aplicatii ceccar 2012

Aplicatii

SAVU MIRELA Stagiu An 1 Expert Contabil

CECCAR Bucureti 2012

Aplicatii An I 2012 Stagiu Expert Contabil

Savu Mirela

Cuprins1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. Studiu de caz privind ambalajele. ......................................................................................................... 4 Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale si financiare. ............................................... 4 Studiu de caz privind deprecierea stocurilor. ....................................................................................... 5 Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor............................................................... 6 Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu. ................................................ 10 Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de executie................................................... 13 Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs de executie....................................................... 15 Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu. ................................................ 18 Studiu de caz privind productia in curs de executie aferenta stocurilor. ........................................... 22 Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor in sistem second-hand. ..................................... 25 Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie. ............................................................ 30

12. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet. ........................................................................ 30 13. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar. ............................................................ 32 14. Studiu de caz privind importul de stocuri. ............................................................................................ 34 15. Studiu de caz privind exportul de stocuri. ............................................................................................ 35 16. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor pe baza de comision. .............................................. 38 17. Studiu de caz privind stocurile in curs de aprovizionare. ..................................................................... 38 18. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti............................................................. 40 19. Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti...................................................................... 40 20. Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedare de comision. .................................................... 42 21. Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar. .......................................................................... 43 22. Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventar. ....................................................................... 44 23. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de scoatere din evidenta contabila. ..................................................................................................................................... 45 24. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor privind stocurile produse ca urmare a unor cauze de forta majora. ............................................................................................................................................... 47 25. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor privind emiterea, achizitia si utilizarea tichetelor de masa. ........................................................................................................................................................... 47 26. Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii. ..................................................................... 48 27. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit. .......................................................... 49 2


Savu Mirela

28. Studiu de caz privind evaluarea creantelor si datoriilor in lei si in valuta la sfarsitul exercitiului financiar. ..................................................................................................................................................... 50 29. Studiu de caz privind impozitul pe profit. ............................................................................................. 51 30. Studiu de caz privind cheltuielile de protocol....................................................................................... 52

3


Savu Mirela

1. Studiu de caz privind ambalajele.Societatea A obtine produse finite din productie proprie la costul de 70 000 lei. Acestea vor fi utilizate ulterior ca ambalaje. Se caseaza ambalaje in valoare de 50000 lei. - obtinerea de produse finite (bon de predare): 345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 70 000 lei

transferul produselor finite in categoria ambalajelor (aviz de insotire, nota de receptie): 381 = 345 Produse finite 70 000 lei

Ambalaje

casarea ambalajelor conform proces verbal de casare: 608 = 381 50 000 lei

2. Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale si financiare.Societatea B a negociat cu furnizorul sau de materii prime o reducere de 10% ori de cate ori achizitioneaza o cantitate mai mare 150 buc la o singura comanda. Societatea comanda 300 buc la pret unitar de 100 lei/buc. Prezentati inregistrarile contabile ce sa fac atat la vanzator cat si la comparator. Reducerea acordata este remiza (o reducere comerciala acordata la momentul facturarii ea nu se evidentaza distinct in inregistrarile contabile. Pret de baza: 300 buc * 100 lei = 30 000 lei Reducere acordata de 10%: 30 000 lei * 10% = 3 000 lei. Valoare neta: 27 000 lei

4


Savu Mirela

La cumparator: % 301 Materii prime 4426 TVA deductibila = 401 Furnizori 33 480 lei 27 000 lei 6 480 lei

La vanzator: 4111 Clienti = % 701 Venituri din vanzare marfa 4427 TVA colectata 33 480 lei 27 000 lei 6480 lei

3. Studiu de caz privind deprecierea stocurilor.La sfarsitul exercitiului N, intreprinderea C detine un stoc de marfuri achizitionat la costul de 150 000 lei. Se estimeaza ca stocul ar putea fi vandut la pretul de 140 000 lei si ca cheltuielile ocazionate de vanzare se vor ridica la 20 000 lei. La sfarsitul exercitiului N+1, pretul de vanzare estimate este de 200 000 lei, iar costurile de vanzare estimate sunt de 40 000 lei. Se estimeaza valoarea realizabila neta si se procedeaza la inregistrarea unei ajustari de valoare: Costul activului = 150 000 lei Valoarea realizabila neta = 140 000 20 000 = 120 000 lei Ajustarea de valoare = 150 000 lei 120 000 lei = 30 000 lei

6814

=

397 Ajustari pentru deprecierea marfurilor

30 000 lei

Chelt. de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante

5


Savu Mirela

In exercitiul N+1: La sfarsitul exercitiului N+1 se aplica din nou regula prudentei: Costul activului = 150 000 lei. Valoarea realizabila neta = 200 000 lei 40 000 lei = 160 000 lei Valoarea relizabila neta > costul initial => activul va fi adus in bilant la costul initial Depreciere contabilizata anterior = 30 000 lei Deprecierea existent la sfarsitul exercitiului N+1 = 0 lei Rezulta ca trebuie reluata deprecierea constata la sfarsitul exercitiului N: 397 Ajustari pentru deprecierea marfurilor = 7814 30 000 lei

Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante

Se observa ca valoarea activului este dusa la valoarea pe care acesta ar fi avut-o daca nu s-ar fi depreciat in trecut, conform principiului prudentei. Plusul de valoare nu se contabilizeaza din prudenta.

4. Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor.Societatea D are ca si activitate comertul cu vin in magazin de specialitate (crama). Cumpara marfa vrac (in butoaie) de la Institutul de cercetare si il vinde la pet-uri (2l, 5l). Care este monografia pentru aceasta activitate pe de o parte si cum se inregistreaza marfa (vinul) data de patron drept mostra pentru clienti (de exemplu, a dat un pet de 2 litri cu vin unui patron de la o pensiune, pentru ca acesta sa se convinga de calitatea produsului), cum se scad aceste mostre din gestiune, cum se inregistreaza in contabilitate? Evidenta bunurilor de natura stocurilor se efectueaza respectand urmatoarele reglementari : - Ordinul 3055/2009, Reglementari Contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene; - Ordinul 3512/2008, Normele Metodologice de intocmire si utilizare a documentelor financiar-contabile; - Legea 571/2003, Codul Fiscal . In conformitate cu art. 154 din Ordinul 3055/2009 , Reglementari Contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, marfurile si ambalajele sunt cuprinse in categoria stocurilor care sunt active circulante. Ambalajele, includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate produselor vndute si care in mod temporar pot fi pastrate6


Savu Mirela

de terti, cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte. La data intrarii in unitate bunurile se evalueaza la costul de achizitie. (art. 51). Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective. In costul de achizitie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obtinerea de autorizatii si alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective. La data iesirii din entitate sau la darea in consum (art. 61) , bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt inregistrate in contabilitate. La iesirea din gestiune a stocurilor , acestea se evalueaza si inregistreaza in contabilitate prin aplicarea uneia din urmatoarele metode: a)metoda primul intrat - primul iesit - FIFO; b)metoda costului mediu ponderat - CMP; c)metoda ultimul intrat - primul iesit - LIFO. Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent. Inventarul intermitent nu se utilizeaza in comertul cu amanuntul in situatia in care se aplica metoda global-valorica. In comertul cu amanuntul se utilizeaza, de regula, metoda pretului cu amanuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si pentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda. In aceasta situatie, costul bunurilor vndute se calculeaza prin deducerea valorii marjei brute din pretul de vnzare al stocurilor. Orice modificare a pretului de vnzare presupune recalcularea marjei brute. In conformitate cu Normele Metodologice de intocmire si utilizare a documentelor financiarcontabile, Ordinul 3512/2008 contabilitatea analitica a bunurilor se poate tine pe baza uneia dintre urmatoarele metode: - operativ-contabila, - cantitativ-valorica, - global-valorica. Metoda operativ-contabila se poate aplica pentru contabilitatea analitica a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, marfurilor si ambalajelor. Metoda cantitativ-valorica se poate folosi pentru contabilitatea analitica a materiilor prime,7


Savu Mirela

materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, marfurilor, animalelor si ambalajelor. Metoda global-valorica se poate utiliza pentru contabilitatea analitica a marfurilor si ambalajelor din unitatile de desfacere cu amanuntul, rechizitelor de birou, imprimatelor, materialelor folosite la ambalare, materialelor de natura obiectelor de inventar, echipamentelor de protectie in folosinta, precum si a altor categorii de bunuri. Pretul cu amanuntul = costul de achizitie + adaosul comercial + TVA neexigibila Inregistrari contabile: La achizitia marfurilor (vin) : % = 401 Furnizori 371 Marfuri 4426 TVA deductibil Evidentierea si inregistrarea adaosului comercial si a TVA neexigibil aferent intrarii de marfa (vin). 371 Marfuri = % 378 Adaos comercial 4428 TVA neexigibil

Se intocmeste documentul Nota de intrare receptie (Ordin 3512/2008). In cazul prezentat de dvs., in cazul ambalajelor utilizate , consideram ca aveti urmatoarele posibilitati: 1. Evidentierea ambalajelor (pet-urile) , la vanzare, distinct de marfa pe care contin, pe principiul vanzarii cumpararii. In acest caz: 1.1. Achizitia ambalajelor: % = 401 Furnizori 381 Ambalaje 4426 TVA deductibil 1.2. Evidentierea ambalajelor folosite pentru a fi vandute: 371 Marfuri = 381 Ambalaje

Observam ca , valoarea costului marfurilor creste cu valoarea ambalajelor.8


Savu Mirela

La vanzare , % 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectat concomitent, se descarca gestiunea. % = 371 Marfuri 607 Cheltuieli privind marfurile 378 Diferente de pret la marfuri 4428 TVA neexigibila Adaosul comercial aferent se calculeaza cu cu ajutorul coeficientului de repartizare (K) Coeficient de2 repartizare = Soldul initial al diferentelor de pret + Diferentele de pret aferente intrarilor in cursul perioadei, cumulat de la inceputul exercitiului financiar pana la finele perioadei de referinta/ Soldul initial al stocurilor la pret de inregistrare + Valoarea intrarilor in cursul perioadei la pret de inregistrare, cumulat de la inceputul exercitiulkui financiar pana la finele perioadei de referinta x 100 Adaosul comercial aferent marfurilor vndute = K x Rulaj Creditor cont 707. De asemenea, TVA neexigibila aferenta vnzarii, este identica cu TVA colectata inregistrata cu aceasta ocazie. TVA neexigibila este o TVA in asteptare aferenta marfii pe stoc, care devine exigibila (colectata), in momentul in care se vinde marfa. 2. Evidentierea ambalajelor (pet-urile) , la vanzare, cu pretul inclus in pretul de vanzare al marfii (vinului). In acest caz, cheltuiala cu ambalajul nu se ma transfera pretului de cost al marfii, ci este tratata ca o cheltuiala a unitatii. La stabilirea pretului de vanzare cu amanunutul al marfii (vinului) se va tine cont si de aceasta cheltuiala. 2.1. Achizitia ambalajelor se va evidentia similar cu punctul 1.1. 2.2. La momentul vanzarii, pentru ambalajele vandute odata cu marfa, se intocmeste articolul contabil: 608 = 381 Cheltuieli privind ambalajele 5311 Casa in lei =

Ambalaje

In conformitate cu art. 21, alin . (2), lit d din Codul Fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile si cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor9


Savu Mirela

necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vnzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vnzarilor. In conformitate cu art. 128, alin. 8 , lit e din Codul Fiscal nu constituie livrare de bunuri,din punct de vedere al TVA, acordarea in mod gratuit de bunuri in scop de reclama sau in scopul stimularii vnzarilor sau, mai general, in scopuri legate de desfasurarea activitatii economice. In baza documentelor intocmite (Bon de consum, Decizie a conducatorului unitatii pentru acordarea de mostre, etc) inregistrarea contabila poate fi: - in cazul acordarii de mostre, gratuit: 607 = 371 Cheltuieli privind marfurile

Marfuri

- in cazul acordarii de produse in cadrul unor campanii de reclama, publicitate : 623 = 371 Cheltuieli de reclama si publicitate

Marfuri

5. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu.Societatea E se ocupa cu cresterea bovinelor de lapte. Care este modelul de calculatie al costului de productie al laptelui destinat vanzarii?

In principiu, aceasta calculatie porneste de la determinarea costului de productie, conform pct. 52 din OMFP nr. 3055/2009 privind contabilitatea. Modul de efectuare a calculatiei costului si cateva reglementari punctuale privind structurarea cheltuielilor in cheltuieli de productie directe, indirecte, cheltuieli generale sunt descrise in OMFP nr. 1826/2003 privind contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor. Costul de productie cuprinde cheltuieli cu materii prime, materiale, manopera, cheltuieli directe de productie, precum si o cota de cheltuieli indirecte de productie legate rational de procesul de productie.

10


Savu Mirela

Astfel, societatea dvs trebuie sa grupeze cheltuielile in functie de natura lor in contabilitatea de gestiune, pe:

cheltuieli directe; cheltuieli indirecte cheltuieli de desfacere; cheltuieli generale de administratie.

Reamintim si cheltuielile ce nu se regasesc in costul de productie, conform actelor normative amintite, dupa cum urmeaza:

pierderi de materiale, manopera si alte costuri de productie peste limitele normal admise cheltuieli cu depozitarea, cu exceptia cazului cand depozitarea este o parte a procesului tehnologic de productie si ulterior depozitarii se trece intr-o noua faza de productieregii generale de administratie; costul de desfacere; regia fixa nealocata costului de productie pentru neutilizarea intregii capacitati de productie.

Tipuri de cheltuieli inregistrate:

1) cheltuieli cu achizitia si consumul hranei bovinelor 1000 lei 601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime 2) cheltuieli cu apa pentru alimentatia bovinelor 200 lei 605 Cheltuieli cu energia si apa = 401 Furnizori

1000 lei;

200 lei;

3) cheltuieli cu energia electrica utilizata la instalatiile de muls 100 lei 605 Cheltuieli cu energia si apa = 401 Furnizori 100 lei; 4) cheltuieli cu medicamente pentru sanatatea animalelor 150 lei: 6028 Cheltuieli cu alte mat. consumab. = 3028 Alte mat. consumab.

150 lei;

5) cheltuieli cu medicul veterinar ce emite o factura pentru prestarea de servicii 300 lei 628 Cheltuieli cu alte serv. exec. de terti = 401 Furnizori 300 lei 6) cheltuieli cu salarii 2000 lei, asigurari sociale 500 lei11


Savu Mirela

641 Cheltuieli cu remuneratiile personalului = 421 Personal remuneratii datorate 2000 lei 645 Cheltuieli cu asigurari sociale = 431 Asigurari sociale 500 lei 7) cheltuieli cu amortizarea grajdurilor 50 lei 6811 Cheltuieli cu amortizari = 2812 Amortizarea constructiilor 8) cheltuieli cu ambalajul laptelui 200 lei 608 Cheltuieli cu ambalajele =

50 lei

381 Ambalaje

200 lei

9) amenda directia sanitar veterinara 200 lei 6581 Cheltuieli cu amenzi si penalitati = 10) intarzieri la plata unei facturi de telefon 20 lei 626 Cheltuieli postale si telecomunicatii =

446 Alte impozite si taxe

200 lei

401 Furnizori

20 lei

11) cheltuieli cu transportul de la ferma la un client 300 lei 624 Cheltuieli cu transportul = 401 Furnizori 300 lei. In exemplul exista si cheltuieli de productie, dar si cheltuieli care nu sunt aferente costului de productie, respectiv nu se cuprind in costul de productie cheltuiala cu amenda, cu penalitatile la factura de telefon si cheltuiala cu transportul de la ferma la client. Presupunand ca s-au realizat 2000 litri lapte, valoarea costului de productie este de 4500 lei. Inregistrare in contabilitate productie realizata: 345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 4500 lei corespunzand cost unitar pe litru de lapte de 2,25 lei/litru. Se vinde o cantitate de 500 litri la pretul de vanzare de 3 lei plus TVA. Inregistrari contabile: a) vanzarea: 4111 Clienti = 4111 Clienti =

701 Venituri din productia proprie 500 l x 3 lei = 1500 lei 4427 TVA colectata 360 lei

b) descarcarea gestiunii: 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

=

345 Produse finite 500 l x 2,25 lei = 1125 lei.

12


Savu Mirela

Contul 711 se comporta ca un cont colector de venituri, echilibrand cheltuielile la data realizarii productiei, si similar unei cheltuieli la data scaderii din gestiune a productiei vandute. Nota! La sfarsitul perioadei de gestiune a stocurilor, daca in urma inventarierii permanente se constata diferente intre valoare scriptica sic ea faptica se vor inregistra diferente constatate la inventor pe baza listei de inventariere si a procesului verbal de inventariere.

6. Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de executie.Societatea F realizeaza un program software pentru unul din departamentele sale proprii. La realizarea acestuia s-au folosit mai multe echipe de informaticieni. Cheltuielile inregistrate sunt prezentate mai jos, insotite de o impartire a acestora in cheltuieli aferente fazei de dezvoltare si fazei de cercetare. Specificatie Anul N Prima echipa de informaticieni achizitioneaza multiple cd-uri in vederea studiului asupra unor programe similare A doua echipa efetueaza un studiu suplimentar asupra activitatii primeia precum si o analiza prin intermediul internet-ului Activitati de obtinere de cunostinte noi 4 000 lei Cercetare Dezvoltare

Cautare de alternative 6 000 lei

A treia echipa de Selectia aplicatiilor obtinute informaticieni analizeaza si evalueaza concluziile primelor 3 000 lei doua echipe

13


Savu Mirela

Intocmirea modelului logic al datelor

Selectia finala a altenativelor posibile 5 600 lei

Intocmirea modelului conceptual al datelor si proiectarea aplicatiei, informaticienii nu sunt siguri de existent resusrselor pentru finalizarea proiectului

Intrucat nu exista certitudinea finalizarii proiectului, aceasta faza va fi inclusa tot in cheltuieli de cercetare 8 000 lei Proiectarea, testarea si analiza alternativelor alese 18 000 lei

Programarea efectiva si analiza programului informatic

Total costuri An N

26 600 lei

18 000 lei

Specificatie Anul N Testarea programului Total costuri An N+1

Cercetare

Dezvoltare

24 000 lei 0 lei 24 000 lei

a) faza de cercetare an N: 614 = Cheltuieli cu studii si cercetari b) faza de dezvoltare an N:14

5121 Conturi la banci in lei

26 600 lei


Savu Mirela

233 Imob. necorp in curs de exec.

=

721

18 000 lei

Venit din prod. de imob. necorp

a) faza de dezvoltare an N+1: 233 = Imob. necorp in curs de exec.

721

24 000 lei

Venit din prod. de imob. necorp

b) receptie imobilizare an N+1: 208 = Alte imob. necorporale

233

42 000 lei

Imob. necorp in curs de exec.

7. Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs de executie.Societatea G isi propune realizarea unei cladiri in regie proprie, constructie ce urmeaza a se finaliza intr-un termen de 3 luni. Pentru realizarea constructiei va utiliza personalul propriu angajat. I. In prima luna: 1. Societatea se aprovizioneaza cu materii prime si materiale, in baza facturilor primite de la furnizori: % = 401 Furnizori 24.800 301 Materii prime 10.000 3021 Materiale auxiliare 5.000 3022 Combustibili 3.000 3028 Alte materiale consumabile 2.000 4426 TVA deductibil 4.800 Se intocmeste documentul nota de intrare receptie la data intrarii, pentru fiecare gestiune. 2. Se inregistreaza consumul de materii prime si materiale utilizate pentru constructia cladirii. Recomandam, pentru a avea o cheie de control in balanta contabila, utilizarea unui analitic distinct pentru fiecare cont de cheltuieli. 601 Cheltuieli cu materii prime 6021 Cheltuieli cu materiale auxiliare = = 301 Materii prime 3021 Materiale auxiliare 2.500 1.500

15


Savu Mirela

6022 Cheltuieli privind combustibilii 6028 Cheltuieli privind alte materiale

= =

3022 Combustibili 3028 Alte materiale

500 300

Documente care stau la baza acestor inregistrari contabile sunt: bonuri de consum materiale, deconturi justificative de cheltuieli, dupa caz.

3.

Se inregistreaza cheltuielile generate de forta de munca proprie (personalul propriu angajat): 641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal-salarii datorate 7.000 645 Cheltuieli privind asigurarile = 43X Asigurari sociale, 1.960 si protectia sociala protectie sociala Documente care stau la baza acestei inregistrari contabile: state de salarii, situatii de lucrari efectuate de propriul personal, devize intocmite de propriul personal, dupa caz.

4. La finele primei luni : a) se calculeaza valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie efectuate in regie proprie, neterminate. Valoarea imobilizarii corporale (total cheltuieli efectuate, aferente realizarii cladirii) : - materii prime si materiale (2500+1500+500+300): 4.800 - cheltuieli cu salarii, asigurari si protectie sociala (7000+1960): 8.960 - alte cheltuieli (de ex :cheltuieli de transport, cota parte cheltuieli indirecte, comisioane si onorarii) : 1.240 TOTAL CHELTUIELI (in prima luna) 15.000 b) se inregistreaza valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie efectuate in regie proprie, neterminate. 231 Imobilizari corporale in curs de executie/analitic distinct = 722 Venituri din productia de imobilizari corporale 15.000

Documente care stau la baza acestei inregistrari contabile: nota contabila insotita de un proces verbal care atesta efectuare cheltuielilor sau deviz de lucrari,dupa caz . La sfarsitul lunii se verifica, in balanta contabila, urmatoarea corelatie : Rulaj curent debitor al conturilor din clasa 6 Conturi de cheltuieli , DOAR analitic Cladire = Rulaj curent creditor al contului 722 Venituri din productia de imobilizari corporale II. In mod similar se inregistreza cheltuielile efectuate in lunile urmatoare (luna a doua si a treia de executie). Presupunem ca valoarea cheltuielilor, respectiv a imobilizarilor in curs de16


Savu Mirela

executie, sunt: - in luna a doua -25.000 , pentru care se face inregistrarea: 231 Imobilizari corporale in curs de executie/analitic distinct = 722 Venituri din productia de imobilizari corporale 25.000

- in luna a treia -20.000 , pentru care se face inregistrarea: 231 Imobilizari corporale in curs de executie/analitic distinct = 722 Venituri din productia de imobilizari corporale 20.000

III. Pentru lucrarile de bransare la reteaua electrica societatea X incheie un contract de prestari servicii cu societatea Y. Prin contract, societatea Y se obliga sa execute si lucrarile interioare care vizeaza instalatia electrica a cladirii (de ex.: montare cabluri electrice, prize, intrerupatoare, etc). 231 Imobilizari corporale in curs de executie/analitic distinct = 404 Furnizori pentru imobilizari 10.000

Documente care stau la baza acestei inregistrari contabile: contract, facturi, situatii de lucrari, devize, procese verbale de receptie a lucrarilor, dupa caz. IV. La data finalizarii constructiei sau, dupa caz, la data receptiei finale, se inregistreaza valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie, receptionate, date in folosinta sau puse in functiune. Valoarea acestei inregistrari este data de valoarea tuturor cheltuielilor efectuate pentru realizarea cladirii. (rulaj total debitor al contului 231 Imobilizari corporale in curs de executie/analitic distinct cladirea in cauza). 212 Constructii = 231 Imobilizari corporale in curs de executie/analitic distinct 70.000

Documente care stau la baza acestei inregistrari contabile: nota contabila insotita de Procesul verbal de punere in functiune a cladirii. NOTA : Documentele se vor utiliza si intocmi respectand precizarile OMFP nr. 3512/2008 privind documentele financiar contabile, cu modificarile si completarile ulterioare .

17


Savu Mirela

8. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu.Societatea H are o gestiune de marfa. Societatea va mai deschide o alta gestiune in aceeasi localitate, pe care o va aproviziona din prima gestiune, transferul facandu-se pe baza de aviz de insotire a marfii. Se intocmesc note de receptie la aceste avize in cea de a doua gestiune? Cum se calculeaza adoasul comercial la aceasta si care este monografia contabila aferenta acestor operatiuni? Transferul intre gestiuni se poate face in baza Bonului de predare, transfer, restituire (Cod 14-33A) sau a Avizului de insotire a marfii (cod 14-3-6A), daca gestiunile sunt dispersate teritorial. In ceea ce priveste Avizul de insotire a marfii (cod 14-3-6A), Normele specifice de intocmire si utilizare a documentelor financiar-contabile cuprinse in anexa nr. 2 la OMFP 3512/2008 stabilesc urmatoarele: AVIZ DE INSOTIRE A MARFII (cod 14-3-6A) Este formular cu regim special intern de tiparire si numerotare. 1. Serveste ca: - document de insotire a marfii pe timpul transportului, dupa caz; - document ce sta la baza intocmirii facturii, dupa caz; - dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, ale aceleiasi unitati; - document de primire in gestiune, dupa caz; - document de descarcare din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit. 2. Se intocmeste, in doua sau mai multe exemplare, de catre unitatile care nu au posibilitatea intocmirii facturii in momentul livrarii produselor, marfurilor sau altor valori materiale, precum si in alte situatii stabilite prin procedurile proprii ale unitatii. In cazul transferului de bunuri intre gestiunile aceleiasi unitati, dispersate teritorial, precum si al transportului bunurilor cedate cu titlu gratuit (mostre, bunuri date pentru stimularea vanzarii sau testari la locul de desfacere, premii, materiale promotionale etc.) avizul de insotire a marfii va purta mentiunea Fara factura , dupa caz. (.....) Potrivit Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene aprobate prin OMFP 3055/2009 la data intrarii in entitate bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileste astfel:

18


Savu Mirela

a) la cost de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros; b) la cost de productie - pentru bunurile produse in entitate; c) la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii - pentru bunurile reprezentand aport la capitalul social; d) la valoarea justa - pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere (pct.50 alin. (1)). Costul de achizitie al bunurilor trebuie sa cuprinda pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective. In costul de achizitie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obtinerea de autorizatii si alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.(pct.51) In functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul, in comertul cu amanuntul (pct.160 alin. (1)). In comertul cu amanuntul poate fi utilizata metoda pretului cu amanuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si pentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda. In aceasta situatie, costul bunurilor vandute se calculeaza prin deducerea valorii marjei brute din pretul de vanzare al stocurilor. Orice modificare a pretului de vanzare presupune recalcularea marjei brute (pct.160 alin. (8)). Astfel cum prevede punctul 161 alin. (1), la iesirea din gestiune a stocurilor si altor active fungibile, acestea se evalueaza si inregistreaza in contabilitate prin aplicarea uneia din urmatoarele metode: a) metoda primul intrat - primul iesit - FIFO; b) metoda costului mediu ponderat - CMP; c) metoda ultimul intrat - primul iesit - LIFO. Asadar metoda pretului cu amanuntul poate fi utilizata doar in comertul cu amanuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si pentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda. Metoda de contabilitate analitica a stocurilor de marfuri tine evidenta cantitativ valorica pe feluri de marfuri sau evidenta global valorica la nivel de gestiune. De asemenea influenteaza19


Savu Mirela

organizarea contabilitatii sintetice a marfurilor, prin preturile diferite utilizate ca preturi de inregistrare a marfurilor. Astfel, in cazul in care evidenta analitica se tine cantitativ valoric, se poate utiliza ca pret de inregistrare pretul de cumparare al marfurilor sau costul de achizitie, in schimb in cazul in care evidenta analitica a marfurilor se tine global valoric, la nivelul gestiunii ( asa cum se procedeaza in comertul cu amanuntul ), pentru inregistrare se urilizeaza pretul cu amanuntul, inclusiv TVA. De aici decurg urmatoarele consecinte asupra contabilitatii: Cand evidenta marfurilor se tine la pretul de cumparare sau la costul de achizitie nu este necesara folosirea contului 378 ,, Diferente de pret la marfuri pentru evidenta adaosului comercial. Daca evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul, interventia contului 378 ,, Diferente de pret la marfuri este necesara pentru evidenta adaosului comercial continut in pretul de inregistrare a marfurilor. In conditiile in care evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul, inclusiv taxa pe valoare adaugata, apare necesitatea evidentierii acestei taxe pana in momentul vanzarii marfurilor, in contul 4428 TVA neexigibila . Evident, in momentul vanzarii marfurilor, aceasta taxa va fi transferata, devine exigibila si apare contul 4427 TVA colectata . Pentru taxa pe valoare adaugata cuvenita furnizorilor se va folosi in mod normal, contul 4426 TVA deductibila . In cazul de fata, transferul de marfuri dintr-o gestiune de marfa in alta gestiune de marfa se va face astfel : 1/ iesirea de marfa din prima gestiune se va face in baza Avizului de insotire a marfii 2/ intrarea de marfa in a doua gestiune se va face in baza NIR-ului , care se va intocmi in momentul receptionarii marfii , in prezenta delegatului/celui care transporta marfa dintr-un loc in altul. Inregistrari contabile: Consideram prima gestiune Depozit Central (371.1) ca fiind o gestiune prin intermediul careia se realizeaza toate intrarile de marfa in cadrul societatii si gestiunea a doua gestiune de vanzare cu amanuntul (371.2), in care vanzarea marfurilor se face direct catre consumatorul final . Avand in vedere cele mentionate mai sus vom avea urmatoarele inregistrari :

Aprovizionare marfa in gestiunea de vanzare cu amanuntul din depozit :

371.2 = % 371.1 378.2 4428.2

Vanzare marfa cu bon fiscal :20


Savu Mirela

5311.2 = % 707.2 4427.2 , se va intocmi registru de casa separate (in baza raportului Z de la casa de marcat Sau , 411 = % 707.2 4427.2 5311 = 411 , in cazul in care clientul solicita factura

Scadere gestiune vanzare cu amanuntul cu marfa vanduta :

% = 371.2 378.2 4428.2 607.2 In cazul in care exista retururi de marfa din gestiunea de vanzare cu amanuntul catre depozit , se fac aceleasi inregistrari ca la aprovizionare marfa , dar cu semnul minus. Calcul adaos comercial afferent marfurilor vandute : K = _______ Sic378 + Rc378___________ x 100 , unde ( Sid 371 + Rd 371) - (Sic 4428 - Rc4428 ) sic - sold initial creditor la inceputul lunii sid - sold initial debitor la inceputul lunii rd - rulaj lunar debitor rc - rulaj lunar creditor Dupa ce se calculeaza coeficientul k , vom avea : % = 371.2 ( vanzarile din luna cu tva = 707 cu tva ) 4428.2 ( tva aferent vanzarilor din luna respectiva ) 378.2 ( 707.2 din luna * k) 607.2 ( diferenta)

21


Savu Mirela

9. Studiu de caz privind productia in curs de executie aferenta stocurilor.Societatea I detine productie neterminata si produse finite. De ce prevederi legale trebuie sa tina seama aceasta si ce inregistrari contabile sunt necesare in vederea evidentierii acestora? Pentru organizarea contabilitatii in cazul activitatilor de productie se tine seama de prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, ale OMFP 3055/2011 privind aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene precum si ale OMFP 1826/2003 pentru aprobarea Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune Pentru desfasurarea activitatilor:

Achizitia de materii prime si materiale

% = 401 - pret de achizitie 301 Furnizori Materii prime 302 Materiale consumabile 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 4426 TVA deductibila

Colectarea lunara a cheltuielilor aferente procesului de productie, dupa natura lor

- Evidentierea salariilor catre personalul implicat in realizarea proiectului: 641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal-salarii datorate

*din fondul de salarii brute se retin contributiile suportate de salariat conform prevederilor legale in vigoare. - Evidentierea contributiilor suportate de societate: 6451 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala = 431 Asigurari sociale

22


Savu Mirela

6452 Contributia unitatii pentru fondul de somaj

=

4371 Contributia unitatii la fondul de somaj

- Consumul de materii prime, materiale, materiale de natura obiectelor de inventar, pe baza bonurilor de consum intocmite la eliberarea din gestiune utilitati specifice pe baza facturilor primite de la furnizorii de astfel de utilitati: 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime

602 = 302 Cheltuieli cu materialele consumabile Materiale consumabile 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 605 Cheltuieli privind energia si apa - Amortizarea mijloacelor fixe utilizate 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 281 Amortizari privind imobilizarile corporale = 303 Materiale de natura obiectelor de inventar

=

401 Furnizori

- Diverse servicii prestate de terti necesare realizarii proiectului % = 628 Cheltuieli cu serviciile prestate de terti 622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile 624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal 626 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate 401 Furnizori

La sfarsitul fiecarei luni se realizeaza inregistrarea productiei in curs cu o suma egala cu valoarea cheltuielilor colectate de la inceputul perioadei pana la finele lunii respective si care sunt aferente acestei constructii.23


Savu Mirela

Valoarea produselor in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate la sfarsitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de productie. 331 Produse in curs de executie = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

* la sfarsitul lunii, in aceste conturi se colecteaza valoarea totala a cheltuielilor colectate, de la inceputul perioadei pana la finele lunii respective.

La inceputul lunii urmatoare se reia inregistrarea contabila: = 331 Produse in curs de executie costurilor stocurilor de produse

711 Venituri aferente

* Aceste inregistrari se repeta lunar (colectarea cheltuielilor in contul 711, cumulate de la inceputul lucrarilor pana la finele lunii respective la sfarsitul lunii, si reluarea sumei la inceputul lunii urmatoare) pana la finalizarea procesului de productie si obtinerea produsului finit.

Inregistrarea produsului finit cu valoarea totala a costurilor aferente = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

345 Produse finite

Vanzarea produselor finite si descarcarea de gestiune 411 Clienti % 701 Venituri din vanzarea produselor finite 4427 TVA colectata =

si 711 = Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 345 Produse finite

Valoarea produselor in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate la sfarsitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de productie.

24


Savu Mirela

10. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor in sistem second-hand.Care este monografia contabila pentru o firma K care vinde cu amanuntul haine second hand achizitionate din tara, UE, NON UE; cum ar trebui intocmite NIR-urile, se fac transformari pentru vanzare la kg, vanzare la bucata? Aspecte de natura contabila Receptia marfurilor se face in baza facturilor primite de la furnizor, indiferent de sursa de provenienta. Receptia marfurilor se poate face in kg sau in bucati, in functie de cum vinde magazinul. Pentru trasnformarea marfurilor din Kg in bucati se intocmeste un proces verbal la receptia marfii in care se inscrie numarul de bucati, pe sortimente (bluze, fuste, etc). Se obtine pretul de achizitie pe bucata prin impartirea pretului total de achizitie, fara TVA, la nr. de bucati rezultate. Pe baza facturii si a procesului verbal se intocmeste NIR, in care se inscrie numarul de bucati rezultate, pretul de achizitie si pretul de vanzare pe bucata stabilit. Reduceri ulterioare de pret La acordarea reducerilor ulterioare de pret se tine seama de prevederile OG 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata si ale HG 333/ pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata. Conform prevederilor actelor mentionate mai sus este interzisa vanzarea in pierdere, cu exceptia: vanzarilor de lichidare, vanzari de soldare, vanzari efectuate in structuri de vanzare denumite magazin de fabrica sau depozit de fabrica, vanzari ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale consumatorului, dupa ce evenimentul a trecut si este evident ca produsele respective nu mai pot fi vandute in conditii comerciale normale, vanzari ale produselor care intro perioada de 3 luni de la aprovizionare nu au fost vandute, vanzari accelerate ale produselor susceptibile de o deteriorare rapida sau a caror conservare nu mai poate fi asigurata pana la limita termenului de valabilitate, vanzarea unui produs la un pret aliniat la cel legal practicat de ceilalti comercianti din aceeasi zona comerciala, pentru acelasi produs, determinat de mediul concurential, vanzarea produselor cu caracteristici identice, ale caror preturi de reaprovizionare s-au diminuat. Aceste tipuri de vanzari presupun proceduri specifice de notificare. Prin urmare, se pot practica discounturi de pret, fara notificare prealabila, cu conditia ca pretul de vanzare sa nu fie mai mic decat costul de achizitie si cu respectarea conditiilor enumerate mai sus.25


Savu Mirela

La reducerea de pret se intocmeste o lista de inventariere cu produsele existente in stoc in care se inscrie atat pretul de vanzare vechi cat si pretul de vanzare nou. Prevederi de natura fiscala: In ceea ce priveste TVA conform prevederilor art. 126 din Legea nr. 571/2003 , cu modificarile si completarile ulterioare, nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania achizitiile intracomunitare de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si de antichitati, atunci cand vanzatorul este o persoana impozabila revanzatoare, care actioneaza in aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate in statul membru de unde sunt furnizate, conform regimului special pentru intermediarii persoane impozabile, in sensul art. 313 si 326 din Directiva 112, Pentru bunurile second - hand se poate aplica regimul special prevazut la art 152^2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal , cu modificarile si completarile ulterioare. Astfel, persoana impozabila revanzatoare va aplica regimul special pentru livrarile de bunuri second-hand, pentru care exista obligatia colectarii taxei, bunuri pe care le-a achizitionat din interiorul Comunitatii, de la unul dintre urmatorii furnizori: - o persoana neimpozabila; - o persoana impozabila, in masura in care livrarea efectuata de respectiva persoana impozabila este scutita de taxa, conform art. 141 alin. (2) lit. g); - o persoana impozabila revanzatoare, in masura in care livrarea de catre aceasta a fost supusa taxei in regim special. Baza de impozitare este marja profitului, determinata conform exclusiv valoarea taxei aferente. Persoana impozabila revanzatoare nu are dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru bunurile second hand in masura in care livrarea acestor bunuri se taxeaza in regim special. Persoana impozabila revanzatoare poate aplica regimul normal de taxare pentru orice livrare eligibila pentru aplicarea regimului special. Bunurile second-hand sunt bunurile mobile corporale care pot fi refolosite in starea in care se afla sau dupa efectuarea unor reparatii, altele decat operele de arta, obiectele de colectie sau antichitatile, pietrele pretioase si alte bunuri prevazute in norme. Persoana impozabila revanzatoare este persoana impozabila care, in cursul desfasurarii activitatii economice, achizitioneaza sau importa bunuri second-hand si/sau opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati in scopul revanzarii, indiferent daca respectiva persoana impozabila actioneaza in nume propriu sau in numele altei persoane in cadrul unui contract de comision la cumparare sau vanzare.

26


Savu Mirela

Marja profitului este diferenta dintre pretul de vanzare aplicat de persoana impozabila revanzatoare si pretul de cumparare, in care: 1. pretul de vanzare constituie suma obtinuta de persoana impozabila revanzatoare de la cumparator sau de la un tert, inclusiv subventiile direct legate de aceasta tranzactie, impozitele, obligatiile de plata, taxele si alte cheltuieli, cum ar fi cele de comision, ambalare, transport si asigurare, percepute de persoana impozabila revanzatoare cumparatorului, cu exceptia reducerilor de pret; 2. pretul de cumparare reprezinta tot ce constituie suma obtinuta, conform definitiei pretului de vanzare, de furnizor, de la persoana impozabila revanzatoare; Persoana impozabila revanzatoare nu are dreptul sa inscrie taxa aferenta livrarilor de bunuri supuse regimului special, in mod distinct, in facturile emise clientilor. Obligatii de evidentiere a TVA Persoana impozabila revanzatoare care aplica regimul special trebuie sa indeplineasca urmatoarele obligatii: a) sa stabileasca taxa colectata in cadrul regimului special pentru fiecare perioada fiscala in care trebuie sa depuna decontul de taxa b) sa tina evidenta operatiunilor pentru care se aplica regimul special. Persoana impozabila revanzatoare va indeplini urmatoarele obligatii: a) va tine un jurnal special de cumparari in care se inscriu toate bunurile supuse regimului special; b) va tine un jurnal special de vanzari in care se inscriu toate bunurile livrate in regim special; c) va tine un registru care permite sa se stabileasca, la finele fiecarei perioade fiscale, alta decat ultima perioada fiscala a anului calendaristic, totalul bazei de impozitare pentru livrarile efectuate in respectiva perioada fiscala si, dupa caz, taxa colectata; d) va tine evidenta separata pentru stocurile de bunuri supuse regimului special; e) va emite o factura prin autofacturare catre fiecare furnizor de la care achizitioneaza bunuri supuse regimului special si care nu este obligat sa emita o factura. Factura emisa prin autofacturare trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii: 1. numarul de ordine si data emiterii facturii; 2. data achizitiei si numarul cu care a fost inregistrata in jurnalul special de cumparari prevazut la lit. a) sau data primirii bunurilor; 3. numele si adresa partilor; 4. codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile revanzatoare; 5. descrierea si cantitatea de bunuri cumparate sau primite; 6. pretul de cumparare, care se inscrie in factura la momentul cumpararii pentru bunurile in regim de consignatie.

27


Savu Mirela

Se achizitioneaza 1000 kg haine la pretul de 50 lei/kg. In baza procesului verbal, rezulta 20.000 buc la pretul de 2,5 lei/buc - pret furnizor (1000kg*50 lei/kg= 50.000 lei: 20.000 buc) 371.02 = 401 50.000 lei Cand se intocmeste NIR-ul, intrarea va fi de 20.000 buc la pretul de 2,5 lei/buc pret furnizor si pretul de vanzare de 4,8 lei/buc (pret de vanzare cu amanuntul) 371.02 = 378.02 46.000 lei [(4,8-2,5)*20.000 buc].

Achizitie marfa din tara

% = 371 Marfuri 4426 TVA deductibila Achizitie marfa import:

401 Furnizori

371 Marfuri

=

401 Furnizori

- inregistrare taxe vamale in valoarea marfii

371 Marfuri

=

446 Alte impozite si taxe

- TVA datorata la buget

4426

=

462 Creditori diversi

TVA deductibila Achitare TVA si taxe vamale catre bugetul de stat % = 446 Alte impozite si taxe 462 Creditori diversi28



Savu Mirela

Achizitie marfa intracomunitara: 371 Marfuri - taxarea inversa 4426 = TVA deductibila Inregistrare adaos comercial 371 Marfuri 4427 TVA colectata = 401 Furnizori

=

378 Diferente de pret la marfuri

Inregistrare discount marfuri in rosu ( cu diferenta de pret rezultata in urma aplicarii discountului) 371 Marfuri = 378 Diferente de pret la marfuri

Vanzare pe baza bonului emis de casa de marcat 5311 = Casa in lei

% 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectata*

TVA colectata se determina fie conform regimului normal, fie conform regimului special pentru achizitiile din interiorul comunitatii, nu si pentru import. Descarcarea gestiunii 607 = 371 Marfuri 371 Marfuri adaos comercial pret de achizitie

Cheltuieli privind marfurile 378 =

Diferente de pret la marfuri

29


Savu Mirela

11.

Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie.

Societatea K trimite un lot de produse finite inregistrat la costul de productie de 4.000 lei pentru a fi vandute in consignatie la pret de 6.000 lei. Dupa vanzarea produselor, se trimite factura si se incaseaza in numerar. La trimiterea produselor finite se inregistreaza, pe baza Avizului de insotire a marfii cu mentiunea pentru vanzarea in regim de consignatie si a Bonului de primire in consignatie (sau alte documente primare pe care le intocmiti conform politicilor si procedurilor aplicate de dvs. si consignant): 354 Produse aflate la terti = 345 Produse finite 4 000 lei

Dupa ce sunt vandute produsele, consignantul va anunta si intocmiti factura: 411 Clienti = % 701 7 440 lei 6 000 lei 1 440 lei

Venituri din vanzarea produselor finite

4427 TVA colectata Destocarea produselor finite vandute : 711 Variatia stocurilor Incasarea contravalorii facturii 5311 Casa in lei = 411 Clienti 7 440 lei = 354 Produse aflate la terti

4 000 lei

12. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet.In anul N, societatea L (casa de amanet) incheie un contract cu o persoana fizica in baza caruia ii imprumuta acesteia suma de 10 000 lei pe 6 luni. Obiectu gajului il reprezinta 2 bijuterii din aur. Dupa sase luni daca persoana fizica nu ramburseaza imprumutul, iar bijuteriile trec in proprietatea casei de amanet, care le va vinde ca marfuri prin aplicarea uni adaos de 10%, TVA 24%. Marfurile sunt evidentiate la pret cu amanuntul. Comision casei de amanet este de 10%. Inregistrarile ce trebuie effectuate sunt urmatoarele: Acordarea imprumutului: 2678 Alte creante imobilizate = 5311 Casa in lei 10 000 lei

30


Savu Mirela

Contul 2678 se utilizeaza in vederea reflectarii naturii financiare a creantei insa la sfarsitul anului, partea scadenta sub un an va fi prezentata la creante in cadrul activelor circulante conform prevederilor OMFP nr. 3055/2009. Bunurile in regim de amanet sunt evidentiate doar in afara bilantului: 8033 Valori materiale primite in pastrare sau in custodie = 10 000 lei

Dupa 6 luni casa de amanet inregistreaza intrarea in gestiune a bijuteriilor retinute: 371 Marfuri = % 2678 Alte creante imobilizate 378 Diferente de prt la marfuri 4428 TVA neexigibila In afara bilantului se inregistreaza: = 8033 Valori materiale primite in pastrare sau in custodie 10 000 lei 13 640 lei 10 000 lei 1 000 lei 2 640 lei

In cazul in care persoana fizica ramburseaza imprumutul la scadenta se vor face urmatoarele inregistrari contabile: 5311 Casa in lei = % 2678 Alte creante imobilizate 704 Venituri din servicii prestate Si in afara bilantului se inregistreaza: = 8033 Valori materiale primite in pastrare sau in custodie 10 000 lei 11 000 lei 10 000 lei 1 000 lei

Casa de amanet are obligatia completarii registrului de evidenta a metalelor pretioase, asa cum este prevazut in OMFP nr. 1.809/2004. Din punct de vedere al TVA Potrivit prevederilor art. 147 din Legea nr. 571/2003 cu modificarile si completarile ulterioare persoana impozabila care realizeaza sau urmeaza sa realizeze operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere este persoana impozabila cu regim mixt. Potrivit prevederilor pct. 35 alin. (3) din Norme imprumuturile acordate de casele de amanet sunt operatiuni scutite conform prevederilor art. 141 alin. (2) lit. a) pct.31


Savu Mirela

Operatiunea de livrare de bunuri second - hand de catre casele de amanet sub regimul special prevazut la art. 152^2 este o operatiune taxabila. Casele de amanet sunt persoane impozabile cu regim mixt, care isi exercita dreptul de deducere conform art 147 dinCodul fiscal . Bijuteriile ramase in proprietatea unei case de amanet se incadreaza in categoria bunurilor second-hand si se aplica prevederile art. 152^2 din Codul fiscal si ale pct. 64 din normele de aplicare a Codului fiscal aprobate prin HG nr. 44/2004 cu modificarile si completarile ulterioare. Daca se aplica regimul special, la emiterea facturii, persoana impozabila revanzatoare nu are dreptul sa inscrie, in mod distinct, suma TVA colectata. Potrivit art. 152^2 alin (7) se poate opta pentru aplicarea regimului normal de TVA.

13. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar.La o casa de schimb valutar M in data de 10 septembrie 2011 urmatoarele operatii de vanzare/ cumparare de valuta catre/de la populatie, la cursurile afisate in moneda nationala: - cumpararea a 1000 $ * 3.1 lei/$ - vanzarea a 1000 $ * 3.3lei/$ Tranzactiile de cumparare/vanzare valuta se consemneaza in buletinul de schimb valutar care este obligatoriu insotit de bonul de la casa de marcat. La sfarsitul zilei se intocmeste registrul zilnic al tranzactiilor punctului de schimb valutar care reprezinta centralizarea tuturor buletinelor de schimb emise in cursul unei zile. Pentru fiecare tranzactie efectuata, casele de schimb valutar au obligatia sa intocmeasca buletine de schimb valutar sau bonuri fiscal, documente care trebuie sa contina cel putin urmatoarele elemente: denumirea si adresa emitentului; codul statistic al punctului de schimb valutar; data emiterii, seria si numarul buletinului de schimb valutar/bonului fiscal; numele, prenumele si tara clientului; categoria resident / nerezident;32


Savu Mirela

documentul de identitate al clientului: tip, serie, numar; suma incasata de la client (valute cotate / moneda nationala) cursul de schimb valutar; suma platita clientului (valute cotate / moneda nationala); semnatura casierului si stampila punctului de schimb valutar.

Buletinele de schimb valutar sunt formulare cu regim special care se intocmesc in doua exemplare, din care: un exemplar este inmanat clientului; un exemplar este atasat registrului tranzactiilor.

Operatiile facute trebuie consemnate in registrul zilnic al tranzactiilor, document in care se evidentiaza cumpararile si vanzarile de valute cotate, pe feluri de valute, si sumele in moneda nationala platite/incasate sau transferate. Conform art. 141, alin. (2) operatiunile desfasurate de casele de schimb valutar sunt operatiuni scutite de TVA.

1) Cumpararea valutei : 5314. 01 Casa in valuta 2) Vanzarea valutei 5311 Casa in lei

=

5311 Casa in lei

1 000$ *3.1 lei = 3 100 lei

=% 1 000$*3.3 lei = 3 300 lei 5314 Casa in valuta 1 000$*3.1 lei = 3 100 lei 708 Ven. din activit. diverse 1 000 $*(3.3 3.1)= 200 lei

Deci in contul de venituri se inregistreaza doar diferenta de curs interna a valutei tranzactionate sau comisionul casei de schimb valutar. Alte inregistrari posibile: 3) Depunerea la banca a disponibilitatilor in lei / valuta : 5121 Conturi la banci in lei 581 Viramente interne 5124 Conturi la banci in valuta 581 Viramente interne = = = = 581 Viramente interne 5311 Casa in lei 581 Viramente interne 5314 Casa in valuta

33


Savu Mirela

La sfarsitul fiecarei luni soldul conturilor Casa si Banca in valuta se reevalueaza in functie de cursul BNR din ultima zi bancara a lunii : 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar = 5314 Casa in valuta sau 5124 Conturi in valuta

in cazul in care din reevaluare rezulta o diferenta nefavorabila sau 5314 Casa in valuta sau 5124 Conturi la banci in valuta in cazul in care in urma reevaluarii rezulta o diferenta favorabila. Organizarea si conducerea contabilitatii la casele de schimb valutar se supune Legii nr. 82/ 1991 republicata cu toate modificarile si completarile ulterioare, Codului fiscal in vigoare (Legea 571/2003 cu toate modificarile si completarile ulterioare), OMFP 3055/2009 modificat si completat cu OMFP 2869/2010. De asemenea, dat fiind ca functionarea caselor de schimb valutar este reglementata , pe langa Legea 31/1990conform careia sunt infiinate, si de Regulamentele BNR, trebuie sa tineti cont si de Regulamentul B.N.R. nr. 4, din 1 aprilie 2005, privind regimul valutar - M. Of. nr. 297 din 8 aprilie 2005 - si in Norma nr. 4 din 1 aprilie 2005, privind efectuarea operatiunilor de schimb valutar - M. Of. nr. 297 din 8 aprilie 2005. = 765 Venituri din diferente de curs valutar

14. Studiu de caz privind importul de stocuri.Societatea N importa marfuri pentru un client in conditii CIF, valoarea marfurilor fiind de 8000 $, taxa vamala de 10%, comision vamal de 0.5%, accizele 40%, TVA 24%, comisionul societatii N 5%, cursul de schimb la data vamuirii 3.5 lei/$. Determinarea obligatiilor fiscale si a comisionului societatii N: Valoarea externa CIF: 8 000$ * 3.5 lei/$ = 28 000 lei Taxa vamala: 28 000 lei * 10% = 2 800 lei Comision vamal: 28 000 lei * 0.5% = 140 lei Accize: (28 000 lei + 2 800 lei + 140 lei) * 40% = 30 940 * 40% = 12 376 lei TVA: (28 000 lei + 2 800 lei + 140 lei + 12 376 lei) * 24% = 43 316 lei * 24% = 10 395.84 lei34


Savu Mirela

Comision intermediere: 28 000 lei * 5% = 1 400 lei TVA comision intermediere: 1 400 lei * 24% = 336 lei Achizitia de marfuri de la extern in comision pe baza de factura: 4111 Clienti = % 401 Furnizori 446.1 Taxa vamala 446.2 Accize 446.3 TVA 447 Fonduri speciale taxe si varsaminte assimilate Facturarea comisionului de intermediere: 4111 Clienti = % 704 Venituri din servicii prestate 4427 TVA colectata Plata taxelor datorate in vama: % 446.1 Taxa vamala 446.2 Accize 446.3 TVA 447 Fonduri speciale taxe si varsaminte assimilate = 5121 Conturi la banci in lei 25 711.84 lei 2 800 lei 12 376 lei 10 395.84 lei 140 lei 1736 lei 1 400 lei 336 lei 53 711.84 lei 28 000 lei 2 800 lei 12 376 lei 10 395.84 lei 140 lei

15. Studiu de caz privind exportul de stocuri.

35


Savu Mirela

Societatea comerciala O a vandut in luna iunie 2011 marfuri la extern pe cont propriu in conditii de livrare CIF: vaoare externa CIF 3000$, transport extern pe apa 200$, asigurare pe parcurs extern 100$. Cursurile de schimb au fost urmatoarele: la livrarea marfurilor: 3.2 lei/$; la incasarea creantelor: 3.25 lei/$; la primirea facturii privind transportul pe parcurs extern: 3.23 lei/$; la plata transportului pe parcurs extern: 3.19 lei/S.

Obs! Utilizand transportul pe apa, livrarile la extern se pot face in urmatoarele conditii de livrare: FOB portul romanesc de incarcare, pretul extern este format doar din pretul marfii; CAF pretul extern este format din pretul marfii si transportul pe parcurs extern; CIF pretul extern este format din pretul marfii, transportul pe parcursul extern si asigurarea pe parcurs extern.

Determinarea valorii externe FOB: Valoare externa CIF: 3 000$ * 3.2 lei = 9 600 lei Transport pe parcurs extern: 200$ * 3.2 lei = 640 lei Asigurare pe parcurs extern: 100$ * 3.2 lei = 320 lei Valoare externa FOB: (3000$ - 200$ - 100$) * 3.2 lei = 8640 lei Livrarea marfurilor la extern pe baza facturii externe si a facturii externe de uz intern in conditii de livrare CIF: 4111 Clienti = % 707 Venituri din vanzarea marfurilor 708 Venituri din activitati diverse Inregistrarea cheltuielilor de asigurare: 613 Chelt. cu primele de asig. Plata contravalorii cheltuielilor de asigurare: 401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 320 lei = 401 Furnizori 320 lei 9 600 lei 8640 lei 960 lei

Inregistrarea incasarii contravalorii marfurilor vandute la extern: -Stabilirea diferentei de curs valutar:36


Savu Mirela

Valoarea la incasare: 3000$ * 3.25 lei = 9 750 lei Valoarea la facturare: 3000$ * 3.2 lei = 9 600 lei Diferenta de curs favorabila: 150 lei 5124 Conturi la banca in valuta = % 4111 Clienti 765 Venit din dif. curs valutar Inregistrarea cheltuielilor de transport pe parcurs extern conform facturii: -Stabilirea diferentelor de curs valutar: Valoarea la livrarea marfii: 200$ * 3.2$ = 640 lei Valoare la facturarea transportului: 200$ * 3.23 lei = 646 lei Diferenta de curs valutar nefavorabila: 6 lei % 624 Chelt. cu transportul 665 Chelt din dif de curs valutar Plata datoriei fata de prestatorul de servicii: -Stabilirea diferentei de curs valutar: Valoarea la facturare: 200$ * 3.23 lei = 646 lei Valoarea la plata: 200$ * 3.19 lei = 638 lei Diferenta de curs valutar: 8 lei 401 Furnizori = % 5121 Conturi la banca in lei 765 Venituri din dif. de curs valutar 646 lei 638 lei 8 lei = 401 Furnizori 646 lei 640 lei 6 lei 9 750 lei 9 600 lei 150 lei

37


Savu Mirela

16. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor pe baza de comision.Societatea P actioneaza ca intermediar. Aceasta revinde bunurile in numele vanzatorului, pe baza de comision. Societatea a primit bunuri in valoare de 10 000 lei pe care le revinde cu un comision de 10%, adica la 11 000 lei. Redati inregistrarea contabila a venitului inregistrat de societatea P. Conform OMFP 3055/2009 sumele colectate de o entitate in numele unor terte parti, inclusiv in cazul contractelor de agent, comision sau mandat comercial incheiate potrivit legii, nu reprezinta venit din activitatea curenta, chiar daca din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata persoanele care actioneaza in nume propriu sunt considerate cumparatori revanzatori. In aceasta situatie, veniturile din activitatea curenta sunt reprezentate de comisionul de intermediere. Facturarea comisionului de intermediere: 4111 Clienti = % 704 Venituri din servicii prestate 4427 TVA colectata 1 240 lei 1 000 lei 240 lei

17. Studiu de caz privind stocurile in curs de aprovizionare.Societatea Q detine materii prime in valoare de 10 000 lei si marfuri in valoare de 5 000 lei pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile dar care sunt in curs de aprovizionare. Prezentati inregistrarile contabile ce trebuie facute pentru bunurile in curs de aprovizionare precum sip e cele care trebuie facute in momentul in care se incheie procesul de aprovizionare. Detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie inregistrate in contabilitate, sunt interzise. In aplicarea acestui principiu este necesar sa se asigure: a) Receptionarea tuturor bunurilor materiale intrate in entitate si inregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, in custodie sau in consignatie se receptioneaza si inregistreaza distinct ca intrari in gestiune. In contabilitate, valoarea acestor bunuri se inregistreaza in conturi in afara bilantului;

38


Savu Mirela

b)In situatia unor decalaje intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi in mod cert in proprietatea entitatii, se procedeaza astfel: - bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de depozitare, cat si in contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor insotitoare; - bunurile sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrare in gestiune; In cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea bunurilor, acestea se inregistreaza ca iesiri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel: - bunurile vandute si nelivrate se inregistreaza distinct in gestiune, iar in contabilitate in conturi in afara bilantului; - bunurile livrate, dar nefacturate, se inregistreaza ca iesiri din gestiune atat la locurile de depozitare, cat si in contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea din gestiune potrivit legii; - bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze privind dreptul de proprietate se inregistreaza la intrari si, respectiv, la iesiri, atat in gestiune, cat si in contabilitate, potrivit contractelor incheiate.

Inregistrarea valorii materiilor prime cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare la o valoare de 10.000 lei: 321 = Materii prime in curs de aprovizionare 401 Furnizori 10.000

Inregistrarea valorii marfurilor cumparate, pentru care s-a incheiat procesul de aprovizionare la o valoare de 5.000 lei: 301 = Materii prime 321 Materii prime in curs de aprovizionare 10.000

Inregistrarea valorii marfurilor cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare la o valoare de 5.000 lei: 327 Marfuri in curs de aprovizionare = 401 Furnizori 5.000

Inregistrarea valorii marfurilor cumparate, pentru care s-a incheiat procesul de aprovizionare la o valoare de 5.000 lei: 371 Marfuri = 327 Marfuri in curs de aprovizionare 5.000

39


Savu Mirela

Obs! Stocurile cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare, se vor inregistra distinct in contabilitate.

18. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti.Societatea R a trimis spre prelucrare la terti materiale consumabile in valoare de 50 000 lei conform avizului de insotire. Se primesc de la terti obiecte de inventor in valoare de 55 000 lei, costul prelucrarii 5 000 lei, TVA 24%. Prezentati inregistrarile contabile. 351 Materii si materiale aflate la terti = 3021 Materiale auxiliare 50 000 lei

Primirea obiectelor de inventar de la terti (conform avizului, facturii si notei de receptive): 303 Obiecte de inventar = 351 Materii si materiale aflate la terti % 303 Obiecte de inventar 4426 TVA deductibila = 401 Furnizori 50 000 lei 6 200 lei 5 000 lei 1 200 lei

19. Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti.Societatea S achizitioneaza de la societatea pe baza de factura, materii prime in valoare de 100 000 lei si materiale auxiliare in valoare de 50 000 lei, TVA 24%, pe care le lasa in custodia societatii , pe o durata de 30 zile din cauza lipsei de spatiu de depozitare. La expirarea perioadei bunurile sunt aduse in gestiunea societatii S intocmindu-se nota de primire, receptie si constatare de diferente. Pentru societatea aceste bunuri reprezinta produse finite, al caror cost efectiv de productie 62 000 lei, iar pretul de inregistrare este de 65 000 lei. a) Inregistrarile in contabilitatea societatii comerciale (furnizor): Vanzarea produselor finite, conform facturii, catre societatea S: 4111 Clienti = % 701 Venituri din vz. prod. finite 4427 TVA colectata40

186 000 lei 150 000 lei 36 000 lei


Savu Mirela

Descarcarea gestiunii de prdusele finite vandute, la pretul de inregistrare: 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse Inregistrarea diferentelor de pret aferente produselor finite vandute: 348 Diferente de pret la produse = 711 Venituri aferente 3 000 lei = 345 Produse finite 65 000 lei

costurilor stocurilor de produse Incasarea contravalorii produselor finite vandute: 5121 Conturi la banci in lei = 4111 Clienti 186 000 lei

Inregistrarea produselor finite vandute si incasate ramase in custodia societatii : Debit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 150 000 lei

La expirarea perioadei contractuale (30 de zile) are loc scoaterea produselor finite din custodie: Credit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 150 000 lei

b) Inregistrarile in contabilitatea societatii comerciale S (cumparator): Inregistrarea bunurilor procurate de la societatea comerciala pe baza de factura, dar ramase in custodia acesteia: % = 401 Furnizori 186 000 lei 150 000 lei 36 000 lei

351 Materii si materiale aflate la terti 4426 TVA deductibila Plata contravalorii facturii, potrivit extras de banca: 401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei

186 000 lei

Aducerea in patrimoniu a materiilor prime si a materialelor auxiliare achizitionate, platite si lasate in custodia societatii comerciale : % 301 Mterii prime 302 Materiale consumabile = 351 Materii si materiale aflate la terti 150 000 lei 100 000 lei 50 000 lei

41


Savu Mirela

20. Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedare de comision.Societatea T a vandut in luna august 2011 marfuri la extern in comision, practicand un comision de 5%, valoare externa CAF fiind de 5000$, transportul extern antecalculat de 300$, iar transportul extern efectiv (adica facturat de prestatorul de servicii de 350$. Cursurile de schimb au fost urmatoarele: la livrarea marfurilor: 3.2 lei/$; la incasare contravalorii marfurilor: 3.3 lei/$; la facturarea cheltuielilor de transport: 3.28 lei/$; la plata cheltuielilor de transport: 3.32 lei/$.

Determinarea comisionului societatii de intermediere: Valoarea externa CAF: 5 000$ * 3.2 lei = 16 000 lei Transportul pe parcurs extern: 300$ * 3.2 lei = 960 lei Valoarea externa FOB: (5 000$ - 300$)* 3.2 lei = 4 700 $ * 3.2 lei = 15 040 lei Comision: (4 700$ * 5%) * 3.2 lei = 235 $ * 3.2 lei = 752 lei Suma datorata proprietarului bunurilor exportate: (4700$ -235$) * 3.2 lei = 4465$ * 3.2 lei = 14 288 lei Livrarea marfurilor la extern in conditii de livrare CAF: 4111 Clienti = % 401 Furnizori 408 Furnizori facturi nesosite 704 Venituri din servicii prestate Incasarea contravalorii marfurilor vandutela extern: -Stabilirea diferentei de curs valutar: Valoarea la incasare: 5000$ * 3.3 lei = 16 500 lei Valoarea la facturare: 5000$ * 3.2 lei = 16 000 lei Diferenta de curs favorabila: 500 lei42

16 000 lei 14 288 lei 960 lei 752 lei


Savu Mirela

5124 Cont banca valuta

=

% 4111 Clienti 765 Venit din dif. de curs valutar

16 500 lei 16 000 lei 500 lei

-Regularizarea operatiei privind transpotul extern: Datorie fata de prestatorul de servicii: 350$ * 3.28 lei = 1148 lei Cheltuieli de transport antecalculate: 300$ * 3.2 lei = 960 lei Transport de recuperat (50$ - 5% * 50$) * 3.2 lei = 47.5$ * 3.2 lei = 152 lei Diminuarea comisionului cu valoarea transportului facturat in plus de prestatorul de servicii: (5% * 50$) * 3.2 lei = 8 lei Diferenta de curs nefavorabila: 350$ * (3.28 lei 3.2 lei) = 28 lei % = 401 Furnizori 1 148 lei 960 lei 152 lei 8 lei 28 lei

408 Furnizori facturi nesosite 461 Debitori diversi 704 Venituri din prestari servicii 665 Cheltuieli din dif. de curs valutar Plata datoriei fata de prestatorul de servicii: % 401 Furnizori 665 Cheltuieli din diferente de curs favorabile = 5124 Conturi la banci in valuta

1 176 lei 1 148 lei 28 lei

21. Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar.La inventarierea de sfarsit de an la societatea U se constata urmatoarele plusuri. Alte imobilizari necorporale suma de 5 000 lei; Materii prime suma de 2 000 lei; Produse finite suma de 500 lei Investitii financiare pe termen scurt suma de 1 000 lei43


Savu Mirela

Casa in lei suma de 20 lei

Redati inregistrarile contabile ce evidentiaza aceste plusuri de valoare constatate la inventar. Plusuri de inventar la active imobilizate, la valoarea de inventar: 208 Alte imobilizari necorporale Si concomitent: 4426 TVA deductibila 635 Chelt. cu alte taxe Plusuri de stocuri cumparate: 301 Materii prime = 601 Chelt. cu materiile prime 2 000 lei = = 4427 TVA colectata 4427 TVA colectata 1 200 lei 1 200 lei = 475 Subventii pentru investitii 5000 lei

Plusuri inregistrate la produsele finite obtinute; 345 Produse finite = 711 Ven. aferente costului productiei in curs de executie Plusuri de investitii financiare pe termen scurt: 50 Investitii financiare pe T.S. Plusuri constatate la inventarierea casieriei: 5311 Casa in lei = 7588 Alte venituri din exploatare 20 lei = 768 Alte venituri financiare 1 000 lei 500 lei

22. Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventar.In urma procesului de inventariere, la societatea V se constata un minus la inventar, la materii prime, in valoare de 1 000 lei. Prezentati inregistrarile contabile in cazul in aceasta lipsa va fi / nu va fi imputata gestionarului. Minusul constatat reprezinta bunuri depreciate calitativ, peste limita admisa legal (suma nu va fi imputata gestionarului): Inregistrarea in contabilitate a minusului

44


Savu Mirela

301 Materii prime

= 601 Chelt. cu materiile prime

1 000 lei

Colectarea TVA aferent minusurilor inregistrate 1 000 x 24% = 240 lei: 635 Cheltuieli cu alte impozite si taxe = 4427 TVA colectata 240 lei

Minusul constatat reprezinta materii prime lipsa care se imputa gestionarului: 301 Materii prime 4282 Alte creante in legatura cu personalul = 601 Chelt. cu materiile prime = % 1 000 lei 1 860 lei 1 500 lei 360 lei

7581 Venit din despag. 4427 TVA colectata

Conform legislatiei in vigoare, in cazul constatarii unor lipsuri imputabile in gestiune, administratorii trebuie sa impute persoanelor vinovate bunurile lipsa la valoarea lor de inlocuire.

23. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de scoatere din evidenta contabila.Societatea X comercializeaza produse de macelarie. Datorita naturii activitatii desfasurate societatea se confrunta des cu stocuri degradate, expirate sau perisabilitati. Prezentati pe scurt cadrul legislativ existent pentru aceasta situatie si operatiile de inregistrare in contabilitate. Perisabilitatile sunt reglementate prin H.G. nr. 831/2004, privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare. Prin perisabilitati, se inteleg scazamintele care se produc in timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire, oxidare, aderare la peretii vagoanelor sau ai vaselor in care sunt transportate, descompunere, scurgere, imbibare, ingrosare, imprastiere, faramitare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, in procesul de comercializare in reteaua de distributie - depozite cu ridicata, unitati comerciale cu amanuntul si de alimentatie publica. Nu constituie perisabilitati pierderile incluse in normele de consum tehnologic, precum si cele produse prin neglijenta, sustrageri si cele produse din alte cauze imputabile persoanelor vinovate sau cele determinate de cauze de forta majora.

45


Savu Mirela

Perisabilitatile produse se aproba de managerul, directorul sau administratorul persoanei juridice, dupa caz, la nivelul cantitatilor efectiv constatate ca pierderi naturale cu ocazia receptionarii marfurilor transportate, a inventarierii sau a predarii gestiunii, pana la limitele prevazute de lege. Perisabilitatile pot fi acordate numai dupa o verificare faptica a cantitatilor de produse existente in gestiune, stabilite dupa cantarire, numarare, masurare si prin alte asemenea procedee si dupa efectuarea compensarilor conform prevederilor legale in vigoare. Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la nivelul intregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de marfuri la pretul de inregistrare al marfurilor intrate sau la pretul de livrare pentru marfurile vandute in perioada cuprinsa intre doua inventare. Aceleasi limite maxime de perisabilitate se acorda si pentru marfurile din stoc. Limitele maxime de perisabilitate in timpul transportului se aplica o singura data pentru cantitatile de marfa efectiv intrate sau, dupa caz, livrate, in functie de conditia de livrare stabilita intre furnizor si beneficiar. Comerciantii pot stabili cote de perisabilitati diferentiate sortimental pe depozite, magazine, gestiuni, pentru a fi admise la cheltuieli deductibile din profitul impozabil, cu obligativitatea incadrarii in limitele maxime de perisabilitate prevazute pentru grupa respectiva de marfuri. Pierderile sau scaderile cantitative care depasesc normele de perisabilitate stabilite nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal. Perisabilitatile, marfurile expirate si cele depreciate se scad din gestiune in baza unui proces verbal de constatare a starii marfurilor respective. - Inregistrarea in evidenta contabila a perisabilitatilor in limitele admise: % = 371 Marfuri 607 Cheltuieli privind marfurile 378 Diferente de pret la marfuri 4428 TVA neexigibila In acest caz suma inregistrata pe cheltuiala in contul 607 este deductibila la calculul impozitului pe profit intrucat se incadreaza in limitele perisabilitatilor admise conform H.G. nr. 831/2004. - Inregistrarea in evidenta contabila a marfurilor expirate in limitele admise: % = 371 Marfuri 607 Cheltuieli privind marfurile 378 Diferente de pret la marfuri 4428 TVA neexigibila

46


Savu Mirela

- Inregistrarea TVA nedeductibila pentru marfurile expirate la nivelul TVA dedus: 635 Cheltuieli cu alte taxe = 4427 TVA colectata

In acest caz suma inregistrata pe cheltuiala in contul 607 Cheltuieli privind marfurile este nedeductibila la calculul impozitului pe profit, intrucat nu se incadreaza in limitele perisabilitatilor admise, conform H.G. nr. 831/2004. Totodata, este nedeductibila si suma integistrata in contul 635 Cheltuieli cu alte taxe, impozite si varsaminte asimilate.

24. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor privind stocurile produse ca urmare a unor cauze de forta majora.Societatea Y obtine semifabricate, produse finite si produse reziduale din productie proprie. Semifabricate in valoare de 2 000 lei, produse finite valoare de 1 000 lei si produse reziduale in valoare 500 lei sunt distruse intr-un incendiu (lista de inventariere, proces verbal de constatare). Inregistrarea contabila este urmatoarea: 671 Chelt. privind calamitatile si alte evenimente extraordinare = % 341 Semifabricate 345 Produse finite 346 Produse reziduale 3 500 lei 2 000 lei 1 000 lei 500 lei

25. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor privind emiterea, achizitia si utilizarea tichetelor de masa.Societatea Z achizitioneaza 50 de bilete de tratament la pretul de 1 000 lei/bilet, comision perceput de agentia de turism de 500 lei, tva aplicat la comision 24%. Biletele sunt distribuite integral salariatiilor care suporta 60% din valoarea acestora, restul fiind suportat de societatea Z. Tva aferenta se suport in acceasi proportie de salariati si de societatea Z. Achizitia biletelor de tratament si odihna, conform factura si nota de receptie: % = 401 Furnizori 50 620 lei 50 600 lei

5322 Bilete de tratament si odihna

47


Savu Mirela

4426 TVA deductibila Distribuire tichete salariati conform tabel de repartizare: % = 5322 Bilete de tratament si odihna

120 lei

50 600 lei 20 240 lei 30 360 lei

6458 Alte chelt privind asig. Alte creante in legatura cu personalul

Inregistrarea TVA corespunzatoare suportata de entitate si de salariati (borderou cuprinzand operatiile asimilate livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii): % = 4427 TVA colectata 120 lei 48 lei 72 lei

6458 Alte chelt privind asig. Alte creante in legatura cu personalul

26. Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii.La data 25 iulie 2011 societatea Alpha achita furnizorul de marfuri in numerar pentru suma de 4000 lei. La data de 29 iulie 2011 societatea Alpha vinde marfuri in valoare de 10 000 lei pe credit comercial, in baza avizului de insotire a marfii. La data de 03 august 2011 societatea intocmeste factura pentu marfurile vandute in valoare de 9 000 lei, TVA 24% si incaseaza valoarea de la client in contul de la banca. Aratati care sunt inregistrarile contabile ce trebuie facute. Achitarea furnizorului in numerar la 25 iulie 2011: 401 Furnizori = 5311 Casa in lei 4 000 lei

Livrarea marfurilor pe baza de aviz de insotire a marfii in 29 iulie 2011 418 Clienti facturi de intocmit = % 12 400 lei 10 000 lei 2 400 lei

707 Venit din vz. marfa 4428 TVA neexigibila Inregistrarea facturii la data de 03 august 2011: 418 Clienti facturi de intocmit =48

%

(12 400 lei)


Savu Mirela

707 Venit din vz. marfa 4428 TVA neexigibila 4111 Clienti = %

(10 000 lei) (2 400 lei) 11 160 lei 9 000 lei 2 160 lei

707 Venit din vz. marfa 4427 TVA colectata Incasare factura emisa client: 5121 Conturi la banca in lei = 4111 Clienti

11 160 lei

27. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit.Societatea Omega avalizeaza un bilet la ordin emis de societatea Alpha in favoarea societatii Beta, in valoare nominal de 30 000 lei, cu scadenta la 90 zile. La data scadentei societatea Alpha, emitentul, efectueaza plata catre societatea Beta, iar societatea Omega scoate din evidenta angajamentul acordat societatii Alpha. Inregistrarea emiterii biletului la ordin de catre Alpha in favoarea lui Beta: 401 Furnizori/Beta = 403 Efecte de platit 30 000 lei

Inregistrarea in contabilitatea societatii Beta a pimirii biletului la ordin: 413 Efecte de primit de la client = 4111 Clienti/Alpha 30 000 lei

Inregistrarea avalizarii titlului in contabilitatea societatii Omega: Debit 8011 Giruri si garantii acordate 30 000 lei

Inregistrarea in contabilitatea societatii Alpha, la scadenta, a platii contravalorii efectului comercial: 403 Efecte de platit = 5121 Conturi la banci in lei 30 000 lei

Inregistrarea in contabilitatea societatii Beta a incasarii biletului la ordin, la scadenta: 5113 Efecte de incasat 5121 Conturi la banci in lei = = 413 Efecte de primit de la clienti 5113 Efecte de incasat 30 000 lei 30 000 lei

Inregistrarea in contabilitatea societatii Omega a incetarii angajamentului sau de catre societatea Alpha:49


Savu Mirela

Credit 8011 Giruri si garantii acordate

30 000 lei

28. Studiu de caz privind evaluarea creantelor si datoriilor in lei si in valuta la sfarsitul exercitiului financiar.La 01 decembrie 2011 societatea Gamma are in contul curent un disponibil de 15 000, evidentiati la un curs valutar de 4.2282 lei/. In cursul lunii decembrie 2011 societatea Gamma efectueaza urmatoarele operatii: In data de 05 decembrie 2011 se face plata unui furnizor: 5 000 la un curs de schimb valutar de 4.2077 lei/ (datoria este inregistrata la un curs valutar de 4.2377 lei/); In data de 11 decembrie 2011 are loc incasarea unui client 3 000 la un curs de schimb valutar de 4.1383 lei/ (creanta este inregistrata la un curs de 4.2477 lei/); Pe 21 decembrie 2011 are loc rambursare unui credit bancar pe termen scurt: 3 500 la un curs de schimb valutar de 4.1440 lei/ (creditul este inregistrat la un curs de 4.1281 lei/). Pe 31 decembrie 2011 cursul BNR este de 4.3197 lei/.

Prezentati inregisrarile contabile. Plata furnizor 05 decembrie 2011 401 Furnizori = % 5124 Conturi la banci in valuta 765 Venit din dif. curs valutar Incasare client 11 decembrie 2011 % = 4111 Clienti 12 743.10 lei 12 414.90 lei 328.20 lei50

21 188.50 lei 21 038.50 lei 150 lei

5124 Conturi la banci in valuta 665 Chelt. din dif. de curs valutar


Savu Mirela

Rambursare credit 21 decembrie 2011 % = 5124 Conturi la banci in valuta 14 504.00 lei 14 448.35 lei 55.65 lei

519 Credite bancare pe termen scurt 665 Chelt. din dif. de curs valutar Sold 5124 la 31.12.2011 15 000 - 5 000 + 3 000 - 3 500 = 9 500 Sold lei 5124 la 31.12.2011 64 423 lei 21 038.50 lei + 12 414.90 lei 14 448.35 lei = 41 351.05 lei Valoarea in lei a celor 9 500 la curs de inchidere de 4.3197 = 41 037.15 lei 665 Chelt. din dif. de curs valutar = 5124 Ct. la banci in valuta

313.90 lei

29. Studiu de caz privind impozitul pe profit.La societatea Lambda exista urmatoarea situatie in conturi la data de 30.06.2011: Venituri din exploatare: 250 000 lei Cheltuieli din exploatare: 100 000 lei Venituri financiare: 15 000 lei Cheltuieili financiare: 5 000 lei Venituri extraordinare: 7500 lei Dividende primite de la o alta persoana juridica romana: 15 000 lei Amenzi si penalitati in relatiile cu institutiile statului: 1500 lei Chelt. de protocol care depasesc limitele prevazute de lege: 500 lei

Profil impozabil = rezultat contabil deduceri + cheltuieli nedeductibile Profit impozabil = (250 000 lei 100 000 lei) + (15 000 lei 5 000 lei) + (7500 lei 0 lei) 15 000 lei + (1500 lei + 500 lei) Profit impozabil = 154 500 lei Impozit de plata = 154 500 lei * 16% = 24 720 lei Constituire obligatiei de plata:51


Savu Mirela

691 Chelt. cu impozit/profit Inchidere cont de cheltuieli 121 Profit/pierdere Virarea obligatiei de plata 4411 Impozit/profit = =

=

4411 Impozit/profit

24 720 lei

691 Chelt. cu impozit/profit

24 720 lei


24 720 lei

30. Studiu de caz privind cheltuielile de protocol.Societatea Omicron a realizat in anul 2011 venituri impozabile de 200 000 lei si cheltuieli aferente veniturilor impozabile de 160 000 lei, dintre care 2000 lei sunt cheltuieli de protocol si 3000 lei sunt cheltuieli cu impozitul pe profit. Prezentati modaliatea de calcul a cheltuielilor deductibile cu protocolul, precum si a taxei pe valoare adaugata de colectat aferenta protocolului ce depaseste limita de deductibilitate. Limita maxima a cheltuielilor de protocol pentru care se acorda deducere este de: 2% * (200 000 lei 160 000 lei + 2 000 lei + 3 000 lei) = 900 lei Cheltuieli nedeductibile cu protocol: 2 000 lei 900 lei = 1 100 lei Presupunand ca pentru

aplicatii ceccar 2012

Documents

Transcript of aplicatii ceccar 2012