si deprinderile de exprimare corecta;

Sa faca distinctie intre o zi obisnuita si o zi de sarbatoare;

Sa formuleze intrebari si raspunsuri corecte in legatura cu investigatiile facute;

Sa manifeste comportamente civilizate de cooperare, intrajutorare, bunacuviinta in

relatiile cu ceilalti;

Sa respecte regulile stabilite de comun acord in cadrul grupului, participand activ in

spiritul regulilor;

Sa omagieze cea mai draga si apropiata fiinta de sufletul si inima noastra – MAMA –

prin cantece, poezii, compuneri;

Sa dovedeasca spirit de cooperare si emulatie in jocuri si concursuri.

RESURSE PROIECT:

Resurse umane:

- Dirigintele clasei a IV-a cu dorinta sincera de a pune in practica ideile propuse in

proiect;

- Elevii clasei a IV-a;

- Parinti sensibili la idée si doritori sa sustina aplicarea proiectului.

Resurse temporale:

- durata proiectului: 20 februarie – 9 martie

Resurse financiare:

- Contributii parinti;

- Autofinantare.

Resurse de spatiu:

- Centrul Scolar de Educatie Incluziva Sibiu

- Parcul Subarini

Resurse materiale:

- informationale: carti, reviste, ilustratii;

- materiale pentru confectionarea martisoarelor – margele, ata, scoici, pene, aracet,

creioane colorate, carioca etc.;

- instrumente de lucru.

Metodele care au ajutat la formularea completa a raspunsurilor la intrebari, precum

si intelegerea lor au fost:

- Brainstorming-ul;

- Observatia;

- Explicatia;

- Problematizarea;

- Exercitiul;

- Jocul;

- Demonstratia;

- Lucrul in echipa;

- Activitate independenta;

- Invatarea prin descoperire.

Graficul activitatilor

Nr.crt. Denumirea si continutul activitatii

Loc de desfasurare

Termen Observatii

1. -Martisor – semnificatie, legende, traditii- convorbire euristica.

clasa 20 februarie

2. -Sarbatori ale lunii martie ( 9 martie “Mucenicii”, 17 martie – Alexie, omul lui Dumnezeu, 25 martie –

clasa 23 februarie

Buna Vestire) – povestire – repovestire.

3. -“Fantezie si indemanare”- confectionare de martisoare si felicitari - desene

clasa 26 – 28 februarie

4. -Un martisor, o felicitare pentru fiecare – oferire de martisoare si felicitari

clasa 1–8 Martie

5. -“La multi ani mamico!”- serbare scolara

Sala de festivi- tati a scolii

8 Martie

6. -Primavara in inimile copiilor – concurs de recitari, plimbare in parc

Parcul Subarini Sibiu

26 martie

Rezultate scontate:

Dialogul permanent care se naste in actiunile educative, intre professor si

elevi, nu este un simplu act de comunicare, ci de cautare de solutii la problemele

ridicate. Pentru a realize acest dialog vom coopera toti cei implicate in acest proiect.

Prin modul cum organizam si desfasuram intraga paleta de activitati, vom

reusi sa dezvaluim copiilor frumusetea vietii de scolar.

Vom realize pe deplin obiectivele propuse daca vom folosi mijloacele

educative si de invatare care sa fie acceptate de catre copii. Placerea si bucuria de a

rezolva o situatie, o problema, vor face ca efortul depus pentru rezolvarea lor, san u

fie o povara.

Desigur, am lasat loc spontaneitatii si actului liber, am valorificat fiecare

moment, am tinut cont ca “fiecare invata de la fiecare” si ca schimbul de idei sau

sentimente antreneaza intreaga personalitate a protagonistilor.

Numai actionand unitar vom asigura caracterul de continuitate a continutului

formelor si mijloacelor de instruire si educare a elevilor, facilitand in mod evident

conditiile de adaptare si integrare a lor la noile cerinte impuse de programa scolara.

Mediatizare:

Prezentarea proiectului in cadrul Comisiei metodice;

Ecusoane;

Popularizarea proiectului prin Avizierul scolii.

Evaluarea proiectului:

Realizarea unui portofoliu al clasei;

Expozitie cu cele mai reusite lucrari realizate;

Inmanarea de diplome celor mai creativi elevi.

Ecuson:

Cap.8.

Cunoaşterea factorilor de personalitate şi a aptitudinilor – OŞP;

PROFILUL PSIHOLOGIC AL ȘCOLARULUI MIC

• Profilul psihologic = expresia cantitativ-calitativă

tuturor componentelor, proceselor și însușirilor psihice,

precum și a relaţiilor interfuncţionale dintre ele.

• La preluarea unei noi generaţii de elevi învăţătorul trebuie să cunoască atât

particularităţile de vârstă ale școlarului mic cât și ţrăsăturile psiho-individuale ale

fiecăruia.

• Diminuarea șocului școlarităţii este esenţiala pentru o adaptare rapida la mediul și

soliciţările școlii. (“înţărcare afectivă” –P.Osterrieth)

• Învăţarea devine organizatorul principal al procesului de dezvoltare psihică.

Caracteristici ale proceselor senzoriale:

• se dezvoltă văzul, auzul precum şi analizatorul verbo-kinestezic, solicitat cu

deosebire în activitatea citit-scrisului.

• lărgire a câmpului vizual şi o creştere a preciziei în diferenţierea nuanţelor cromatice

• se înregistrează progrese ale capacităţii de recepţionare a sunetelor înalte şi ale

capacităţii de autocontrol a propriilor emisiuni vocale

• este perioada în care continuă să se dezvolte toate formele de sensibilitate, modalitaţi

senzoriale (vizuală, auditivă, tactilă, chinestezică,etc.) precum şi toate formele

complexe ale percepţiei.

-percepţiea spaţiului,a timpului se realizează în primul rând îmbogăţirii experienţei

proprii de viaţă a copilului sub influenţa şcolară, crescând şi precizia diferenţierii şi

denumirii formelor geometrice.

• Caracteristic pentru micul şcolar este trecerea de la apariţia involuntară la capacitatea

de a evoca reprezentări în mod voluntar, precum şi creşterea elementului

generalizator care facilitează asimilarea, însuşirea treptată a noţiunilor.

•

Caracteristici ale proceselor cognitive superioare:

• Gândirea este concretă adică se bazează pe suport senzorial-perceptiv.

-Se bazează pe scheme, imagini, simboluri şi concepte ca cel de substantiv, verb,

adjectiv, etc, dar şi concepte mai complexe ca cel de succesiune, de transformare, de

relaţie, de dezvoltare.

• Dezv. limbajului: Llimba devine un obiect de învăţamânt organizat sistematic, copilul

capătă cunoştinte despre structura morfo-semantică a cuvintelor. (La 11 ani

vocabularul ajunge la 4000-4500 de cuvinte)

• Dezv. memoriei : Importante de cunoscut sunt calităţile memoriei: volumul,

mobilitatea, rapiditatea, trăinicia, promptitudinea la memorare, conservare şi

reactualizare, calităţi ce pot fi modelate, educate şi perfecţionate.

- creşte considerabil volumul memoriei şi se îmbogăţesc indicatorii rapidităţii și

trăiniciei memorării diferitelor conţinuturi. Învăţătorul îl ajută să memoreze voluntar,

intenţionat ,logic.

• Imaginaţia : Cu cât copilul este mai evoluat pe plan mintal, cu cât posedă mai multe

noţiuni şi un vocabular activ mai bogat, cu atât imaginaţia lui va avea mai multe

elemente, mai mult material pentru a construi, pentru a crea.

- foarte solicitată imaginaţia reproductivă ( reconstituirea imaginii unor realităţi).

• - se dezvoltă imaginaţia creatoare (schimbarea finalului unei povești).

Psihologie

Tendinte actuale in OSP perspective noi de abordare a problematicii OSP de la OSP la

orientarea carierei si consilierea carierei.

Ansamblul mutatiilor actuale in toate compartimentele vietii si activitatii sociale

determina necesitatea adaptarii unor noi perspective in abordarea problematicii OSP. Din

perspectiva acestor mutatii, multi autori au realizat o anume sinteza cu privire la “tendintele

contemporane in OSP, idei noi sau paradigme actuale” privind OSP si consilierea pentru

cariera profesionala.

Insusi termenul nou de “orientare a carierei” si corelativ lui problematica specifica

demersului de consiliere pentru cariera profesionala ne releva unele dintre dimensiunile noi si

paradigmele actuale privind consilierea si OSP.

Este relevant faptul ca in cadrul celor mai recente conferinte internationale privind OSP,

tematica aboradata este circumscrisa problematicii orientarii carierei.

Pentru a intelege mai bine insasi relatia dintre consiliere si OSP este i 252e48c mportant

sa luam in considerare noile perspective de abordare a OSP, actualele tendinte in acest

domeniu de preocupari.

01. Asa cum a rezultat din analiza definirilor si caracterizarilor formulate cu privire la OSP

a rezultat o prima tendinta ce consta in extinderea si imbogatirea sensurilor conceptului

de orientare scolara si profesionala. De la sensul specific orientarii profesionale (adoptat

inca din primele decenii ale secolului XX) s-a trecut la explicitarea sensurilor specifice

orientarii scolare pentru ca apoi, in context actual, sa se elaboreze un concept nou,

integrativ de orientare scolara si profesionala. Acesta are in vedere unitatea si

interactiunea dmersurilor de indrumare spre anumite profiluri de pregatire scolara si

spre anumite sfere de activitate profesionala.

In mod firesc s-ar parea ca actiunile de orientare scolara premerg celor de orientare

profesionala. In realitate – asa cum se constata din multe cercetari, anumite elemente

specifice orientarii profesionale, anumite preferinte, optiuni profesionale structurate pot

determina optiuni pentru anumite profile de pregatire din structurile specifice educatiei

si invatamintului.

In cele mai recente studii si dictionare se marcheaza sensurile complexe ale

conceptului unitar de OSP, care concept are in acelasi timp deschideri spre noua

problematica a orientarii carierei.

R. Doron si F. Parot definesc termenul de orientare profesionala abordat corelativ

cu cel de orientare scolara poate fi definit ca: “activitate de consiliere destinata

adolescentilor si adultilor pentru a-i ajuta sa ia o hotarire in privinta vietii lor

profesionale”.

Activitatea de OSP se desfasoara pe trei planuri: stimularea eforturilor active de

informare asupra meseriilor, carierelor si propriei persoane; ajutorul in obtinerea de

lamuriri asupra formelor de pregatire asupra exigentelor meseriilor si conditiilor de

acces; elaborarea unor date descriptive asupra atitudinilor, a personalitatii, intereselor si

motivatiilor individului si examinare impreuna cu el a acestor informatii in asa fel incit

el sa le integreze in planurile sale de pregatire scolara si de cariera.

Putem remarca faptul ca acest mod de conceptualizare a termenului de orientare ne

releva unele din tendintele noi in abordarea orientarii scolare si profesionale.

02. Este vorba de un concept mult mai extins, mai bogat, dar care in acelasi timp

presupune ca tendinta noua si un accent mult mai pregnant pe dimensiunea consilierii in

OSP. In mod traditional consilierea a fost elaborata ca o veriga in sistemul demersurilor

de orientare.

Am vazut ca unii autori considera ca aceasta se refera mai ales la cel de-al treilea tip

de dimensiuni in OSP si care se finalizeaza prin ceea ce in mod traditional se numea

“sfatul de orientare”. Insusi Jean Drevillon in “Orientarea scolara si profesionala”

rezerva un capitol “psihologiei sfatului in OSP”, ca aspect stiintific consilierii integrate

in sistemul unitar al activitatilor de OSP.

Intr-o perspectiva noua se considera ca OSP-ul trebuie abordat in ansamblu din

perspectiva problematicii asistentei si consilierii.

OSP-ul cuprinde mai multe subsisteme, dar care in ansamblul lor trebuie sa urmeze

strategiile consilierii.

03. Putem considera ca o noua tendinta abordarea OSP, ca o modalitate specifica de

realizare a asistentei socioeducationale sau psihopedagogice.

Aceasta tendinta a determinat ca in mod recent (dupa revolutia din 1989) in

Romania, cadrul institutional de desfasurare al activitatilor de OSP sa il constituie

centrele de asistenta psihopedagogica. Aceeasi perspectiva noua a generat introducerea

in planurile de invatamint (in ariile curriculare) a celei de-a saptea arie curriculara,

rezervata OSP-ului si consilierii. Pentru anumite profiluri de licee vocationale

(profesionale) in clasele terminale s-a introdus chiar ca arie specifica de abordare

consilierea si orientarea carierei.

Obs: Constatam faptul ca unele din tendintele noi au un impact direct asupra

modului de desfasurare practica, actuala a activitatilor de consiliere si OSP.

04. Principala tendinta noua este si aceea a deschiderii problematicii OSP catre perspectiva

carierei profesionale si deci catre problematica orientarii si consilierii privind cariera.

Termenul de cariera se refera la succesiunea de profesii, indeletniciri, posturi si roluri

profesionale pe care le poate avea o persoana in decursul perioadei active de viata.

Prin lucrarea “Managementul resurselor umane” (Ed. Coresi, 1999) Aurel

Manolescu rezerva un capitol special problematicii managementului carierei. In acest

context se evidentiaza ideea ca in ansamblul actiunilor consacrate managementului

resurselor umane, un loc important revine managementului carierei care presupune

orientarea, planificarea, dezvoltarea carierei, actiuni de indrumare, de consiliere, pentru

ca fiecare om sa se poata situa in mod optim pe drumul propriei sale cariere

profesionale.

Pentru a atinge acest rezultat, Asociatia Americana a Managerilor subliniaza ca un

rol important revine consilierii pentru cariera deoarece problematica generala a carierei

profesionale nu poate fi desprinsa de problmle generale ale vietii si ale destinului uman

ale unei persoane.

05. O viziune dinamica asupra OSP care presupune luarea in consideratie a ansamblului

schimbarilor ce pot surveni in sfera profesiunilor, precum si in viata profesionala a unui

om, determina ca orientarea scolara si profesionala, benefica pentru om, sa i-a in

considerare intregul parcurs al unei vieti profesionale si sa-l pregateasca pe tinar pentru

schimbare si pentru adaptabilitate. De aceea orientarea inseamna si pregatirea tinarului,

adolescentului pentru a putea sa elaboreze proiecte personale in raport cu cariera, sa

inteleaga multiplii factori care participa la determinarea succesului in cariera, sa se

pregateasca anticipativ pentru adaptare si succes.

06. In mod curent, multi autori consemneaza ca tendinta actuala in OSP si accentuarea

caracterului sau formativ. Ne amintim ca actiunile de OSP sunt concepute ca fiind

esentialmente activitati social – educationale ce se desfasoara preponderent in mediile

educationale si indeosebi in scoala.

La simpozionul international de OSP din 1996, Dimitrie Salade formula sub forma

urmatoare: “orientarea si educatia sunt doua laturi complementare in sistemul de

actiuni sociale. Putem vorbi de o orientare progresiva si permanenta a educatiei si ca in

fapt educatia si orientarea sunt doua componente valorice care marcheaza in final

profesionalismul, competenta si creativitatea diverselor categorii de profesionalisti.

07. Orientarea scoalra si profesionala presupune coparticiparea unitara, convergenta a

ansamblului factorilor educationali (scoala, familie, mass media etc).

Menirea consilierii este si aceea de a asigura sensul pozitiv al actiunii acestor factori si

de a contribui la armonizarea influentelor acestora.

08. Din perspectiva psihosociologica rezulta si faptul ca OSP-ul presupune un cadru

interinstitutional de desfasurare. Pentru optimizarea actiunilor in domeniu este necesara

coactiunea convergenta a mai multor institutii si departamente.

09. Activitatile de OSP, ca activitati socioeducationale formative, pot avea o anumita

eficacitate numai daca ele presupun o anume continuitate. De aceea, experti din diferite

tari formuleaza ideea ca activitatile de OSP, de consiliere etc sunt concepute ca

activitati de durata – ele pot debuta in prescolaritate si pot continua pe tot parcursul

vietii active.

In context actual se discuta problematica reorientarii profesionale, mai ales in

contextul somerilor si a programelor de protectie sociala. Putem consemna ca

activitatile de OSP sunt astazi si o pregatire nu doar pentru alegerea unei scoli sau

profesiuni pentru integrarea si adaptarea optima in contextul acestora. Unele

documente UNESCO consacrate OSP-ului subliniaza ca termenul de orientare

semnifica in noile contexte si a pregatii elevii (tinerii in general) pentru “tranzientele”

necesare intr-un anumit context social pentru a se adapta trecerilor necesare chiar de la

o anumita filiera profesionala. In acord cu aceasta tendinta rezulta si necesitatea unei

orientari intr-un orizont deschis ofertelor multiple, al pregatirii nu doar pentru optiunea

solitara pentru o anumita profesiune ci pentru a fi apt sa se adapteze la multiplele

domeniile de activitate pe care cariera profesionala il va solicita pe subiectul uman in

modul cel mai firesc.

10. Inscrierea activitatilor de consiliere si OSP intr-un sistem de actiuni ce sunt menite sa

raspunda trebuintelor umane, inseamna si respectarea drepturilor fundamentale ale

omului si a libertatilor sale. In consecinta, spiritul modern in OSP inseamna si

conferirea unei mai mari libertati de decizie transformind pe cel consiliat intr-un autor

real al deciziilor sale libere, independente, autonome. De aceea putem considera ca un

deziderat nou in OSP si acela de a transforma orientare intr-o autoorientare iar

consilierea sa fie realizata astfel incit subiectul sa poata deveni propriul sau consilier.

11. Multitudinea aspectelor orientarii, a factorilor coparticipativi, a laturilor sale determina

necesitatea unei abordari stiintifice, complexe, multi- si pluridisciplinare. Sunt multe

aspecte de ordin economic, social, de ordin pedagogic, medical – toate acestea

determina la rindul lor ca actiunile practice in OSP sa presupuna un spirit de echipa iar

abordarile stiintifice sa aiba un caracter interdisciplinar.

12. Este evident ca activitatile de OSP se impun a fi abordate in spirit modern, sistemic,

prin luarea in consideratie a interactiunilor dintre subsisteme si prin integrarea acestora

in macrosistemul social.

Educaţia copiilor supradotaţi nu este o educaţie elitistică, nu se adresează

unui procent redus din educaţia şcolară, ci, prin programele de acumulare, ccelerare

şi îndrumare, sunt promovate, formate şi dezvoltate abilităţile naturale şi potenţialele

tuturor categoriilor de copii. O alternativă educaţională poate şi trebuie să fie rientată

către principii de dotare intelectuală, respectiv emancipare, şi nu manipulare.

Unii elevi sunt atât de talentaţi , încât se plictisesc să lucreze cu elevii mai înceţi

. Plictiseala poate fi o mare problemă în orice clasă , indiferent de tehnica de predare

aplicată . Cercetările sugerează că scade intensitatea ei în clasele în care se

abordează învăţarea prin cooperare faţă de clasele tradiţionale. O schimbare

interesantă pentru elevi poate fi aceea de a primi rolul de profesor. Dacă elevii

inteligenţi sunt încurajaţi să încerce să gândească asemeni unui profesor, experienţa

de învăţare se poate transforma dintr-o sarcină plictisitoare într-o provocare

captivantă. Aşadar , pentru elevii supradotaţi este necesară abordarea unor metode

şi tehnici creative .

Nevoia utilizării unor tehnici creative în procesul didactic este esenţială

pentru îmbunătăţirea calităţii în învăţământ. Activizarea predării învăţării presupune

folosirea unor metode, tehnici şi procedee care să-l implice pe elev în procesul de

învăţare urmărindu-se stimularea creativităţii şi dezvoltarea interesului pentru învăţare

în sensul formării lui ca participant activ la procesul de educare. Elevul astfel educat

înţelege lumea în care trăieşte şi aplică în diverse situaţii ceea ce a învăţat.

Tehnicile de creativitate pot fi utilizate la toate disciplinele de învăţământ:

limba română, matematică, istorie, geografie, educaţie plastică, ştiinţe, abilităţi

practice etc.

Toate metodele şi tehnicile de creativitate provoacă spiritul elevului. Ele se

pot concretiza în: compuneri, rezolvări originale, soluţii la exerciţii şi probleme, lucrări

originale, desene etc. Din punct de vedere practic tehnicile de creaţie pot fi: tehnici

de creativitate individuală şi tehnici de creativitate în grup. Cele mai fructoase sunt

tehnicile de creativitate în grup. Explicaţia o găsim în una din definiţiile creativităţii:

capacitatea de a identifica noi legături între elemente (obiecte, evenimente) aparent

fără legătură între ele. Astfel, un grup de elevi, fiecare dintre ei o entitate, va aduce

elemente noi care să permită identificarea legăturilor dintre ele. Caracterizate prin

flexibilitate ele constituie un instrument util în activitatea şcolară.

Majoritatea metodelor parcurg aceleaşi etape:

Prelucrarea cerinţei într-un sens foarte larg, pornind de la definirea acesteia,

continuând cu identificarea aspectelor critice pe care le conţine şi terminând

cu obiectivele urmărite.

Culegerea de informaţii cu privire la elemente cunoscute, elemente noi, toate

informaţiile urmând să formeze conţinutul unui material scris.

Ordonarea informaţiilor prin punerea lor într-o formă uşor detectabilă de tipul:

sortare, grupare, notare.

Rafinarea informaţiilor prin stabilirea de relaţii între acestea, analogii, raporturi

cauze –efect, combinaţii între informaţii, modele pe baza informaţiilor. Incubarea

deliberată, prin renunţarea la abordarea conştientă şi relaxarea voită,

discutarea altor probleme, recurgerea la jocuri, urmărindu-se o

reîmprospătare a minţii.

Producerea de idei, respectiv iluminarea, momentul fericit când apare soluţia,

rezolvarea cerinţei şi conceperea a cât mai multe alternative, într-o formă

brută necenzurată.

Prelucrarea ideilor printr-o examinare critică, obiectivă, evidenţierea

defectelor, comparare, refacere, îmbunătăţire, testare.

Folosirea tehnicilor de creativitate în grup stimulează creaţia de idei, astfel

ideile unora sunt generate sau îmbogăţite de ideile celorlalţi.

„Eficienţa rezolvării în grup a problemelor este mai mare decât rezolvarea

individuală. Membrii grupului fac schimb de informaţii, de idei, se corectează unii pe

alţii, părerile unuia pot genera noi idei în mintea altuia, dezbaterile în grup conduc la

o dezvoltare a flexibilităţii gândirii, la zdruncinarea stereotipiilor, rigidităţii în activitatea

intelectuală. Discuţiile în grup au ca rezultat formarea unui stil de lucru caracterizat

prin elasticitatea în abordarea problemelor, prin stimularea tendinţei de a schimba

uşor unghiul de vedere atunci când este necesar. Membrii grupului se încurajează

unii pe alţii, urnesc din loc problemele lăsate în suspensie, munca lor intelectuală

devine mai eficace.” (Al. Roşca, Creativitatea)

Strategia didactică ca mod de abordare a activităţii instructiv-educative, ca

mod de combinare şi organizare optimă a metodelor şi mijloacelor didactice, a

formelor de grupare în vederea realizării obiectivelor propuse este responsabilă de

stimularea potenţialului creativ. Formative din acest punct de vedere sunt strategiile

euristice care implică şcolarul mic şi mijlociu în activitatea de descoperire, de

rezolvare de probleme, de investigare a realităţii.

La fel de importante sunt şi strategiile creative care pun accent pe

spontaneitate, originalitate, gândire lentă. Procesul de învăţare însă poate fi

caracterizat ca o învăţare creativă atunci când elevii devin participanţi activi.

Metodele active pun elevul în situaţia de a gândi, de a-şi forma o opinie proprie

legată de tema propusă, pe care va fi determinat să o susţină cu argumente, acestea

îl stimulează în acelaşi timp să descopere singur informaţii sau să se implice în mod

real în desfăşurarea actului de învăţare.

(de adăugat despre creativitate şi tehnici de creativitate)

Cap.9.

Importanţa acestui tip de activităţi pentru dezvoltarea copilului

În periplul nostru didactic am pornit de la un gând exprimat de Lucian Blaga:

"Pedagogia caută, de când există, să desfiinţeze sau să scurteze copilăria omului, în timp ce

adevăratul scop ar trebui să fie acela de a prelungi sau chiar a permanentiza virtuţile şi

calităţile copilăriei", calităţi pe care am căutat să le dezvolt prin orele de abilităţi practice.

Considerăm că educaţia practică cuprinde toate activităţile manuale ale elevilor ce se fac

mai ales în cadrul şcolii pentru ca aceştia să devină "oameni" cu deprinderi practice

fundamentale. Dacă acestea au fost iniţiate ele pot fi complementate de familie, gândindu-ne

la faptul că alături de părinţi, ei participă la unele treburi gospodăreşti, devenind

"colaboratori" ai mamei sau ai tatălui, exemplul acestora fiindu-le un preţios sprijin în

dezvoltarea interesului pentru

muncă.

Virtuţile formative ale acestui obiect de învăţământ sunt multiple. Astfel prin

studiul acestei discipline urmărim: întărirea corpului, împrospătarea spiritului practic, a

capacităţii de a "inventa" realizând lucrări originale. Totodată le dezvoltă atenţia, perseverenţa,

minuţiozitatea, dârzenia, stăpânirea de sine, optimismul şi încrederea în forţele proprii.

Permiţând îmbinarea muncii fizice cu munca intelectuală se evită surmenajul intelectual.

Experienţa dobândită la catedră ne-a confirmat drept cheie a succesului necesitatea

apropierii de elevi, a cunoaşterii sufletului lor, a intereselor lor, a sensibilităţii lor faţă de tot

ce-i înconjoară. La vârsta şcolară mică imaginaţia copilului este o sursă de creativitate cu

toate însuşirile ei: fluiditate, plasticitate, originalitate. Asigurând o atmosferă stimulativă, de

cooperare, de interes şi preocupare, de lucru în perechi sau echipă, care să centreze învăţarea

pe autonomia, inteligenţa, sensibilitatea, voinţa şi creativitatea fiecărui elev. Chiar dacă

disciplina se cheamă "abilităţi practice" şi face parte din aria curriculară "tehnologii" am

aplicat în practică cunoştinţele teoretice însuşite la alte discipline de învăţământ, devenind un

autentic "spaţiu interdisciplinar" pentru aproape toate disciplinele care se studiază în

învăţământul primar (limba şi literatura română, matematică, ştiinţe, educaţia muzicală,

educaţia civică, educaţia plastică).

În acelaşi timp am îndrumat copiii pentru prefacerea în lucruri utile a oricărui material

ce poate fi folosit şi refolosit. Perseverând în dezvoltarea voinţei de a finaliza fiecare lucrare,

pentru ca mai apoi prin expunerea, autoevaluarea ei să contribuie la înveselirea inimii

copilului şi dobândirea încrederii în forţele proprii. Reflectând asupra a ceea ce ar trebui să

propunem la conţinuturile planificării calendaristice pentru a realiza obiectivele cadru, pentru

a face plăcute şi atractive orele, pentru a ridica abilităţile practice la rang de "artă".

łinând seama de mediu din care provin elevii noştri, un lucru esenţial pentru reuşita

orelor de abilităţi constă în interesul pentru procurarea materialelor necesare, materiale

cele mai adecvate şi de cea mai bună calitate, suficiente pentru fiecare copil.

Recapitulând implicaţiile noii strategii didactice care vizează realizarea obiectivelor de

referinţă constatăm că trebuie respectate următoarele etape:

1. Să se înceapă cu orientarea atenţiei elevilor către o anumită problemă

practică"cunoscută" de copii în mod direct (Care este simbolul primăverii – ghiocelul -), apoi

cu "observarea directă" ( a plantei, distribuite fiecărui copil din timp) sau prin intermediul

unei planşe sau fotografii.

2. Observarea şi analizarea materialului de lucru, a modelului ce trebuie confecţionat,

conduce la dezvoltarea atenţiei, a spiritului de observaţie, la dezvoltarea limbajului specific

(material natural, material sintetic, conturare, pliere, muchiere, etc.).

3. Memorarea explicaţiilor primite privind etapele de lucru pentru realizarea obiectului

propus.

4. După ce sunt conştienţi de etapele de urmat, le execută. Aici îşi formează

deprinderea de a mânui uneltele simple de muncă, ceea ce facilitează o încadrare mai rapidă

în activitatea practică din ciclul gimnazial. Apoi elevii sunt puşi în situaţia de a orna obiectul

original, după imaginaţia fiecăruia. Acum li se dezvoltă atitudinea creatoare, ceea ce duce la

educarea gustului pentru frumos, la educarea simţului estetic.

5. Expunerea obiectivelor realizate, le dezvoltă o atitudine corectă faţă de muncă şi faţă

de rezultatele ei, elevii învăţând să se corecteze, să se autoaprecieze sau să evalueze

munca partenerilor de echipă sau colegilor de clasă. Examinarea lucrărilor şi descrierea lor

orală a obiectului conduc la fluiditatea comunicării orale a copiilor.

6. Şi ca ambianţa să fie plăcută elevii trebuie obişnuiţi să-şi facă ordine şi curăţenie la

locul de muncă. Prin Aceasta contribuim la educaţia ecologică în spiritul grijii faţă de tot ce

ne înconjoară. Astfel la capitolul "Activităţi cu materiale din natură" copiii au realizat:

a) covor de frunze şi flori (cu frunze şi flori presate din timp). I-am obişnuit ca pe

timpul verii să preseze flori, să le scrie denumirea populară şi chiar să consemneze

împrejurarea în care au fost culese.

b) Mărgelele păpuşii (din fasole de diferite mărimi şi culori);

c) Coş cu flori, curcubeul (din seminţe de dovleac), peşti (din seminţe de floarea –

soarelui);

d) Ariciul, caracatiţa, cocoşul, câinele (din castane adunate în timpul drumeţiei din

Parcul Copiilor şi din boabe de porumb);

e) Broasca ţestoasă, şoricelul (din coajă de nucă),

lampadar (din dovleac).

Capitolul "Lucrări cu materiale sintetice" l-am împărţit în:

I. Lucrările din fire de melană, unde copiii au confecţionat păpuşi(prin răsucire şi

legare), cordoane pentru păpuşi (prin împletire), ciucuri pentru legat bluziţe, atârnat la căciuli,

peşti pampon – lucrarea colectivă constituindu-se în "Acvariul cu peşti".

II. Lucrările din hârtie, care contribuie la dezvoltarea abilităţii de a contura, decupa,

asambla după imaginaţia şi creativitatea fiecăruia. Am folosit ca materiale hârtia obişnuită,

hârtia glasată, hârtia creponată şi am recurs la o serie de îndoituri.

a) Din hârtie obişnuită şi glasată am confecţionat coifuri, pahare, vapoare, bărci cu

care apoi am încropit lucrarea "La Plajă". Lucrarea colectivă "Primăvara" a necesitat

decuparea soarelui, obţinerea ghioceilor prin îndoituri, a broscuţelor, a mămăruţelor –

folosind tehnica Origami. Confecţionarea mai multor podoabe pentru bradul de Crăciun

(lumânări, globuri, steluţe, îngeraşi), confecţionarea unor coşuleţe în care îşi pun materialele

de lucru şi a unor jucării (morişca de vânt).

O preocupare constantă în anul trecut şcolar, dar şi în acest an, a fost realizarea unor

lucrări tematice (Crăciunul, Primăvara, Iunie), direct pe sticla gemurilor clasei, obţinând

vitralii în miniatură lucrate cu multă plăcere de către copii.

b) Din hârtie cerată, liţă şi mărgeluşe au confecţionat fluturi de diverse culori şi

mărimi.

c) Prelucrarea hârtiei creponate, ruptă, mototolită şi lipită apoi pe cartoane cu contururi de

desene şi culori, pe care singuri şi le-au ales, le-au dat satisfacţii uriaşe. Cu aceeaşi râvnă au

realizat lucrări închinate sărbătorii Paştelui – planşe afişate în sala de clasă şi pe culoarele

şcolii.

Imensa lor bucurie sufletească s-a împletit cu mulţumirea noastră că aici şi-au găsit

aplicaţia şi cunoştinţele despre culori dobândite la educaţia plastică, aici s-a călit tenacitatea

de care trebuie să dai dovadă pentru finalizarea unei lucrări.

N-am neglijat nici activităţile de gospodărie având în vedere necesitatea cunoaşterii

preparării micului dejun într-o excursie sau drumeţie, a întreţinerii plantelor din sala de clasă,

a menţinerii într-o stare de curăţenie impecabilă a îmbrăcămintei şi încălţămintei.

Concluzia generală este că lucrând în acest mod putem realiza obiectivele cadru la

orele de abilităţi practice, putem dezvolta la elevi trăsături pozitive de caracter – printre care

cea mai de seamă socotim că este satisfacţia rezultatelor muncii cu mâinile şi gândirea

proprie, putem contribui la dezvoltarea personalităţii fiecărui copil şi la dezvoltarea

responsabilităţii colective.

Un mentor original, inventiv, cu dorinţa de formare continuă îşi învaţă ucenicii

să-şi facă viaţa mai frumoasă şi mai plăcută (indiferent de condiţiile în care se dezvoltă).

Cap.10.

Legătura abilităţilor practice cu educaţia plastică, tehnologii şi celelalte

discipline

Cuvântul cooperare înseamnă a lucra împreună pentru un scop comun. Totuşi

onstatăm că unii dintre elevi se poartă de parcă scopul lor este să pună mai repede capăt

muncii noastre. De exemplu, când tocmai ajungem la jumătatea corectatului de teme vreun

avion de hârtie zboară prin clasă sau un elev cade din bancă.

Ce se întâmplă cu aceşti copii? Nu-şi dau seama cât de important este să înveţe? Nu

fac legătura dintre şcoală şi propriul lor viitor? De ce nu se pot controla? Adel Faber şi Elaine

Mazlish, autoarele lucrării "Comunicare eficientă cu copiii" au lucrat împreună la

transpunerea în mediul şcolar a principiilor pe baza cărora îi putem face pe copii să

coopereze. Acestea au stabilit şapte metode:

1.Descrie problema!

- În loc de acuzaţii – descrie problema!

- În loc de sarcasm – descrie problema!

- În loc de a da ordine – descrie problema!

Elevii sunt mai dispuşi să se poarte în mod responsabil atunci când profesorii descriu

problema în loc să acuze sau să dea comenzi.

2.Dă informaţii!

- În loc de acuzaţii – dă informaţii!

- În loc să învinuieşti – dă informaţii!

- În loc de remarci dispreţuitoare – dă informaţii!

Când profesorii dau informaţii fără să insulte, e mult mai probabil ca elevii să îşi

schimbe comportamentul.

3.Oferă o variantă!

- În loc de a da un ordin – oferă o variantă!

- În loc de o profeţie descurajatoare – oferă o variantă!

- În loc de o ameninţare – oferă o variantă!

Ameninţările şi ordinele îi pot face pe elevi să se simtă neajutoraţi sau să fie

îndărătnici. Variantele propuse le oferă noi posibilităţi.

4.Exprimă-te printr-un cuvânt sau gest!

- În loc de un avertisment - Exprimă-te printr-un cuvânt!

- În loc de morală - Exprimă-te printr-un gest!

- În loc de acuzaţii - Exprimă-te printru-un cuvânt!

5. Descrie ceea ce simţi tu ( nu fă nici o referire la firea elevului)!

- În loc de sarcasm – vorbeşte despre sentimentele tale!

- În loc de a-i face să le fie ruşine - vorbeşte despre sentimentele tale!

- În loc de insulte - vorbeşte despre sentimentele tale!

Când profesorii îşi descriu sentimentele fără să atace

sau să ridiculizeze, elevii ascultă şi reacţionează cu responsabilitate.

6.Aşterne pe hârtie!

Adesea elevii nu au urechi pentru vorbele adulţilor, dar dacă văd ceva scris, recepţionează

mesajul.

7.Încearcă să foloseşti altă voce sau alt accent!

Fii nuanţat în exprimare!

SUGESTII PRIVIND EVALUAREA ACTIVITĂłILOR PRACTICE ÎN GRĂDINIłE

Prima impresie pe care ţi-o dă intrarea într-o grădiniţă este faptul că parcă ai pătruns

într-o lume a expoziţiilor pe cât de interesantă pe atât de ingenuă. La toate panourile şi spaţiile

disponibile se pot zări lucrări de „artă” minuscule, create de către micii artişti

neprofesionalişti dar care pot deveni într-o zi adevăraţi maeştri.

Copiii de vârstă preşcolară crează cu migală, dibăcie şi pricepere sub îndrumarea

atentă a educatoarei lucrări practice deosebite, originale dar mai ales interesante prin

multitudinea materialelor utilizate şi a tehnicilor de lucru folosite.

Hârtia mototolită, rulată, tăiată sau pliată, resturile colorate de lână bobinate, seminţele

de dovleac, de măr, de fasole, pot să se transforme în flori multicolore, hârtia glasată, pliată şi

îndoită ia forma unor animale, materialele din natură, iau forme nebănuite alcătuind adevărate

tablouri de toamnă, iarnă sau primăvară , toate aceste materiale pot alcătui adevărate colaje

tematice care împodobesc adesea spaţiul mirific al grădiniţei.

Dacă toată munca aceasta a copiilor este evaluată sistematic pe durata unui an şcolar,

urmărindu-se corectitudinea priceperilor şi deprinderilor, estetica lucrărilor create dar şi

creativitatea prin funcţia sa de conexiune inversă, evaluarea reprezintă nu numai un important

mijloc de reglare şi autoreglare a activităţii copilului , a celei didactice şi implicit a

educatoarei dar putem alcătui o scară de valori pentru a aprecia şi stabilii locul fiecărui copil

în ansamblul colectivului din care face parte.

Evaluarea, activităţilor practice implică o analiză complexă , deoarece se referă atât la

produsul muncii copiilor cât şi la cunoştinţele despre materiale şi caracteristicile acestora

precum şi la utilizarea de tehnici de lucru specifice vârstei în scopul prelucrării acestora şi

realizării unor produse simple, dar şi la o analiză a comportamentului şi atitudinii copiilor

faţă de creaţiile lor, faţă de realizările lor.

Toate aceste frumuseţi n-ar fi posibil să prindă viaţă ,dacă mâinile dibace ale copiilor

preşcolari n-ar fi învăţate să utilizeze tehnici specifice de lucru, dacă nu s-ar însuşi priceperi şi

deprinderi care să ajute copiii să pună în practică toate aceste tehnici.

Încă de la grupele mici copiii sunt învăţaţi să mototolească, să înşire, să rupă, să

lipească, să îndoaie, să ruleze, să şnuruască, iar apoi pe parcursul înaintării în vârstă gama

deprinderilor sporeşte şi se complică prin: răsucire, înnodare, tăiere, bobinare, ţesătură,

cusătură, folosind o multitudine de materiale.

Nu numai însuşirea acestor tehnici este o încântare pentru copiii ci şi felul cum toate

materialele cu care lucrează, prind viaţă şi dau copiilor o satisfacţie nebănuită făcându-i să-şi

dezvolte imaginaţia, simţul estetic, creativitatea, încrederea in fortele proprii şi utilitatea

muncii lor.

Toate aceste lucrări ale copiilor dacă nu sunt evaluate, nu putem studia şi constata

traiectoria parcursă de către fiecare copil de la stadiul iniţial pănă la cel final pe toată durata

unui an şcolar, nu se poate urmări dacă toţi copiii şi-au însuşit corect priceperile şi

deprinderile specifice activităţilor practice, şi, dacă şi-au dobândit anumite cunoştinţe pe care

să le utilizeze în orice situaţie dată fiind capabili să le utilizeze cu succes.

De aceea am iniţiat un proiect pentru realizarea unor teste unice pe grădiniţă pe nivele

de vărstă(nivel I şi nivel II) prin care am evaluat folosind tehnici moderne lucrările practice

ale copiilor.

Acest proiect a fost iniţiat pentru a urmări şi studia:

evoluţia individuală a copiilor din grupe conform prevederilor programei la cele

două nivele de vârstă;

stadiul însuşirii deprinderilor practice de către fiecare copil conform programei şi

planificării fiecărei educatoare;

realizarea unor expoziţii în grădiniţă şi înafara grădiniţei;

participarea la diferite concursuri;

atragerea de fonduri din vânzarea lucrărilor.

A fost nevoie să urmăm şi să respectăm câţiva paşi şi anume:

s-au stabilit etapele de evaluare pe durata unui an şcolar;

s-au notat deprinderile, priceperile pe care trebuie să le însuşească preşcolarii

conform programei pe nivele de vărstă;

s-au stabilit temele;

s-a convenit asupra materialelor pe care le vom utiliza.

Toate aceste operaţiuni au fost stabilite de comun acord cu educatoarele, ele având în

portofoliu un exemplar din proiect conform nivelului la care lucrează.

Am stabilit patru perioade în care să se consemneze în planificare evaluarea iniţială,

sumativă şi finală în concordanţă cu evaluările interdisciplinare.

Cele patru etape stabilite au avut scopul de a urmări la început de an şcolar până la

sfârşit evoluţia individuală a copiilor privind deprinderile însuşite dar şi abilităţile exersate.

Cu siguranţă fiecare educatoare are în grupă copii care nu au îndemânare, le lipseşte

exerciţiul dar au şi copiii cu mişcări lente,care manifestă chiar dezinteres, nu au încredere din

diverse motive, în propriile forţe. Cu aceşti copii e necesară o muncă susţinută chiar şi zilnică

pentru a se obişnui cu un anumit ritm de lucru.

Pentru eficienţă sporită şi urmărirea proiectului s-a folosit următorul tabel de către

fiecare educatoare:

NR.

CRT

DEPRINDERI,

PRICEPERI

URMĂRITE

TEMELE

PROPUSE

MATERIAL

FOLOSIT

NIVELUL

DE VĂRSTĂ

grupa

PERIOADA

APLICĂRII

PROBEI

S-a stabilit ca în primele două săptămâni de început de an şcolar să se aplice la toate

grupele testele iniţiale conform anexei nr.1

În ultima săptămână a semestrului I şi prima din semestrul al II-lea se aplică un test

sumativ cu tematică de iarnă.

În luna martie se aplică al treilea test cu tematică de sezon, mărţişor, iar în ultimele trei

săptămâni ale anului şcolar se aplică testul final.

În funcţie de fiecare temă, de comportamente s-au stabilit şi măsurile ameliorative

pentru a sprijini pe fiecare copil în parte în activităţile cu grupuri mici sau individual în

vederea recuperării sau ameliorării unei sau mai multor deprinderi .

TEMELE PENTRU NIVEL I TEMELE PENTRU NIVELULII

în funcţie de punctaj

Figura 1 reflecta rezultatele comparative,obţinute în urma testelor de evaluare la cele patru

teme .

CONCLUZII

Evaluarea activităţilor din grădiniţă inclusiv a celor practice constituie o

metodă modernă de reglare şi autoreglare a muncii copiilor, cadrelor didactice şi

urmăreşte per ansamblu deprinderi, priceperi şi obişnuinţe dar şi îndemânare,

rapiditate, concentrare şi descoperire a frumosului şi crearea de produse simple,

precum şi dezvoltarea şi educarea creativităţii.

Iterpretrarea datelor pe nivele de vârstă constituie un mijloc modern de

apreciere a fiecărui domeniu de activitate,dovedind preocuparea permanentă a

cadrelor didactice pentru progresul copilului.

Evaluarea constituie un izvor de informare si apreciere asupra calitatilor

si posibilitatilor copiilor.Analiza rezultatelor obtinute ne-a dat posibilitatea

stabilirii unui plan ameliorativ concret, precum si programarea acelor strategii

didactice care

sa asigure un randament sporit in vederea atingerii la sfarsitul anului scolar a

finalitatilor propuse.

Oricare ar fi sistemul de evaluare folosit, aceste moduri de expresie a

aprecierilor sunt conventionale. Ele sunt simboluriutilizatepentru evaluarea

rezultatelor constatate, indeplinind prin acestea mai multe finctii: exprima

aprecierea rezultatelormasurate, permite clasificarea copiilor, contribuie la

cultivarea motivatiei copiilor fata de activitatile practice, dar nu numai, ofera

repere de autoaprecierea rezultatelor obtinute si le cultivacapacitatea de

autoevaluare in activitatea didactica.

In lumina acestor consideratii,putem afirma ca evaluarea este definita ca actiune

de masurare si apreciere a calitatii(eficacitatii), eficientei si progreselor in

pregatirea prescolarilor, realizate.

Bibliografie:

1. Prgrama activităţilor instructiv-educative în grădiţa de copii, Editura V & I

INTEGRAL, Bucureşti-2000

2. Revista învăţământului preşcolar nr. 1-2. 2005

3. Probe de evaluare a activitatii copilului prescolar. Rev. Inv. Prescolar nr. 4

1991.

4. Rev. Inv. Prescolar nr. 3-4, 2005.

5. Introducere in pedagogia prescolara.

METODICA PREDĂRII ACTIVITĂłILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN

GRĂDINIłA DE COPII

Barbu, Hristu şi colaboratorii – Pedagogie preşcolară – Didactica (manual pentru şcoli

normale clasa a XI-a), E.D.P., Bucureşti, 1993

Barta, Andrei şi Dragomir, Petrică– Deprinderi motrice la preşcolari, Ed. V&I Integral,

Bucureşti, 1995

Bizdună, Maria şi Alexandrina Neagu – Texte pentru educaţia limbajului la preşcolari,

Ed.PROGnosis, Bucureşti, 2000

Breben, Silvia şi Matei, Elena – Cunoaşterea mediului – ghid pentru învăţământul

preşcolar, Ed.Radical, Craiova, 2001

Cucoş, Constantin – Pedagogie generală , Ed.Polirom, Iaşi, 2000

Cerghit, Ioan (coord.) – Curs de pedagogie, T.U.B., Bucureşti, 1998

Cerghit, I, Radu, I.T., Popescu, E.,Vlăsceanu, L. – Didactica (manual pentru clasa a X-a,

şcoli normale), EDP, Bucureşti, 1995

Dumitrana, Magdalena – Educarea limbajului în învăţământul preşcolar, vol.I şi II,

Ed.Compania, Bucureşti, 1999, 2001

Dumitrana, Magdalena – Activităţile matematice în grădiniţă – ghid practic,

Ed.Compania, Bucureşti, 2002

Dumitrana, Magdalena – Copilul, familia şi grădiniţa, Ed. Compania, Bucureşti, 2000

Gongea, Elena; Ruiu, Georgeta şi Breben, Silvia – Activităţi bazate pe inteligenţe

Multiple, Ed.Reprograph, Craiova, 2002

Ionescu, Miron – Clasic şi modern în organizarea lecţiei, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1972

Ionescu, M., Radu, I. – Didactica modernă, Cluj, Ed. Dacia, 1995

Kolumbus, E.S. – Didactica preşcolară (“It is tomorrow yet?” – titlu original, traducere

în limba română de Magdalena Dumitrana), Ed.V&I Integral, Bucureşti, 1998

Landsheere, G. şi Landsheere V. – Definirea obiectivelor educaţionale (trad.), E.D.P.

Bucureşti, 1979

Mitu, Florica – Metodica activităţilor de educare a limbajului, Ed. Pro Humanitas,

Bucureşti, 2000

Păişi, Lăzărescu, Emilia şi Ezechil, Liliana – Laborator preşcolar, Ed. V&I Integral,

Bucureşti, 2001

Popa, Valerica – Activităţile de educaţie plastică în grădiniţă , Ed. V&I Integral,

Bucureşti, 2000

Preda, Viorica – Copilul şi grădiniţa, Ed. Compania, Bucureşti, 1999

Preda, Viorica – Educaţia pentru ştiinţă , Ed. Compania, Bucureşti, 2000

Rafailă, Elena – Educarea creativităţii la vârsta preşcolară , Ed. Aramis, Bucureşti, 2003

Stoica, Adrian (coord.) – Evaluarea curentă şi examenele, Ed. ProGnosis, Bucureşti, 2001

Voiculescu, Elisabeta – Pedagogie preşcolară , Ed. Aramis, Bucureşti, 2001

Voiculescu, Florea – Elaborarea obiectivelor educaţionale. Teorie, cercetări, aplicaţii,

Ed.Imago, Sibiu, 1995

Vraşmaş, Adina, Ecaterina – Consilierea şi educaţia părinţilor, Ed. Aramis,Bucureşti,

2002

*** Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Ed.V&I Integral,

Bucureşti, 2000

*** Documentar metodic, Ed.V&I Integral, Bucureşti, 2001

*** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Ed.V&I Integral, Bucureşti, 2002

*** Grădiniţa, altfel, Ed.V&I Integral, Bucureşti, 2003

PIPP Abilitati Practice

Documents

Transcript of PIPP Abilitati Practice