Argumentare şi gândire critică

al doilea curs(G. Ştefanov)

Prin ce se distinge activitatea de a argumenta de alte activitati in cadrul carora folosim rationamente?1. Argumentare vs. demonstratie"Un om nu poate fi socotit vinovat inainte de pronuntarea hotararii judecatorului, nici societatea nu-i poate retrage protectia publica decat atunci cand s-a stabilit ca a violat conventiile prin care i-a fost acordata. Care este, deci, dreptul, in afara de cel al fortei, care ii da unui judecator puterea de a aplica o pedeapsa unui cetatean, atata vreme cat sta la indoiala daca acesta este vinovat sau nevinovat?

Nu este noua dilema aceasta: infractiunea ori e certa, ori incerta; daca e certa, nu se cuvine pentru ea alta pedeapsa in afara de cea stabilita de legi, iar tortura este inutila pentru ca inutila este marturisirea inculpatului; daca infractiunea este incerta, nu trebuie sa fie torturat un om nevinovat, deoarece asa este, potrivit legilor, un om a carui infractiune nu este dovedita." (Cesare Beccaria, Despre infractiuni si pedepse, § XII)

"A inceput un adevarat razboi impotriva manelelor si se propune chiar interzicerea acestora prin lege. Am vazut ca multi dintre cantaretii de muzica populara sustin interzicerea manelelor si ma gandesc daca toata insistenta lor nu este cumva legata de invidia pentru castigurile realizate de cei care canta manele. Parerea mea este ca nimeni nu va putea impiedica ascultarea acestor cantece, oricate legi se vor da. Dimpotriva, se vor crea foarte mari retele de traficanti de casete care probabil vor castiga si mai mult pentru ca nu vor plati impozite. Se mai spune ca manelele reprezinta o forma de subcultura sau anticultura; atunci cum se explica de ce Costi Ionita, unul dintre cei mai cunoscuti compozitori si interpreti de manele, a fost invitat la MTV? Vreau sa va mai spun ca eu nu sunt un mare amator de manele, dar nici nu inchid televizorul sau radioul cand se transmit. Este un gen de muzica la fel ca oricare altul. Unora le place, altora nu. Atunci de ce sa fie interzise?" (Din scrisoarea trimisa in 2001 unui cotidian de catre un cititor)

Sn = 1 + 2 +...+(n-1)+nSn = n + (n-1) +...+ 2 + 12Sn =n(n+1)Sn = n(n+1)/2

n=1daca e adevarat ca Sn=n(n+1)/2 pentru n=r, atunci este adevarat si pentru n=r+11 + 2 + ... + r= r(r+1)/21 + 2 + ... + r + r+1 = r(r+1)/2 + r+1adica: [r(r+1) + 2(r+1)]/2adica (r+1)[(r+1) + 1]/2

sursa imaginii: http://en.wikipedia.org/wiki/File:Chinese_pythagoras.jpg

• Demonstratia este un rationament riguros (cu caracter necesar); se pleaca de la premise necontroversabile; de multe ori sunt utilizate limbaje formale pentru realizarea demonstratiilor

• Argumentarea vizeaza domeniul opinabilului; rationamentele nu sunt riguroase; e utilizat limbajul natural; formularile sunt neclare, pot fi interpretate gresit s.a.m.d.

• In cadrul demonstratiilor sunt de obicei utilizate rationamente deductive.

• In cadrul argumentarilor sunt utilizate si rationamente inductive.

• Scopul unei demonstratii: sa stabilim temeiurile unui adevar• Scopul unei argumentari: sa convingem pe cineva sa accepte

o anumita opinie (varianta: sa sporim acceptabilitatea unei opinii; alta perspectiva: se ne punem de acord in cazul in care avem un diferend de opinie)

2. Argumentare vs. explicatie

Cred ca o sa gasim roua pe frunzele plantelor pentru ca umiditatea a fost ridicata ieri, iar temperatura a scazut azi-noapte.

Nu trebuie sa-l condamnam pe Vasile fiindca l-a lovit pe Mihai. In momentul respectiv Mihai il atacase pe Vasile, iar acesta l-a lovit pentru a se apara.

Pe frunzele plantelor exista roua pentru ca exista vapori de apa in aer, in timpul noptii a scazut mult temperatura iar vaporii de apa se condenseaza atunci cand temperatura scade.

Vasile l-a lovit pe Mihai pentru ca are un temperament coleric, Mihai il jignise un pic mai devreme, iar Vasile era beat.

"Se observa ca cei care au defecte foarte vizibile, cum ar fi schiopii, chiorii, cocosatii, cei care au suferit vreo jignire in public, sunt deosebit de inclinati spre batjocura. Caci, dorind sa-i vada pe altii tot atat de defavorizati cum sunt ei, le pare bine de necazurile care li se intampla acestora si ii socot vrednici de ele." (Descartes, Pasiunile sufletului, art. 179)

"Mustrarea de cuget este un soi de tristete care provine din indoiala noastra ca un lucru pe care il facem sau l-am facut este bun. Ea presupune neaparat indoiala. Caci daca am avea deplina siguranta ca ceea ce facem este rau, ne-am abtine de la a face acel lucru, pentru ca vointa noastra aspira numai spre lucruri care au macar aparenta ca sunt bune. Iar daca am fi siguri ca ceea ce am si facut este rau, am simti cainta, iar nu numai mustrare de cuget." ( Descartes, op. cit., art. 177)

• In cadrul unei explicatii nu cautam sa stabilim ca un fapt a avut loc (“pe frunzele plantelor exista roua”) ci cautam sa spunem de ce faptul respectiv se petrece (sau de ce e valabila o anumita regularitate in natura) – adevarul concluziei este presupus, in timp ce premisele pot fi puse sub semnul intrebarii;

• in cazul unei argumentari lucrurile stau invers: premisele sunt acceptabile, in timp ce concluzia e cea pusa in discutie.

•Acelasi rationament poate fi folosit in cadrul unei explicatii sau al unei argumentari:

•Explicatie:

“Socrate e muritor pentru ca toti oamenii sunt muritori si Socrate e om.”

•Argumentare:

“Toti oamenii sunt muritori, iar Socrate e om. Prin urmare, Socrate e muritor.”

Argumentare si gandire critica

• A gandi critic inseamna a le cere altora sa ofere argumente pentru opiniile lor si a avea disponibilitatea de a oferi argumente pentru opiniile pe care le sustii.

• Gandirea critica nu se reduce, totusi, doar la o anumita atitudine. Atitudinii respective trebuie sa i se adauge anumite abilitati, cum ar fi cea de a identifica ideile care sunt presupuse atunci cand e exprimata o opinie sau cea de a cantari pertinenta si taria argumentelor.

• A fi un "bun argumentator" inseamna insa a avea si abilitati suplimentare, care iti permit sa produci argumente cat mai convingatoare si sa identifici cu usurinta erorile din argumentarile altor persoane.

“Prezentarea sistematica a regulilor inferentei silogistice este o activitate de un gen foarte diferit de, sa zicem, elucidarea conceptului de placere. Aristotel, care a inaugurat-o pe prima, este acelasi ganditor cu Aristotel care a dezvoltat-o considerabil pe cea de a doua, dar genurile de gandire in care s-a angajat in cele doua cazuri sunt mult diferite. Problemele tehnice din teoria silogismului se aseamana izbitor cu cele ale geometriei euclidiene; in ambele functioneaza idealurile de sistematizare si de demonstratie riguroasa, chestiunile privitoare la pendularile si nuantele semnificatiei sunt excluse iar demersurile eronate sunt sofisme demonstrabile. Altfel stau lucrurile cu, sa zicem, teoria placerii, sau a perceptiei, sau a responsabilitatii morale. In astfel de chestiuni, Aristotel intra in disputa cu Platon si Socrate iar problemele in discutie dobandesc contururi mai clare pe masura ce dezbaterea avanseaza, insa aceasta dezbatere nu imbraca forma unui lant de teoreme iar argumentele folosite in dezbatere nu se preteaza la codificare notationala. Intrebarea daca cutare argument filosofic este valid sau sofistic este indeobste ea insasi o problema controversabila. Aici nu se poate decide prin simpla inspectie. Cel mai adesea, intrebarea care se pune este daca argumentul poseda multa forta, putina sau deloc.” (Gilbert Ryle, Formal and Informal Logic, in volumul Dilemmas (1953).)

Any horse has an infinite number of legs

A horse has four legsIt has forelegs at the frontIt has two legs at the rearFour plus two is six, thus it has six legsSix is an odd number of legs for a horseBut six is also an even numberThe only number which is both even and odd is infinityTherefore, a horse has an infinite number of legs.

(vezi: http://en.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:How_many_legs_does_a_horse_have%3F)

1.1 Proof by example: The author gives only the case n = 2 and suggests that it contains most of the ideas of the general proof.

1.2 Proof by intimidation: “Trivial.”

1.3 Proof by vigorous handwaving (Works well in a classroom or seminar setting.)

1.4 Proof by cumbersome notation (Best done with access to at least four alphabets and special symbols.)

1.6 Proof by omission:“The reader may easily supply the details.”“The other 253 cases are analogous.”“...”

1.10 Proof by eminent authority: “I saw Karp in the elevator and he said it was probably NP-complete.”

1.11 Proof by personal communication: “Eight-dimensional colored cycle stripping is NP-complete [Karp, personal communication].”

Vezi: http://school.maths.uwa.edu.au/~berwin/humour/invalid.proofs.html

1.12 Proof by reduction to the wrong problem: “To see that infinite-dimensional colored cycle stripping is decidable, we reduce it to the halting problem.”

1.13 Proof by reference to inaccessible literature: The author cites a simple corollary of a theorem to be found in a privately circulated memoir of the Slovenian Philological Society, 1883.

1.14 Proof by importance: A large body of useful consequences all follow from the proposition in question.

1.15 Proof by accumulated evidence: Long and diligent search has not revealed a counterexample.

1.19 Proof by picture: A more convincing form of proof by example. Combines well with proof by omission.

1.21 Proof by ghost reference: Nothing even remotely resembling the cited theorem appears in the reference given.

1.22 Proof by forward reference: Reference is usually to a forthcoming paper of the author, which is often not as forthcoming as at first.

Bibliografie si exercitii pentru seminar

• Dragan Stoianovici, Argumentare si gandire critica, Editura Universitatii din Bucuresti, 2005, Capitolul 2 - Notiunea de argumentare, pp. 21 - 29.

• La seminariile de saptamana viitoare vom lucra pe baza exercitiilor 6-9 de la paginile 152-156.