7/28/2019 46662192-cap3

1/22

CAPITOLUL III

ORGANIZAREA STRUCTURALA AEXPLOATATIILOR AGRICOLE

3.1. Organizarea structurala - concept , rol,

componente, variabile organizationale

Exercitarea functiunilor unei exploatatii agricole, cu statutde ntreprindere, unde ele se regasesc n totalitatea lor, solicitaexistenta unui cadru organizatoric. n acest fel, se asigura

premise necesare realizarii activitatilor, de diferite feluri, pe caresi le-a fixat exploatatia. Este vorba, de fapt, de un procesorganizatoric cu valente multiple, specific societatilor comercialeagricole pe actiuni, putnd fi regasit, cu o sfera de cuprinderemai redusa, si n cazul unor societati comerciale create pe baza deinitiativa privata sau al societatilor agricole.

Abordata ca sistem societatea va avea, ca urmare, o seriede componente structurale (subsisteme). Organizarea presupune,tocmai, constituirea acestor subsisteme si articularea lor prinintermediul diferitelor relatii (de autoritate ierarhice si

functionale, de cooperare, de control ). n acest fel, se urmarestesa se asigure functionarea corespunzatoare a sistemului,imprimndu-i, totodata, flexibilitatea necesara adaptarii lamodificarile intervenite n mediul ambiant, fenomenul nscriindu-se n rndul legaturilor existente ntre acesta si societateacomerciala, indiferent de tipul ei, sau societatea agricola.

n mod concret, n cazul unei societati comerciale agricolepe actiuni, organizarea structurala presupune constituirea unor

subsisteme ale sale (subdiviziuni, compartimente, departamenteetc.) avnt caracter: a) de executiile (operationale ); b) de serviresau ajutatoare; c) functional. Menirea lor este sa contribuie,dupa caz, la: obtinerea produselor, servirea proceselor de

productie din subdiviziunile operationale; asigurarea deinformatii necesare actelor si proceselor decizionale initiate de

7/28/2019 46662192-cap3

2/22

managementul societati; realizarea sistemului de relatii cudiversele componente ale mediului ambiant (achizitionarea defactori de productie, vnzarea unor produse etc.); coordonarea sidesfasurarea activitatilor financiar-contabile etc.

Activitatea societatii si eficienta ei, fiind obtinute prinagregarea celor ale fiecarui subsistem, vor depinde, desigur, deceea ce se va realiza la nivelul fiecaruia dintre ele. Ca urmare,atentia celor care exercita managementul societatii va findreptata spre modul n care se constituie si functioneazasubsistemele, cu referire speciala la: obiectul de activitate pe carel vor avea; dimensiune lor; sistemul de legaturi dintrecomponentele structurale si impactul lor asupra functionarii

fiecareia si a societatii, n ansamblu; ncadrarea cu personal,derivnd din consumul de munca fizica si intelectuala, solicitatde catre fiecare subsistem, ceea ce are influenta att asuprarealizarii obiectivelor subsistemelor, ct si a cheltuielilor cusalariile; asigurarea nzestrarii tehnice, acolo unde este cazul, ncorelatie, ca nivel si structura, cu volumul si componenteledomeniului de activitate.

Felul si, mai cu seama, numarul subsistemelor(subdiviziunilor) cunosc o anumita varietate de la societate laalta, n functie de o serie de variabile organizationale : sfera atributiilor, competentelor si a responsabilitatilor

unitatii; amploarea acestora conduce spre o structuraorganizatorica mai complexa (a se vedea, de exemplu,deosebirea dintre structura unei societati comerciale agricole

pe actiuni si cea a unei societati agricole); dimensiunea unitatii, redata prin suprafata sau numar de

animale; o societate comerciala agricola cu o suprafata mai

mare va avea mai multe subdiviziuni (ferme), la aceeasidimensiune a acestora din urma , dect alta care dispune de osuprafata mai redusa;

complexitatea productiei si, legat de aceasta, profilul sispecializarea unitatii; o structura de productie mai larga vadetermina existenta unor tipuri variate de subdiviziuni

7/28/2019 46662192-cap3

3/22

(vegetale, zootehnice, de prelucrare etc.); societatilecomerciale care presteaza servicii, sub forma de lucrariagricole, sau reparatii, vor dispune de subdiviziuni specifice;

caracteristicile procesului tehnologic; n societatile comercialecare practica tehnologii de tip industrial n crestereaanimalelor exista subdiviziuni specifice organizarii activitatiin flux: de monta si gestatie, maternitate si crestere tineret, decrestere si ngrasare a animalelor;

gradul de specializare si de cooperare n productie;specializarea accentuata a subdiviziunilor mareste numarulacestora, solicitnd totodata, extinderea cooperarii pentruefectuarea de servicii reciproce; poate fi ntlnita si situatia

inversa fermele se specializeaza, dar recurg pentru a-sisatisface anumite nevoi la relatii cu alte unitati (prinintermediul societatilor de care apartin), structuraorganizatorica fiind, n acest caz, mai simpla. Decizia vaapartine managementului societatii, pornind de la faptul dacaeste mai avantajos un asemenea mod de organizare si dedesfasurare a activitatii, fenomenul nscriindu-se n procesulgeneral privind optiunile n ceea ce priveste structura

organizatorica si cea de productie care caracterizeazasocietatea. conditiile naturale, dispunerea teritoriala a trupurilor de teren;

relieful, cnd acesta este accidentat, dispersarea teritoriala atrupurilor de teren conduc, de regula, la dimensiuni maireduse ale subdiviziunilor, marind, ca urmare, numarul lor.

Adoptarea unei structuri eficiente presupune cunoastereafactorilor sai de influenta si a modificarilor lor n timp, facnd

posibila luarea de masuri pentru adaptarea ei la noile conditii.Totalitatea subdiviziunilor de productie, de servire,

ajutatoare si functionale, a posturilor si a organelor demanagement participativ, modul de constituire si de grupare alor, ca si legaturile dintre ele stabilite pe niveluri ierarhice

formeaza structura organizatorica a unei societati comercialeagricole.

7/28/2019 46662192-cap3

4/22

Structura poate fi privita si n sens larg, adaugndelementelor din definitia de mai sus si pe cele de servire social-culturale : camine, cantine, gradinite, cluburi , gospodarii anexeetc.

Structura organizatorica se mparte n:a)structura organizatorica de productie concretizata n

numarul si felul subdiviziunilor de productie, de serviresi ajutatoare si amplasarea lor teritoriala, precum si

prin relatiile de cooperare dintre ele n activitatea deobtinere a produselor agricole si agroalimentare

(putnd sa apara compartimente de prelucrare a unorproduse agricole, n procesul de dezvoltare integrata a

unor societati comerciale agricole ). Ea se deosebestede structura de productie a unei unitati, aceastareferindu-se la ramurile de productie pe care le

practica;b)structura manageriala, care se concretizeaza n

ansamblul subdiviziunilor functionale, al posturilor si

al organelor de management participativ, precum si alrelatiilor dintre acestea, distribuite pe niveluriierarhice.

Specificul societatilor comerciale, ndeosebi al celor caresi desfasoara activitatea pe suprafete ntinse, impune amplasareateritoriala a subdiviziunilor componente pentru a organiza si adesfasura procese de productie.

Delimitarea domeniului de activitate al fiecareisubdiviziuni genereaza relatii de cooperare ntre ele, cu graddiferit de intensitate, cum ar fi cele dintre subdiviziunile n carese obtin produsele si cele care asigura servirea acestora:

Subdiviziuni de executie(operationale)

ferme alte subdiviziuni de

productie

Subdiviziuni deservire

sector mecanic sector de chimizare (sere) etc.

7/28/2019 46662192-cap3

5/22

Structura organizatorica se afla n relatii cu mediulambiant n care functioneaza societatea, putnd fi considerata caun sistem deschis catre acesta . Componentele mediului ambiant,schimbarile pe care le cunosc pot produce modificari ale

structurii, solicitnd adaptarea la noi cerinte a elementelo racesteia (crearea de noi subdiviziuni, largirea activitatilor unoradintre ele si modificarea modalitatilor de realizare a lor etc.). nacelasi sens, actioneaza si restrngerea sau dezvoltarea activitatii,diversificarea acesteia etc. Organizarea cunoaste, ca urmare, unanumit dinamism, fiind supusa rennoirilor periodice (lanceputul fiecarui an adunarea generala a actionarilor aprobaorganigrama societatii).

Structura este, n acelasi timp, si rodul optiunilorstrategice ale managerilor, al conceptiilor acestora cu privire laorganizarea unei societati care sa favorizeze atingerea unorobiective de productie si economice.

3.2. Subdiviziunile organizatorice din societatilecomerciale agricole pe actiuni

Diversitatea societatilor comerciale agricole pe actiuni nceea ce priveste domeniul n care actioneaza (vegetal, zootehnic,mixt, organizarea unor activitati de prelucrare a produseloragricole), profilul si gradul de integrare conduc la constituirea desubdiviziuni variate n ceea ce priveste felul, dimensiunea si,desigur, si numarul acestora. Cu toate acestea, subdiviziuneaorganizatorica predominanta n societatile comerciale agricole

pe actiuni este ferma. Poate fi regasita sub forma de fermavegetala sau zootehnica, specializata sau mixta. Alaturi de fermamai pot exista: complexul agricol, sectoare de servire , sectoare

(compartimente) functionale ca elemente ale structuriimanageriale, aflate n legatura cu precedentele, sectia demecanizare , ca subdiviziune de baza a societatilor comerciale

prestatoare de servicii pentru agricultura (de tip AGROMEC);desigur ca, si n cazul acestor societati, exista sectoare de serviresi functionale.

7/28/2019 46662192-cap3

6/22

Ferma vegetala se organizeaza pentru a practica culturi decmp, legumicole, pomicole sau viticole. Suprafata ei variaza nfunctie de domeniul de care se ocupa, fiind mai mare n cazulculturilor de cmp si mai mica n cel al pomiculturii, al

viticulturii si, mai cu seama, al culturilor legumicole, datoritacunoscutelor particularitati ale legumiculturii.

Ferma vegetala are urmatoarele caracteristici: este organizata spatial, prin delimitarea unei parti din

suprafata detinuta de societate, careia i apartine(procesul este asigurat cu ocazia organizarii deansamblu a teritoriului unitatii, urmarindu-se fixareaunei dimensiuni a fermei, care sa permita desfasurarea

rationala a activitatii de productie); asigura obtinerea productiei, potrivit structurii

culturilor, decurgnd din obiectivele generale alesocietatii;

are centru de productie individual sau unul comunpentru mai multe ferme;

dispune de tractoare si masini agricole, asigurate decatre societatea de care apartine, care sa-i permita

efectuarea lucrarilor agricole; pentru ntretinerea sirepararea acestora intra n relatii de cooperare cusectorul mecanic, existent n structura organizatorica asocietatii ;

pentru activitatea pe care o desfasoara recurge, nnumar mai mare sau mai mic n functie de specificulacesteia, la forta de munca cu caracter permanent sausezonier, ultima situatie are n vedere perioadele devrf de executare a unor lucrari manuale, de marevolum (de exemplu: recoltarea unor produse fructe,struguri, legume etc.).

n ceea ce priveste ferma zootehnica, sunt de subliniat catrasaturi :

7/28/2019 46662192-cap3

7/22

are n exploatare sau n crestere un anumit efectiv de animale,a carui marime si a carui structura variaza n functie de speciasau de categoria de animale crescuta si de tehnologia

practicata; astfel, n cazul unor tehnologii intensive, de tip

industrial, efectivul de animale al unei ferme este mai mare,dect cel dintr-un sistem clasic modernizat sau semiintensivde crestere;

fermele dispun (mai putin cele din societatile comercialeagricole fara pamnt) de suprafete de teren pentru culturifurajere, care pot asigura n totalitate, ori partial necesarulfurajelor de volum; pot exista ferme care se ocupa cu

producerea furajelor; furajele se mai asigura si de la fermele de

culturi de cmp; societatile fara pamnt fie cumpara furajedin afara, fie, avnd fabrici de nutreturi combinate, recurg laachizitionarea componentelor necesare, dezvoltnd relatii si cuexploatatiile familiale pentru procurarea de cereale, n vederea

producerii nutreturilor combinate solicitate de specia saucategoria de animale crescuta;

ferma are centrul de productie care cuprinde adaposturilepentru animale si alte cladiri cu destinatie productiva sauadministrativa, dispune de diverse mijloace tehnice, de forta demunca, numarul acesteia fiind determinat de tehnologia decrestere a animalelor si, implicit, de gradul de mecanizare aunor lucrari.

Fermele zootehnice sunt diferite: de crestere a vacilor delapte, a taurinelor la ngrasat, a ovinelor, a porcinelor, a pasariloretc. Ele au specializari diferite, inclusiv n obtinerea materialului

biologic.Att ferma vegetala, ct si cea zootehnica, n relatiile lor

cu societatea comerciala de care depind, dispun, cel putin pnaacum, de gestiune interna (nu au personalitate juridica). Au

program de productie, n care sunt nscrise obiective care decurgdin cele ale societatii si buget de venituri si cheltuieli. Dispune deo anumita autonomie n privinta stabilirii structurii culturilor si ngestionarea resurselor, dar coordonarea, n aceste domenii, se

7/28/2019 46662192-cap3

8/22

face de catre societate prin intermediul unor indicatori deproductie si economici: productia obtinuta, nivelul costurilor, alprofitului etc. Realizarile fermei, n ceea ce priveste productia sieficienta economica, stau la baza aplicarii, de catre

managementul superior al societatii, a sistemului de motivatie:salarii acordate, participarea componentilor fermei la profit, lafondul pentru prime etc.

Deoarece ferma nu are personalitate juridica, asigurarearesurselor financiare, achizitionarea factorilor de productie sidesfacerea produselor intra n atributiile societatii si suntefectuate prin intermediul compartimentelor de specialitate.

Complexul agricol este ntlnit n unele societati

comerciale agricole care concentreaza efective mai mari deanimale . De asemenea, societati comerciale agricole pe actiuni,avnd ca domenii de activitate productia vegetala, si, care s-au

privatizat, au creat n locul fermelor complexe de productie. Casi ferma, complexul are gestiune interna.

n ferme se organizeaza productia (structura culturilor, aefectivelor de animale, asolamentul si rotatia culturilor n cazulfermelor vegetale etc.), dar si procese de munca . Modul n carese desfasoara acestea depinde de specializarea fermei, n cazulculturilor de cmp, munca avnd un pronuntat caracter sezonier,n timp ce n viticultura, pomicultura, procesele de munca au ungrad mai ridicat de continuitate. Fenomenele amintiteinfluenteaza att aspectele organizatorice, ct si gradul n careeste folosita forta de munca, posibilitatile de motivatie .Vrfurile de munca pot crea dificultati n asigurarea fortei demunca si n desfasurarea normala a diferitelor lucrari agricole, cuimplicatii directe asupra nivelului rezultatelor de productie si

economico-financiare.n cazul fermelor zootehnice procesele de munca au un

grad ridicat de continuitate, problemele privind organizareaacestora si folosirea permanenta a fortei de munca se pun n altitermeni.

7/28/2019 46662192-cap3

9/22

7/28/2019 46662192-cap3

10/22

Compartimentele functionale cuprind, n principal: compartimentul (sectorul) economic, care ndeplineste

activitati continute de functionarea financiar-contabila; asigurainformatii sistemului de management al societatii, prin

sintetizarea rezultatelor de productie si economice, necesarefundamentarii deciziilor pe care acesta le ia n vederea cresterii

performantelor societatii n diversele domenii. compartimentul de aprovizionare desfacere - transport

(nlocuit n unele societati cu compartimentul de marketing),care are atributii ale functiunii comerciale - achizitionarea defactori de productie si aprovizionarea fermelor, ncheierea decontracte, livrarea produselor, efectuarea de transporturi etc.

Sectia de mecanizare din AGROMEC-uri are ca domeniude activitate efectuarea de lucrari agricole pentru diferite unitati:exploatatii familiale, societati agricole etc. Sectiile suntorganizate cu caracter permanent. Dispun de mijloace tehnice nvolum si structura, care sa asigure efectuarea lucrarilor solicitatede tehnologiile diferitelor culturi practicate n unitatile amintite.Sectia functioneaza pe baza de gestiune interna.

3.3. Formalizarea structurii organizatoriceStructura organizatorica a unei societati comercialeagricole este redata, n principal, prin intermediul organigramei.Ea contine o serie de elemente comune, dar, avnd n vederemasura n care se regasesc o serie de factori de influenta(domeniu de activitate, dimensiunea societatii, tehnologia de

productie existenta n cazul celor de tip industrial, capacitatea decuprindere a activitatii n procesele manageriale, necesitatea de arationaliza structura si de a diminua cheltuielile de administrare,

gradul de integrare etc.) apar si elemente de diferentiere de la osocietate la alta.

n principiu, structura unei societati comerciale agricole serealizeaza prin mbinarea n anumite proportii a fermelor si asectoarelor (compartimentelor de servire si functionale). Oasemenea structura este redata prin organigrama 1.

7/28/2019 46662192-cap3

11/22

FERMA VEGETALA 2

FERMA VEGETALA n

SECTOR CHIMIZARE

SECTOR MECANIC

FERMA ZOOTEHNICA 1

FERMA ZOOTEHNICA 2

FERMA ZOOTEHNICA n

SECTOR CONTABILITATE

SECTOR A.D.T.

CANTINA

SECTOR CONSTRUCTII

FERMA VEGETALA 1

A.G.A

salarizare

personal

MANAG

ERADJUNCT

T

EHNIC

MANAGERGENERAL

EPIZOOTOLOG

SEF

juridic

MANAGERA

DJUNCT

ECONOMIC

ORGA

NIGRAMA1

7/28/2019 46662192-cap3

12/22

Fermele vegetale, sectorul de chimizare si cel mecanicsunt subordonate managerului adjunct tehnic, iar fermelezootehnice epizootologului sef. Managerului adjunct economic isunt subordonate compartimentele functionale viznd activitatea

financiar-contabila si de aprovizionare desfacere transporturi,carora li se adauga cantina si un sector de constructii. Este ostructura relativ simpla deoarece nu se ntlnesc activitati deintegrare (prelucrare, desfacere etc.)

O structura mai cuprinzatoare este cea regasita norganigrama 2. Este vorba de o societate comerciala viticola careare si ferme de culturi de cmp si zootehnice, desfasoaraactivitati mai ample de desfacere si de marketing si are si

compartimente cu caracter social (brutarie, cantina, gradinita).Activitatile de integrare pot sa influenteze favorabil rezultateleeconomice, iar cele sociale cresc gradul de motivatie a

personalului, ceea ce, este de presupus, duce la marireaaportului lor la realizarea obiectivelor societatii si, n general, adisponibilitatii manifestate fata de societatea din care face partesi prin intermediul careia si ating o serie de scopuri (materiale,realizare de sine etc.)

Este cunoscut faptul ca, n special, n domeniul cresteriipasarilor si a porcinelor exista societati comerciale care aplicatehnologii de tip industrial ce asigura continuitatea proceselor demunca, organizarea distincta a diferitelor stadii ale ciclului de

productie etc. Ele desfasoara activitati diverse (productie,abatorizare, prelucrare, desfacere), aparnd si alte subdiviziuni de

baza, ceea ce conduce la o structura organizatorica, am puteaspune, complexa.

Structura organizatorica a unei societati comerciale cu

profil avicol este prezentata n organigrama 3. Observamexistenta fermelor care functioneaza pe linie tehnologica:reproductie, incubatie, cresterea puilor de carne. Integrarea acondus la nfiintarea unui abator. Activitatea comerciala este

puternica, cuprinznd asa dupa cum se observa, compartimentenumeroase.

7/28/2019 46662192-cap3

13/22

Energetic , investitiiPreg. si urmarirea productieiFerma viticola 1

Ferma viticola 2

Ferma viticola 3

Ferma viticola n

Ferma vegetala 1

Ferma vegetala n

Ferma zootehnica 1

Ferma zootehnica n

Complex vinificatie

Atelier mecanic reparatii

Marketing, oferte, contractare

Aprovizionare, depozitare

Desfacere

Transport

Magazine proprii de defacere

Brutarie

Financiar-contabil

Analize economice preturi

Administrativ

Cantina

Gradinita de copii

A.G.A

c

enzori

MANAGERGENERAL

consilierjuridic

controlfinan

ciarpersonalnvatamnt

salarizare

Informatica,centru

decalcul

MANAGERADJ.

TEHNIC

INGINERSEF

MANAGERADJ

COMERCIAL

MANAGERADJ.

ECONOMIC

O

RGANIGRAMA

2

7/28/2019 46662192-cap3

14/22

ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR

CENZORI

MANAGER ADJ. ECONOMICMANAGER ADJ. COMERCIALMANAGER ADJ.TEHNIC

MANAGER GENERAL

CONTROL FINANCIA

CONSILIER JURIDIC

CONSILIER TEHNIC

Programarea si urmarirea productiei

Sector mecano-energetic

Fabrica nutreturi combinate

Ferma gaini reprod.rase grele

Statia de incubatie

Ferma pui carne 1

Fer a pui carne 2

Ferma pui carne 3

Ferma pui carne n

Ferma gaini rase usoare

Abatorul de pasari

Marketing, ofertare, contracte

Aprovizionare, depozitare

Desfacere

Transport

Magazin desfacere 1

Magazin desfacere 2

Magazin desfacere n

Financiar, contab.,informat.

Analize economice, preturi

Administrativ

Paza,cantina, PSI.,

gospodarie anexa

Epizootolog, CTCLaborator,Metrolog

Personal, nvatam

Salarizare, restructPrivatizare, ManagNTS, Protectiea m

ORGANIGRAMA 3

7/28/2019 46662192-cap3

15/22

Lor li se adauga compartimente economice, ca si cele care intran structura de ansamblu a unei societati (cantin a, gospodarieanexa). Remarcam, de asemenea, organizarea distincta a unoractivitati de restructurare, privatizare, management, care sa

asigure pregatirea societatii de adaptare la noul mediu economicsi a conditiilor de privatizare.

n cazul cresterii porcinelor exista societati de maridimensiuni, care aplica tehnologii industriale, ele fiind de tipintegrat. Cresterea animalelor pentru carne se combina cuactivitati aflate n amonte si n aval de aceasta, care se desfasoaran diferite tipuri de subdiviziuni.

Activitati din amonte : subdiviziuni pentru producerea materialului de reproductie complexe de testare si selectie, complexe de reproductie si

crestere tineret, complexe de nmultire; subdiviziuni pentru producerea nutreturilor combinate

fabrici de nutreturi combinate, sectii pentru fainuri proteice; subdiviziuni pentru servirea tehnica a activitatii de baza

sectoare: mecanic, energetic, de constructii.Activitati din aval (prelucrarea carnii):

abatoare;

fabrici de industrializare a carnii; sectii de ambalaj metalice; etc.

Sectoarele functionale sunt de forma birourilor si chiar aserviciilor: serviciul economic - preturi; serviciul de aprovizionare depozite ;

contabilitate, prelucrare automata a datelor.Structura cuprinde subdiviziuni de comercializare cuamanuntul a produselor (magazine, complex comercial).

Exista structuri integrate n care se combina, n anumiteproportii, subdiviziuni de productie agricole care, spre deosebirede situatia de mai sus, sunt ferme vegetale - de culturi de cmp,

7/28/2019 46662192-cap3

16/22

de legume, viticole, de furaje sau zootehnice cu subdiviziuni deprelucrare industriala a unor produse vegetale sau provenite dincresterea animalelor. naltimea integrarii, n acest caz estemare, accentuata si de posibila existenta a unor magazine de

desfacere cu amanuntul a produselor agroalimentare. n structuraorganizatorica exista, desigur, si compartimente tehnice sieconomice .

n procesul de transformare a factorilor unitatii agricolede stat si societatii comerciale s-a manifestat tendinta de creare aunor unitati de tip holding. Holding-ul este o unitate o unitate totde tip integrat. Structura sa organizatorica este complexa,componentele structurale, de genul departamentelor, cunosc o

gama larga, de la cele vegetale pna la cele de comercializare. Nulipsesc, desigur, componente tehnice si economice . Integrareapresupune o mai buna punere n valoare a produselor, exercitndun management specific fiecaruia.

3.4. Perfectionarea structurii organizatoriceStructura organizatorica, privita n ansamblu, trebuie sa

satisfaca la un nivel corespunzator cerintele tehnice de productie,economice si de management al societatii si sa contribuie lautilizarea eficienta a resurselor de care aceasta dispune.

Analiza structurii existente, a modului sau de functionareconstituie un mijloc important de relevare a faptului daca eacorespunde desfasurarii rationale a activitatii fiecarei societati, dea surprinde, deci, incidenta sa asupra rezultatelor obtinute.Intereseaza functionarea societatii ca sistem:

legaturile de natura diversa dintre subdiviziuni; masura n care sunt satisfacute cerintele conditionarilor

dintre ele; influenta pozitiva sau negativa exercitata de activitatea

unei subdiviziuni asupra alteia cu care se afla n relatiide cooperare, cum ar fi cele dintre sectoarele de serviresi ferme sau dintre fermele vegetale si fermelezootehnice.

7/28/2019 46662192-cap3

17/22

Analiza structurii trebuie sa se desfasoare n mod periodic,dar, acum, utilitatea ei este mai mare, daca avem n vedererestructurarea, sub multiple aspecte (dimensiuni, structuraorganizatorica si de productie, privatizare etc.), a societatilor

comerciale agricole.Prin analiza se urmareste sa se surprinda, pe lnga masura

n care structura asigura desfasurarea rationala a activitatii,modificarile treptate care au intervenit, n decursul timpului, subinfluenta anumitor factori, aparuti n intervalul de functionare asocietatii. n acelasi timp, se fac comparatii cu societati similare.

Subdiviziunile (fermele) sunt urmarite prin prismamodului n care, prin numarul si dimensiunea lor, au favorizat

punerea n valoare a resurselor pe principiul economicitatii, ca sin ceea ce priveste nivelul contributiei la realizarea obiectivelorde ansamblu ale societatii, inclusiv, si mai cu seama, cele privind

profitabilitatea. Analiza functionarii subdiviziunilor de baza seface n legatura cu cea a celor de servire care, prin serviciile pecare le ofera primelor, contribuie la potentarea rezultatelor lorsau, dimpotriva, au o influ enta reductoare. Se vor avea n vedere,n context, proportiile dintre cele doua categorii de subdiviziuni,daca cele de servire au fost dimensionate si si-au desfasuratactivitatea potrivit nevoilor reale ale celor de baza.

Analiza este necesara deoarece ca parti ale sistemuluisocietate comerciala agricola, subdiviziunile, prin activitatealor, asigura sau nu functionarea acesteia la parametrii fixati. Cu

prilejul analizei se formuleaza un diagnostic structural si, nbaza acestuia, se recurge la masuri de perfectionare a structuriiorganizatorice.

Caracterul de sistem dinamic al societatii comerciale sub

influenta unor factori endogeni sau exogeni se reflecta si nceea ce priveste structura organizatorica care o caracterizeaza.Adaptarea ei la mediul ambiant presupune, ntre altele,restructurarea sa n componenta organizatorica de productie.

Tinnd seama de necesitatea adaptarii societatilorcomerciale la conditiile economice actuale, pot exista diverse

7/28/2019 46662192-cap3

18/22

directii de actiune pentru perfectionarea structurii organizatorice,cum ar fi:

a) Reproiectarea unor elemente ale structuriiorganizatorice, n cadrul deja constituit, urmarind rezolvarea

unor probleme care apar n procesul de functionare a ntreguluisistem. Desigur ca , vor fi avute n vedere acele subdiviziuni carenu se ncadreaza perfect n sistemul de relatii dintre acestea (deexemplu, proportiile unui anumit sector nu sunt pe masuranevoilor reale ale societatii).

b) Delimitarea si redimensionarea fermelor n vedereagasirii acelei dimensiuni care sa permita organizarea rationala a

proceselor de munca, punerea n valoare a resurselor si

cuprinderea tuturor activitatilor n procesul managerial. Procesulde privatizare poate fi gndit si prin prisma redimensionariifermelor si a al altor subdiviziuni organizatorice.

c) Perfectionarea relatiilor dintre subdiviziuni , mai alesa celor de cooperare, avnd n vedere rolul acestora nfunctionarea sistemului. Se poate interveni, n acest sens, alaturide dimensionarea optima a fiecareia si prin profilarea rationala alor.

d) Crearea unor noi tipuri de subdiviziuni, ceruta de: modernizarea nzestrarii tehnice, care reclama sectoare de

service pentru masini si utilaje agricole de nalta tehnicitate; largirea domeniului de activitate, care solicita subdiviziuni de

prelucrare a unor produse agricole; prestarea unor servicii catre persoane juridice sau fizice.

e)Adaptarea atributiilor subdiviziunilor la cerinteleeconomiei de piata, n special ale compartimentului de ADT, eldevenind un adevarat compartiment de marketing, avnd n

vedere modul deosebit n care se nfaptuieste functiuneacomerciala a societatii n noile conditii economice. Acestcompartiment trebuie sa studieze cererea, oferta, preturile si

posibilitatile de extindere si de diversificare a productiei. nacelasi timp, preocuparile sale urmeaza sa cuprinda si

problemele referitoare la asigurarea factorilor de productie

7/28/2019 46662192-cap3

19/22

necesari, precum si la vnzarea produselor, inclusiv, daca estecazul, la operatiunile de import-export. i revin, deci, activitati deasigurare a unor informatii cuprinzatoare, care au n vedere piatadiferitelor produse si cea a factorilor de productie si, pe aceasta

baza, sa elaboreze strategii si tactici de piata.

Cuvinte si expresii cheie structura organizatorica organigrama subdiviziuni organizatorice

(operationale, de servire,functionale)

structura organizatoricaintegrata

variabile organizationale relatii de cooperare structura organizatorica deproductie (operationala) analiza structuriiorganizatorice structura organizatorica

manageriala (functionala) diagnostic structural

ferma perfectionarea structurii sectie de mecanizare

ntrebari de verificare1. Cum se defineste si care este rolul structurii organizatorice

a unei societati comerciale agricole ?2. Care sunt principalele componente ale structurii

organizatorice a societatilor comerciale agricole ?3. Care sunt variabilele organizationale care diferentiaza

structura organizatorica a societatilor comerciale agricole?4. Prin ce se caracterizeaza ferma vegetala si cea zootehnica ?5. Care sunt principalele componente de servire tehnica si

functionale si care sunt trasaturile lor ?6. Prin ce se formalizeaza structurile organizatorice ntlnite

n cazul societatilor comerciale agricole si prin ce secaracterizeaza ele ?

7. n ce consta analiza structurii organizatorice si care ar fiunele directii de perfectionare a acesteia n perspectivarestructurarii si a privatizarii societatilor comercialeagricole pe actiuni ?

7/28/2019 46662192-cap3

20/22

Teste de autoevaluare1. Cu prilejul organizarii structurale a societatilor comerciale agricole peactiuni, atentia celor ce exercita managementul acestora va fi focalizataspre (1 p):

a. indicatorii prin care se exprima marimea si dimensiuneasocietatilor comerciale

b. sistemul de legaturi dintre componentele structurale si impactullor asupra functionarii fiecareia si a sistemului societatecomerciala

c. stabilirea gradului de intensivitate al culturilor la care se varecurge n noul ciclu managerial

d. organizarea si utilizarea componentelor fizice ale capitaluluifix al societatii comerciale

e. crearea unui regim rational de munca pentru componentiisocietatii comerciale agricole2. Asigurarea de informatii necesare actelor si proceselor decizionale dintr-

o societate comerciala agricola pe actiuni revine unor subdiviziuni(compartimente) ale acesteia, cum ar fi cele (0,5 p):

a. de executieb. ajutatoarec. functionaled. ierarhicee. situate la nivelul managementului superior al societatii

comerciale

3. Obtinerea produselor agricole ntr-o societate comerciala pe actiuni areloc n urmatoarele subdiviziuni (compartimente ale acesteia (0,5)a. de executie (operationale)b. functionalec. ajutatoared. complementaree. de servire

4. n procesul de organizare structurala a unei societati comerciale agricolepe actiuni se va tine seama de influenta unor variabile organizationale, cumar fi : (1 p):

a. relatiile de complementaritate dintre ramurile de productie siproductiile prevazute a se obtine

b. structura fortei de munca dupa vrsta si dupa nivelul de formareprofesionala

c. sfera atributiilor, componentelor si responsabilitatilor societatiicomerciale

d. dimensiunea si forma solelor pe care se amplaseaza culturile

7/28/2019 46662192-cap3

21/22

e. marimea si structura capitalului de exploatatie5. Subdiviziunea organizatorica de productie predominanta n societatilecomerciale agricole pe actiuni se regaseste sub forma de (0,5 p):

a. compartiment functionalb. fermac. sector de servired. compartiment de coordonaree. sector ajutator

6. n relatiile sale cu societatea comerciala de care apartine ferma vegetalanu are (1 p):

a. gestiune limitatab. program de productiec. buget de venituri si cheltuielid. dreptul sa desfasoare activitati cu institutiile financiare, sa

achizitioneze factori de productie si sa recurga la desfasurareaproduselore. o anumita autonomie n gestionarea resurselor si n organizarea

proceselor de productie7. n calitate de componenta a organizarii structurale a societatii comercialeagricole pe actiuni, sectorul mecanic are rol (0,5 p):

a. de executieb. de servirec. functionald. de coordonaree. de exercitare a managementului societatii8. Un rol important n demersul ntreprins pentru perfectionarea structurii

organizatorice a unei societati comerciale agricole pe actiuni l au (1 p):a. tipul de structura organizatoricab. complexitatea organigramei prin intermediul careia este

formalizata structura organizatoricac. analiza structurii existente si formularea diagnosticului structurald. metodele dupa care se desfasoara procesele de muncae. manifestarea relatiilor de subordonare ierarhica si a celor de

cooperare

9. Organizarea structurala a unei societati comerciale agricole pe actiuniare drept continut crearea unor subsisteme (subdiviziuni) ale sale, avndrol (2 p):

1. social2. de executie (operationale)3. att de executie, ct si de servire4. de servire

7/28/2019 46662192-cap3

22/22

5. de exercitare a managementului6. de stabilire a proportiilor dintre diferitele componente ale

domeniului de activitate7. functional8. numai de a crea conditiile necesare adaptarii societatii la

mediul ambiant n care si desfasoara activitateaa 1,2,8; b 2,4,7; c 5,7,8; d 3,6,7; e 2,6,8.

10. Diversitatea structurii organizatorice a societatilor agricole comercialepe actiuni este generata de influenta unor variabile organizationale, cum arfi (2 p):

1. structura culturilor, n calitate de componenta asistemului de productie practicat n societatilecomerciale

2. caracteristicile subsistemului relational constituit nsocietatile comerciale3. dimensiunea societatilor comerciale

4. relatiile dintre ramurile existente n structura deproductie a societatilor comerciale

5. complexitatea productiei, profilul si specializareasocietatilor comerciale

6. exercitarea relatiilor de subordonare ierarhica nsocietatile comerciale

7. caracteristicile procesului tehnologic8. flexibilitatea asigurata structurii organizatorice, necesara

adaptarii societatilor comerciale la mediu la ambianta 1,2,3; b 2,4,6; c 3,5,7; d 4,6,8; e 1,3,5;